ESENTIALUL PE CARE TREBUIE SA.

L STII

##
PRff'f CULTURA
lsabeTle Fougdre
gTNERALA
L,

r
tfr
Pww$mK&

Cultura este ceea ce rdmlne dupa ce am uitat totul.

Edouard Herriot

De la sc6nteia Big Bangului la descoperirea focului ;i la revolulia digitala, Platon a scris

Banchetul, Cezar a cucerit Galia, Napoleon la clSdit un imperiu, Cristofor Columb a
descoperit America, Leonardo da Vinci a pictat Gioconda, fralii Lumidre au inventat
cinematograful ;i Louis Pasteur a pus la punct vaccinul impotriva turbarii.

Aceasta carte reprezinti o cElatorie prin secole de invenlie ;i de crealie. $i asta fara
sd pretindd cd ar cuprinde totul, pentru c5,"fer6 indoiald, subiectele trebuie selectate.
$i aceste seleclii, care pot pdrea drepte sau nedrepte, nu sunt arbitrare. Cu fiecare pagind
cititS, cartea vE va permite sE str5luciliin societate, sE inlelegeli mai bine lumea ;i locul
pe care il ocuPali in ea.

lsabelle Fougdre
ffi&
Mffiffiffiffiffiffi

lnceputurile istoriei 10
Cele 10 mari etape ale vielii pe PdmAnt 12
Cele 10 elemente componente ale Sistemului solar 14
Cei mai importanti 10 vulcani., ... 16
Cele mai importante 10 tipuri de organisme vii ........, 18
Cei maiinalli 10 munfi din lume 20
Cele 10 constelaiii principale....... 22

Preistoria 24
Cele 1O date esenliale Oin preistorie ... 26
Cele 10 etape fundamentale din evolulia omului .....28
Cele 10 mari descoperiri preistorice ....30
Cele mai frumoase 10 vestigii...... .....32

Antichitatea 34
Cele 20 de date esenliale ale AntichitS|ii (1). . ........ JO
Cele 20 de date esenliale ale Antichitalii (2).. ........ ea

Cele mai mari 10 figuri biblice 40

Cele dintAi 10 mari civilizatii ... 42
Cele 10 mari mitologii 44
Cele mai importante 10 zeitdli antice 46
Cele mai importante '10 figuri ale Antichitelii ........ ..48
Cei mai importanli 10 filosofi ai Antichitalii. ... 50
Cele mai mari l0 mituri antice........ 52
Cele mai frumoase 10 situri antice 54
Cele mai cunoscute 15 expresii mo$tenite din limbile greacd qi latind 56
Cele mai ciudate l0 animale imaginare trQ

Cei mai mari 10 f ilosof i orientali 60

Cele mai remarcabile 10 opere literare 62
Cei mai ingeniogi 10 savanti 64
Cei mai de seamd 10 strategi..... ob
Cei mai mari l0imparali romani. ..... 68
Cele mai remarcabile 10 simboluri ...... 70
 Evul il/lediu IZ
Cele 20 de date esenfiale ale Evului Mediu (1) 74
Cele 20 de date esenliale ale Evului Mediu (2) .76
Cei mai mari 10 artlgti ai Evului Mediu .78
Cele 10 minuni ale artei romanice ........ ...... .. .80
'10 monarhi 82
Cei mai remarcabili
Cele 10 minuni ale artei gotlce.... .84
Cele mai notabile 10 capodopere literare...... 86
Cele mai marcante 10 capodopere ale artei bizantine 9i orientale 88
on
Cele mai notabile 10 personalitali medievale
Cele maimari 10 bdtSlii .92
Cele l0legende mai des folosite ca surse de inspiraiie .94
Cei mai mari 10 gAnditori ai Evului Mediu 9i Renagterii .96

Renasterea oa
Cele 20 de date esenfiale ale Renagterii (1) ...100
Cele 20 de date esenliale ale Renaqterii (2) 102
Cele mai mari 10 capodopere ale picturii ..,....... ...104
Cele 10 invenlii care au schimbat lumea .. 106

Cei mai insemnali 10 scriitori ai Renagterii 108

Cei mai mari 10 exPloratori ...110
Cele mai importante 10 date din medicin5.......... ..........112

Cele mai importante 10 forme poetice... ........., .. .114

Cele mai marcante 10 figuri feminine. ............. ..... ,,,.....,''l lo
.10
Cele mai maiestuoase castele ale Renaqterii ......118
Cele mai importante 10 reforme ale Renagterii.. ........120

Cele mai marcante 10 tablouri religioase............ ..........122

Cei mai importanli 10 monarhi.... 124

Secolul de aur si epoca luminiler 126

Cele mai importante 20 de date ale secolului al XVll-lea (1) 128
Cele mai importante 20 de date ale secolului al XVll-lea (2) 130
Cei mai marcanli 10 bdrbali 132
Cele mai mari 10 invenlii gtiinlifice 134
Cele 10 minuni ale arhitecturii clasice si baroce .136
Cele 10 mari dispute din istorie 138
Cei mai notabili 10 filosofi ai timpurilor moderne .140
Cei mai marl l0 artigti ai epocii clasice .142
Cele mai mari 10 capodopere ale stilurilor baroc qi rococo.............144
Cei mai renumiti 10 scriitori...... .. ..... ...... .146
Cele mai cunoscute 10 piese de teatru . ...148
Cele mai insemnate 10 curente f ilosof ice din istorie ....'150
Cele mai prestigioase 1 0 opere..........,..... ........152
Cele mai remarcabile 10 figuri feminine 1EA

Cele mai importante 15 figuri de stil ....... . 156

Cei mai mari 10 compozitori . ...158
Cele mai importante l0 bAtelii .... ..160
Cei mai de seamd 10 filosofi iluminigti
5
.... .... .... i62
Cele maiinsemnate 20 de date ale secolului alXVlll-lea (1). ... 164
Cele mai insemnate 20 de date ale secolului al XVlll-lea (2).... ...166

Secole de revolutii 168

Cele 20 de date esenliale ale secoluluialXlX-lea (1).. .. ...... ....i20
Cele 20 de date esen!iale ale secoluluialXlX-lea (2)..... .... ...........172
Cele mai importante 10 date ale revoluliei. . ......174
Cele mai marcante 10 figuri ale revolutiei ..... ....i26
Cele mai importante 10 reforme ale revolutiei . ........11g
Cele mai de seamd 10 descoperiri gtiinlifice ... ....... 180
Cei mai prestigiosi 10 filosofi ....182
Cele mai pretuite 15 romane (i) . ..... ..184
Cele mai pretuite 15 romane (2) .. . ..... 186
Cele mai prestigioase 10 sisteme po|itice........,,.. .....188
Cele mai insemnate 10 date din istoria mijloacelor de transport...1g0
Cei mai de frunte 10 oameni de gtiinld ..... 192
Cele mai insemnate 10 muze din istorie 194
Cele mai remarcabile 10 capodopere muzicale . ..i96
Cele mai importante 10 betalii napoleoniene....
Cele 10 invenlii care au schimbat istoria...........,.
Cele mai cunoscute 1O capodopere romantice
Cei mai de seamd 10 poeli . ....
Cele mai apreciate 1 0 opere teatra1e....,...............
Cele mai importante l0 curente 1iterare...... ......
Cei mai insemnati 10 pictori impresionigti ....... ... 210
Cele mai remarcabile 10 personalitali .......212
Cele 10 stiluri decorative fundamentale din istorie. .........214
Cele mai notabile 10 expresii din istorie . ...216
Cele mai mari I0 teorii economice......... .... ...... ............218
Cele mai scandaloase 10 opere .220
Secolul XX 222
Cele mai importante 20 de date ale secolului XX (1) .... ...... ........224
Cele mai importante 20 de date ale secolului XX (2).... ...... 226
Cele mai prestigioase 10 personalitdli din Primul Rdzboi Mondial .228
Cei mai insemnali 10 oameni de |itere.......... ... ...... . .230
Cele mai notabile 10 date din istoria cinematografu|ut.......................232
Cele mai cunoscute 10 capodopere ale cinematograf iei franceze .234
Ceimaide seamd 10 poeti.. .... ..... .. 236
Cei mai cunoscufi 10 pictori moderni.. 238
Cele mai insemnate
.10
sculpturi ..... ...240
Cei mai de seamd l0 realizatori din istoria cinematografiei...... ...242
Cele mai rdsundtoare 10 betalii ale secolului XX ...... ...... .............244
Cei mai mari 10 campioni sportiv1........... ..... ............246
15 producliiemblematice din cinematografie (1)... .... . .......248
15 productii emblematice din cinematografie (2)... ...... ..... ...... 250
Cele mai aprinse 10 dispute ....................252
Cele mai de seamd 10 genuri cinematografice.....................................254
Cei mai ilugtri i0 filosofi ai lumii contemporane..........,...,..... ...... ....256
Cei mai prestigiogi 10 conducdtori militari ,... .... 258
Cele mai proeminente 10 figuri feminine........ ... 260
Cele mai lmportante 10 curente muzicale...... ......262
Cei mai cunosculi 10 jucdtori de fotbal .........., ......264
Cei mai renumifi 10 creatori de modd.............. ......266
Cele mai cunoscute 10 westernuri ..... ...... ......268
10 thrillere care au facut legendd ......270
Cele mai valoroase l5 opere ale literaturii mondiale (1)... ......272
Cele mai valoroase 15 opere ale literaturii mondiale (2).. ......274
Cele mai remarcabile 10 filme gtiinlifico-fantastice..,,......,., . .276
Cei mal importanfi 10 oameni de stat ......278
Cele mai faimoase 10 vedete ale muzicii pop Ei rock........... . ..... . ..280
Cei mai mari '10 clasicl ai jazzului .ZOZ
Cele mai fascinante 10 romane politiste.. ...... .284
Cele mai insemnate 10 migcari in arta contemporand... .286
Cele mai ilustre l0 femei de 1itere...............,. .288
Cele mai cunoscute 10 cupluri din cinematograf ie......... .290
Cei 10 arhitecli emblematici .292
Cele 15 cuvinte-cheie din psihanaliza ...... ..... .. ................................294
Cele 10 decizii hotdrAtoare ale secolului........ ..... ......296
Cei mai insemnati 10 compozitori modernl gi contemporani .......... 298
Cele mai incredibile 10 inventii. ..... 300
Cei mai vestiti 10 dansatori de pe scena contemporana ...........302
Cei mai valorogi 10 fotografi .... . .304
Cele 10 date memorabile ale aventurii spaliale ... ..... ....306
Cele 10 date fundamentale din istoria televiziunii..... ... ......308

Repere cronologice 310

lndex 317
 ,\

INCEPUTURILE

ISIORIEI

Se spune ci totul a inceput cu o

detundturE firA seaman, un cataclism
care, la inceputul secolului XX, avea sa
fie numit .,Big Bang". O explozie uria5d,
a5adar, a rEzbatut din strdfundurile
vremurilor imemoriale, acum 13,7
miliarde de ani (cu aproximalie, dat fiind
cd evenimentul este pentru noi pe c6t de
indepArtat, pe atat de abstract).
Un conglomerat condensat, contopind
laolaltd timpul, spaliul, lumina ;i
energia, a explodat. Spaliul s-a dilatat,
provocSnd, astfel, o expansiune
primordialS, care a dus la na;terea
universului. Astdzi, unii oameni de
;tiinle sunt precauJi in ceea ce prive;te
folosirea termenului,,?nceput",,
presupun6nd cit faza de expansiune a
universului nu ar fi fost, de fapt, dec6t
un punct de trecere sau o comprimare,
precedat6 fiind de o contracfie. ASadar,

Gaura neagrd este o zond a spaliului in care exista un c6mp gravitalional at61 de puternic, ace;tia vorbesc de ,,marele salt", mai
incAt nrci macar lumina nu poate ie5i. degrabE decSt de ,,big bang". Deci,

1O ZAPPING PRIN CULTURA GENERALA

C: ea Lactee, formata acum 13,2 miliarde de ani.

astronomii continua sa cerceteze in meteorili ;i de alte materiale provenite

reflexiile cosmosului indicii ale acestui din formarea sistemului solar.
r"are inceput, inci invaluit in mister...

VIAIA PE TERRA
$STEMUL SOLAR
Situatd la cea mai potrivitS distanla de
Despre ceea ce a urmat se Stiu mai
Soare, I50 de milioane de kilometri,
nulte. Acum 4,6 miliarde de ani se
Terra s-a racit treptat ;i suficient cdt sd
{crma sistemul nostru solar. A fost
ingdduie, mai int6i, formarea atmosferei
!i proces indelungat pe scara istoriei
gi a apei lichide, iar apoi a vielii.
-Tane, insd extrem de rapid la scard
galacticE, dat fiind ca se presupune ca ar Pe c6nd avea 3,85 miliarde de ani, au
i durat c6teva zeci de milioane de ani. ap6rut 5i primele forme de via!6: primele
bacterii, apoi algele, care au imbogSlit
atmosfera cu oxigen. Amfibienii ;i
A;adar, in aceasta primd etap6 numitd
reptilele, care au evoluat din
hadesiand (de la Hades, zeul infernului
pe;ti, au colonizat
la grecii antici), in inima acestui sistem
uscatul, din
dominat de Soare, o masa de gaze
care radiazd acestea
aflate in f uziune nuclear5 ;i
energie, s-a nascut Terra. Pe atunci, nu provenind apoi
existau nici apa lichida ;i nici oxigen dinozaurii gi

atmosferic, iar solul ardea incontinuu, mamiferele.

bombardat fiind fdra incetare de

11
 FORMAREAiEBflEI
(4 600 de miioane de anliHr.)

FORMAREA ATMOSFEREI PRIMELE ANIMALE

*&
$ in urma cu 20 de miliarde de ani,
GAZELE.U"'U"'
formeazd atmosfera au inceput se
invdluie PdmAntul" C6nd acesta s-a r5cit,
uria;e cantitali de metan, amoniac,
vapori de apd ;i dioxid de carbon au fost
ffi ,"acum 540 p6ndacum 245 de mitioanedeani, PRI MARA r*
Paleozoicul marcheaz5 trecerea de la viala acvaticd la",. viala terestrA. Speciile se
diversificE: cochilii, corali ;i bure{i-de-mare in apele mdrilor 5i oceanelor ;i reptile pe
uscat. Se formeazd lanlurile muntoase caledonian ;i hercinic, care cuprind Masivul
Armorican, Masivul Central gi muniii Vosgi in Franfa, 5i munlii MEcin in Rom6nia.
Toate continentele se unesc, alcEtuind un singur continent uria; numit Pangea.
Aerul, cdldura ;i umezeala f avorizeaza aparilia unei vegetafii luxuriante. ,1.

ffi ffi@wffi
eliberate, formAnd un ,,strat" ce a creat
,,un efect de se16", re!in6nd suficientE
cdlduri pentru a putea permite aparilia
vielii. Din pulinul oxigen din atmosfera,
o parte s-a transformat, la mare
altitudine, in ozon, care funclioneazd ca
o bula ce protejeaza planeta de o mare
parte din razele nocive ale soarelui.
ffi'-"rflfu-
vrATA iN PRECAMBRTAN
v

ffi ,,,,, ERA

G E0 L0G ICA din istoria
Terrei a inceput acum 4,5 miliarde de
ani. Atunci au pornit sd se defineascd
oceanele gi continentele ;i, tot atunci.
au luat nattere primele forme de via!5
in oceane. Inifial au apdrut bacteriile,
apoi algele unicelulare, care au jucat un
rol important in oxigenarea atmosferei.
Primul organism pluricelular a fost o
algi ro;ie.
PBIMELE PLANTE
ffi- PLANTELE Acum aproape 4 mitiarde de anise pare c6 molecutete
organice ce stau labaza fiinlelorvii s-au unit pentru a forma o bacterie ce a stat, la
rAndul ei, la originea unor minuscule alge. Acestea din urm6 au evoluat, ajun96nd
din ce in ce mai complexe, ;i s-au unit in colonii ce au devenit primele plante. Mai
apoi, acestea din urmd 5i-au modificat sistemul de reproducere ;i au p6risit mediul
acvatic. Ata au aparut ;i s-au diversificat primele plante terestre. Tulpini, redacini,
frunze, seminle, flori gi fructe s-au dezvoltat unele dupl altele.

PRrM[ PE$T|

ffi PE$ I I L,.,

primete vertebrate. Acum aproximativ 530 de milioane de ani, ni;te micule vertebrate, cu carapace
;i fara maxilJre, numite ostracoderme, au inceput un proces de diversificare rapidd. Primele specii de petti cu maxilare,
placodermele, inrudite cu rechinii, au aparut acum 440 de milioane de ani; acestora le-au urmat speciile osoase precum pe;tii
celaca nli.

12 zAPPING pRtN OuLTURA crruERnLA

 ?rue gpuruR,Lrusr*RrKr

: :':,: rr milioane d! eni i.llr i 500 {1e fiilioane de ani i.Hr 1 0eC de mlliorns de ari i.Hr

f,f,IU OXGEIIULUI il,l ATMOSFEM MEZoZ0TC CEI,{0Zo|C

: .r,L :e milioane de anii,Hr.) (250 de mllloane de ani i.Hr) (65 de mi ioane de ani i.Hr)

REPTILELOR DtsPARrlrA DrNozAURlL0R TERTIARUL

REPII LELE ffi nparuli pe Pdm6ntcu 245 de milioane

ffi ERA TERTIARA
aparut acum circa 320 de milioane de ani in ,,,a, D lN 0ZAUR II sau cenozoici a inceput aJum OS
ani. Pe atunci nu reprezentau decAt o domind perioada Jurasicului (din urma de milioane de ani. Aceasta era este
parte din faund ;i se deosebeau de cu 201 p6ni in urmd cu 145 de milioane marcata de formarea lantului alpin ;i
ibieni prin faptul cd puteau depune de ani). La sf6r;itul Cretacicului, acum a celui carpatic gi de ciocnirea lndiei,
o€ uscat. Au fost, atadar, capabile 66 de milioane de ani, dinozaurii dispar separat5 de Africa, de Eurasia, acliune
colonizeze mediul terestru si sd se treptat. Contrar a ceea ce s-a crezut multi in urma cdreia ia naftere lanlul muntos
acolo. in urma unei schimbEri vreme, c5derea unui meteoritin Yucatan, Himalaya. Speciile de angiosperme,
'6terice, care a avut loc cu aproape Mexic, nu a fost singura cauza a dispariliei mamiferele, peserile ;i pe;tii se dezvoltd,
milioane de ani in urmd 5i cEreia i s-au dinozaurilor. lmportante eruplii vulcanice prefigu16nd flora gi fauna actuale.
mai bine dec6t amfibienii, reptilele cauzate de acest meteorit au contribuit, in
colonizat teritorii vaste, au gdsit egald m6surd, acoperind planeta cu cenuta
noi de hrdnire gi, cdtre inceputul vulcanicd gi polu6nd aerul cu emanalii Reprezentarea diferitelor perioade geologice:
'nezozoice, au ajuns chiar sd domine toxice, care au modificat clima, provoc6nd precambrian (zona ro;ie), era primard (zona
'i terestra astfel disparilia a numeroase specii de
galbend), era secundari (zona verde), era
terliara ti era cuaternarA (zona portocalie).
animale;i plante.
AERULUI

7 PASARILE
i au apErut in timpul erei
e. Unii dintre ei, precum
lithographica, au pene
s.rT t considerali stramo5ii pSsdrilor.

lungul evoluliei acestora, penele

rleaz6, la 16ndul lor, jucdnd un rol
in aerodinamicd

CUATERNARUL

$ ffi ,,.. CUATERNARA este marcata de aparilia eidezvottarea omutui

acum aproximativ 2 milioane de ani. A;ezarea continentelor era asemdndtoare
cu cea de astdzi. Patru mari glacialiuni succesive. separate intre ele prin perioade
de incElzire, au modelat relieful gi sunt, in mare parte, cauza aspectului peisajelor
Se::es.iituire probabild a
actuale. Astfel, toati Europa de Nord ;i America erau acoperite de o calotd glaciari
v- archeopteryx. care, in timp, s-a topit, l5s6nd in urmE numeroase lacuri.

13
 CELE %ffi ELEMENTE COMPONENTEALE

STEAUA CEA MAI APROPIATA itl runut SoARELUI

$ SOARELE ffi PLAN EIELE

in numar de opt, printre care ;i
pe numele sdu ;tiinlific SOL, este
Pam6ntul, graviteaza pe orbita in jurul
cel care dd numele sistemului nostru
Soarelui. Printre acestea se remarce
solar. Este situat la aproximativ 150 de
Venus, cu straturile sale multiple de
milioane de kilometri de Terra 5i energia
nori ;i furtunile violente; Marte, unde
sa provine din reacliile de fuziune
oamenii au visat indelung Ia existenla
nuclearl care transformS, in interiorul
formelor de viala extraterestre gi unde
nucleului sEu, hidrogenul in heliu.
s-au descoperit urme de ap5; ;i Saturn, a
Aceast6 fuziune produce o Iumind care
doua cea mai mare planetd a Sistemului
se propagA in spaliu gralie fotonilor,
solar dupE Jupiter, ale c6rei lnele sunt
particule elementare ce se deplaseaz6
formate din gheali li praf.
in vidul interstelar cu viteza Iuminii.
Pdmdntul 5i alte ;apte planete graviteaza Sistemul solar (foto-colaj)
in jurul acestei stele, la fel ca asteroizii,
cometele 5i praful stelar.
IN JURUL PLANETELOR it't r u Rui pAtvtAt'ttutur

ffi SATELITII
NATU RAL ll,n,, 0,n,,.,..,,,
ffi rrorrou,",LUNA
astrul cel mai luminos al sistemului
a;tri, care graviteaza pe orbita in jurul
Cu o razd de 1 738 de kilometri, Luna
planetelor, s-au format in acelali timp
este cel de-al cincilea satelit ca m5rime
cu acestea, fiind captali in c6mpul lor
Situat la o distanld de aproximativ
gravitafional mai mare. ln alte cazuri,
384 400 de kilometri de Pam6nt, Luna
satelilii au aparutin urma coliziunii
descrie, de jur imprejurul acestuia,
dintre o planetE ;i un asteroid. Marte,
o orbitd elipticd. Deoarece nu emite
Jupiter, Saturn, Uranus sau Pluto: toate
aceste planete au satelili, unele chiar cu Iumina proprie, Luna nu este vizibili
zecile. Luna este singurul satelit natural decSt atunci c6nd este luminati de
al Pamantului, care, la 16ndul lui, ar Soare. Solul de pe LunE, pe care omur
putea fi considerat unul dintre sate)i!)i a papit pentru prima datd in 1969, es.e
naturali ai Soarelui. acoperit de praf, roci Si cratere.

MILIARDE DE ASTEROIZI

ffi ASTER0lZll,r.urt"micicorpuripietroasesaumetatice,deformdneregulati,graviteazeinjurutsoarelui.Acegtia
seint6lnesc, cu prec6dere, intre orbita Iui Marte 5i cea a lui Jupiter. in 1801, la Palermo, s-a descoperit primul asteroid cunoscut,
numit Ceres, reclasificat ulterior ca planeta piticd; de atunci au fost numili peste 140 000 de asteroizi gi, in fiecare an, se
descoperd allii. Dupi spusele astronomilor, existd peste un milion de asteroizi cu un diametru de 1 metru sau mai mult.

14 ZAPPING PRIN CULTURA GENERALA

 rr{cHpuY[3HtLg !$Y0m!K!
SISTEMULUI SOL,AR

CERULUI

Cu un aspect difuz,

0M EIELE,,.,rormate
tr-un nucleu compact de ciliva
:tri in diametru. intr-o continud
in jurul axei sale, nucleul este format
ghea!6, praf gi fragmente de roci.
de Soare, se elibereazd gaze
formeazd o nebuloas6 de filamente
se aseamana cu o coama (de unde
rumele, provenit din termenul grec
", pdr). Din Antichitate 5i pAni ,,TERRA ESTE ALBASTRA'
PULBERE DE STELE
au fostinregistrate nu mai pulin de HS

500 de aparilii ale cometelor. Cometa lui

%# s" presupune cr cea de-a
ey, cea mai cunoscuta, a fost survolatd
1986 de mai multe sonde spafiale.
cincea planetd ca marime, atat ffi PRAFUL
in dimensiune, c6t ;i in masd,
\., -
din intreq sistemul solar, anume
,\
INTERSTELAR "*"
format din particule de gheala, carbon
5i microgranule de siliciu. Acestea provin
PAMANTUL, din reziduurile pe care stelele le lasd in
s-a format acum 4,6 miliarde de ani. urma lor in spaliu inainte de a dispdrea.
Atmosfera sa densd il protejeazE de Av6nd consistenla unui nor de fum,
razele Soarelui, iar distanla sa fa!6 norii de praf interstelar se diferenliazd in
de Soare permite aici existenfa apei funclie de localizarea sau compozilia lor
sub forma lichida, condilie obligatorie chimici.
pentru dezvoltarea vielii. Pam6ntul se
rote;te in jurul Soarelui in365,26 de zile,
ceea ce duce la varialii climaterice gi la
schimbarea anotimpurilor. in acelaSi timp,
VANTUL SOLAR
Pdm6ntul se rote;te ;i in jurul axei sale.
la Iui Halley
provoc6nd alternanla dintre zile ;i nopli. -B
ffi VANTU L
STELARA

S0 LAR estearcdtuitdin ioni

Dupd spusele celor de la NASA, pe Pdm6nt cad, in fiecare an, 84 000 de 5i electroni de provenienld sola16. Foarte
pulin dens, insd foarte rapid, v6ntul
ET E 0 R lT L Daci aceste rrasmente de rocr rdm6n intresi ta intrarea solar este supersonic (se deplaseaz5 mai
nratrnosferJ,
atrnosferJ, alung $e sol sub formd de praf sau de fragmente, form6nd cratere.
ajung fe repede chiar;i dec6t undele sonore) pi
rcrtivitatea lor naturalS permite datarea lor - se presupune ca s-au format acum poate produce uria;e furtuni magnetice
5 miliarde de ani -, ceea ce corespunde cu v6rsta presupusa a Soarelui ;i a planetelor. sau aurore boreale.

15
 cEr MAt TMPORTANI| TffiVULCAN|
MUNTELE SFANT
s
rc
ffi
Cel mai inalt v6rf al .laponiei,
pe care o domin5 de la indllimea
celor 3 776 de metri ai sdi, muntele
FUJ L,"rorma unuicon perrect,
care i-a fascinat pe pictorii de pretutindeni,
dar mai cu seama pe Hokusai, in secolul
al XIX-lea. Situat la punctul de int6lnire
a trei placi tectonice: cea pacificd, cea
eurasiaticd ;i cea filipinezd, muntele Fuji
este centrul spiritual al Japoniei, fiind vizitat
de numero;i pelerini gintoigti ;i budigti. inca
activ, stratovulcanul a erupt cel mai recent
NORII I)E FUM t)E LA SANTA MARIA
&"*l situatin nord-vestul Guatemalei, erup6nd continuu din 192z,vulcanul
SAN IA M R A lA
emite, cu resuraritate, nori de roc ;i torenli de
noroi. Tn 1902,in urma unei eruplii care a durat o saptamane, au
de persoane. Av6nd 3 772de metri artitudine, vurcanur produce o ravi
care nu se scurge, ci se acumuleazS in v6rf, dupd care fie se prSbu;e5te
craterului, fie explodeaza.
16 ZAPPING PRIN CULTURA GENEBALA
NICIODATA STINS
ffi I R A ZU domin6, de ra indrlimea sa de 3 432 demet,, Varea
centrali din costa pentru care reprezintE o ameninlare permanenta. in
Rrca,
'l
723, acest vulcan a distrus complet ora;ul cartago, iar in 1963 a tulburat
vizita
pre;edintelui Kennedy, intimpin6ndu-l cu o ploaie de cenu;E. Eruplia
a durat
doi ani, perturb6nd nu doar activitElile zilnice ale locurtorilor, ci distrugand gi
culturile
La acea vreme, vulcanologul Haroun Tazieff convrnsese autoritalile si construiasc6
un zid pentru a proteja ora;ul de cdderile de noroi. De atunci, lrazu a mai
erupt doar
foarte pulin ;i rar, insd mici nori de fum 1atnesc, in fiecare zi, din craterul
sau.
BARLOGUL CICLOPULUI
in anul 107. Din 2013, este trecut pe lista
Patrimoniului mondial UNESCO drept ,,loc
sacru gi sursd de inspirafie artisticd". @ ETNA, in siciria, inart de 3 34s
de metri, este cel mai mare vulcan activ
al Europei. incE din Antichitate, acesta
a reprezentat sursa de inspiralie pentru
nenumdrate legende. De exemplu, greci
credeau ca Etna este b6rlogul ciclopului
Polifem, fierarul zeilor. Din Antichitate,
vulcanul a erupt de mai bine de o sutd
de ori, iar rdbufnirile sale au provocat
numeroase cutremure de pEm6nt, de
intensitate variabila, afect6nd, de mai
multe ori, ;i ora;ul vecin, Catania. Tn
ciuda pericolului, pe coastele vulcanului
se intind sate 5i terenuri cultivate (citrice.
vii, arbori fructiferi ;i castani), care
prosper6 pe solurrle fertilizate de lavd.
murit peste 6 000
v6scoasE,
inauntrul

PERMANENT
S,rtuat pe lnsula R6union,
ITON DE
FOU RNAISE
literald,,Piscul Furnalului")
- este activ pi ajunge la o indllime de
.lnul dintre vulcanii cei mai activi ai
care erupe, in medie, o datd
luni. De asemenea, acesta este
dntre v6rfurile cele mai monitorizate
i,rne, de la instalarea aici a unui
,in 1979. Conul s6u, av6nd
de2632 de metri, se ridica
rr{tocul unei caldere impresionante.
este mdrginita de o centurd de
I terasamente, cu indllimi intre 100
de metri, mai pulin in partea dinspre
lndian, care coboara lin. in con
doui cratere, Bory gi Dolomieu.
POPOCATEPETL
i&
&ffi Tn octombrie 2015, o coloand
de fum cenuliu a !a;nit din
POPOCATEPEIL
Situat la 70 de kilometri sud-est de
Mexico City. vulcanul a proiectat
cenuta la 2 500 de metri deasupra
craterului. Datoritd celor 5 426 de metri
indllime, a pantelor regulate gi a formei
conice, vulcanul este al doilea cel mai
mare munte din !ar6, unit de fratele
seu geaman, vulcanul lztaccihuatl,
printr-o creaste lung5 de 16 kilometri"
Locuitorii capitalei mexicane au o
str6nsd legdturd afectivd cu batr6nul
munte, a cdrui v6rstd este estimatd la
aproape 730 000 de ani.
I,ULCANUL TUTUROR PERIGOLELOR
# Situat pe insula indoneziana Java.
vurcanur KELU D
1 731 de metri. Acesta aparline
categoriei stratovulcanilor, ceea ce
inseamni ce are o structurA compusa
din straturi de lavd acumulate in timp.
Forma sa conicd se datoreazd unei lave
vdscoase, care se scurge alene. in v6rf,
un lac intins inglobeaz6 c6teva milioane
de metri cubi de apd. La fiecare eruplie,
aceasta apa, amestecatd cu lava,
este proiectati la mai mulli kilometri
indllime, ficSnd din vulcanul Kelud
unul dintre cei mai periculoSi vulcani din
lume.
rilrtrolrrilnll
atrvLl v I vltrbE tr tcTnaltrl
rv r valrLr
SAINT-PIERRE SUB LAVA
ffi MUNTELE PELEE
este un vulcan activ din nordul insulei
Martinica (1 397 de metriine[ime), a
cdrui eruplie din anul 1902 s-a soldat cu
cel mai mare numdr de mofii din
cursul secolului XX, peste 30 000. ;i cu
distrugerea oraSului Saint-Pierre. Acest
vulcan a dat numele sdu unei tipologii de
vulcani,, ti pu I eruptiv pelean ", caracterizat
prin eruplii rare, insd foarle violente.
0ENU9A DE LA P0MPEil
ffi VEZUVIU L, in rturiu. u1une"
p6nd la 1 281 de metri altitudine,
deasupra golfului Napoli. Degi ultima
eruplie a avut loc in 1944, cea mai
cunoscutd a avut loc in Antichitatea
romand, in anul 79, c6nd vulcanul a
cauzat distrugerea oragelor Pompeii,
Herculanum, Oplontis ;i Stabiae, toate
ingropate in cenugS. Lava Vezuviului
incE clocoteSte gi astEzi la c6teva zeci
de kilometri sub crater, provoc6nd
numeroase mi;ciri telurice, ceea ce
explicd ;i supravegherea sa constantA.
CELE 1OO DE CRATERE
-ffi
ffi LAKI ,,sanda
domin6 de la cei 812 metri in6llime
regiunea indepdrtatd a Platourilor Centrale
inalte, care numdri mai bine de o suti de
cratere" Acesta a apdrut in secolul al XVlll-
lea,in urma unei eruplii gigantice, care a
provocat importante schimbari climaterice
in Europa pi mai ales in lslanda. Acestea au
dus la foamete 5i recolte slabe, care au ucis
un sfert din populalia islandezd.
17