Utilizarea jocului didactic în lecţiile de matematică la clasele I-IV

 Jocul didactic matematic este şi un mijloc de evaluare, arătând în ce

măsură elevii şi-au însuşit cunoştinţele necesare, gradul de formare a reprezentărilor
matematice, a priceperilor şi deprinderilor de a realiza sarcinile în succesiunea dată de
învăţător şi de a se integra în ritmul cerut, de a da răspunsuri prompte şi corecte.
 Jocul didactic (deci şi cel matematic) cuprinde următoarele laturi
constitutive: conţinut, sarcină didactică, reguli de joc, elemente de joc.
 De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor
educaţiei morale: dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independenţă,
a disciplinei conştiente, a perseverenţei, a sociabilităţii, a unor trăsături de caracter, aspecte atât
de necesare în activitatea şcolară.
 Jocurile didactice matematice trebuie să fie realizate într-un mod
dinamic şi atractiv, ceea ce presupune respectarea unor cerinţe:
 operativitate, mişcare, precizie, rigurozitate ştiinţifică;
 antrenarea cât mai multor copii în joc;
 confruntarea liberă de idei;
 exprimarea corectă folosind terminologia matematică adecvată;
 crearea pe timpul jocului a unor situaţii problemă, care să-i implice pe elevi într-
o măsură cât mai mare.
 În funcţie de scopul şi sarcina didactică propuse, jocurile matematice se pot
clasifica astfel:
1. După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei, ca formă de bază a procesului
de învăţământ:
 jocuri didactice matematice, ca lecţie de sine stătătoare, completă;
 jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lecţiei;
 jocuri didactice matematice în completarea lecţiei, intercalate pe parcursul
lecţiei sau la final.
2. După conţinutul capitolelor de însuşit în cadrul matematicii:
 jocuri didactice matematice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice
unui capitol sau grup de lecţii;
 jocuri didactice matematice specifice unei vârste şi clase.

Activităţi practice şi jocuri pregătitoare pentru învăţarea noţiunilor matematice

Jocul didactic în predarea şirului numerelor naturale de la 0 la 100

Utilizarea jocului didactic matematic în predarea şirului numerelor naturale mai mici decât 100
are ca obiective:
 înţelegerea de către copii a numărului, ca proprietate a mulţimilor cu acelaşi
număr de elemente (cardinalul mulţimilor echivalente);
 înţelegerea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale (aspectul ordinal
al numărului);
 înţelegerea semnificaţiei reale a relaţiei de ordine pe mulţimea numerelor
naturale şi a denumirilor corespunzătoare (mai mare, mai mic);
  cunoaşterea cifrelor corespunzătoare numărului;
 citirea cifrelor de tipar şi scrierea cifrelor de mână.

Utilizarea jocului didactic matematic pentru însuşirea unor unităţi de măsură

 Studiul mărimilor şi unităţilor de măsură la clasele I-IV urmăreşte ca, pe baza
observaţiilor şi a reprezentărilor intuitive, elevii să ia cunoştinţă cu unele noţiuni de bază
despre mărimi şi unităţi de măsură de largă utilizare, necesare omului. Se urmăreşte, de
asemenea, formarea deprinderii de a măsura, a folosi şi mânui unele măsuri şi instrumente
de măsură, de a cunoaşte câteva unităţi, formarea capacităţii de a aprecia corect diversele
mărimi, precum şi înţelegerea necesităţii adoptării unităţilor standard de măsură.

 Jocul Scriitorii

Priviţi imaginile:

Vasile Alecsandri Ion Luca Caragiale Mihail Sadoveanu

1818 – 1890 1852 – 1912 1880 – 1961
În 1878 a scris imnul În 1884 a scris piesa În 1915 a scris romanul
Cântecul gintei latine O scrisoare pierdută Neamul Şoimăreştilor

 Cine a trăit mai mult ?

 La ce vârstă a scris Vasile Alecsandri Cântecul gintei latine ?
 A citit oare Ion Luca Caragiale romanul Neamul Şoimăreştilor ?

Organizarea şi desfăşurarea jocului didactic în învăţarea elementelor de geometrie

 Utilizarea jocului didactic în lecţiile de geometrie ajută la formarea capacităţii

de observare a proprietăţilor figurilor geometrice, la dobândirea de cunoştinţe specifice,
la dezvoltarea capacităţii de a aplica cunoştinţele de geometrie. În plus, elevii sunt angajaţi
într-o activitate intensă,în care li se cere să folosească instrumente de geometrie, să facă
măsurători, calcule.
 Jocul Ce numere v-au rămas?
Scopul didactic: recunoaşterea figurilor geometrice
Sarcina didactică:
- identificarea figurilor geometrice;
 - găsirea numerelor pare sau impare din interiorul lor;
Material didactic: planşă, fişe.
Desfăşurarea jocului:
Elevii împărţiţi în două grupe vor trebui să rezolve rapid si atent următoarele
cerinţe:
- Tăiaţi cu o linie verticală numerele pare care sunt în triunghi sau pătrat;
- Tăiaţi cu o linie orizontală numerele impare care se află în interiorul unui cerc sau
al unui pătrat;
- Tăiaţi cu un X numerele impare care sunt în cercuri sau în triunghiuri.

5-2 7 3 7 8- 3
4 9 5 5

Ce numere v-au rămas?

Câştigă echipa care a tăiat figurile geometrice după cerinţe şi a obţinut corect numerele
cerute.

Familiarizarea cu algoritmul rezolvării problemelor prin intermediul jocurilor

didactice
 Se recomandă ca, atât compunerea problemelor, cât şi rezolvarea acestora să se
facă şi în situaţii de joc didactic.
 Cine compune mai corect şi mai frumos o problemă după anumite cerinţe;
 Ce se poate întreba ? – o echipă formulează conţinutul problemei, cealaltă
echipă găseşte întrebarea, iar rezolvarea acesteia se face de către ambele echipe simultan;
 Câte întrebări se pot pune ? – fiecare echipă caută să găsească cât mai multe
întrebări la un conţinut dat;
 Ce este greşit ? – eliminarea dintr-un enunţ a datelor de prisos sau corectarea
unui enunţ formulat intenţionat greşit.
f) În sfârşit, toate casele de pe noua străduţă au fost construite de la temelie până la
acoperiş. Nerăbdătorii locatari au în mână bileţelul cu numărul casei în care urmează să se
mute. Dar, surpriză! Inginerii constructori, în loc să fixeze pe case tăbliţele cu numere, au lipit
cartonaşe cu exerciţii matematice cu o necunoscută, iar în mijlocul străzii au pus un indicator:

Necunoscuta din fiecare exerciţiu reprezintă

numărul casei dumneavoastră. Vă dorim succes şi
să vă stăpâniţi sănătoşi noile locuinţe!

Ajutaţi cele 10 familii să-şi găsească locuinţa, ştiind că familiile A., B., C., D., E. Vor locui în
casele cu numere impare, în ordine crescătoare, iar familiile F., G., H., I., J. Vor locui pe
cealaltă parte a străzii, având numerele în ordine descrescătoare.(Puteţi lucra pe grupe de câte 2
sau 3 elevi)
 X =.......... X =..........

X : (628 + 70 - 695) = 3 (5800 : 58 + 46 + 34):X =18

Fam. ................................. Fam. ..................................

X =.......... X =..........

X x (15757-15756) = 7 540 : 60 x (7 : 7) x X = 72

Fam. .............................. Fam. .................................

X =.......... X =..........

(121 : 11 x 2 x10) + x = 225 X + 25 :5 x (120:20) = 36

Fam. .................................... Fam. ..................................

X =.......... X =..........

X – (672 : 2 x 0 ) = 3 X : (144 : 12 : 6 ) = 2

Fam. ............................... Fam. ...............................

X = ........... X =..........

(32 :2 + 4) x 5 – X = 99 ( 76 – 17 x 2 ): 6 x X = 14

Fam. .............................. Fam. .................................

Procesul scrierii sirului numerelor pâna la 10 se fac progresiv. Dupa însusirea numerelor 0 - 5
am practicat jocurile "Ce numere au fugit?" sau "Ce numere s-au ascuns?" prin care am
urmarit deprinderea elevilor cu ordinea crescatoare sau descrescatoare a numerelor.

Jocul "Numara corect"

Obiective: -sa perceapa numerele dupa auz;

-sa poata numara respectând succesiunea numerelor.

Sarcina didactica: asculta si numara corect bataile din palme si alege numarul potrivit.

Material didactic: cartonase cu numerele de la 0 - 10

Desfasurare: învatatorul bate din palme, elevul alege cartonasul cu numarul corespunzator
batailor din palme.

Jocul "Ce numere au fugit?"

Sarcina didactica: stabilirea numerelor lipsa dintr-un sir dat.

Material didactic: jetoane cu numere 0 - 10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de
mai jos:

│0│ │2│ │4│ │6│ │8│

│7│ │5│ │3│ │1│

Desfasurarea jocului: se poate organiza pe echipe sau individual; elevul vine si pune la locul
potrivit numarul care lipseste.

Jocul "Ce semn s-a ascuns?"

Scopul: exersarea deprinderii de calcul, folosirea corecta a semnelor grafice de operatie (+, -).

Regula jocului: elevii trebuie sa ghiceasca ce semn de calcul a disparut.

Desfasurarea jocului: se va scrie la tabla o coloana de exercitii cu adunari si scaderi.

3 + 4 = 7; 5 - 3 = 2; 6 + 3 = 9; 4 - 4 = 0; 2 + 7 = 9; 7-5=2

Se poate organiza pe echipe sau elevii pot primi si fise. Se vor citi exercitiile în soapta de catre
fiecare elev. Vor închide apoi ochii si învatatorul va sterge semnele de calcul. Elevii vor iesi la
tabla si vor completa exercitiile cu semnele disparute.
La sfârsitul fiecarui joc am formulat concluzii si aprecieri asupra felului în care acesta s-a
desfasurat, asupra comportamentului elevilor, am facut recomandari si evaluari individuale si
generale.

O alta metoda de dezvoltare a flexibilitatii gândirii, ce stimuleaza curajul, creativitatea,

inventivitatea este metoda "Philips 6/6". Am împartit clasa în grupe de câte 4 elevi. Au avut de
rezolvat problemele în 6 minute. Am urmarit ca grupurile sa fie cât mai eterogene. Fiecare grup
si-a ales un conducator (reprezentant) care sa prezinte elevilor solutia corecta a problemei
întregii clase. Dupa expirarea celor 6 minute, fiecare grup îsi prezinta solutiile (prin
reprezentantul grupului), scrise pe fisa de lucru.

Avantajul acestei metode consta în aceea ca toti membrii grupului sunt activi, fiecare având
posibilitatea sa-si puna în evidenta propriul rationament, solutiile reprezentând rodul gândirii
obiective.

Au avut ca sarcina sa compuna probleme care se rezolva prin:

Echipa I Echipa a IV-a

►o adunare si o scadere ►doua operatii de înmultire

756+ 39-145= 12x 14x 6=

Echipa a II-a Echipa a V-a

►o adunare si o înmultire ►o scadere si o înmultire

43+ 12x 4= 871- 43x 16=

Echipa a III-a Echipa a VI-a

►o adunare si o împartire ►doua scaderi

39+81: 9= 103- 76- 25=

Prin aceasta metoda elevii au fost pusi în situatia de a descoperi rationamentul problemei, sa
construiasca ipoteze, sa caute solutii si sa le verifice. Cooperarea/colaborarea în planul
interactiunii elev-elev, elev-elevi determina cresterea încrederii în fortele proprii, formarea unei
atitudini pozitive fata de munca, diminuând anxietatea si favorizând succesul scolar.