Mqrgoret Mitchell

Traducere din limba englezi+

MARY PoLrHRoNrepB -TAzARESCU

@c
 I'

CUPRINS

PARTEA iNrAt 7

PARTEA A DOUA """""""""""' 171

PARTEA A TREIA.... ....""""""""' 347

o rlctt
fltgirrc,
PARTEA 1NTAI
 Capitolul I
Scarlett O'Hara,nu era frumoasd, dar birbalii nu-gi dideau
seama de asta cAnd erau sub farmecul ei, aga cum erau acum
gemenii Tarleton. Pe chipul ei, trisiturile delicate ale mamei,
o aristocratd de origine francez| din regiunea de coasti, nu se
armonizau cu trdsdturile greoaie ale tatilui, un irlandez cu
obrazul rumen. Totugi avea o fall atrigitoare, cu bdrbia ascu-
liti 9i filci puternice. Ochii, pufin migdalafi gi mirginili de
gene dese, erau de un verde deschis, fbrd cea mai mici nuanli
cipruie. Sprdncenele, groase gi negre, desenau o neagteptati
linie oblici pe pielea albi ca magnolia, acea piele pe care pu-
neau atAta prel femeile din Sud gi pe care o apirau cu atita
griji, cu ajutorul piliriilor, al vilurilor gi al mitenelor, de soa-
rele arzitor al Georgiei.
ln acea luminoasi dupd-amiazi de aprilie din anul 1861,
Scarlett O'Hara, cum stitea intre Stuart qi Brent Tarleton, pe
veranda ricoroasi gi umbroasi de la Tara, plantafia tatllui ei,
oferea ochilor o imaging incdntitoare. Rochia noui, croiti din
doisprezece iarzi de muselini verde inflorati, unduia pe cercu-
rile crinolinei Ei culoarea se armoniza perfect cu aceea d s€tn:
dalelor de marochin verde cu tocuri joase, pe care tatil ei i le
adusese de curAnd din Atlanta. Rochia ii scotea in evidenfi
intr-un mod fermecitor mijlocul, cel mai subgire din trei comi-
tate, gi corsajul foarte ajustat inviluia un piept bine dezvoltat
pentru o fati de gaisprezece ani. Dar cu tot felul pudic in
care-gi aqezase poalele rochiei, cu tot aerul rezervat pe care i-l
 lo Margaret Mitchell
didea pdrul lins, strdns in coc la spate, cu toati cuminfenia
mdinilor mici gi albe, incruciqate in poald, Scarlett igi ascundea
cu greu adevirata fire. Pe fala ei, plini de o dulcea!6 studiati,
ochii verzi, neastdmpirafi gi poruncitori, plini de viall, nu se
potriveau deloc cu atitudinea ei cuviincioasd. iEi datora bunele
purtiri observa{iilor blAnde ale mamei ei gi disciplinei mai
severe exercitate de Mammy, dar ochii ii trddau firea.
LAngi ea, de o parte gi de alta, gemenii se lifriau in fotolii
gi, rAzdnd gi pdl5vrigind, priveau soarele prin paharele pline
cu lichior de menti. igi incrucigaseri neglijent picioarele lungi
gi greoaie de cdldreli, incilfate cu cizme pdnd la genunchi. in
vdrstd de nouisprezece ani, inalli de aproape 1,90 m, cu mdini
gi picioare lungi gi cu mugchii tari, cu fala arsi de soare, pirul
rogu inchis, privirea veseld gi arogantd, lmbricali in vestoane
identice gi cu pantaloni de culoarea muqtarului, seminau unul
cu altul ca doui picituri de ap6.
Afard, soarele care apunea poleia gridina, lumindnd copa-
cii incircali de flori albe care se profilau in mase compacte pe
un fond verde deschis. Caii celor doi gemeni - niqte animale
mari, rogcate ca pdrul stdpAnilor lor - erau priponili pe aleea
de trisuri; ldngi ei mdrdia haita de cdini slabi si nervogi care
intovirdseau peste tot pe Stuart qi pe Brent. Mai la o parte,
cum se cidea unui aristocrat, un cA.ine mare, cu pete negre,
stitea culcat cu botul pe labe gi agtepta ribddtor ca bdielii si
plece acas6, la cini.
intre cdini, cai gi gemeni exista o inrudire mult mai addncd
decAt aceea rezultdnd dintr-o permanenti tovirigie. Erau ca
nigte animale tinere, nepisdtoare, pline de gralie gi de nerv,
strilucind de sinitate. Biielii erau impetuogi gi susceptibili ca
gi caii lor, darbldnzi cu cei care gtiau cum si se poarte cu ei.
Degi cei trei de pe verandl fuseseri deprinqi din nastere cu
viala uqoari de pe plantalii gi fuseseri servili din fragedi copi-
lirie de slugi mereu la cheremul lor, pe chipurile lor nu se citea
nici moliciune, nici indolen!6. Aveau puterea gi vioiciunea
oamenilor de la !ari, care gi-au petrecut toati viala in aer liber
gi care nu qi-au prea bitut capul cu lucrurile anoste din cirti.
Pe aripile vdntului I I
Viala in nordul Georgiei, in comitatul Clay'ton, era inci rus-
tici qi, dupl principiile in vigoare la Augusta, Savannah gi
Charleston, chiar pufin cam primitivd. Sudigtii din regiunile
mai vechi ii priveau de sus pe georgienii din nord, dar aici,
in nordul Georgiei, lipsa rafinamentelor unei educalii alese nu
avea insemndtate dacd te aritai la inilfime cind trebuia. Ceea
ce avea mai ales insemnitate era si cultivi bumbac de buni ca-
litate, si incaleci bine, sd tragi bine cu pugca, si fii un bun dan-
sator, sd gtii si lii tovirigie doamnelor gi si bei ca un om de
lume, ca un gentleman.
in toate aceste privinfe, gemenii se aritau la inilfime, dar
in acelagi timp erau cunosculi pentru totala lor incapacitate
de a invila ceva din cirli. Pirinlii lor erau oamenii cei mai
bogafi din comitat, stipAneau cel mai mare numir de cai gi de
sclavi, dar cei doi tineri erau mai nepricepuli la gramatici
decit cei mai mul! lirani albi siraci din imprejurimi.
Tocmai din cauza asta Stuart Ei Brent trdndiveau in aceasti
dupd-amiazi de aprilie, pe verandi, la Tara. Fuseserd eliminali
de la universitatea din Georgia, apatra universitate de unde
fuseseri da\i afard in doi ani. Iar Tom gi Boyd, fralii lor mai
mari, plecaser[ impreuni cu ei, fiindci nu voiau si rimAni
intr-o institulie in care gemenii nu erau primili. Stuart gi Brent
considerau ultima lor aventuri ca o excelenti glumi, gi
Scarlett, care nu deschisese de buni voie o carte de cdnd ter-
minase anul trecut Institutul pentru domnigoare din Fayette'
ville, lua qi ea lucrurile ln glum6.
- $tiu ci pulin vi pasi gi ci nici lui Tom nu-i pasd ci v-au
dat afari, zise ea. Dar Boyd? El vrea si studieze gi, dupi ce l-a!i
silit si pirdseasci universitatea din Virginia, pe aceea din Ala-
bama, gi din Carolina de Sud, a trebuit si plece acum Ei din cea
din Georgia. Aga n-o sb sf6rgeasci niciodati.
- O, va putea si-gi continue dreptul in biroul judecitorului
Parmalee, la Fayetteville, rispunse Brent nepisitor. De altfel,
n-are mare importan!5. Oricum, ar fi trebuit si ne intoarcem
acasi inainte de sfArgitul anului gcolar.
- De ce?
 12 Margaret Mitchell
- Rdzboiul, prostufo! Rizboiul poate izbucni dintr-o zi
intr-alta, 9i cred ci nu-!i inchipui ci vreunul dintre noi ar
rdmine la universitate in timp de rdzboi.
* $ti!i bine ci nu va fi rizboi, zise Scarlett plictisiti. Sunt
numai vorbe. Nu mai devreme de siptdmAna trecuti, Ashley
Wilkes gi tatil lui i-au spus tatei ci delegafii nogtri la Washing-
ton vor ajunge Ia... un... acord amiabil cu domnul Lincoln
cu privire la Confederafie. $i apoi, yankeilor le e prea mare
fricd de noi. Nu va fi rivboi gi m,am siturat si tot aud vorbin-
du-se de el.
- Nu va fi r|zbol! exclamard cei doi gemeni indigna(i,
ca qi cdndli s-ar fi luat un bun al lor.
-Ba da, fetilo, are si fie rizboi, zise Stuart. yankeilor le e
poate frici de noi, dar dupi bombardamentul de alaltiieri qi
dupi felul cum generalul Beauregard i-a dat afari din fortul
Sumter, vor fi silili si se batd. Altfel, vor fi considerafi de lumea
intreagi ca o bandd de lagi. Confedera{ii...
Scarlett ficu o mutri plictisit[, enervati.
- Daci mai repetali o datd cuvAntul ,,rdzbai", mi duc si mi
inchid in casi. in viala mea nu m-a plictisit un cuvdnt mai
mult decAt cuvdntul ,;dzbai", afari doar de ,,secesiune". papa
vorbegte de rdzboi de dimineafi pAni seara gi tofi domnii care
vin sd-l vadl vorbesc de fortul Sumter, de drepturile statelor
sau de Abe Lincoln, de-mi vine si urlu de plictiseali. $i tinerii
nu vorbesc decdt de asta gi de grozivia lor de trupi. Nu ne-am
distrat niciieri in primivara asta, fiindci tinerii n-aveau alt
cuvdnt pe buze. Sunt incAntatd cd Georgia a asteptat Criciunul
ca si proclame ,,secesiunea", altfel nici una din petrecerile
noastre n-ar fi fost reugiti. Daci mai aud cuvdntul ,,rizboi";
intru in casi.
$i Scarlett s-ar fi linut de cuvdnt, cici nu putea urmiri multi
vreme o conversafie al cirei principal subiect nu-l constituia
persoana ei. Totugi surdse. Gropifele ii apiruri in obraji gi ge-
nele negre incepuri sd se zbati repede ca nigte aripi de fluture.
Bniefii furi incdntali gi, aqa cum dorise, ii ceruri iertare fiind-
ci o necijiseri. Nu-i pistrau picd pentru lipsa ei de interes.
Pe aripile vhntului 13
Dimpotrivi. Rizboiul ii privea pe birbali, aga c[ socotiri ati-
tudinea ei drept o dovadi de feminitate.
Dupi ce manevrase aga incit si-i sustragi de la subiectul
plictisitor al rizboiului, relul cu interes disculia privitoare la
situafia actuali a celor doi frafi.
- Ce-a spus mama voastri aflind ci afi fost dali din
nou afari?
Tinerii pireau jenafi" igi aminteau de felul cum reaclionase
mama lor cu trei luni mai inainte, cdnd reveniseri de la
universitatea din Virginia, dupi eliminare.
- Pii, zise Stuart, n-a prea avut ocazia si spuni mare lucru.
Azi-dimineafi, Tom cu Brent gi cu mine am plecat de acasi
devreme. Nu se sculase inc6. Tom s-a dus sd faci o viziti fami-
liei Fontaine, iar noi am venit aici.
- Nu v-a spus nimic asear6, cdnd v-afi intors?
- Aseari am avut noroc. inainte de sosirea noastri adu-
seseri noul armisar, pe care l-a cumpirat mama in Kentucky
luna trecuti. Toati casa era dati peste cap. E un cal superb,
Scarlett, trebuie si-i spui tatdlui tiu si vie s[-l vadi indati
ce va putea... pe drum l-a gi mugcat pe gri\dar gi a cilcat in
picioare pe doi dintre negrii mamei, care se duseserl s[-l ia de
la gari, la |onesboro. Chiar inainte si ajungem acasi, a fost
cdt pe ce si dirAme grajdul gi aproape I-a omorAt pe Strawberry,
bltr6nul armisar al mamei! CAnd am sosit, mama era la grajd
ciutdnd si-l linigteasci cu niEte bucili de zahbr, gi pe cuvAntul
meu ci reu$ea. Negrii f[ceau niqte ochi! Le era atdt de frici,
incAt se agifaseri de grinzile lui, dar mama vorbea calului ca
gi cum ar fi fost o fiinli omeneasci, bldnd ca un mieluqel. Ni-
meni nu se pricepe la cai mai bine ca mama. Cdnd ne-a vizut
a spus: ,,Pentru numele lui Dumnezeu, ce ciutafi acasi toli
patru? Sunteli mai rii decAt cele gapte pligi ale Egiptului!"
Atunci calul a inceput si sfordie gi si zvArle din picioare gi
mama a zis: ,,Iegi1i afard! Nu vedeli cd e nervos, mititelul de
el! Mn voi ocupa de voi mAine dimineali!" Ne-am dus deci si
ne culcim. Azi-dimineald am gters-o inainte sd puni mAna pe
noi gi l-am llsat pe Boyd si se descurce.
 14 Margaret Mitchell
- Crede{i ci o si-l batd pe Boyd?
Ca intreg comitatul, Scarlett nu izbutea si se obignuiasci
cu felul cum mica doamni Tarleton iqi certa fiii, mari acum,
gi la nevoie le administra lovituri de cravagd la
spate.
Beatrice Tarleton era o femeie de acfiune. Ducea in spate
nu numai o vastd plantafie de bumbac, vreo suti de negri gi
opt copii, dar si cea mai mare crescitorie de cai din Geo:rgia.
Era iute din fire 9i, scoasd mereu din sirite de desele treJnai
ale celor patru fii, socotea ci din cdnd in cand o mici bitaie
datd biiefilor nu strica, ceea ce n-o impiedica si interzici
si
fie atins un cal sau un sclav.
- Nu, n-o si-l batd pe Boyd. Nu l_a bitut niciodatd prea
mult, fiindci-i cel mai mare, qi fiindci-i cer mai pipernicii din
toati droaia, zise Stuart mAndru de inilfimeu-ru. D. u.".u
l-am l6sat acasd, ca si se descurce cu ea. Mama ar trebui si
inceteze de a ne mai bate. Avem nouisprezece ani, Tom are
douizeci gi unu. Se poarti cu noi ca gi cdnd am avea gase.
- Oare mAine va veni cdlare pe calul ei cel nou la petrecerea
Wilkes-ilor?
-Aga vrea, dar tata spune ci-i primejdios. De altfel, fetele
n-o vor lisa. Spun cd vor reusi s-o duci cel pulin o dati la o
petrecere in trdsuri, ca pe o adevirati doamni.
- Sper ci n-are si ploui mdine, zise Scarlett. De o sdpti_
mand ploui aproape in fiecare zi. Nimic nu-i mai neplicui
ca
un picnic care se sfArgeqte in casi.
- Mdine va fi frumos gi cald ca in iunie, zise Stuart. privegte
apusul dsta de soare. N-am vizut niciodatd un cer mai roju.
Po[i intotde auna pr ezice timpul dupi asfinfit.
ochii lor se alintird asupra nesfbrgitei intinderi a domeniu-
lui lui Gerald O'Hara, asupra larinilor de bumbac proaspdt
arate gi asupra zdrilor rogiatice. Acum, cAnd soarel" uporr"u
intr-o vdlvitaie de fldciri in spatele colinelor, dincolo de raul
Flint, cildura de aprilie se schimba incet-incet intr-o rdcoare
uqoard dar bineficitoare.
in acest an primivara venise devreme, intovirigiti de ploi
-
calde qi scurte, de izbucnirea florilor trandafirii ale piersiilor
Pe aripile vkntului 15
qi de salbele de flori ca stelele care impdnziseri balta intune-
cati gi colinele indepirtate. Ariturile erau aproape sfArgite 9i
splendoarea purpurie a asfinlitului accentua culoarea braz-
delor de curdnd risturnate in argila rogie a Georgiei' intors de
fierul plugurilor, pimAntul umed gi infometat a$tepta semin-
lele de bumbac, bitAnd in rogu pe creasta nisipoasi abrazde'
1or, qi in purpuriu, in rogu aprins sau in cafeniu acolo unde
umbrele cideau pe marginilebrazdelor. Clidirile plantafiei' cu
zidurile lor de cirlmidl date cu var, pireau o insuli in mijlo-
cul unei miri rogii dezlinfuite, ale cirei valuri unduioase,
sinuoase, pline de virtejuri, ar fi fost pietrificate in clipa cind
erau gata sd se pr[vileasci cu spuma lor trandafirie' in aceasti
regiune nu existau brazde lungi qi drepte, aqa cum se puteau
vedea in larinile de argili gllbuie din gesurile aflate in inima
Georgiei, sau in plmdntul negru ;i mlnos de pe coasti. Aici,
in nord, ariturile care unduiau la poalele dealurilor erau
crestate de mii de brazde in formi de seceri, ca si impiedice
pimdntul bogat s[ alunece in albia rAurilor.
Era un pimdnt silbatic, rogu de culoarea sdngelui dupi
ploaie, de culoarea cfudmiziiin timpul secetei, cel mai bun pi-
mAnt din lume pentru bumbac. Era o regiune pllcuti, cu case
albe, larini pagnice, rduri incete 9i gllbui, dar o regiune de con-
traste unde strilucirea soarelui era orbitoare 9i umbra foarte
deasi. Terenurile defriqate gi nesfArgitele ogoare de bumbac
ale plantafiilor surAdeau unui soare cald, domol, binevoitor.
La marginea lor se inillau pidurile virgine, intunecate gi rico-
roase chiar in amiezile cele mai arzdtoare, p6duri misterioase,
pulin sinistre, ai ciror pini ce vuiau pireau si stea de veacuri,
ribditori, de veghe, murmurindu-gi ameninfarea intr-un
suspin: ,,Biga!i de seamd! B[gafi de seamdL! A1i fost ale noastre
odati. Vi putem lua inapoi."
La urechile celor trei agezali pe verandi ajungea zgomotul
dobitoacelor bitand pimAntul cu copitele lor, clinchetul tilin-
gilor, rAsul strident gi nepisitor al negrilor care se intorceau
de la cAmp cu catArii. Din casi se auzea vocea dulce a mamei
lui Scarlett, Ellen O'Hara, chem6,nd-o pe negresa mititici ce-i
 16 Margaret Mitchell
purta cheile. Vocea ascu{itd a copilului rlspundea: ,,Da, doam_
ni!" $i se auzeau pagii celor ce ieseau pe u$a din dos mergind
spre afumitoare, unde Ellen obignuia si imparti hrana mun-
citorilor care veneau de la lucru. $i se auzea zinginitul argin_
tiriei gi clinchetul farfuriilor, in timp ce pork, valetul principal
de la Tara, punea masa pentru cind.
Auzind sunetele acestea, gemenii igi diduri seama ci era
timpul si se intoarci acasi, dar n-aveau chef si dea ochii cu ma_
ma lor gi intArziau pe verandi cu nidejdea cd Scarlett ii va
pofti la cini.
- Asculti, Scarlett, in legiturd cu petrecerea de mAine, zise
Brent. N-aveam de unde si gtim ci va fi un picnic un bal
;i
mAine seard. Vei dansa cu noi? N-ai fdgdduit toate dansurile
tale, nu-i asa?
- Ba da! Cum puteam sI gtiu c6 vefi fi cu tolii acas6? Nu era
si risc si rdmin nedansatd, numai ca si vi agtept pe voi doi.
- Tu si rimdi nedansatS.!
Bdielii incepuri sd rAdd zgomotos.
-Asculti, fetilo, va trebui sd-mi acorzi mie primul vals,
si-i rezervi ultirnul lui Stu gi s[ supezi cu noi. ca la ultimul bal,
ne vom a$eza pe treptele scdrii 9i-i vonl cere lui Mammy
|incy
sd vini si ne mai ghiceasci o datd.
-Nu-mi place s1-mi ghiceasci Mammy Jincy. $titi c6 mi_a
prezis ci am si md rnirit cu un b[rbat cu pirul negru ca pana
corbului si cu mustifi lungi, gi mie nu-mi plu. berbugii .r',
pirul negru.
- i1i plac cei cu plrul rogu, nu-i aga, draga mea? zise Brent
surAzdnd. Hai, fdgiduiegte-ne ci ne vei acorda valsurile gi ci
vei supa cu noi.
- Daci ne fbgiduieqti, i{i vom spune un secret, zise Stu.
- Ce secret? strigi Scarlett cu o curiozitate de copil.
- E vorba de ce-am auzit ierila Atlanta, Stu? Dace-i chestia
aceea, qtii bine cd am frgiduit sd nu spunem nimic.
- Domniqoara Pitty ne-a spus-o.
- Dornniqoara cine?
Pe aripile vhntului 17
- $tii, vara lui Ashley Wilkes, care stl la Atlanta, domni-
goara Pittlpat Hamilton, mituga lui Charles gi a lui Melanie
Hamilton.
- Da, o cunosc, e cea mai proastl cucoani bitrdni pe care
am vizut-o in viafa mea.
- Ei bine, ieri, pe cdnd agteptam trenul la Atlanta, trisura
ei s-a oprit in fala girii. A coborAt ca si stea de vorbi cu noi
s,i ne-a incredinlat ci rnALine seard, la balul Wilkes-ilor, se va
anunla o logodni.
- O, gtiu despre ce-i vorba, zise Scarlett dezamigiti. Se va
anunta logodna prostinacului ei de nepot Charlie Hamilton
cu Honey Wilkes. De ani de zile toatd lumea gtie ci vor sfdrgi
prin a se lua, degi Charles n-a avut niciodati aerul ci ar fi prea
incAntat.
-Crezi ci e un prostinac? intrebi Brent. Anul trecut, de
Criciun, l-ai lisat totugi si se cam invArteasci in jurul tiu.
- Nu-l puteam impiedica, zise Scarlett ridicAnd nepisitoare
din umeri. Dar, dupd pirerea mea, e un nitdriu.
- De altfel, nu se va anun{a logodna lui, zise Stuart trium-
fdtor, ci logodna lui Ashley Wilkes cu sora lui Charlie, dom-
nigoara Melanie.
Fala lui Scarlett nu se schimbi, dar buzele ei piliri ca ale
unei persoane care a primit o lovituri pe cit de puternici pe
atAt de neaEteptati gi care, in primul moment, nu inlelege ce
s-a petrecut. Privi la Stuart qi chipul ei era atAt de impasibil,
incdt tAnirul, foarte slab psiholog, crezv ch era numai sur-
prinsdL gi foarte interesatd de noutatea pe care i-o adusese.
- DomniEoara Pitty ne-a spus ci nu voiau si anunle oficial
lucrurile inainte de anul viitor, fiindci domnigoara Melly e
cam slibufi, dar ci, din catza zvonurilor astea de rlzboi, cele
doui familii au socotit ci e mai bine si gribeasci nunta' De
aceea vor anunla mAine sear[ logodna, la supeu. Scarlett, noi
!i-am spus secretul, gi trebuie si ne promili ci vei supa cu noi.
- Ne-am infeles, rispunse Scarlett automat.
- $i ne vei acorda toate valsurile?
- Toate.
 l8 Margaret Mitchell
- Ce drdgufi egti! Pariez cd ceilalli bniefi vor innebuni
de ciudi.
- N-au decit, zise Brent. Le venim noi de hac. Asculti,
Scarlett, aisi stai cu noi in timpul picnicului?
- Ce?
Brent igi reinnoi cererea.
- Sigur cd da.
Gemenii se uitard unul la altul. Erau incdntali, dar qi pulin
mirafi. Degi se credeau curtezanii preferali ai lui Scarlett, nici-
odati nu obflnuseri de la ea atdt de uEor o dovadd de favoare.
De obicei Scarlett ii silea s-o roage, ii amAna, refuza sd le ris-
pundi, ridea cAnd flceau pe supirafii, se imbufna cdnd se neci-
jeau de-a binelea. $i dintr-odatd, le figiduise aproape toatd
zrua de mAine. Primea sd se ageze lAngd ei la picnic, le rezerva
toate valsurile (vor aranja ei ca si nu se danseze dec|ivalsuri),
accepta si supeze cu ei. Fdcea sd fii dat afard din universitate!
incdntali de succesul lor, nu se gribeau si plece. Vorbeau
de picnic, de bal, de Ashley Wilkes gi de Melanie Hamilton.
igi t[iau vorba, spuneau glume Ei rAdeau de ele, gi flceau alu-
zii strisezii in legiturd cu invitafia la cind. Trecu o buni bu-
cati de vreme inainte si bage de seamd cd Scarlett nu spunea
aproape nimic. Atmosfera se schimbase. Gemenii n-ar fi gtiut
sd spuni de ce, dar dupi-amiaza igi pierduse farmecul. Deqi
Scarlett le rlspundea la intrebiri pirea c6 nu acordi decdt o
atenlie foarte relativd conversafiei. Ghicind ci se intdmpli
ceva ce nu puteau inlelege, gemenii, incurcafi gi plictisifi, mai
rezistard cAtdva vreme, apoi se sculari cam f6ri voie gi se
uitari la ceasornicele lor.
Soarele cobora asupra ogoarelor de curdnd arate 9i, de cea-
lalte parte a rdului, pidurile mari igi profilau masa lor in-
tunecatd. RAndunelele treceau prin curte ca sigefile. Giini,
rale qi curcani veneau de pe cAmp bilibdnindu-se gi umflAn-
du-se in pene.
Stuart rdcni un ,,|eems!" asurzitor gi, dupd cdteva clipe, un
negru inalt, de vArsta gemenilor, inconjuri casa qi, suflAnd din
greu, se repezi spre caii legafi. /eems era servitorul celor doi
Pe aripile vhntului 19
frali gi, ca gi cdinii, ii intovdrigea pretutindeni. Se jucase cu ei
in copilirie gi le fusese diruit in ziua cdnd impliniseri zece
ani. Vizdndu-I, cAinii culcali in praful roqiatic se sculari, pin-
dindu-qi stipdnii. Tinerii se inclinari, strAnserd mina lui
Scarlett 9i-i spuserd ci o aEteptau devreme a doua zila familia
Wilkes. Apoi plecari in goani, siriri in 9a s,i, urmali de |eems,
coborAri in galop aleea plantatd cu cedri, fluturAndu-gi pnln-
riile gi chiuind.
Dupi ce cotiri pe drumul prifuit gi pierduri Tara din ve-
dere, Brent lEi opri calul sub un copac. Stuart se opri 9i el, iar
tinirul negru igi struni gi el calul la cdliva paqi in urmi' Sim-
find ci hilurile slibesc, caii lungiri gdturile gi incepuri si
pasci iarba fragedi de primivari. Ribddtori, ciinii se lungiri
din nou in praful moale gi rogu gi se uitard cu jind la rdndu-
nelele ce se roteau in amurgul care se lisa. Fala lati 9i naivi
a lui Brent trdda incurcituri gi o ugoari indignare'
- Ascultd, zise el, n-ai impresia cd ar fi trebuit si ne opreas-
ci la cini?
- Credeam ci ne va opri, rispunse Stuart. Am agteptat si
se hotdrasci, dar nu s-a hotirdt. Tt ce crezi?
- Nu cred nimic. Am totugi impresia ci ar fi trebuit si ne
refini. in definitiv, e prima zi pe care o petrecem aici, nu ne-a
vdzat de mult gi mai aveam s[-i spunem o mullime de lucruri.
- Cind am sosit, mi s-a pirut ci era foarte mullumiti s[
ne vad6.
- $i mie mi s-a pirut.
- $i apoi, acum vreo jumitate de ori, tot cheful i s-a dus,
parc|ar fi apucat-o durerea de cap.
- Am observat gi eu, dar n-am dat atenlie faptului. Dupi
tine, ce crezi cd s-a intdmplat?
-Nu qtiu. I-am spus oare ceva cate a supirat-o?
Se gAndiri o clipi amAndoi.
- Nu vid ce. De altfel, cAnd Scarlett e supirati, o $tie toate
lumea. N-are o fire inchisi ca alte fete.
- Da, asta-mi place la ea. Nu umbll inlepatd qi bosumflati
cAnd se supird. i1i spune verde in fafi ce are. Dar sunt sigur
 20 Margaret Mitchell
ci vreo vorbd de-a noastri sau vreun gest al nostru au fbcut-o
si amuleasci gi si pari bolnavd. Aq putea si jur cd era incdn-
tatd si ne vadl si cd voia si ne opreascb la masi.
-Nu cumva o fi pentru ci am fost eliminati?
- Ji-ai gisitl Mare prost mai egti! A r6s cu poftd cAnd i-am
povestit. De altfel, Scarlett nu pune mai mult pre{ dec6t noi pe
inviIdturi.
Brent se intoarse in ga gi-l strigi pe rAndag:
- feems!
* Poftim, domnu' B'ent?
- Ai auzit ce-am vorbit cu domnisoara Scarlett?
- Nu, domnu' B'ent. Cum c'ezi mata, c[ eu spionez pe albi?
- Sd spionezi! Nu, Doamne feregte! Dar voi, negrii, suntefi
la curent cu tot ce se petrece. Mi, mincinosule, te-am vizut
cu ochii mei strecurAndu-te dupd verandd gi pitindu-te ldngi
zid, sub o tufd de iasomie. Hai, zi, ne-ai auzit spundnd ceva
care ar fi putut s-o supere pe domnigoara Scarlett... sau ar fi
putut s-o jigneasc5?
Prins asupra faptului, feems renuntd. sd suslinl ci nu trd-
sese cu urechea.
- Nu, domnu' B'ent, zise el increlindu-gi fruntea neagri,
n-am auzit ci spus ceva ca'e s-o supe'e. C'ed c-a fost fdiciti ci
vLzlut pe dumneavoast'i gi a fost veseli ca o v?biufd, pdni
cAnd vo'bit dumneavoast'i de nunta lu' domnu' Ashley cu
domnigoa'a Melly Hamilton. Atunci a ticut ca o po'umbifi
cdnd se btegteuliu'pe sus.
Gemenii se priviri gi d[durd din cap in semn de aprobare.
Totugi nu izbuteau s6 inleleagi.
- ]eems are dreptate. Dar nu vdd de ce, zise Stuart. Ashley
nu-i decit un prieten pentrn ea. Nu-l iubegte. Pe noi ne iubeqte.
Brent didu din cap.
* Nu crezi cd e din pricini ci Ashley nu i-a spus cd mdine
seari se va anunta logodna lui gi e furioasi ci un vechi prieten
ca el n-a prevenit-o inaintea tuturor celorlalli? Fetele lin mult
sd fie primele care afld lucrurile astea!
Pe aripile vhntului 2l
- Poate ci da, ei, gi dacl nu i-a spus ci va fi mAine? Trebuia
doar s[ fie un secret gi o surprizi. Ce, un birbat n-are dreptul
si p[streze lucrurile astea pentru el? N-am fi gtiut nimic daci
mituga domnigoarei Melly n-ar fi pomenit de asta. De fapt,
Scarlett trebuia si qtie ci Ashley o va lua pe Melly intr-o bund
zi. O gtim cu tolii de ani de zile. in familiile Wilkes gi Hamilton
se fac multe cisitorii intre veri. lbati lumea gtia ci vor sfdrqi
prin a se clsitori. Ca gi Honey Wilkes, care va lua pe Charlie,
fratele domniqoarei Melly.
- Renun! si incerc sd infeleg! Regret totuqi ci nu ne-a invi-
tat la mas6. i1i jur ci n-am nici un chef si md, intorc acasi, ca
s-o aud pe mama certAndu-ne pentru eliminare, mai ales
ci nu e pentru prima dati.
- PAni acum poate ci Boyd a gisit mijlocul s-o potoleasci.
$tii bine ci secdtura aia e bun de guri. $tii ci intotdeauna
reugegte s-o potoleasc[ pe mama.
- Da, se poate, dar asta cere timp. incurci intotdeauna aga
de tare ilele, incAt mama nu izbutegte si le ciescurce, 9i atunci
se dd bitutd gi-l roagi sd-Ei crule vocea pentra zita cind va fi
avocat. Dar probabil ci n-a gisit inci momentul. Patiez
ci mama e atAt de preocupatd de calul cel nou, ci a uitat de
intoarcerea noastrd gi nu se va gAndi la ea decdt cA,nd se va
agezala masi gi-l va zbri pe Boyd. $i inainte de sfArgitul mesei,
va fi foc gi par6. $i abia pe la zece Boyd va reuqi si-i demon-
streze ci nici unul dintre noi nu mai putea rimAne la univer-
sitate, dat fiind tonul cu care ne-a vorbit, lie gi mie, rectorul.
in sfArgit, la miezul noplii va fi atAt de supiratd pe rector, incAt
il va intreba pe Boyd de ce nu l-a impugcat. Nu, nu ne putem
intoarce acasi inainte de miezul nopfii.
Gemenii se uitari unul la altul, imbufnafi. Nu se temeau de
caii silbatici pe care-i incIlecau, de gloanle la o invilmigeali,
de furia unor vecini scoEi din sirite, dar aveau o sf6nti teami
de observafiile necrufitoare ale mamei lor gi de cravaqa cu
care nu se sfia s6-i atingi.
- Ascult6-mi, zise Brent. Hai pe la Wilkes-i. Ashley qi fe-
tele vor fi incAntali si ne opreascl la masi.
 22 Margaret Mitchell
Stuart piru cam stingherit.
- Nu, nu mergem acolo. Trebuie sd fie foarte ocupali cu
picnicul de rnAine qi apoi...
- Uitasem, se grlbi si spuni Brent. Nu, firegte ci nu putem
merge acolo.
igi struniri caii gi cilirird cAtiva vreme in tdcere. Stuart
pirea incurcat gi fafa lui bronzatd se inroqise. Pdni in vara
trecutd ii fbcuse curte Indiei Wilkes, cu aprobarea celor doui
familii qi a intregului comitat. Lumea credea cd recea si rezer-
vata India Wilkes va avea, poate, o inrdurire linigtitoare asupra
lui. in orice caz, era dorinta cea mai vie a tuturor. Stuart ar fi
putut s-o ia in cisdtorie, daci Brent nu gi-ar fi ardtat nemul-
tumirea. Brent avea simpatie pentru India, dar o gi.sea cam
urdlici gi prea moale si-i era cu neputinfi si se indrigosteas-
ci de ea ca si-i lini tovdrigie lui Stuart. Pentru intAia oari
gemenii nu se potriveau la gusturi gi Brent ii purtase picl
fratelui sbu, fiindcl frcea curte unei fete care, pentru el, n-avea
nimic deosebit.
$i-apoi, vara trecuti, in cursul unei intruniri politice intr-un
crAng de stejari la fonesboro, amdndoi deveniseri. congtienfi
de Scarlett O'Hara. O cunogteau de ani de zlle 9i, in copildria
lor, fusese una din tovardsele preferate de jocuri, cici gtia si
cdlireasci gi s[ se caldre in copaci aproape tot atat de bine
ca gi ei. Dar acum, spre marea lor mirare, se transformase
intr-o domnigoari, cea mai incAntitoare din lume.
Pentru prima oari observari vioiciunea ochilor ei verzi,
gropilele pe care le f[cea cAnd rAdea, mAinile delicate, picioa-
rele mici gi talia sublire. Reflecfiile lor spirituale o ficuseri
si rddi cu hohote gi, plecAnd de ia ideea ci-i considera pe
am6ndoi nigte fiinfe exceptionale, fiecare cdutase si pari c6t
mai grozav.
A fost o zi memorabili in viafa gemenilor. Pe urmi, de cAte
ori igi aminteau, se intrebau intotdeauna cum de nu obser-
vaseri mai devreme farmecul lui Scarlett. Nu izbutiri nicio-
datd si rczohe aceasti problemd, care era totusi foarte simpld,
gi anume ci Scarlett hotirlse in ziua aceea si atragl atenlia
Pe aripile vhntului 23
gemenilor. Nu putea suferi ca un birbat si se indrigosteasci
de o altd femeie decAt de ea, qi vizAnd pe Stuart ficAnd curte
Indiei Wilkes la acea lntrunire, firea ei hripireali nu mai putu
r[bda. Stuart nu-i ajungea; igi puse ochii qi pe Brent gi reuqi ln
planurile ei pe deplin.
AmAndoi se indrigostiri de Scarlett qi amintirea Indiei
Wilkes gi a lui Betty Munroe din Lovejoy, cireia Brent ii fbcuse
curte fird prea mare entuziasm, se gterse cu totul din mintea
lor. Gemenii nu se lntrebau ce va face cel ce va pierde' in caz
ci Scarlett va acorda mAna sa unuia dintre ei. Vor lua o hotdrAre
atunci. Pentru moment, erau foarte mullumifi ci erau din nou
de aceeaEi piLrere in legituri cu o fat6, cici nu exista gelozie
intre ei. Era o situafie care-i distra pe vecini qi o enerva pe
mama lor, care n-o Putea suferi pe Scarlett.
- Daci gireata asta o si se mlrite cu unui dintre voi, aga
o si vi trebuiasci. Numai si nu vi ia pe amdndoi' in acest caz
ve{i fi silig sa vi mutafi in Utah, dacl vi vor primi mormonii,
ceea ce mi indoiesc. Singurul lucru care mi sperie e ci intr-o
buni zi o si vi imbitali Ei o si deveni{i gelogi unul pe altul din
cauza gmecherei lsteia mici, din cauzaiavrei isteia cu ochi
verzi gi veli sfArgi prin a vl ucide unul pe altul. Dar, in fond,
nici n-ar fi prea riu.
Din ziua intrunirii aceleia politice, Stuart se simfise jenat
in fa\a Indiei, nu fiindci India - prea mAndri pentru aga
ceva - i-ar fi aritat cu un gest sau cu vreo privire ci, era la
curent cu brusca schimbare fa!6 de ea, dar Stuart se simfea
vinovat. $tia ci o frcuse pe India si se indrdgosteascd de el.
$tia ci-l mai iubea inc6, gi in fundul sufletului simlea ci nu se
purtase ca un gentleman. ii pistra incl Indiei o puternicir
afec{iune Ei o respecta pentru cd era foarte bine-crescute, cult[
gi pentru ci avea calitdgi reale. Dar, la dracu! - era atAt de
nesirati, de neinteresanti gi de monotoni, alituri de firea
vioaie gi schimbitoare a lui Scarlett. $tiai lntotdeauna la ce si
te agtepfi din partea Indiei, in timp ce cu Scarlett aveai intot-
deauna ceva neprevLzut. Era de-ajuns ca sd suceasci minlile
unui birbat, dar gi asta era ceva plin de farmec.