Sunteți pe pagina 1din 3

2.2.

METODOLOGIE

2.2.1 Tipul studiului

Pentru a evalua atitudinea studenţilor la Medicină fată de abilităţile de comunicare,am realizat un studiu
observaţional, descriptiv, transversal, de tip anchetă de opinie.

2.2.2 Durata studiului

Studiul a realizat in perioada octombrie 2018- mai 2019,conform calendarului prezentat in Tabelul 1

Tabelul 1 Calendarul de desfăsurare al proiectului de cercetare

Nr.crt. Etapa Perioada ,Data

1. Elaborarea planului de cercetare 20-21 mai

2. Aplicarea chestionarului 22 mai

3. Analiza rezultatelor 23-26 mai

4. Elaborarea raportului de cercetare 27 mai-3 iunie

5. Comunicarea rezultatelor cercetării 4 iunie

2.2.4. Instrumentul de colectare a datelor

a. Colectarea datelor

Colectarea datelor s-a realizat prin aplicarea unui chestionar auto-administrat, în format electronic
încărcat în sistemul Google Forms și distibuit, prin intermediul WhatsApp, grupului de studenți din
seriile IX și XVI. Răspunsurile colectate au fost alipite la răspunsurile colegilor din seriile anterioare,
realizându-se astfel o bază de date formată din 601 respondenti.

Chestionarul cuprinde două părti astfel:


Partea I – constă în chestionarul cu 26 de întrebări închise și preformulate cu răspuns unic referitoare la
atitudinea studenților la medicina fata de abilitățile de comunicare. Răspunsurile la întrebări sunt
punctate cu numere cuprinse intre 1-5, unde 1 semnifică dezacord total, iar 5 acord total.

Parteaa II a generală – constă în 8 întrebări cu ajutorul cărora au fost colectate date socio-demografice
referitoare la lotul de studenți pe care s-a realizat studiul:

-vârstă în ani împliniți;

-genul: masculine sau feminin;

-anul de studio în curs;

-proveniența studenților din familii cu studii universitare;

-proveniența studenților din familii de medici;

-principalul motiv care a stat la baza deciziei de a urma Facultatea de Medicină;

-principalul aspect care nemulțumește în legătură cu Facultatea de Medicină;

-ramura medicala preferata în viitoarea profesie.

b. Validarea chestionarelor şi realizarea bazei de date

Chestionarele completate de cei 601 de respondenţi au fost preluate sub protecţia anonimatulu işi
validate individual, verificându-se respectarea criteriilor de includere/excludere a subiecţilor şi au
următoarele criterii de validare:

- completarea tuturor întrebărilor;

- răspuns unic;

- răspunsuri în concordanţă logică cu caracteristicile lotului luat în studiu şi cu derularea întrebărilor.

Nu am invalidat niciun chestionar.

c. Consideraţii etice

Participanţii au participat voluntar la studiu iar datele colectate sunt utilizate exclusive în scopul
cercetării.
2.2.5 Prelucrarea și analiza datelor:

Prelucrarea datelor colectate cu ajutorul celor 601 de chestionare validate s-a realizat cu ajutorul
aplicației Microsoft Office Excel, versiunea 2010, prin metode utilizate in statistica descriptivă pentru a
calcula frecvența absolută/relativă, distribuția și calcule pentru variabile calitative.

Caracteristicile demografice au fost analizate utilizând următoarele variabile:

a. Gen- masculin (1) , feminin (2)- am calculat ponderea fiecărui gen si am reprezentat structura lotului
in funcție de gen.

b. Varsta- variabilă cantitativă continuă- am calculat frecvența absolută si relativă, si am reprezentat


distribuția în funcție de frecvența relativă, pe grupe de vârstă în ani împliniți: 22- 29 ani.

Răspunsurile la întrebările din partea A a chestionarului au fost analizate după cum urmează:

Pentru fiecare întrebare s-a calculat frecvența absolută si relativă, apoi s-a analizat distribuția acestora:

- primele 11 întrebări evaluează percepția studenților la medicină asupra aportului pe


care abilitățile de comunicare l-ar putea aduce in cariera medicală a acestora.
- următoarele 9 întrebărievidențiază percepția pe care studenții o au referitor la modul
prin care își pot însuși abilitățile de comunicare.
- întrebările 21-26 urmăreasc avantajele pe care abilitățile de comunicare le-ar putea
avea în viața cotidiană, im viziunea studenților.

Limitele studiului:

 una dintre limitele cercetării este reprezentată de numărul mare de membrii ai grupului
cercetat.
 o altă limită a cercetării este timpul scurt în care s-a efectuat observarea.
 subiecții incluși reprezentați doar de studenții de anul 5 ai Facultății de Medicină reprezintă o
altă limită.

S-ar putea să vă placă și