Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 4
ŞARPANTA
Căpriorii sunt piese din lemn dispuse după linia de cea mai mare pantă, care susţin
elementele secundare ale acoperişului (şipci, astereală); se execută din rigle sau grinzi de
lemn ce reazemă pe pane; distanţa uzuală între căpriori d1 (în sens longitudinal clădirii) este
de 0,70...1,20 m. Căpriorii se realizează din dulapi dispuşi cu dimensiunea mare pe înălţime
şi cu lăţimea minimă de 58 mm (v. anexa A, tabelul A.1) sau din sortimente de grinzi (v.
anexa A, tabelul A.2).
Panele sunt piese din lemn, rezemate pe popi, dispuse longitudinal clădirii. Distanţele
între pane în sens transversal clădirii d2 (deschiderile căpriorilor) se recomandă să fie
cuprinse între 2,0 şi 3,5 m. Distanţele între popi, în sens longitudinal clădirii, t (deschiderea
21
panei) se recomandă să fie cuprinse între 3,0 şi 5,0 m. Înnădirea panelor se face în dreptul
popilor. Panele se execută din sortimentul de grinzi (v. anexa A, tabelul A.2). Panele pot fi
orizontale (de coamă sau intermediare) sau înclinate (la coame înclinate sau la dolii). În
cazul în care în dreptul coamei orizontale nu sunt dispusi popi (v. schemele b, f şi h din
planşa 4.4) se va prevedea obligatoriu o riglă de coamă, agăţată de căpriori, cu rol de
rigidizare a acestora.
Cosoroabele sau babele sunt piese de lemn dispuse pe zidurile exterioare ale
clădirii, pe care sprijină căpriorii; se ancorează din loc în loc de centurile zidurilor
exterioare (planşele 4.8...4.11).
Popii sunt piese realizate, de obicei, din lemn rotund (mai rar din lemn ecarisat)
asezaţi vertical sau înclinat. Popii reazemă pe zidurile portante transversale sau
longitudinale prin intermediul unor tălpi. La partea superioară popii susţin panele. La popii
înclinaţi unghiul optim este de 30o...60o (v. schemele b, c şi d din planşa 4.4). În mod
curent secţiunile popilor au diametrul 12...16 cm.
Cleştii sunt elemente orizontale realizate din scânduri, dulapi sau din lemn
semirotund, care solidarizează popii între ei în secţiune transversală şi îi leagă de căpriorii
din dreptul scaunului, formând împreună un contur indeformabil. Cleştii se amplasează sub
pane şi se prind de popi şi căpriori cu buloane sau cuie; în dreptul prinderii, popii rotunzi se
teşesc în vederea asigurării unor suprafeţe plane de contact cu cleştii. Secţiunea uzuală
pentru cleşti este de 2,8x15 cm.
Contrafişele sunt piese din lemn rotund (când popii sunt din lemn rotund) sau din
lemn ecarisat (când popii sunt din lemn ecarisat), care realizează contravântuirea
longitudinală a clădirii şi preluarea încărcărilor orizontale care acţionează longitudinal (de
exemplu vântul); se mai numesc contrafişe de contravântuire.
În mod curent, contrafişele au diametrul 10...12 cm.
În cazul în care cleştii sunt lungi se pot prevedea contrafişe şi în sens transversal
şarpantei (v. secţiunile g, h şi i din planşa 4.4).
Ansamblul transversal alcătuit din popi, cleşti şi căpriorii din dreptul popilor poartă
denumirea de scaun. Distanţa optimă între scaune este de 3,0...5,0 m.
În anexa A se indică dimensiunile standardizate ale materialului lemnos din care se
pot realiza elementele şarpantei.
Proiectarea şarpantei începe prin trasarea (cu linii punctate) a zidurilor portante ale
clădirii, precum şi a streaşinii (care are lăţimea 50...80 cm), coamelor şi doliilor (fig. 4.1).
Pe zidurile portante se amplasează popii (fig. 4.2), astfel încât să se respecte
distanţele optime între popi pe direcţie longitudinală, t, şi pe direcţie transversală, d2. De
asemenea, amplasarea popilor trebuie să respecte principiile de realizare a formei
acoperişului, urmărind menţinerea aceleiaşi pante pe toate apele.
22
Dacă pentru unii căpriori ar rezulta o poziţie care conduce la rezemarea lor pe un coş
de fum sau de ventilaţie, căpriorii respectivi se întrerup şi se descarcă pe cei alăturaţi prin
intermediul unui jug (fig. 4.7).
4.5.1. Încărcări
Calculul şarpantei se face luând în considerare încărcările care acţionează asupra
acesteia şi anume:
26
Observaţii:
- în ipotezele 2, 3, 4 şi 5 de încărcare, vântul se ia în considerare numai în cazul
în care acţionează cu presiune asupra acoperişului (încarcă elementele
şarpantei);
- la acoperişurile uşoare, în vederea ancorării elementelor pentru a nu fi smulse
de vânt, se ia în considerare ipoteza încărcării cu sarcina permanentă şi cu
sucţiunea din vânt;
- la calculul asterelei, dacă distanţa între axele scândurilor este mai mică de 15
cm, se consideră că forţa concentrată se distribuie la două scânduri, iar dacă
distanţa este mai mare de 15 cm, forţa concentrată se repartizează la o singură
scândură. În cazul în care se folosesc două straturi de scânduri suprapuse (unul
de uzură şi unul de rezistenţă) sau în cazul unui strat de scânduri solidarizat
tranversal cu şipci, se consideră că forţa concentrată se distribuie pe o lăţime de
50 cm.
Astereala este stratul continuu de scânduri sau plăci pe bază de lemn care susţine
învelitori din tablă plană, olane, carton bitumat, etc. Astereala din scânduri se consideră
simplu rezemată pe capriori şi în secţiune transversală axa x-x a scândurilor face un unghi
cu orizontala (fig. 4.8). Pentru calculul asterelei din scânduri se determină încărcările pentru
un element de lăţime b şi se proiectează după axele principale de inerţie x-x şi y-y.
g ap g p , (4.3)
în care:
gp este încărcarea permanentă, conform STAS 10101/1-77 sau conform agrementelor
tehnice pentru învelitorile moderne (v. anexa B, tabelul B.1);
Observatie:
29
Dacă în încărcarea din învelitoare, dată în tabelul B.1 este cuprinsă şi greutatea
căpriorilor, pentru calculul asterelei aceasta se scade, luându-se aproximativ valoarea
50…100 N/m2.
P [N]
S [N/m2]
gp [N/m2]
we [N/m2]
P [N]
qva [N/m]
qza [N/m]
qpa [N/m]
q p , x q p sin
a a
N / m
q g b a
a a
(4.4)
p p
q p , y q p cos
a
N / m
Încărcarea din acţiunea zăpezii la nivelul acoperişului se stabileşte cu relatia:
30
s = γIs i Ce Ct sk (4.5)
în care γIs, μi, Ce, Ct şi sk au semnificaţiile din anexa B, paragraful B.2.
Încărcarea din zăpadă aferentă unei scânduri a asterelei care are lăţimea b se
determină cu relaţia:
q qz sin
a
qza S b cos az , x
a
N / m (4.6)
qz , y qz cos
a
N / m
Încărcarea din vânt aferentă unei scânduri a asterelei, care are lăţimea b, se determină
cu relaţia:
qv , x 0
a
q we b a
a
(4.8)
v
qv , y qv
a
N / m
Pxa P sin N
P a (4.9)
Py P cos N
în care:
P = 1000 N.
Observaţie:
La stabilirea încărcării utile pentru un element de astereală se va ţine cont de
specificaţia din paragraful 4.5.1 şi de observaţia de la paragraful 4.5.2.
IPOTEZA 1:
q1a, x 1,35 q ap , x 1,5 qza, x 1,35 g ap b sin 1,5 S b cos sin N/m
(4.10)
q 1,35 q
a
1, y
a
p, y 1,5 q a
z,y 1,35 g b cos 1,5 S b cos cos
a
p
N/m
IPOTEZA a 2-a:
31
q2a, x 1,35 q ap , x 1,5 qza, x 1,05 qva, x 1,35 g ap b sin 1,5 S b cos sin 0 N/m
(4.11)
qa
2, y 1,35 q a
p, y 1,5 q 1,05 q
a
z,y
a
v, y 1,35 g b cos 1,5 S b cos cos 1,05 w e b
a
p
N/m
IPOTEZA a 3-a:
q3a, x 1,35 q ap , x 1,05 qza, x 1,5 qva, x 1,35 g ap b sin 1,05 S b cos sin 0 N/m
(4.12)
qa
3, y 1,35 q a
p, y 1,05 q 1,5 q
a
z,y
a
v, y 1,35 g b cos 1,05 S b cos cos 1,5 w e b
a
p
N/m
IPOTEZA a 4-a:
Încărcări concentrate:
IPOTEZA a 5-a:
Încărcări concentrate:
Astereala este un element încovoiat oblic pe două direcţii (fig. 4.9.), care se verifică
la momentul încovoietor maxim şi la care se determină săgeata (deformaţia) maximă.
Momentele, în cele cinci ipoteze de încărcare, din care se alege valoarea maximă se
determină cu relaţiile:
IPOTEZA 1:
q 1a, y d 12
M 1, x
a
Nmm
8 (4.17)
q 1, x d 12
a
M 1, y
a
Nmm
8
IPOTEZA a 2-a:
q a2 , y d 12
M 2,x
a
Nmm
8 (4.18)
q 2 , x d 12
a
M 2,y
a
Nmm
8
IPOTEZA a 3-a:
q3,a y d12
M 3,a x Nmm
8
(4.19)
q3, x d12
a
M 3,a y Nmm
8
IPOTEZA a 4-a:
q4,a y d12 a
P4,y d1
M 4,a x + Nmm
8 4
(4.20)
q4, x d12
a
P4,x d1
a
M 4,a y Nmm
8 4
33
IPOTEZA a 5-a:
q5,a y d12 a
P5,y d1
M a
5, x + Nmm
8 4
(4.21)
q5, x d12
a
P5,x d1
a
M a
5, y Nmm
8 4
M aef ,x M aef ,y
1,00 (4.22)
M ar ,x M ar ,y
in care:
M aef ,x si M aef ,y sunt componentele momentului încovoietor efectiv (de calcul),
corespunzătoare axelor centrale principale de inerţie ale elementului, x-x, respectiv y-y (fig.
4.9.), stabilite în funcţie de schemele de încărcare şi de deschiderea de calcul a elementului,
în Nmm; se vor lua în considerare următoarele perechi de momente:
- M ai ,,max
x (unde i reprezintă numărul ipotezei de calcul) împreuna cu M ai ,,ycoresp
corespunzător ipotezei “i”.
- M ai ,,max
y împreună cu M ai ,,xcoresp
M ar , x R cî Wcalcul, x m Tî
(4.23)
M ar , y R cî Wcalcul, y m Tî
unde:
R cî este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la încovoiere statică, în funcţie de
specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a
elementului de construcţie, în N/mm2 (v.anexa C, tabelele C.7 şi C.8);
m Tî este coeficientul de tratare a lemnului la solicitarea de încovoiere statică (v.
anexa C, tabelul C.9).
34
b h2
Wcalcul ,x
6
mm 3
(4.24)
b2 h
Wcalcul ,y
6
mm 3
q p,x q p sin
a ,n a ,n
N / mm
q ap,n g p b a ,n (4.26)
q p, y q p cos
a ,n
N / mm
q z ,x q z sin
a ,n a ,n
N / m
a ,n (4.28)
q z, y q z cos
a ,n
N / m
qva,,nn I w c pe q p ze b (4.29)
q av,,nx 0
a ,n (4.30)
q v, y q v
a ,n
N / m
d) Încărcarea utilă:
Px P sin
a ,n
N
P a ,n
P a ,n (4.31)
Py P cos
N
35
f pa,x f pa,inst,x 1 k def
P
1 k
(4.32)
f pa, y f pa,inst, y P
def
a 5 q p, x d1
a ,n 4
f p,inst,x mm
384 E I y
(4.33)
5 q p, y d1
a ,n 4
f a mm
p,inst, y 384 E I
x
în care:
Iy
b3 h
12
mm 4
(4.34)
Ix
b h3
12
mm 4
în care:
f za,x f za,inst,x 1 k def
z
1 k
(4.35)
f za, y f za,inst, y z
def
a 5 q z ,x d1
a ,n 4
f z ,inst,x mm
384 E I y
(4.36)
5 q z , y d1
a ,n 4
f a mm
z ,inst, y 384 E I
x
în care:
z
k def este coeficientul stabilit în funcţie de durata de acţiune a încărcării din zăpadă,
care pentru clasele 1 şi 2 de exploatare a construcţiilor are valoarea 0,25.
36
f va,x f va,inst,x 1 k def
v
1 k
(4.37)
f va, y f va,inst, y v
def
a 5 q v,x d1
a ,n 4
f v,inst,x mm
384 E I y
(4.38)
5 q v, y d1
a ,n 4
f a mm
v,inst, y 384 E I
x
în care:
v
k def este coeficientul stabilit în funcţie de durata de acţiune a încărcării din vânt, care
pentru clasele 1 şi 2 de exploatare a construcţiilor are valoarea 0,00.
f ua,x f ua,inst,x 1 k def
u
1 k
(4.39)
f ua, y f ua,inst, y u
def
a 1 Pxa ,u d13
f u ,inst,x mm
48 E Iy
(4.40)
1 Py d1
a ,u 3
f a mm
u ,inst, y 48 E I x
în care:
u
k def este coeficientul stabilit în funcţie de durata de acţiune a încărcării utile, care
pentru clasele 1 şi 2 de exploatare a construcţiilor are valoarea 0,00
Ipoteza 1:
f1,x f p,x f z ,x
a a a
mm;
a (4.36)
f1, y f p, y f z, y
a a
mm.
37
Ipoteza a 2-a:
Ipoteza a 3-a:
f3, x f p , x f v , x fu , x
a a a a
mm ;
a (4.38)
f3, y f p , y f v , y fu , y
a a a
mm .
în care:
f adm este săgeata maximă admisă la solicitarea de încovoiere statică, care pentru
astereală şi şipci este d1/150, unde d1 este deschiderea de calcul;
f max, final maxf1 , f 2 , f 3
unde:
f i f i2,x f i2,y i = 1...3 (4.39)
Şipcile se utilizează ca strat suport la învelitorile din ţigle ceramice sau de beton,
tablă tip ţiglă (LINDAB), şiţă şi şindrilă. Şipcile se consideră simplu rezemate pe căpriori şi
în secţiune transversală, axa x-x a şipcilor face un unghi cu orizontala (fig. 4.10).
La calculul şipcilor nu se ia în considerare încărcarea utilă concentrată întrucât:
în cazul circulaţiei pe acoperişuri cu învelitori din plăci mici (rigide) se prevăd podini din
lemn prin intermediul cărora sarcina concentrată se repartizează la mai multe şipci;
în cazul în care învelitoarea din plăci mici nu este încă fixată, circulaţia se face numai pe
căpriori.
Pentru calcul se determină încărcările aferente unei şipci, care se proiectează pe direcţia
axelor principale de inerţie x-x şi y-y (fig. 4.10).
Se determină încărcările pentru o şipcă şi se proiectează aceste încărcări dupa axele
x-x şi y-y.
38
Încărcarea permanentă:
q ps , x q ps sin N / m
q gp c s
s
(4.40)
p
q p , y q p cos
s
N / m
Observaţie:
Dacă în încărcarea din învelitoare dată în tabelul B.1. este cuprinsă şi greutatea
căpriorilor, pentru calculul şipcilor aceasta se scade, luându-se aproximativ valoarea
50…100 N/m2.
q qz sin
s
qzs S c cos sz , x
s
N / m (4.41)
qz , y qz cos
s
N / m
q s 0
qvs we c vs, x
N / m (4.42)
qv , y qv
s
N / m
S [N/m2]
gp [N/m2]
we [N/m2]
qvş [N/m]
qzş [N/m]
qpş [N/m]
Încărcarea permanentă:
qcp g p d1 N/m ;
(4.43)
q cpn q cp cos N/m.
qvc we d1 N/m ;
(4.45)
q cvn q cv N/m
(pentru stabilirea încărcării we v. relaţia 4.7)
Încărcarea utilă
P [N]
qcz [N/m]
qcp [N/m]
qcv [N/m]
Pcn [N]
qczn [N/m]
qcpn [N/m]
qcvn [N/m]
IPOTEZA 1:
q1c 1,35 q cpn 1,5 q zn
c
1,35 q cp cos 1,5 q zc cos 2 1,35 g p d1 cos 1,5 S d1 cos 2 N/m
(4.47)
IPOTEZA a 2-a:
IPOTEZA a 3-a:
IPOTEZA a 4-a:
IPOTEZA a 5-a:
IPOTEZA 1:
q1c l 22
M1c Nm (4.52)
8
IPOTEZA a 2-a:
q c2 l 22
M c2 Nm (4.53)
8
43
IPOTEZA a 3-a:
q3c l22
M c
3 Nm (4.54)
8
IPOTEZA a 4-a:
IPOTEZA a 5-a:
c
M max max M1c , M 2c , M 3c , M 4c , M 5c (4.57)
în care:
R cî este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la încovoiere statică, în funcţie de
specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare a
elementului de construcţie, în N/mm2 (v. anexa C, tabelul C.7 sau C.8)
m Tî - coeficientul de tratare a lemnului, în funcţie de tipul tratamentului (v. anexa C,
tabelul C.9)
44
Wcalcul – modulul de rezistenţă axial pentru secţiunea cea mai solicitată a elementului
(Wbrut dacă elementul nu prezintă slăbiri în secţiunea de calcul, respectiv W net dacă
elementul are slăbiri în zona de calcul)
Wcalcul
b h2
6
mm
3
(4.59)
M cmax M r (4.60)
a) Încărcarea permanentă:
d) Încărcarea utilă:
f pc f pcinst 1 k def
p
[mm] (4.66)
45
5 q pn l 2
c ,n 4
f pcinst mm (4.67)
384 E I
unde:
I
b h3
12
mm 4
(4.68)
f zc f zcinst 1 k def
z
[mm] (4.69)
5 q czn,n l 42
f zcinst mm (4.70)
384 E I
z
k def este coeficientul stabilit în funcţie de durata de acţiune a încărcării, care pentru
clasele 1 şi 2 de exploatare a construcţiilor, la încărcarea din zăpadă are valoarea 0,25.
f vc f vcinst 1 k def
v
[mm] (4.71)
5 q cvn,n l 42
f vc inst mm (4.72)
384 E I
v
în care k def 0,00 pentru clasele 1 şi 2 de exploatare a construcţiilor.
f uc f uc inst 1 k def
u
[mm] (4.73)
1 Pnc,n l 32
f uc inst mm (4.74)
48 E I
46
u
în care k def 0,00 pentru clasele 1 şi 2 de exploatare a construcţiilor.
IPOTEZA 1:
IPOTEZA a 2-a:
f 2c f pc f zc f vc [mm] (4.76)
IPOTEZA a 3-a:
c
f max f adm
c
f max
max f1c , f 2c , f 3c
fadm este săgeata admisibilă pentru căpriori, care are valoarea l2/200.
Panele sunt grinzi de lemn dispuse în lungul clădirii. Acestea sunt încărcate cu
reacţiunile din căpriori, care fiind dispuşi la distanţe mici, se admite în calcul aproximaţia că
încărcarea pe pană este uniform distribuită. În calcul, panele se consideră simplu rezemate
pe popi (fig. 4.12).
Se determină încărcarea preluată de o pană, de pe suprafaţa aferentă acesteia
(suprafaţa haşurată din figura 4.12). Încărcarea permanentă, încărcarea din zăpadă şi cea
utilă sunt încărcări verticale care acţionează dupa axa y-y a panei. Încărcarea din vânt fiind
o sarcina perpendiculară pe acoperiş, acţionează sub un unghi faţă de axa y-y.
Se determină încărcările pe pană, care acţionează pe cele două axe: x-x şi y-y.
Încărcarea permanentă
47
d 2 d 2 1
q p , x 0
p
q gp
p
bp hp 0,95 p (4.78)
p
2 cos q p , y q p
p
N / m
qzp, x 0
d d 2
qzp S 2 q p q p (4.79)
2 z, y z N / m
p d d 2 sin
qv , x qvp sin we 2 N / m
d 2 d 2 1 2 cos
qv we
p
(4.80)
2 cos d d 2
qvp, y qvp cos we 2 N / m
2
Încărcarea utilă
Pxp 0
P P p
p
(4.81)
Py P
N / m
Pentru verificarea panei se iau în considerare numai primele trei ipoteze de încărcare,
ipotezele a 4-a, respectiv a 5-a fiind nesemnificative (greutatea omului este mult mai puţin
importantă pentru calculul panei decât încărcarea din zăpadă).
IPOTEZA 1:
d d 2 1 d d 2
q1p 1,35 q pp 1,5 qzp 1,35 g p 2 1,35 bp hp 0,95 1,5 S 2 N/m (4.82)
2 cos 2
Rezultă:
q1p,x 0
p (4.83)
q1, y q1
p
N / m
IPOTEZA a 2-a:
p d 2 d 2
q2, x 0 0 1,05 we 2 tg N / m
(4.84)
q p 1,35 g d 2 d 2 1 1,35 b h 1,5 S d 2 d 2 + 1,05 w d 2 d 2 N / m
p e
2, y 2 cos
p p 0,95
2 2
IPOTEZA a 3-a:
p d 2 d 2
q3, x 0 0 1,5 we 2 tg N / m
(4.85)
q p 1,35 g d 2 d 2 1 1,35 b h 1,05 S d 2 d 2 + 1,5 w d 2 d 2 N / m
p e
3, y 2 cos
p p 0,95
2 2
lc t a , (4.86)
50
în care:
lc este deschiderea de calcul a panei;
t – distanţa între popi;
a – proiecţia pe orizontală a contrafişei.
IPOTEZA 1:
p q1p, y l c2
M1,x Nm
8 (4.87)
M1p, y 0
IPOTEZA a 2-a:
p q 2p, y l 2c
M 2 , x Nm
8 (4.88)
M p q 2 , x l c
p 2
2 , y Nm
8
IPOTEZA a 3-a:
p q3,p y lc2
M 3, x
Nm
8
(4.89)
p q3, x lc2
p
M 3, y 8 Nm
şi se verifică cu relaţia:
M1p,x M r . (4.91)
M p2,x M p2, y
1,00 , (4.92)
M pr ,x M pr , y
în care:
M pr ,x R cî Wcalcul,x m Tî ;
(4.93)
M pr , y R cî Wcalcul, y m Tî ;
Wcalcul,x
b h2
6
mm ; 3
(4.94)
Wcalcul, y
b2 h
6
mm ; 3
M 3,px M 3,p y
1, 00 , (4.95)
M rp, x M rp, y
în care:
Mpr,x şi Mpr,y se determină cu relaţia 4.93;
Wcalcul,x şi Wcalcul,y se determină cu relaţia 4.94.
p
f max f adm , (4.96)
a) Încărcarea permanentă:
d d 2 1
q pp,,ny g p 2 + b p h p 0,95 N/m (4.97)
2 cos
52
d d 2
qzp,,yn S 2 , N/m (4.98)
2
d d 2 1
qvp ,n we 2 , N/m (4.99)
2 cos
q v,x q v sin
p,n p,n
N/m ;
p,n (4.100)
q v, y q v cos
p ,n
N/m.
f pp f ppinst 1 k def
p
mm (4.101)
5 q p, y l c
p ,n 4
f ppinst mm (4.102)
384 E I x
I
b h3
12
mm 4
(4.103)
p
k def 0,5 pentru construcţiile din clasele 1 şi 2 de exploatare.
f zp f zpinst 1 k def
z
mm (4.104)
5 q z,y l c
p ,n 4
f zpinst mm (4.105)
384 E I x
z
k def 0,25 pentru construcţiile din clasele 1 şi 2 de exploatare.
53
f vp,x f vpinst,x 1 k def
v
mm (4.106)
f vp,y f vpinst,y 1 k def
v
mm (4.107)
5 q v,x l c
p ,n 4
f vpinst,x mm (4.108)
384 E I y
5 q v, y l c
p ,n 4
f vpinst,y mm (4.109)
384 E I x
Iy
b3 h
12
mm 4
Ix
b h3
12
mm 4
v
k def 0 ,00 pentru construcţiile din clasele 1 şi 2 de importanţă.
E – modulul de elasticitate caracteristic.
f1p f pp f zp . (4.110)
în care:
Popii sunt elemente ce preiau reacţiunile panelor. Încărcarea maximă pe pop este cea
mai mare dintre valorile recţiunii verticale, stabilită din primele trei ipoteze de încărcare,
pentru schema de calcul a panelor din figura 4.12.
IPOTEZA 1:
1,35 g p d d 2,
N1 1,5 S 2 t N (4.115)
cos 2
IPOTEZA a 2-a:
1,35 g p d d 2,
N 2 1,5 S 1,05 we 2 t N (4.116)
cos 2
IPOTEZA a 3-a:
1,35 g p d d 2,
N3 1,05 S 1,5 we 2 t N (4.117)
cos 2
Sistemul de preluare a reacţiunilor panelor de către popi diferă după cum popii sunt
verticali sau inclinaţi.
N max C r , (4.118)
în care:
C r A calcul R cc m Tc (4.119)
Acalcul va fi de fapt aria popului stabilită din sortimentul dat în anexa A (diametrul
minim al popului este de 12 cm), în mm2;
R cc - rezistenţa de calcul a lemnului masiv la compresiune axială, paralel cu fibrele,
în N/mm2 (v. anexa C, tabelele C.7 şi C.8);
- coeficient de flambaj determinat cu relaţiile:
3100
2 , pentru 75;
2 (4.121)
1 - 0,8
, pentru 75;
100
lf
- coeficientul de subţirime al popului, ;
i
în care:
lf este lungimea de flambaj a popului, stabilita intre punctele de legatura, pe
directiile de flambaj, in mm;
i – raza de giraţie a popului, în mm;
56
I pop
i (4.122)
A pop
pentru elemente cu secţiune circulară, i 0,25 , unde este diametrul sectiunii, în
mm, iar pentru secţiuni dreptunghiulare i 0,289 b , unde b este dimensiunea minimă a
popului, în mm;
coardă Np
Np Np
T T
C1 C2
C pop
=
C
pop pop
a b
Fig. 4.14. SCHEME DE CALCUL ALE POPILOR ÎNCLINAŢI
Np
C [N] , (4.123)
sin
Np
T [N] . (4.124)
cos
Np
C1 C 2 C [N] . (4.125)
2 sin
57
C Cr (4.126)
în care:
R cc este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la compresiune axială, paralel cu
fibrele, în N/mm2 (v. anexa C, tabelele C.7 şi C.8);
Acalcul – aria secţiunii de calcul a barei slăbite, în mm2;
c – coeficientul de flambaj, subunitar;
mTc – coeficientul de tratare a materialului lemnos la solicitarea de compresiune
axială paralelă cu fibrele (v. anexa C, tabelul C.9).
Coarda se verifică la efortul T de întindere cu relaţia:
T Tr (4.128)
Rtc - este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la întindere axială, în N/mm2 (v. anexa
C, tabelele C.7 şi C.8);
Anet – aria netă a secţiunii calculate, în mm2; Anet = Abrut - Aslăbiri
Abrut – aria secţiunii brute a elementului, în mm2;
Aslăbiri – suma ariilor tuturor slăbirilor cumulate pe maximum 200 mm lungime, în
2
mm ;
mTt – coeficient de tratare a lemnului la solicitarea de întindere axială (v. anexa C,
tabelul C.9).
N Qr (4.130)
unde:
Q r A c R cc m Tc m r [N] (4.131)
58
în care:
Rcc este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la compresiune perpendiculară pe
fibre, în N/mm2 (v. anexa C, tabelele C.7 şi C.8);
Ac – aria de contact dintre cele două elemente (aria reazemului), în mm2;
mTt – coeficientul de tratare a lemnului la solicitarea de compresiune;
mr – coeficient de reazem, cu valoarea 1,6.
În cazul în care îmbinarea pop-talpă este prevăzută cu cep (fig. 4.16), verificarea la
strivire se face luând în considerare aria netă a popului, la contactul pop-talpă. La îmbinarea
cu cep se prevede un luft de minim 1 cm pentru a evita rezemarea popului pe talpă prin
intermediul cepului. Cepul se realizează cu secţiune pătrată 3 3 cm sau rotundă cu
diametrul de 3 cm.
C Nr (4.132)
unde:
N r A c R cc, m Tc [N] (4.133)
în care:
R cc, este rezistenţa de calcul a lemnului masiv la solicitarea de compresiune sub
unghiul , în N/mm2, calculată cu relaţia:
R cc
R cc, [N/mm 2 ] (4.134)
R cc
1 1 sin 3
Rc
c
în care:
R cc este rezistenţa de calcul a lemnului masiv supus la solicitarea de compresiune
axială paralel cu fibrele, în N/mm2 (v. anexa C, tabelele C.7 şi C.8);
R cc - rezistenţa de calcul a lemnului masiv supus la solicitarea de compresiune axială
perpendicular pe direcţia fibrelor, în N/mm2 (v. anexa C, tabelele C.7 şi C.8).
C – v. relaţia 4.117.
60
60 61 62 63 64 65 66
DEPARTAMENTUL
2013
61