Suntem radioactivi

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit si radioizotop, se
transforma spontan (dezintegreaza) degajand energie sub forma de radiatii diverse, intr-un atom mai
stabil.

Suntem radioactivi de la nastere, din cenusa stelelor a carei aglomerare a creat Pamantul. In corpul nostru
se gasesc elemente radioactive grele, cum ar fi uraniul si elemente similare, dar si potasiu. Il intalnim in
toate tesuturile vii. Este esential vietii, iar absenta sa duce la boli grave si deseori letale.

In ignoranta sa, Mama Natura a neglijat faptul ca o sutime din aceasta caramida esentiala era radioactiva
si ca i-ar putea teroriza pe unii ecologisti anxiosi. Timpul mediu de viata al potasiului este de 1,3 miliarde
de ani, prin urmare radioactivitatea sa se mentine pana astazi. De altfel, poate fi masurata cu usurinta
gratie sensibilitatii miraculoase a detectoarelor de particule.

Am descoperit ca in corpul uman adult se produc circa 6000 de dezintegrari ale potasiului pe secunda.
Acesta emite in special electroni si raze gama foarte energetice care pot iesi din corp si iradia persoana
nevinovata, si cu siguranta neprevenita de pericol, care doarme in acelasi pat. Specialistii si oamenii care
se ocupa de radioactivitate spun ca nivelul radioactivitatii din corpul uman datorat potasiului este de 6000
de becquereli. Fireste, nu este singura noastra sursa de iradiere. Mediul inconjurator, pamantul si cerul ne
iradiaza din plin de douazeci de ori mai mult.

Uraniul se afla peste tot: in sol, in plante si in corpurile noastre. O persoana ingera aproximativ 2 µg (in
jur de 1/15.000-a parte dinr-o uncie) din alimentele si apa consumata zilnic, insa doar o mica parte este
absorbita in corp (aproximativ 1 / 2 procente).

Am putut vedea la televizor ingineri convinsi, suflete ingrijorate de soarta nefericitilor compatrioti, care
conduc un laborator independent de masurare a radioactivitatii, CRIRAD, lansand avertismente la ora de
varf, pentru ca era vorba fireste de o informatie senzationala, si anuntand ca o vata de sticla era
radioactiva, contribuind astfel la prabusirea actiunilor puternicei societati industriale Saint-Gobain care o
producea, sau denuntand o plaja inocenta din sudul Frantei, langa Grau-du-Roi, al carei nisip era
radioactiv! Sigur, e adevarat, dar nisipul provenea pur si simplu din eroziunea rocilor natural radioactive
ale masivelor muntoase, transportate de cursurile de apa pana la mare. Am vazut lansarea unor studii
costisitoare, in valoare probabil de milioane de franci, numai pentru analizarea efectelor nocive ale
uraniului saracit utilizat in obuzele antitanc in timpul razboiului din Golf, desi era evident ca efectul
datorat radioactivitatii era nul, caci intensitatea sa este inferioara celei pe care o respiram cand stam in
patru labe in iarba ca sa mirosim parfumul florilor de camp, datorita emisiunii unui gaz radioactiv natural,
radonul, care insoteste dezintegrarea uraniului prezent in intreaga scoarta terestra si in multe case.
Dependenta fata de o prejudecata ideologica poate duce la travestiuri surprinzatoare ale realitatii.
Desigur, este legitima preocuparea oamenilor de nocivitatea relativa a surselor de energie din care se
adapa civilizatia lor, inclusiv energia nucleara. Dar ceea ce este mai putin linistitor, este ca uneori se
foloseste nestiinta si temerile cetatenilor pentru a-i indemna sau a lua alte hotarari.