ROMANO-CATOLICII �N SPATELE PROPRIILOR DECLARA�IIROMANO-CATOLICII �N SPATELE

PROPRIILOR DECLARA�II.
ASPECTE CARE DEMONSTREAZ� CINE SUNT EI CU ADEV�RAT

ROMANO-CATOLICII. FAPTE TRECUTE �I ACTUALE ALE NESINCERIT��II LOR

Orice analist avizat �i sincer dar mai ales apar�in�nd Bisericii celei
dreptm�ritoare, poate observa un fapt pe c�t de evident, pe at�t de
caracteristic pentru ideologia si politica pe care o desf�oar� Vaticanul �i
biserica Romei. Anume c�, mai ales dup� Conciliul Vatican II, teologia
romano-catolic� se prezint� din ce �n ce mai activ �n mediile ecumenice ca
p�str�toarea, �mbog�itoarea Tradi�iei Ortodoxe R�s�ritene, cu singura deosebire
c� romano-catolicii s-au manifestat �n alt spa�iu geografic �i cultural; �n
plus, cu c�teva excep�ii care �i vor g�si c�t de cur�nd o rezolvare facil�,
esen�a teologiei lor �i scopul final al demersului lor teologic ar fi similar cu
al Bisericii Ortodoxe. Aceast� teorie a a�a numitelor "biserici-surori" este
bazat� pe recunoa�terea de c�tre teologii ecumeni�ti a succesiunii apostolice, a
tainelor �i a existen�ei harului m�ntuitor �i sfin�itor �n biserica Romei, dac�
nu �n plin�tatea lui, m�car
�ntr-o m�sur� mai mic� dec�t �n Biserica Ortodox�. Aceasta este opinia pe care
curentul ecumenist �ncearc� s-o impun�, �n ciuda nenum�ratelor dovezi din
�ntreaga tradi�ie a Bisericii dreptm�ritoare dar �i a faptelor concrete
promovate de politica de domina�ie universal� a Vaticanului. Realitatea este cu
totul alta dec�t �ncearc� s� o acrediteze teologii ecumeni�ti; ace�tia nu �i
g�sesc nici o sus�inere �n Tradi�ia Bisericii Ortodoxe �i nici �n Sf�nta
Scriptur�. Sfin�ii P�rin�i nu au vorbit niciodat� nici de "teoria
ramifica�iilor"(anume c� diversele confesiuni cre�tine ar fi ramuri ale unui
trunchi comun care este Biserica lui Hristos) �i nici nu au pomenit de
recunoa�terea succesiunii apostolice la romano-catolici. Succesiunea apostolic�
presupune �nainte de toate succesiunea �n adev�r �i nu doar o succesiune
formal�, istoric�, a unei �nl�n�uiri de episcopi care au ocupat scaunul Romei.
Recunoa�terea succesiunii apostolice este o eroare dogmatic� �i canonic�
grosolan� dac� ea se face f�r� ca o anume grupare eterodox� s� revin� la
ortodoxie. Iat� opinia reputatului canonist rom�n, p�rintele profesor Liviu Stan
�ntr-un articol al s�u consacrat tocmai succesiunii apostolice:
"Este greu s� se g�seasc� �n scrierile Sfin�ilor P�rin�i ceva care s� infirme(�)
paralelismul �ntre succesiunea apostolic� sacramental� �i aceea �n credin�� a
episcopatului sau mai bine zis a preo�iei �n totalitatea ei. De altfel,
atitudinea vechii Biserici �n chestiunea �ntreruperii succesiunii apostolice
sacramentale prin c�derea din credin��, adic� prin ruperea succesiunii �n
credin��, este exprimat� �i �n hot�r�rile canonice ale Bisericii �i anume �n
canoanele 46, 47, 68 apostolice;7.II Ec; 95 Trulan, etc. care prev�d rebotezarea
ereticilor �i hirotonirea din nou a clericilor acestora de orice grad -
episcopi, prezbiteri sau diaconi."
"De altfel, cum s-ar putea imagina o succesiune sacramental� f�r� una de
credin��? A admite a�a ceva, nu �nseamn� oare a ne �nchipui sau a ne face iluzia
c� M�ntuitorul ar �ng�dui ca prin puterea harului sfin�itor, prin puterea
preo�iei s� se �nt�reasc� �i s� se r�sp�ndeasc� r�t�cirile, ereziile? Ar fi �ns�
cu neputin�� s� se conceap� c� harul preo�iei ar avea �i destina�ia de servi �i
minciuna sau r�t�cirea, nu numai adev�rul, �i c� M�ntuitorul ar �ng�dui s� fie
pus acest har �n slujba celor care n�ruiesc, iar nu zidesc Biserica? Este
evident c� harul preo�iei nu poate fi folosit �mpotriva credin�ei sau �n slujba
necredin�ei. De aceea el nu poate s� existe la eretici, c�ci prezen�a lui la
ace�tia, ar �nsemna binecuv�ntarea p�catului, sfin�irea sau consacrarea lui. Ca
urmare, �n nici un chip succesiunea sacramental� nu poate exista f�r�
succesiunea �n credin��." Recomand�m cu c�ldur� acest articol al Pr. prof. Liviu
Stan, �n care acesta, cu puterea argumenta�iei bazate pe cuv�ntul Sfin�ilor
P�rin�i �i pe deciziile Sinoadelor ecumenice �i sinoadelor locale, arat� f�r�
putin�� de t�gad� c�: "Trebuie s� se concead� c� Biserica ortodox� nu este
�ndrept�it� s� admit� validitatea tainelor unei alte Biserici sau grup�ri
religioase cre�tine, �i deci nici existen�a succesiunii apostolice �n vreuna din
acestea, dec�t dac�, fie respectivele, fie oarecari membri ai lor, ar cere s�
stabileasc� intercomuniune in sacris cu ea, sau s� fie primi�i �n Ortodoxie."
(articolul se nume�te "Succesiunea apostolic�" �i a ap�rut �n revista "Studii
Teologice" nr.5-6/1955).
Acestea fiind spuse, vom constata, examin�nd cu aten�ie declara�iile �i
manifest�rile romano-catolicilor, c� ei promoveaz� nu numai inova�ii periculoase
�n a�a-zisa lor "Liturghie" dar �i adopt� ini�iative demne de a genera un r�s
general.
�n spatele declara�iilor lor prietene�ti se reg�sesc acelea�i ambi�ii politice
lume�ti ca �i �n trecut. De aceea, �n ciuda declara�iilor lor de iubire fa�� de
Tradi�ia Ortodox�( ca �n bulele papale "Tertio Milenio Adveniente"�i "Orientale
Lumen"),trecerea la dreapta credin�� a acelora care se declar� cu t�rie
prietenii Ortodoxiei �n mai toate �nt�lnirile ecumenice, nu se produce.
Mul�i din studen�ii no�tri studiaz� la Universit�i apusene romano-catolice sau
protestante. Strategia romano-catolicilor este veche �i binecunoscut� din
istorie. Spre exemplu, dac� ne aplec�m asupra istoriei uniatismului rom�nesc dar
�i asupra acestui fenomen al unia�iei din alte ��ri. Teologii romano-catolici nu
vor fi niciodat� de acord dac� un student ortodox ce �nva�� �ntr-o universitate
apusean� le-ar cere, spre exemplu, s� treac� la romano-catolicism. Ei �ns� sper�
ca acel student, odat� �ntors �n �ara sa, mult mai lax �i mai tolerant �n ceea
ce prive�te acrivia dogmelor �i canoanelor ortodoxe, s� accepte la momentul
potrivit actul unia�iei cu Roma ca pe ceva u�or de �nf�ptuit �i ca pe o
normalitate.
A�a s-a �nt�mplat �i �n veacul XVII, cu primul episcop rom�n unit, Atanasie
Anghel (1698-1701); el a urmat seminarul teologic calvin din Ciugud-Alba �i a
izbutit s� c�tige prin importante sume de bani bun�voin�a guvernatorului
Transilvaniei �i a altor dreg�tori, iar �n septembrie 1697 a plecat �n �ara
Rom�neasc�, pentru ca s� primeasc�, potrivit vechiului obicei, darul arhieriei.
Se pare c� la Bucure�ti se cuno�teau inten�iile catolicilor de a atrage pe
rom�ni �i c� noul candidat- t�n�r �i f�r� mult� �nv��tur� -nu prezenta prea
mult� �ncredere. De aceea a fost �inut la Bucure�ti vreo patru luni, pentru a i
se completa �nv��tura �i a fi �nt�rit �n Ortodoxie. Desigur c� influen�a
dogmatic� eterodox� primit� anterior, relativismul s�u dogmatic �i sl�biciunea
sa personal� au avut ultimul cuv�nt �n deciziile sale.
Dup� semnarea unirii cu Roma, toate promisiunile catolicilor de a u�ura
existen�a credincio�ilor noii Biserici unite �i de a avea reprezentare politic�,
s-au pr�bu�it. �n plus, �n documentul de unire semnat de preo�ii ortodoc�i la 7
octombrie 1698 se stipula c� rom�nii apar�in�nd Bisericii Unite cu Roma �i vor
p�stra neatinse s�rb�torile, calendarul �i Liturghia lor. Ei trebuiau doar s�
fac� ascultare de pap�. Noua Biseric� Unit� cu Roma a ob�inut unele drepturi
prin edictele date de �mp�ratul Leopold �n februarie 1699 �i martie 1701. Dar
nici unul din aceste privilegii ob�inute pe h�rtie nu s-a transpus �n practic�.
Drepturile promise s-au dovedit minciuni grosolane care au generat mai t�rziu
tensiuni sociale �i mult� v�rsare de s�nge pe tot parcursul secolului
al-XVIII-lea. Astfel, interesul prea mare manifestat de c�tre ierarhie �i cler
pentru avantaje materiale �i drepturi sociale, prim�nd fa�� de p�strarea
credin�ei, a condus la apostasie, cum de at�tea ori s-a �nt�mplat �n istorie.
Slujbele biserice�ti ale uni�ilor au devenit pas cu pas din ce �n ce mai
asem�n�toare cu cele ale romano-catolicilor. S-a ar�tat astfel �nc� o dat� c�
puritatea credin�ei �i ap�rarea ei sunt mult mai importante dec�t ob�inerea unor
avantaje lume�ti, fiind ele chiar �i drepturi sociale �i politice. �n
Transilvania, uniatismul a adus numai ur�, s�nge �i dezbinare �ntre cei care au
r�mas fideli credin�ei str�mo�e�ti �i cei care au aderat la biserica unit�. Mai
mult, chiar ierarhii uni�i n-au fost �ntotdeauna asculta�i de c�tre Roma; s� ne
amintim doar de cazul ierarhului unit Inochentie Micu Klein care a murit �n
mizerie �i dispre� �n Italia, cer�ind drepturile sociale mult-promise pentru
noua biseric� unit�.
�n 1761, generalul armatei austriece imperiale, Adolf von Bukow, a distrus cu
tunurile �n Ardeal - fiind trimis �n misiune de �mp�r�teasa Maria Tereza - peste
140 m�n�stiri �i biserici ortodoxe care refuzau s� renun�e la Ortodoxie.
Iat� c�teva doar din metodele "cre�tine" folosite de catolici pentru a-�i
extinde domina�ia geografic� pe orizontal�. Ca s� nu mai vorbim de nenum�rate
alte exemple asem�n�toare g�site �n istoria altor na�ii: cruciadele s�ngeroase
care au culminat cu c�derea Constantinopolului sub crucia�i �n 1204 �i sl�birea
iremediabil� a puterii militare a Bizan�ului confruntat cu amenin�area turceasc�
- in aceast� cruciad�, a-IV-a, armatele apusene au profanat �i distrus biserici
�i catedrale, au jefuit �i �nstr�inat odoare �i multe sfinte moa�te din
loca�urile sfinte ale Constantinopolului. Alt fapt s-a petrecut �n istoria
Georgiei Evului Mediu: �n secolul XIII, regina Rusudan a Georgiei a cerut ajutor
din Occident contra invaziei mongole. Ea a scris chiar �i papei din Roma cer�nd
un minim ajutor militar. �i care a fost r�spunsul papei? Papa a trimis reginei
un ajutor imediat: cinci misionari romano-catolici.
Apare �ns� imediat �i �ntrebarea fireasc�: cum se mai pot declara
romano-catolicii prietenii �i fra�ii Ortodoxiei, c�nd ei �i acum �ncurajeaz�
�i-�i �nt�resc prozelitismul �n ��rile ortodoxe ale Europei r�s�ritene? S� ne
amintim doar Colegiile din Roma deschise pentru greci sau pentru rom�ni, cu
scopul declarat "s� constituie pepiniere pentru viitorii apostoli ai acestor
popoare"(1). Se g�sesc deasemenea �n Roma �i alte institute f�cute pentru a
sus�ine o intens� propagand� catolic� �n r�ndul popoarelor din Orient:
"Institutum Pontificium Orientale" ( din1917), "Institutul Biblic Pontifical"(
pentru promovarea uniatismului prin studii �i publica�ii). Din 1921 func�ioneaz�
la Roma un institut special pentru ru�i, numit "Russicum", �i �n 1937 la Roma
s-a desf�urat primul "Congres Interna�ional pentru Orientul Cre�tin"(1).
AGGIORNAMENTO �N TEOLOGIA ROMANO-CATOLIC�
�n vremurile de azi, atitudinile ierarhilor �i teologilor romano-catolici devin
din ce �n ce mai scandaloase. Astfel, �ntr-un articol ap�rut �n " The Washington
Post", vineri, 25 Octombrie, 1996, pag.A1-A14, Academia �tiin�ific� Pontifical�
d�dea publicit�ii un document oficial privind tema principal� a acelei
�nt�lniri: originile �i evolu�ia vie�ii pe p�m�nt! Men�ion�m c� raportul anual
al acestei Academii reune�te savan�i renumi�i din �ntreaga lume, catolici sau
nu, mul�i dintre ei laurea�i ai Premiilor Nobel. �i iat� declara�ia apar�in�nd
papei Ioan Paul al -II-lea, declara�ie publicat� �n num�rul mai sus amintit din
"The Washington Post" :
"Ast�zi, mai mult dec�t acum 50 de ani, cuno�tin�ele �tiin�ei moderne ne fac s�
concluzion�m c� teoria evolu�ionist� este mai mult dec�t o ipotez�Rezultatele
cercet�rilor �tiin�ifice, nu ra�ionate sau induse, ci �ntreprinse separat de
savan�i, constituie ele �nsele un argument major �n favoarea acestei teorii."
David Beyers, directorul executiv al Comitetului pentru �tiin�� �i Valori Umane
din cadrul Conferin�ei Episcopilor Catolici, a spus cu aceast� ocazie: "Acesta
este un pas important: Biserica �i-a schimbat opiniile. Ieri, Biserica spunea c�
e�ti liber s� accep�i evolu�ia sau orice form� de crea�ionism. Ast�zi Biserica
declar� c� vom accepta evolu�ia care, �n orice caz, exist�, de facto. Cine se
mai �ndoie�te ast�zi �n Biserica Romano-Catolic� asupra evolu�iei? Eu cred c�
nimeni."
Iat� a�adar cum declara�iile papei �i ale oficialilor catolici neag� �ntreg
referatul scripturistic al Genezei. Ca �i pentru toate ereziile promovate de
romano-catolici, aceasta ne face s� ne �ntreb�m cum este posibil s� consider�m
biserica romano-catolic� drept biseric� "sor�" �i s� ne numim cu m�ndrie "fra�i
�n credin��" cu partizanii lui Darwin? �i ceea ce este cu mult mai scandalos,
este c� declara�ia papei reprezint� un r�spuns la faimoasa "Humani
Generis"-scrisoarea enciclic� dat� de papa Pius XII �n 1950. (2) �n acea
enciclic�, papa Pius concluziona c� teoria evolu�ionist� reprezint� o serioas�
ipotez�. Iat� a�adar cum gradul de apostasie al romano-catolicilor cre�te
genera�ie cu genera�ie.
Dar prima falsificare a Sfintei Scripturi f�cut� de actualul pap� Ioan Paul al
II-lea, a fost atunci c�nd a omis acele versete care �i acuzau pe iudei de
r�stignirea M�ntuitorului Hristos. Mul�i �i amintesc poate de discu�iile
st�rnite �n jurul cazului lui Marcel June; el este profesor de teologie �n
Fran�a �i a fost adus �n fa�a justi�iei de c�tre o organiza�ie anti-def�imare
evreiasc� asociat� cu cardinalul catolic Etchegaray. Motivul invocat a fost
instigarea la ur� de ras�, �ntruc�t profesorul a protestat contra falsific�rii
Bibliei, prin scoaterea acelor pasaje acuzative �n mod direct pentru evrei.(2) O
personalitate de marc� a conciliului Vatican II a fost Jules Isaac. El a lucrat
timp de 20 de ani la purificarea bisericii romano-catolice de orice
"antisemitism". Pe 13 Iunie 1960, el a fost primit �n audien�� de papa IoanVI;
dup� aceast� �ntrevedere cardinalul Augustin Bea a fost �ns�rcinat s� studieze
mai bine cum s-ar putea st�rpi orice urm� de antisemitism �n biserica
romano-catolic�. Ca rezultat, pe 20 noiembrie 1964, s-a adoptat o schem� de
reconciliere a religiei cre�tine cu iudaismul (3-Leon de Poncins, "Judaism and
Vatican" ).Pentru conceperea acestei scheme, cardinalul Augustin Bea(pe numele
s�u adev�rat, Beheim) s-a �nt�lnit la Roma cu rabinul Abraham J.Herschel, de la
Seminarul Evreiesc din New York; �n acela�i timp, dr. Nahum Goldmann, �eful
Conferin�ei Interna�ionale a Organiza�iilor Evreie�ti, �mpreun� cu al�i
reprezentan�i ai lojei masonice iudaice B'nai B'rith s-au �nt�lnit la Roma cu
papa. Jules Isaac i-a cerut papei s� se renun�e la acel versete despre patimile
M�ntuitorului �i despre r�stignire, el spun�nd:" cei patru evangheli�ti au fost
ni�te scornitori �i calomniatori ai poporului evreu, f�r� s� aib� vreun motiv
real. Nici p�rin�ii bisericii nu sunt mai buni; ei sunt def�im�tori plini de
otrav�, vinova�i de genocid." - �n "Jesus et Israel, Genese de l'Antisemitisme"
(3)
Papa Paul VI, scria la 2 aprilie 1969, dup� Conciliul Vatican II c� de acum se
va propov�dui �n lume un cre�tinism cosmetizat: "Atractiv, pl�cut, pozitiv,
acceptabil �i amiabil; prieten al vie�ii, al omului �i chiar al lucrurilor
lume�ti� un cre�tinism indulgent, deschis, liber, desc�tu�at de rigiditatea
Evului Mediu �i eliberat de interpret�ri pesimiste privind oamenii �i
obiceiurile lor."- �n "Catholic Family News" (3). Contribu�ia lui Augustin Bea
la recunoa�terea -adoptat� de Conciliul Vatican II - a faptului c� evreii nu
sunt vinova�i de r�stignirea lui Iisus Hristos, a fost �nalt apreciat� de
revista evreiasc� "The Jewish Sentinel" ( Chicago,26 noiembrie 1964). Revista
"Look", �n num�rul s�u din ianuarie 1966, ap�rut dup� Conciliul II Vatican,
d�dea o �nalt� apreciere cardinalului Augustin Bea �i deasemenea lui Jules
Isaac, drept ini�iatori ai acelor decizii luate de Conciliul II Vatican asupra
absolvirii evreilor de orice vin� privind r�stignirea M�ntuitorului Iisus
Hristos. (3) Dup� numai 8 ani, Reuniunea Episcopatului Francez, adopta la 16
aprilie 1973, �n a�a numitele "Directive Spirituale", urm�toarele patru
principii recomandate de biserica romano-catolic�:
�n ciuda refuzului lor de a-L accepta pe M�ntuitorul Iisus Hristos ca pe
Mesia, mozaicismul este ast�zi o binecuv�ntare pentru �ntreaga lume.2) Iudeii
au ast�zi "o misiune universal� �n lumea �ntreag�" 3) �i Biserica cre�tin�
trebuie s� urmeze "acela�i plan universal al m�ntuirii". 4) Aten�ia comun�
at�t iudeilor c�t �i cre�tinilor este �ndreptat� c�tre o aceea�i er�
mesianic�. (4) Mai mult dec�t aceast� aventur� teologic� a Episcopatului
Catolic Francez, este urm�toarea declara�ie a cardinalului Etchegaray despre
rela�iile dintre Biserica cre�tin� �i iudei: "aceste rela�ii privesc Biserica
nu numai �n aspectele ei exterioare, ci �i �n aspectele ei interne, cum ar fi
�ns�i defini�ia Bisericii". (4) Acela�i cardinal vede rela�iile dintre
mozaicism �i Biserica cre�tin� ca "o asidu� competi�ie �ntre cei care �nc� �l
a�teapt� pe viitorul Mesia �i cei care a�teapt� a doua venire a Lui."(4)
Dup� aceste scandaloase considera�ii ale ierarhiei romano-catolice, ne �ntreb�m
dac� ace�tia mai pot fi oare numi�i cre�tini; �ntreaga imnografie ortodox� �i �n
special c�nt�rile Postului Mare se refer� la pierderea caracterului m�ntuitor al
Legii celei Vechi, odat� cu �ntruparea, r�stignirea, moartea �i �nvierea lui
Hristos Iisus, Dumnezeul cel adev�rat. Numai respectarea Legii Vechiului
Testament, f�r� acceptarea lui Iisus Hristos ca pe Fiul Tat�lui Ceresc �i
Dumnezeu adev�rat, nu poate duce la m�ntuire. Vechiul Testament are desigur
importan�a lui cov�r�itoare, proorocind despre certitudinea venirii lui Mesia.
Profe�ii Vechiului Testament vorbesc despre M�ntuitorul �i despre �mp�r�ia Lui,
despre Maica Domnului, despre Noul Templu-Biserica lui Hristos- mai str�lucitor
�i mai plin de slav� dec�t templul iudeilor din Ierusalim. Mesia Hristos a venit
deja pentru noi cre�tinii, pe c�nd iudeii �nc� �l mai a�teapt�; orbirea �i
�nv�rto�area inimilor lor r�m�n �i ast�zi acelea�i ca pe vremea M�ntuitorului.
Legalismul, formalismul, r�st�lm�cirea p�n� la extrem a Legii, persist� �i azi
ca atunci c�nd M�ntuitorul �i �nvinuia pe c�rturari �i pe farisei c� �n�eleg
semnele schimb�rii timpului, privind la cer , c�nd e soare sau e nor, dar nu
�n�eleg semnele plinirii vremii. �nsu�i m�ntuitorul Hristos a spus c� El nu a
venit s� strice Legea, ci s� o plineasc�. Cu aceea�i semnifica�ie este �i
urm�torul fragment dintr-un imn ortodox. Acesta confirm� credin�a Bisericii
Ortodoxe c� p�str�nd numai vechile porunci ale Vechiului Testament �i totodat�
neg�nd dumnezeirea persoanei M�ntuitorului, a�a cum fac iudeii, reprezint� o
ve�nic� os�nd� pentru iudei: " O, adun�tur� viclean� �i desfr�nat�(adic�
sinagog�)�de ce �ii Leg�m�ntul dac� nu e�ti mo�tenitoarea lui? De ca te lauzi cu
Tat�l, dac� nu ai primit pe Fiul?"(stihira III pentru Vecernia Marii Luni)
De c�nd a �nceput studiile sale teologice, papa Ioan Paul al II -lea a fost
influen�at de duhul filosofilor necre�tini moderni�ti: Husserl, Kierkegaard,
Scheler, Rudolf Steiner �i de asemenea de teoriilor eronate ale lui Hans Urs von
Balthasar. Iat� un exemplu din declara�iile caracteristice ale papei Ioan Paul
al II-lea: "Este nevoie s� separ�m cre�tinismul de forma lui european�.
Popoarele cu o cultur� str�veche au dificult�i �n a accepta cre�tinismul,
�ntruc�t aceast� religie le este prezentat� �n formulele ei europene��n�elegem
c� se impune o africanizare, o indianizare, o niponizare a slujbelor noastre
cre�tine." Teologul ortodox, va vedea, f�r� �ndoial�, �n aceast� declara�ie a
papei, gre�eala tipic� a catolicilor privind concep�ia despre m�ntuire, despre
Tradi�ie �i despre adev�rul m�ntuitor, anume: c� toate acestea sunt numai o
chestiune de mo�tenire cultural�.
Actuala conversie p�g�n� a romano-catolicismului nu a �nceput �ns� cu Conciliul
Vatican II. A fost un proces �ndelungat, �nceput �n acel moment c�nd s-au
introdus primele erori dogmatice �n teologia apusean�. Nu papa Ioan Paul al
II-lea sau predecesorii s�i au distrus romano-catolicismul; romano-catolicii
�n�i�i au �ncetat de a mai fi Biseric� �n momentul �n care s-au separat de
Trupul cel Unul al Sfintei, Sobornice�tii �i Apostolicii Biserici( Biserica
Ortodox�).
�i ce �n�eleg romano-catolicii practic prin aceast� "adaptare cultural�" a
vie�ii Bisericii? �n mai 1985, vizit�nd Belgia, papa Ioan Paul al II, a declarat
c� at�t musulmanii c�t �i cre�tinii sunt supu�ii aceluia�i Dumnezeu, utiliz�nd
fiecare "c�r�ile noastre sfinte corespunz�toare." Astfel, papa pare s� fi uitat
c� �n una din aceste "c�r�i sfinte"-�n Coran, sunt scrise urm�toarele blasfemii:
"Sunt 11 lucruri spurcate- urina, excrementele, sperma, oasele, s�ngele,
c�inele, porcul, b�rbatul �i femeia ne-musulmani �i treimea."(Articolul1) �i
�nc�: "Cine crede �n treime este spurcat precum urina �i fecalele."(Articolul2)
(5).�n august 1985, vizit�nd Marocul, acela�i pap� a afirmat despre credin�a
noastr� c� este comun� at�t cre�tinilor c�t �i musulmanilor. Aceste eforturi de
a "adapta " religia cre�tin� la obiceiurile �i tradi�iile culturale este foarte
fructuoas� in Europa, mai mult dec�t �n Asia. Pe 20 iunie 1980, o moschee s-a
deschis la Lille, �ntr-o fost� capel� dominican�. �n 1981 o moschee s-a deschis
�n vechea biseric� din Mureaux. Pe 7 decembrie 1982, o alt� moschee s-a deschis
la Sarcelles. �n decembrie 1984, o alt� moschee s-a deschis la Roma�
Religiile p�g�ne asiatice par s� beneficieze de aceea�i bun�voin�� papal�. Putem
men�iona urm�toarele fapte: complimentele adresate reprezentan�ilor budi�ti �i
�intoi�ti care au fost primi�i de pap� la Tokio �n 1981. Laudele aduse
libert�ii religioase �i acelor religii care ador� natura ( vizita papei la
Bankok, c�nd papa s-a plecat �n fa�a �efului spiritual budist.) �n India, papa
�i-a scos pantofii pentru a a�eza o ghirland� de flori la morm�ntul lui Mahatma
Gandhi. Cu aceast� ocazie, papa a declarat: "omul este acea r�d�cin� pe care
Biserica trebuie s� o cultive, pentru a-�i r�m�ne fidel� ei �n�i�i.." �i mai
mult:" Hindu�ii, budi�tii �i cre�tinii se reunesc pentru a proclama adev�rul
despre om �i �n special privind ap�rarea drepturilor omului; pentru a elimina
s�r�cia, foametea, ignoran�a, persecu�iile."(5) Putem cu u�urin�� s� ne �ntreb�m
ce adev�ruri comune despre om pot proclama �mpreun� cre�tinii �i p�g�nii, �n
momentul �n care ei nu cinstesc aceea�i divinitate.
�n Europa ac�iunile papei au un efect magistral. �n 1985 la Vincennes, s-a
inaugurat un Templu Tibetan, unde au fost "consacra�i" 10 francezi drept "lama"
�i �ntr-un timp scurt au fost consacra�i al�i 14 francezi drept "lama" tibetani.
�n Fran�a s-au estimat 30 centre religioase tibetane, la acel moment. �n iulie
1987, un ziar local descrie modul de via�� a unui lama tibetan �i men�ioneaz� c�
mul�i lama au sosit �n Fran�a de la Darjeeling, India. Unul dintre ei �i-a
deschis �n Fran�a �n 1987, �n localitatea Plaigne, "Templul celor 1000 de Buda".
Acesta este cel mai mare templu tibetan din Fran�a �i unele dintre statui au
peste 7 metri �n �n�l�ime. Ace�ti c�lug�ri tibetani tr�iesc aparent din dona�ii,
�ns� cum au reu�it ei atunci s� ridice un asemenea templu? Pe banii cui?(5)
Este bine�tiut c� din trupul stricat al unei credin�e eretice, odr�slesc noi
erezii. Prin urmare vor fi u�or de �n�eles urm�toarele fapte uimitoare �i
scandaloase, nu mai pu�in condamnabile dec�t faptele istorice despre opulen�a,
erorile �i atitudinea departe de smerenia cre�tin� a ierarhiei romano-catolice.
La numai c�teva ore dup� �nchiderea lucr�rilor Conciliul Vatican II, Karol
Wojtyla a declarat despre slujbele biserice�ti �n Biserica Romano-catolic�:"
totul se va schimba : cuvintele, gesturile, culorile, ve�mintele, imnografia,
arhitectura. Problema reform�rii Liturghiei este enorm� �i e dificil de prev�zut
cum se va sf�r�i." Anii urm�tori au adus confirmarea acestei decizii. �n mai
1980 �n Zair , papa a consacrat 8 episcopi, la o ceremonie de 1 milion de
participan�i. Preo�ii se leg�nau �n timp ce mul�imea c�nta "gloria"; dup� aceea,
au c�ntat �n Swahili, Lingala �i Kikongo, acompania�i de chitare, acordeoane �i
tam-tam. Apoi, la un serviciu divin oficiat de pap� la Nairobi, ofertoriumul a
fost , de fapt, un ritual african: triburi de negri din Kenya au adus co�ule�e
cu fructe, o oaie care beh�ia, obiecte de artizanat local. Papa �nsu�i �i-a
a�ezat pe cap faimoasa podoab� "Masai", de 40 centimetri �n�l�ime, ornat� cu
pene, iar pe umeri o mantie "Masai" ro�ie. �n februarie 1982, ultima liturghie a
papei �n Africa, a constat din c�ntece �i dansuri tradi�ionale africane,
similare cu cele pe care le executau triburile africane atunci c�nd �i ucideau
sclavii �n ritualurile lor p�g�ne. Dou� luni mai t�rziu, Reuniunea Na�ional�
Liturgic� a Episcopilor din Volta Superioar�, a prescris ritualul liturgic,
const�nd dintr-un amalgam de a�a-numite elemente cre�tine din dansuri
tradi�ionale, b�t�i ritmice din palme, strig�te de femei, b�taia ritmic� a
tam-tamului, pentru a marca fiecare moment mai important. �n Postul Mare, �n
Vinerea Mare, un grup de dansatori, b�rba�i �i femei, trebuie s� salute
Crucea.(5)
�n mai 1984, papa a celebrat liturghia �n Papua- Noua Guinee. Cu aceast� ocazie,
250 de dansatori, pe jum�tate dezbr�ca�i �i purt�nd ornamente multicolore, au
executat dansurile lor rituale acompaniate de b�t�i de tobe.
�n septembrie, 1984, papa a hirotonit 8 deaconi �n Canada. �n timpul acestei
ceremonii, indigenii au aprins focul sacru, arz�nd plante pentru a chema Marele
Spirit Ke-Jem-Manito, apoi i-au d�ruit papei o pan� �nmuiat� �n s�nge proasp�t.
�n 1985, �n timpul c�l�toriei sale �n Togo, papa a declarat: "Pentru prima dat�
m-am rugat �mpreun� cu cei care cred �n animism."(5) De fapt, �n 1985 �n Togo,
papa a participat la un ritual p�g�n propriu-zis, nemaiascuns sub masca unei
liturghii cre�tine. Astfel, papa �nso�it de vr�jitori, s-au deplasat �ntr-o
p�dure. Jurnalul l'Osservatore Romano descrie cum papa a acceptat s� invoce
puterea magic� a apei �i a mor�ilor. Papa a executat toate mi�c�rile �i
gesturile rituale, folosind f�in� �i ap� �i �mpr�tiindu-le pe p�m�nt �n mai
multe direc�ii. Dup� aceea, el �nsu�i s-a plecat la p�m�nt.(5)
E important s� amintim c� ideea unific�rii tuturor religiilor s-a conturat mai
cu putere �nc� de la Chicago(1893) �i Paris(1900). Masoneria a propus s� se fac�
un Congres al tuturor religiilor, pentru a promova "o religie universal�,
acceptat� de popoare de toate culturile �i tradi�iile.", a�a cum Loja Marelui
Orient a declarat �nc� de la mijlocul sec. al XIX-lea. La 27 octombrie 1986,
papa Ioan Paul al-II-lea a adus la realitate acest proiect al masoneriei. El a
primit �n bazilica Sf�ntului Francisc ,�n Assisi, pe reprezentan�ii marilor
religii ale lumii pentru a se ruga �mpreun�. Locul rezervat lui Dalai Lama era
chiar altarul central, unde Dalai Lama a instalat o statuie a lui Buda.
Episcopii catolici au v�zut statuia �i nu au spus nimic� Un an mai t�rziu
evenimentul s-a repetat la Biserica Santa Maria din Trastavere, �n Roma, spre
satisfac�ia masonilor, care �i-au publicat victoria �n ziarul "Hiram" scos de
Loja Marelui Orient. Masonul F.M.Marsaudon scria: "Catolici, Ortodoc�i,
protestan�i, evrei, musulmani, hindu�i, budi�ti, liber-cuget�tori, pentru noi nu
sunt dec�t porecle; francmasoneria este numele �ntregii familii."(5)
Rela�iile catolicilor cu francmasoneria au f�cut multe valuri �i sunt
binecunoscute �n occident. Astfel, Mary Ball Martinez a scris �n cartea ei(
"Subminarea Bisericii Catolice"), c� �n acest secol mul�i papi au fost masoni.
Jurnalista Mary Ball Martinez a fost 15 ani reporter al Vaticanului pentru o
seam� de reviste faimoase ("The Wonderer") sau la alte reviste(ca "The National
Review"). Mary Ball afirm� c� papaIoan al XXIII-lea era ini�iat �n
francmasonerie �i c� a participat la �ntrunirile Lojei Marelui Orient de la
paris din 1940. Carlos Vasquez, mare Comandor al Francmasoneriei Mexicane, a
declarat c� papa Ioan XXIII �i de asemenea paul al VI-lea erau masoni; episcopul
Sergio Mendez din Cuernabaca( care a introdus la Conciliul Vatican II ini�iativa
de a anula interdic�ia credincio�ilor catolici de a putea fi �i masoni), a fost
�n aceea�i loj� cu Carlos Vasquez, dup� cum declar� chiar acesta din urm�. �n
"CDL Report" din mai 1995, g�sim urm�toarea men�iune:" Pe 9 str�zi ale
Vaticanului sunt 4 loje masonice. Unii din cei mai �nal�i reprezentan�i ai
staffu-lui Vaticanului sunt membri ai masoneriei �i apar�in Ritului Sco�ian ."

CONCLUZII
Toate faptele prezentate mai sus pot fi explicate cu u�urin�� dac� lu�m �n
considerare mai �nainte de toate c� romano-catolicii nu au refuzat niciodat� s�
fac� compromisuri cu puterea politic� lumeasc� pentru a-�i men�ine �i extinde
suprema�ia. Confesiunea romano-catolic�, bazat� pe un sistem doctrinar complet
str�in de �nv��tura apostolic�, a luptat s� supravie�uiasc� prin filosofia sa
umanist� �i antropocentric�. Astfel, nici harul �i nici ajutorul dumnezeiesc nu
pot fi �mp�rt�ite credincio�ilor prin tainele acestei confesiuni. O teologie
deconectat� de orice leg�tur� cu Dumnezeu Cel sl�vit �n Sf�nta Treime ( prin
refuzul lor de a accepta energiile necreate),explic� rolul major acordat
omului(papei) pentru a sus�ine �i justifica credin�a lor falimentar� �i
nem�ntuitoare. Refuzul sistematic de a accepta dogmele Ortodoxiei,
prozelitismul, uniatismul �i celelalte metode folosite pentru a-�i c�tiga c�t
mai mul�i credincio�i, ne fac ast�zi s� privim cu mult� circumspec�ie la
declara�iile de iubire �i respect pe care ace�tia le fac cu insisten�� fa�� de
cre�tinismul Ortodox r�s�ritean.
Bibliografie:
1."Istorie Bisericeasc� Universal�", vol.II, Edit. IBMBOR, Bucure�ti,1993.
2."Rug�ciune �i Lumin� Mistic�", Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa, Edit. Dacia,
Cluj, 1998
3".Distrugerea Bisericii Romano-catolice", in Rev. "Francmasoneria", pg.49-51,
nr1, 1999.
4."Ortodoxie �i Ecumenism", Arhim.Serafim Alexiev, Arhim. Jazadjiev, M�n�stirea
Sl�tioara, 1997.
5."Cine atac� Biserica Romano-catolic�?" artic. Internet, "Romanian Historical
Studies"
6."Studii Teologice", nr.5-6, 1955.