1.

Zarurile „însufleţite”
Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte şase şi fiecare grupă stă în jurul unei mese pe care suntun zar şi
cartonaşe pe care sunt scrise şase emoţii diferite, fiecare număr însemnând o
emoţie/unsentiment diferit(ă). 1= ură, 2= tristeţe, 3= teamă, 4= bucurie, 5= dragoste, 6=
surpriză. Fiecarearuncă zarul şi în funcţie de numărul pe care a căzut zarul el/ea împărtăşeşte celorlalţi
când a simţitultima oară acel sentiment.

2. Jocul ECUSON
Scopul: - cunoastere si autocunoastere, autocaracterizare Materiale necesare: instrument de scris,
post-it Activitate:- fiecare elev primeste cate un postit colorat- pe el se cere elevului sa isi scrie
prenumele, cu litere de tipar si cum se simte in acestmoment (starea de spirit)- elevul va realiza si
un desen reprezentativ pentru el- la finalul activitatii fiecare elev isi prezinta ecusonul in fata colegilor.
Durata: 10 minute

3. Povestea realizată în grup (lucru în echipă)

Asezaţi în cerc, participanţii compun pe rând câte o frază sau un paragraf scurt care se încheie cu
„apoi...” sau „dar...”, acesta fiind semnalul pentru următorul participant care trebuie să continue.
Nimeni nu ştie dinainte cum va evolua povestea. Participanţii pot introduce şi alte cuvinte-semnal:
„deodată...”, „imediat...”, „surprinzător...” etc.

4. Lampa magică

Grupul de elevi a găsit o lampă magică. Surpriză!!! Din lampă apare un duh fermecat. Duhul va
poate îndeplini trei dorinţe. Aveţi posibilitatea să faceţi trei schimbări la şcoală. Te poţi schimba
pe tine, profesorii, dirigintele, directorul şcolii, colegii, şcoala, notele din catalog etc.

1. Conducătorul grupului împarte elevii în grupuri de minimum 3 elevi şi le va da câte o

foaie de filpchart.
2. Când elevii s-au gandit vor scrie lista de dorinţe pentru duh. Când au terminat vor lipi
lista pe perete.

Materiale necesare: Foi de flipchart, Markere

Timp necesar: Cinci – zece minute pentru pregătire, scriere şi lipirea posterelor pe perete.

5. ABC-ul meu

Ai fost angajat de către Compania pentru Lecţii Creative pentru a ilustra un poster care să-i ajute
pe copii să înveţe ABC-darul. Printr-o fericită coincidenţă, prenumele tău este subectul
posterului.

1. Mai întâi, scrie-ţi numele versticala în partea din stânga jos a paginii.
2. Apoi, găseşte câte un cuvânt care să înceapă cu fiecare literă din numele tău. Cuvântul
trebuie să spună ceva despre tine.
3. Apoi, după ce ai scris cuvintele, desenează o imagine care să le reprezinte pe fiecare.
4. După ce ai terminat lipeşte posterul pe perete.
Timp necesar: Cinci – zece minute pentru pregătire şi desen.

6. Îmi place de mine atunci când…

Fiecare membru al grupului va spune ce îi place cel mai mult la propria persoana. Este foarte
important că propoziţia de început să fie: „îmi place cel mai mult de mine atunci când…”, practic
participanţii, vor completa această afirmaţie cu ceea ce li se potriveşte. Este recomandat ca
facilitatorul să ofere un exemplu.

Materiale necesare: Nu sunt necesare materiale

Timp necesar: Aproximativ cinci minute.

7. Naufragiaţi pe o insulă

Rezumat: O activitate de consolidare a echipei care cere participanţilor să aleagă un obiect pe care l-ar lua cu
ei dacă ar fi naufragiaţi pe o insulă pustie. Fiecare persoană argumentează alegera făcută. În cadrul grupului, se
discută modalităţile în care se pot îmbunătăţi şansele de supravieţuire prin combinarea diferitelor obiecte.

Vârsta: minim 12

STRADA CU SURPRIZE
Copiii sînt rugaţi s -şi imagineze c se plimb pe o strad , pe care au loc tot elul de evenimente,
sauîntîmpin tot elul de obstacole. Sarcina lor este de a-şi adapta mersul şi ţinuta la situaţia
indicat . Exemplu: e frig …, ploua,…iese soarele …, o balta … , latra un catel …, ne-am ratacit …,
cineva ne intreaba de …, etc.

CARTONAŞUL BUCLUCAŞ
Conduc torul jocului prezint un cartonaş, care va circula pe la ecare copil, sub orm de şta et .
Lao b taie din palme, cartonaşul se opreşte la cel care îl are în mîn . Acesta trebuie s spun ceva
despre el, oghicitoare, un proverb etc.


Folosind T.M.I., stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea maimultor inteligen e.
Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T.M.I.:
-
Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile,
al ii prefer s înve eexplicându-li-se, al ii prefer experimentele sau contactul cu natura, al ii prefer s
înve e cântând ü.a.m.d.)
-Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are;
-Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului;
- Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are.

Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea

„Salba veveri ei.” o

Naturalist - ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii- prin reactualizarea cunoütin elor despre
animalele p durii, imitareasunetelor produse de ele, a miüc rilor lor; crearea unui decor-secven , utilizând
figurine, plante de camer .
o

Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s
în eleag povestirea—prin utilizareadialogului, copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri, fac predic ii, sunt
coautori. Vor crea subiecte noi, introducând üi alte personaje, alte ac iuni.
o

Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica, imaginea, juc ria pentru a vizualiza ideile din
poveste—în timpul expunerii vom desenapersonajele din poveste; unele secven e pot fi predate prin dramatizare,
iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni, emo ii tr ite de personaje. Copiiivor ilustra povestea cu ajutorul
juc riilor, vor construi din cuburi decorul din poveste.
o

Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic, cunoütin ele copiilor despre mul imi,
calcule, clasific ri, compara ii, opera iilogice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra
personajele, ac iunile realizate de fiecare din ei, r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe
Veveri ?
o

Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul, melodia, ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii, vor selecta
melodia care arat dispozi iaVeveri ei diminea a, dup ce a pierdut m rgelele, când Aricic i-a adus nuci: s
mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul)
o

Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare:
s riturile veveri ei-în adâncime, în l ime,peste obstacole; imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi
t lpi.
o

Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior, reflec ia personal , emo iile, tr irile afective,
motiva iile—întreb ri: Care este dispozi iaVeveri ei? (vesel , trist , ...); A i putea ajuta Veveri a? Ce a i
schimba în poveste?
o

Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut
mai mult din poveste? De cine i-apl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului.
o

Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—
conexiuni cu via apersonal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor. Care au fost solu iile? Ce prelu m
din comportamentul fiec rui personaj?