Sunteți pe pagina 1din 28
Prof. de CONSTANTA CALINOIU DREPT PARLAMENTAR rata cusubi un semestra Scop curs familirian pe stan cust cu problemele vei please, a expla rlul pri Pariamentll in sitemuliestiuilor statu, ‘ecerismel lair dine Plamen avoriatenprezidejl, puterea excutv Cares Constituionala alte important institu in acest contest, vor fata ‘evident trie democratce ale palamentarismului omnes irl Palamentaei promovare polticl externe a Romane. icadralcusului va analiza pozia Partanentle Eoropean in sistem Uniuni Earopene relia date Paramenul European $i parlamenisle nationale, perspecivele stv parlareatare in cone adopt ‘raat Constiajonal Earopen, ‘TEMATICA CURSULUI “Tema 1a, (ous 08) Parlametl organ reprezenatvsuprem i expesia serait nationale. Apa $Stemuluiprtamentar Monocsmeratism 3 bieaeralism. Pezijia Prlamental in carat Sister separate puter, ‘Tema 2a. (du or) ‘efputi nai te plamenteor neal democratic neta legato Sbiltea director prinipale ale activi socal, economice cultural, stale si jiicealegerea formare,aviaeaformarii-mumire sa revocareaunor aoa ‘stale ontollprlanentareconducerea in plitcaextemisorganizarea inert a Parlametut ‘Tema 3a, (dou or) Gonceptle de baz principle doptullporlamenta(). Dreplpartament components» dreptlu eonstiional. Conti, decile Crt Constitutional, Fegulamentele prlamentare~ivoare le drt parlamentar. Cute partment, ‘Tema 4a. dous ore) Concept de bi principle dreptul partment) Prinepile generale ale consiultona principle rept periment Principia specifi pelamenar principal pv ula «majoras decide, opi Se exprims": Principal ansparentt priacipl autonome! prlamentae “Tema Sa (dou ore) ‘Mandatul prlamentr, Senifena pois i risiturilejurdice ale mandatla parloment. Alegeriepariamentare, Dona, drats 5 conn mandatli flamentar reptile ndtorie paramentrloelnetarea mandstuliparlamentr. Frsomniate dope Stott deptatilr sentir. ‘Tema 6a. (oud oe) Proteria mandatuliparlamentr Incompatibility munis paramentaa Replementr existent in diverse sistem consiionse Tema 7a (Goud ore) ‘rept peramenar sional. Organzarea si unetionare intend a Prlamentul Ponta distinct a presedinilor slr doua Camere. Biroorle pemanente. Cmisile ‘permanente, Grupuriepafamentare, Seereari general ai Camerslor saparal de Specialitte ‘Tema Ba, (dud oe) Procedura pasamentr. Competn i astlePalaentul. Legistatra i sesunes. Proce parlamentae generate, Procedo partamentre speciale. Modalitie de adoptare ‘lear incon relorme!consttionle din 2003, Procedara de eviaie a Constie “Team 9 (lous Fe) Relate ine Parlament si celelalteorgae ale stu. Reajia dnt Plamen ‘tora prezidenial. Control palamentar asp guverlu prin eb, interpelir st comisi de anchett. Delegarea legisla gi lite sale. Reaia dine Palen Curea Constioralt. Tema 10-2 (dout ore) CContensiosil de eonstionalate si dre parlanentar.Suprenaia Const ‘Anliza practic Cui Constiutonale eu privre a conolul eulanentcloe partment. Tema H-a (dout ore) Trae democratic ale prlamentarsmalulcominese Figure de palamentar roms angaai nlp penta aplrarea interesclor nationale i pomovatea dior ‘emocratice. Contrib le Palamentuli Romie it period merblics, Evolia vei arlene dopa 1990, ‘Tema 12-a (dots ore) Diplomayapalamentard. Forme i meteele diplomat parlemre- Ratifearea tenacor conven intemagionate, Decl ezluile, apelle. Activiates omisilor de poles exten i gruprlrdepicterie, ‘Tema 1a. (Gout oe) reat interationaleparlamontce nino ner ptamertr, Prin Forum ierpariamentareeuropene si mondial (Palatal European, Adunarea Parlamentard a Traatului Allanticulu de Nord, AdunaresPalamentra 3s OS.CE. 4.) ‘Tema La (dout ore) Parlamentul European i prlamenel najonsle. Inportans prin pul Subsidlarii. Perspective atv ii palameniare in conifile ere la Uniones Earopeand,Raporrie dine prlamentlenajonae $i Parlamental European in conde ‘opti Taal Consthutional, CUPRINS Carrow PARLAMENTUL - ORGAN REPREZENTATIV SUPREM, EXPRESIE A SUVERANITATH NATIONALE. FUNCTHLE PARLAMENTULUI IN STATUL DE DREPT |- Origine sistem partamentar 2 Ponta Parlamsstuli i carol sistem samenta ft demceraya poles. 13. Origine sstemulipurlamentar comin 2. Pore legisla 143, Funai de infomare 1-4 Fane de conwel [C45 Panta de desennare prin invest, slegere sau mumire a unor ator publice separate puerlorin stat caPrrowut. (CONCEPTELE DE BAZA $1 PRINCIPIILE DREPTULUI PARLAMENTAR 21, Definia dept perlamenta. Relies cu dep constiional sc alle rm ale dept 2.2. lvoarele dep parlamentar 22.1 Concepal de var ale dru. voarle materiale i2voaree male. 2221 Analincilerieleivoar le depts 22211 Taal inemayionale 2222, Posi deoseai a Consttiel n ssteruliavonelr dept inten, Soprematia Coastap 2:22.2:1, Deosebitle dare Conti i el ca 0 consecn a supremayei Constiiet, 22.23, Obiceial say stuns 23.4 Lege i cele ast juice normative 22255 Regulamentee pariamentare 222.6 Downe 22277 Prinepile dept 2:3 Principle dep prlamentar, Evol afrmara lor in perspetha soles 23.1. Princip gence ale dreptuaiconsttuonal care inleninza $i deptl parlamentar 2532. Princip specitice 2.1. Princip specialize drepulipariamentar 32, Majoriaten decide ~opszia se expr 2.3. Princip transparent 3. Principal autonomic parlamentare caPrToLuL -MANDATUL PARLAMENTAR 3.1 Alegeren depute senatorlor 5:1. Alegerile parlaneniare ~expresie a exerci democratice a dreturorcetienet 3112 Serutinulunizonial principal reprezeniriproponionle 3113 Birr electorate de ccumseriit 3114 Pragl electoral 5.15 Etaple proces electoat 3.16 Atrbuires mandatelor de depstat i senator 53.17 Asiguraren, prin miloae juice, a protect destguri proceso electra 3118 Autoratea Blstorals Permanent, Rol abil sale 32. Semniiejia plies iste juridice ale mandaullparlamentar 32.1 gatitatea in deptr a cetieilr 4 proetiamandatl partamentr 3.221 Protctia mond partarentar in dep romnese 322.1, Constnnia dn 1866 Consnujia din 1923 223, Costu det 1938 22.4 Conte dn 1948, 19829 1965 5. Constiutia de a 1991 Importana adopt Status depuailor al sertoriloe Lees privnd Sarl deputies al senate 1. Peinepalisteesuui najonal, 2. Principia kegaliisal bunelceinge 3. eins taparentel ‘Principia delta 15, Respevareaeeglamentlor 4 Trait juridice le mandatuliparlamentar 4). Generaliatea mendstltpalamentar 4.2, Inependenia mandatua de prlamentar 43. revocabilitaen mandala pataentar 44 Protetia mandatulipalanentar 2.4.5 Mandate imperatv andatlrepezenttiv 33, Debandiea, data in timp gi exerctrea mandi parlmentar 344 Dreptrle i indatoriepatamenrilor 1.4.1, Drop prlamentailor de a frtla ino’ i iter 3442, Ponbiliata parlamentarilor de vobjine informa 3.5. Protea mandatulparanenar. Liberatea de opie imunttea prlamentar, 3.6 Protea juries a membrilor de aii a parlamentarl 1 i i i 3, 3, 3, 3. 3 3 3, ‘caprTOLULV DREPTUL PARLAMENTAR INSTITUTIONAL “21 Stetura Pamentlu Monocamerlism yi bicameralism, Avanae i dezavanae Compartie 13: Orpanizarea itera Comersor,expreseaprincpilu autonome Parlamentui 42. Birourit permanente ale Camercor i fngile acest ‘133. Powtie duet a pryedinior selordout Camere m sstemelinstaonal paiamentar £123. Comitetl odin dea gi Comite! liderlrgroprlrprlamentare 4424. Conisile parlamenare {424.1 Comisile permanente 4342, Comisie de mediere 4243, Comisile speciale 4244, Comisile de ached 425. Grou parlmentare 42.5.1, Serta gene ai Camerclor 5 aparatal de speciaiat cAPITOLULY. DREPTUL PROCEDURAL PARLAMENTAR 5.1. Nofunea de drept procedural prtamentr. Elemente specific procedui pavlamentare $5. Organzares gi desfiguaresssivilor Plamen 5.21, Senile otdinare i sesivile etmordinare 522. Subilea ori de 2 5.23, Desfuraren gedinfclor 5.24. Modal de vote 52:5. ActeleParlamenfulti, Tip de act adoptte de Patameat 5:3, Prosedur legislated 5:31, Nova procedur eisai stabi prin forma constujonald din 2003, Camore de debaters g Camera de deci 532 nitvalepsaiva goveramenal,prlamentar i cettencasc, Asensnti fideo 5.33. Proceduaavizai acl legislative. Roll comislor permanente 5.34, Rola ConsitoutLailtiv 5.35. Dezateres in len 5335.1 Derbatores generals 5352, Denbaleres pe amcole 5353. Vol fal 53.54, Posibiiatesinjaerlu de oi erage poietul su propunerea legislative 5.3.55. ioarcerea lia pina Camera sesiza3 5.3.6. Dezbteren adopts proestolor de lege prvi aprabares Ordnanilor de turgenale Guvertlu 537. DezbatereasadoptawahotriilorParlamentuu 538. Procedira de urgent 5.39, Delierarea in seine comone le Camerelor 5.3.10, Roll comisilr de mecere nparlamentse bicameral 53111 Semarea lai de ce pesedinicelordout Camere 53.12. Promlarea eplrgvetoulpreedintei 53.13. mportanta public glee 5.3.14 Reexaminares eet 53.141, Reesaminares ca mare a controll constitutional lei 513.142, Reexariare leg la soliitreaPreyditelui Romani caprToLUL vi RELATIILE DINTRE PARLAMENT SI CELELALTE ORGANE ALE STATULUL. IMPORTANTA, DIMENSIUNILE $I LIMITELE CONTROLULUL PARLAMENTAR 6.1, Parlamental insti residents 66.11. Regia prezidenia 6612. Reginulsemi-prezdenal 6613, Regimulparamentar ‘644, Regul directorial 16.2. Mecanismal ele! drtePalament si Guvern. Control priamentar 662.1 Roll Palamenul a desemnarcafefuli saul i primol minis 1622. Responsabiliaiea Guerului £623, Conte prlsmentarssupra Guverul prin ne, iterpeliiscomisi speciale de anchet (62:4, Rela de Pelamsn i Execui indie sistere constitutional Legit “dcewas" {624.1 Consii caren coin provederi cw priv la delegreslegsaivs 6.242, Sistemele cre adit delegare legisla 63. Relajia dine Paramert si Curtea Consttuionlt 644. RelajiadnteParamert sake organe ale saul 6:4. Desemarea de cre Prlament a unoepersoane cae sfc pane din stots decondveee 6:42. Autortaeajudecttorascd 6:43. Curtea de Contr 644, Avosatl Poporsl 6.5. Consideraiconcuzive cu prvi a dimension imiele ontauliparlamentar CAPITOLUL VIE DIPLOMATIA PARLAMENTARA $1 ROLUL SAU IN PROMOVAREA INTERESELOR SI IMAGINII ROMANIEL EL. Rol insemnatate diploma! in lumea contemporand 12, Bvoluiasdiversifcaresfomelor diplomat. Tradl dilomatiipartamentare 13, Aseminaisdeosbirs inte ciplomatia parlamentar si diplomaia oa, designs nivel oeganelor de at penta reli exteme 174, Forel sl etodsediplomsiei parlamertare 44. Ratifiarea tala conte internationale 142 Declrai ezlui spelt 743, Delegate parlamentare 1.88. Actviaescomisir de polite exter 75 Diplomat parame a carul organza parlamentar internationale 751, Roll organize prlamentceiteralinale 752 Pinal forum interparimentarecuropne mondiale 152.1. Cons Eorpei 1522 Parlaeatl European 15323. Adunares Parlamenar a Adanticull de Nord 1532.4 Uniunesiterpartamentirs ULLP.) 15255. Ununea Europe! Oceidetale 15526, Adunarea Patamentad 2 0.S.CE 7.52.2. Adunare Priamentrd¢ CoopeiiiEconomice Misi Neg (ARCEMN) 17528, Adunares Inerationall a Paramentailor de Limbi Francez(AIPLF) CcAPrTOLUL vil CONTENCIOSUL DE CO! $8.1, Suprema Conti! 11, Consecinjl i gran juridical suprematil Const £82. Local rool Cui Consitionae fn sistemulorgnelor de sat 83, Sita Can Constigonale 8.4 Sta jodedtrilor 5. Competena Cui Constttionle 8.6 Soluonarea esizai de nevonstituionaltate. Contra anterior prior gt ‘contol posersior (a pusterar) 8:7, Ridicrea excoj! de necenstvontitat in mod direct de Avocatl Popul 88 Analza provi Cui Consiuonale ev pevite a controlul Regaamenclor parlamentare {TUTIONALITATE IN DREPTUL PARLAMENTAR CAPITOLUL IX PARLAMENTUL EUROPEAN $I PARLAMENTELE NATIONALE. 5.1 Parlanentl Europeans posi sin stem organismeler comoniare.Furctile Paramental European 152, Parlamentl European 4 palamertclenaionle 93: Imporanas rola prinspilisubsiiorait {94 Trteul Consatonl i prblematiearapoturilor dine Parlamentul European paramensle ajionle 5'5 Contra trata de a Lisabons le aflmarea gi dezvoltareafundamentuli democrat al Uni Earopene ‘9.51 Reafimareaunor pie lle valor fundamental pe cae se ntemeia proces de near europeans 5132. Reafrmare si garantares unr prevderpriving deprit mula 9.53 Relormarea instar 9.33.1 lstiutapreedntelu Conia Unit Eeropene 9153.2 Paramentl European 9153.3. Const Unianil Europene 915304 Comisia European 96 Palen exter a Ununi Europene 5.61, Coliiars invita Tra de reo a poitc e venta a Uniun 9,62, Spoil de ibrate,seustate guste 97. Personalitstea juried ues Una Buropene 9.7.1 Supeematia drepuulcomunitar 9°72 Luar inconsiderate» unr interes i elemente nationale specie 98 Semnifcaia oul tata i contribu Parlmentlu european fa aoptres li 99, Ponts Romani fl cde Fatt de In Litabona BIBLIOGRAFIE sinteza Synthise Spathesis ‘Afimares visi denoeraticeparlamentare ie Romania a stimult elaborrea uno uri ‘de spevalate contrite repuprtamontr Pornind de a remareabiaIerareconsrat ‘last elaborate Pee Avil deen Giequel, ceretsoi mani au elabort nti ani ‘humecase stu cr, clsiv monogri,consacrate acest sublet. Interesul ath de Paarert, de rll pe care cesta ndeplinete in socetate, ah. de Inijosccle prin care conribwel slaborares llr gl eicarea une utatce orn de dept ‘ste Frese i egiin, dct ne gindim fale asta, n lume, espctl pentru democratia ‘eprezzntativd poate consderat ca reali. ‘apt ev multe cole in ur, desig au informe at de elaborate pe cae e ‘Canoaste asta vianpelamentar, Adu reprezenaive - moi lagi su mai estrns au Pomerat idea de democratic. ay zighaittendifele otal, au comb formarea nei Rott aon ear a evolu i asc ele deptrlor mul ale popoarto, cu eine Fandamentiirpetucoepaitice pe adevraepinipl de egal repeezetativitat Maree pinipi a separa pterra demonstrate vigare Fo i puerea Parlanenl, ol! ae ese pent Societe demecraice, importa respectiri neibite a preropmivelor sae in code unl armoninase colaboedri cu toate eeelate pei ale Statult Ts! pidior Jean Sacgues Rovzea seria, pe bur dept 8 "Penipol vet Police st in auoatea sveran.Puserealegiitoare ein statue; pure excl ete Ercierl core pune ae parle In migere... Ni prin leg dinuasteun stain puteres st legiiteare Respecting egal ptsilorstatuli, nu puter 8 nu contri c,pinsarinile donee eae i revin puter eiutoaredepune de nuit posbila de afrmare, exe i Sunt prop ice sitsezs in rte uur istiuilr statu Un cunoseat teoreelan al Ort consttaional ronda, pofesocul LV.Orvia, onsats incurs su de Drept constitutional prt a Faculte de Drep in Bucueg in anal Universar 194-182, 8 Di pet de vedere jurdi,puteealegiitoare are nat a de cleat puter. ar plnitdinessrbujinior, cv excel actor ain neredinat tn ‘od expres, clot puter [No inuimpltr tote case si mansalele niversitare de Deep consis Fomine sine - cor omsemndate dite cele mal mart iste Patamentuu.Ca ‘igi srauiny lr ai vech gi mai nol de Dept consttuional cat deslese8 Iltipcl valent ae sce insti soll sh ata in perspec. Ele fed interpeiri [utorateasipea mora sala dnt prevederlcareintereseaza vai partment, {ctvitateacorur leita, modu ncare acest actionea pir ai ndeplin inate cee revin potvitconttailor i regulamentelrpropi de funcjonare. [ea ui Drept parlamentar.lnsl ainsi, ponru prima dats de marele om poitic american Thomas Jefferson, a devenit de mult reali, chiar dat en no ica inch Pan etl corigrais el amar disinet de dep, mindnd ind capitol ~ dino elma pti npr, dsigor~ al Drepull coastal Elshorind prevent manual d det paramentar~ auto sau propus si prezne, intr ‘iiuneunitar i sprinatonre, o mulitudine de aspecte pe care l-au considera ese pentru ratreasutiectuli ales. Foosind erate atriar, da i propia or experienc 8 ‘sua 8 ifiger aga cum av gine ~ probleme exe ai elvan ese cer cantsete Sis de spocialiisct 9 de un public larg, eu prvie la activate parent, {lucore sDrept perlamentar”~ manwaldestnat in primal nd student, ‘masteranlor fdestrranlr~ se impart ip nou spl ganume: Parlamental- oan eprezetali soem, expese a serena nationale; Concepiele de baz principle ‘Sep parkeewa; Mendatlpalamentar, Depa prlanentarisitienal Dep procedural partment Relaile ine Parlament sae orgae ale status. Consol palamenta Diplomari partamentar roll si in promovarea interests agin Romie: ‘Dept patamenar i comteneisl de consitonaliate; Parlamentl Europeans Parlamonele rationale Priml capitol al uri, inte .Parlamental- organ reprezentatv suprem, expresi a suverantsi nalonse”, anaizeazs orgie sitenuluipriamentr, porta Parlamentoli in sterol separa’ pueile,Palamentul i dereeratia pols orgie Sistemi parlamenta ome, peur g fuel Pararentl ty stl de drep Unclemen important, incare ae foce relrr in lacrare, ete eel dup micas constininal dn anal 2003, testl a1 alin.) al Consiue! Romnil a cpt urmatorl ‘prin “Stat ae organizeazspotriit prneipiull separates echlbrulu puerlor~ Teqistativa,exccutiv i judecitoreased~incadrul democratic constitutional”. Inapitl se ara ct regimurite slit totalitare de toate nuanfele aera pincpil separa puterilor, sind 8 de fp pteren a "unica ge ea a agra popula ‘onsen nu ar pte In nici wt az se cvizath neat, ns, pin ignorrea vith a Princip seperti puterior prin eliminares ss psc in consti fstlr sate Socialis a font favorzaconcentrarca puri in mdiile ner persone yi negarea practic 8 ‘orisiror mecanisme de eonducee colectva Principia uni" puter a etezit ou nua ‘salen anor ditt, dara subardnat practi nregul sistem al crganizri police dina ‘ui sing paid, impejurare cea avut ea ef: Tchiarea opel polite, negaree| Principio pluraismetn in Fa, indepiare de le marie princi democtatice ale rept contiuinal, validtede o neal experient tors. Revenre ls democratic tile Europe de Rasa impos ot ma molt “eailiaes” principal separa ptror eeanoaslrea uli sale ca ur princpi fundamental de organizare polities s drt Sept ttc pen eine Vso pe in uneniste s inca! separate potror, pelamentleceups wa o dre ecle mai imponant 0 care sa accenuat fdverscat in decursl impels, pe mise evoliailsotsior democratic Dea primeleaduntriconsutative pe "sr" convoeate de monati pentru a sbi plata limpoctlor, pa la marie prkmente moderne al ror dezhatr i otrr strese interes Tumi ines inskiaprlamertarh a conosco indlungat trie. Au fost desig, "parlamente obedient eae au wansfornatin adevirateanexe ale puter executive, dar gh parle revolionare, ere a cert soctela regio or au impusadoptare unor document Dropramatce cum a fest Declan deptuslor omg cetseana Evoluind ia mod Frese, dat es tansermarile suvenie in vata pie, funeile parlamentelr sau cezvolat i-audiversifia.Importana poles a Parlamenull, de Feprezentant a sversniai poyoul, a impus cu cea mal mare vgoare,parlamentcle hotitind, in food, asuprasoaneiguvernlor, apes wilt unor nasa police, fomulind inrebiri,desorincomede, ls afrsa Exceutivuli rd. a mai vor de fap tin wnele "seme (egimurle perlamenta)parlamentele pot deeraa pot demite pe nsf statu Fora slstemliparlamentar const int in principal suveraniai none in dees ch palatal preci poporal su ie parlamentari st delegai a, cre nu pot leg, in ici un ea, prerogative or unr fonjonar satu. Cunescut princpi din drepul oman elogata potest nom delegate opuoe transnitr orator prerogative pariamenire aire ste insu alse sau muni rieipial autonome parlamentul™ arantea formu legislatvplentadinea de eto si dei in cricedamena, Parlametul id, oda in cele ‘mai multe tt, singuul organism in sud 8 trai a rispundere pe membi si. Puterea txcepionlé ce revin prlamerelr§caliata cu total ape a celor care lakes a ‘determina’ elaborres unoe state, «an regi propria de ini inviolbiltai,chemat {ocmai st gnantzeexertaea mandsullparlamentar, Acesa a devent, ctu, to ma ‘mul, un manda eprezentatiy,prlamentl contend a © -peicics dia suveranitatea ‘atin line aces saver, de unde fundamental drpurirs reopativelor parlamentrlr independeia de cre se Bucur pen ai putea infu mandatl i con pune Aparii sistemulalpartamentar in Romania este leptin mod dret de dose pe ear Law avi principle Revue ranene sl inceaenicea tot mai pated aii satu hu pote confundat eu inregga fa bole. in Mnteni, Tudor Vidimirseuopunes in proclamaile sale, “ote” i "nordul” ‘el minor prvlegit, ar Alesana [plane propane, ia mass cin 19 apie 1821, separa puter legisla si execu convocaea unei Adin a depute de toate epee, Un post de efrme def iyi anu 1821, elabocatrtn Montes, ‘opuncy infarc "nul sft de ob” penn a elibera supra uur problemelor de interes fstlonel in 182, in Moldova fot itoemit eaoscatlprolet de consti a Carvuritor care ‘Siesta, rine ace, ifinjares un sat bstese, compos din eiscopl bor gun boer ‘esemnat de osteo boiror din fecare itn coneptia acest document pzze egslativa tra si revind demu impreund eu satel obese. Dupa cum se te, Proiec! Carvunailor sa brocurat si se bur nes de aprecir dite cae mai elogioase din parte pnditerior rom Astfel, AD Xenopo Fela a ind "ea din intupare 3 une gndi ‘onside ia Tlie Romine” sen gins manifestare pica a cugetari iberale” ‘Nicole longa consider dol su, 8 eile copine in Constitia Carvunritor ad ontrtuit a wegeneares noasr ajonall™ O opie peat cu prvice lace important flcument emit Dumitru Banos cae extenze “orgie vei de sia! maderne ‘democratice se incegs Ia notin Const moldovencasd dela 13 septembrie 1822" (Dey "Memorial Carvunaritor” a fost in cele do urma intra ator poze une Pita mari borin el sontineo serie de tei valorase ce au mara, ncindotnc, dezvolara onsitionala wear stall rman, Ast, de pid, este de remarct surance ‘atl de fndepenen( a Moldovet care webula sb deving acta ca pe ven Toi Bogdan, Tnfiojrea Sf’ obese (adunare epezenaiva din are urrau Ted part i oie de ang mi, pd tae! intra in Rone inp. Proictl mai peevecea garaiarea ‘repulu de propitte principal exproprirs entry chzdeuiitate pubis. rau, toda Inseate nome aseminoie eer cuprinse ia declaraji fencer} de dept cx piv a Tiberaes individu, ee grant Nberateaeligins,egaiatatuturo® la dokindites wor slybe pbles, menionindu-ec4ccuporesfonetilor ebuta St se Tact "numa dopd mesial tunel fate dup puters vedi Rees pent saja ce 38s ncelinjze™-Dovedind ‘ conceptie novstoae, "Conta Carvunallortndea spre restrngerea peor tlomnestincreintnd dept de condacereefecivas fr Sfatululobstese, ozan feprezetat In Moldova, un rerezentantclvat al lassi bores, Dimitvie Starz, recon cree tei Camere nfenoae, "un van de os, cares inchipuefoane nui nord lobed. in ilune i fgere st urna sh alengh un delega, ir acegta ada la reed pis ‘esemmez ri delegl care ittunindise cu cial eles pligior jude, st desermeze tre deputi cre “peas sn i bole” Semiieia dose a aces dotment const in {osea cs acon penir prima dal dep de vt rane, "Camera infrion” avin dept ‘Sidiscute gs vtezebugeu,“intoemai cum se obisuise in Engliters, jr dbod8,wednict ‘dea sels paradigms dela dina" ‘Adepi ui Gheorghe Lair Tudo Viadimivesc, ia manifest esborte in 1822, propuncauca"lasol celui mic 8 fe acuta o aga cum al celu mare’, in acest context, a [mri tot mai puternice pe pan ster adel berate progres, Teattl de ‘Adanopo dn 1829 a ole posite coeretiziit idilorpreconizat de numero ginditor {neadral nor document juriic obligatory cares fundamentezeorgnizre tals Pent claoraen i inalizareacelor dou Repulamente Organic (respi al ‘Melovei sal Tit Romnest) au fest constitute comiee format din reprezeniant at ‘ivi ptr de ise principa, Activates comisilr s- concretiat i borate celor ous Regilamente ce pein ma rind un fel decade consionale administrative, = ‘uprind= pe ingl nore de organizares peril stauli regal dedrept ainsi, Financier 3 chiar dispoii de dep civil de procedur cil Regulamentele Organic, acopat in 1831 in Mantenia gin 832 n Mokdove, ca tumare a preveerorTeatatuol dla Adriano}, ou consfinito ptemict fens Rusi in Prineiatle Romie, Dar, cu toate rile ear eae acest document, nu poate gnorat {apt ces consaerat penta prima oat principal spar purl a faovizat denote ‘olor rela esonomice De fap iloeit arbirara pteridomntaior gs nodes norme 4 atu moderne de oganizar a ttl, Ete serfety, din acest pune de vedere, fp {Nicola Allene ait in scree sale umitoarele: "cu toate ele sale, Regularnetal ‘use ined onrecai princi folostare ise cea un insrument de progres, El ecunaz in ‘rept principal ert comercial, despa puterilejudedtoret administrative 5 egistive §inuedusereginu parlamenta™ In cots ce privet povederile cu caracierconsttuioal, webuereleva, in afi de ‘onsacrarea separa puso, si fptul ck Obsteasa Adunare, les pe termen de cine ani, ‘ispunea de aban inporanein cen ce pvete vor bgetul stailieaimpozitler. Pe lnga aceasta, ea dspunes de atibujuni eae ulterior au tect in cmpetengaexectivuli, ‘cum erauarendarea conor, vaniler gt domenir stu Ea webuiasveghez a meinerea in bunt stare a domenilor pubis a dervliares agricul coments, exercitnd un suri conto supra soar, administrate bunuriorbiseies, cerantinele, inchs, ‘ajezhminteerdebinelacere gchar asupra mile. Ea putea sernala mol bazar st Tpaur din administrate sbvrgiteiclusivde cre mim, dar ea ave dept dein lesa ante lel ind winise Adana de care Dom, inpeeut cu un mesa din putea scesia,convasemmat de un scretr dest. Dupl ce proistulea examina in coms se ‘nopta dean cu majriate absolu, care era comunieatt Domlu! pinto seriscar oficial Sema de tf es are asera parte la vot. Numai Doral putea propune Addi ‘mendanente sao us dlierare. El putea st efuze sanciunea sa tnt lgi cre mira pe loc firs ie oblignt sf moiveze acess decze el putea chiar etre la dizolvarea| ‘Adundei ns czas mst pate adopttd uma cu considerate Port ‘Anul revoluionar 1848. stimulat acne pentru derceraizare plies §3 infiptuitea reformer democratize- In Moldova, "Dolean(te paride! nana", document int de Mita! Koginiceano,propunea un adevrat program de reglementri democraie, Prine ere desinjreaangurlor x pivlegilor personales din are gait atrr in Drivin imporitlr, desire obi,» boereseulul i impropitiven rant, egaitatea rept ivi police, Adunareobteasa compas din toate stile societti, dorm ales coat stile sore, resporsailiateaminitlor autrr func enailor public Tiborateaindividali ga domicii, istrutumeaepald gratuit per orm, desire pdepse cu mores Oi, eamestecl domnitonitor in aetivie Instanflor Jodectioret ete ‘in Mentena, nde evenimentle evolonare au avut un caractr ma promuna a fost, dopiat 9721 luni 1848, "Prolamayjia del lax. aecpat a 1123 nie 1848 de dormnitorat Gheorghe Bibescs sub presunea maselor. Spe deosebire de "Doleantle patel ‘aionale” din Moldova Preclamafa dea Islazaavut muna forms, dr valsre un ae oneitiona,fpt eo sites in franca actelor revoluionar ale al 1848 Ince piveste provedeie Proclamate de nisl sont de sernalaindependenta sdminstratv i lees, separa poterior,egalitatea depuriloe police alegerea uni ‘dom responsabilpe terme de cnc ni, ehutt in tote srl soci, educeea iste civilea ‘domnitorai emanepara clas, dzzobireatgailor, isin egal, infinarea wor ‘sjezimint penitenciare, creareagirci natinsle, Din tone acest reveder se rma In ‘mod special cee mentonae la punctul 3, care proclaman emancipate clcasior prin ‘espagubie” problema cea suit [a timp respectv, mar dezbsteri in rndul conductor revolt In Trasivaniaseimpusea, cu deorebvigar, in aces an revoluonar,"Motlanea Ae a Bla, adopat de adunaren popular de Bla a 46 mai TBS, Acet important ‘document, expresie sun vibrant patron, preconizeazircunoasucea drt rominilor ‘enone, liberi democratice moderne, eoneordand eu cence epci eae se afm Stone. Ale idl euprinse in Motiunea de a Bj se refers lo egaitis in dep gi folease a Bieri romaine cu celeste biserc dia TYasivana ta iberatea industrial comercial ‘eslnjarea centile sparlu, asigorrea ibe personal i ibe “dunt, nijaren de tuna eu joa earmares poporul sau garda najonall iarea ‘de coi romaine in ate stele gi oral. smnaz, institute ilitareg tence seminar preotetisprecum sta sinet iver rome dae din casa statu purarea com 3 sarcinilor public i sergerea privilege. voli comsigionateultereareau fst legate mod special de Conventia de ta Pari, cade puerile occidentale eu PoutaOtemant la 30 marie 1856, dup terminres ‘boil Crimes, rin sees! document, Poats Otomansse obliga si corde in continare "0 "mins independent salina, precum si deplina ibetate de cul, eis, comers ‘avigate™Tiilor Romane, O comise specials ura st plese la Bucuresti pen a culege [informatie face propane’ in vederea nel vitoare organiza. Evenmenele Uteriowre, crea dus a unite Prisiatlr, sunt ine cunoscue In pimul rnd este de Seonnalat apt 8a fost organiza algerie penry Adundile aoe ale elo dout Principe, ceste vind cracterul nor adevrate dune repezetative ale ur parlamete leceordout Tan Romine” De mention est faptol 8 prevedrile Convent def Paris ofreau totus un cara incomplt per dezvolaree regimuli paramentar, Competent lesa ere imp inte Dom, adunarenclecivs leash pe sapte ani) i Comisia Cental de la Foran, font din (6 tmembri organ mist apainnd st execulivuli cts lewstaivol nai legsnva pent Fear rineiet apres Domnul, ir pen ep de teres conun, Conse! Centrale de Foctan, Adare eletvi mu dispunes de nai legislatvs, Adare eloctiv puta, us Sh amendeve anit price deitres como pen cele dou pencpate, dar Cosi Central ra singra in rep sh stabileas text pe care Adil putea $1 insuseased sau si-resping.Proiectle de lege oft voate uma sie sancionate promulgate de Dom, are dispunea de un dep de veto absolut. Prin Stata dervlistor al Conventuni dela Paris in 7/19 august 1888", nou act fundamental decreas promulgat de dormir chiar Ia? mai 1864, organizare inter a Stu romin pa nou nfigar, Roll puter execu a sport considera i todas, {rs intodue pentry prima do in vi poled romsnessd ssi bicameral, infinndu-se pe gh Aduarea elev, insite prevzut de Convent del Pars, om doa Adunare legiiaare sub numele de Crp pondersto, demure inicuits ulterior eu sees de Senat Senaalapre, agader, in legisla nous constjonala in urna unel puternice onfunt pice, urmath de un at de autora di area ful ttl Ea lat pyre de {apc int-am moment de exch stuilor tae cin densa i eonvadiaie dite ptereaexcutva cea eiltvd unicameral au put fi rezcvate prin negocier In pss {nei a enforces einen ge aefioneze ca un moderator. n mesajol de deschiere a ‘olor Corp! legiutoare din 6 decembee 1864 domnitoral Alexandr loan Cuzaexplic in {ell urmdtormisanen noi Adu: "Tsttuiuilenoaste sau eomplea rin infirea ‘Sena sale, Hin un Corp pondersor,compus din elements conservatrice, pure pin xperena dab in conducereaalicerior generale gjudefene al (i, va a fei ioeiile inte patria, va mentine cilia ine dnsele asa va apn neatinse pata Fandamental sider publics ale Remini”. Cuvntle rosie de domntr expt rane are au determina a moment respect infires Sena, renonfin-se ate la vechea tail fr care preveden existe noma a uci singure Adund. De menfionat este fatal hee ncaa cu clrate rol pecare iva aves ea de-a doua Camera pe parcrsl eeor tei semi de ves de existent ‘Alatur de Domn de Adunare deputjilor, Sonata ra investi u pte insermate tit in cous ce pivest adoptare leslie ct i x pevete atviata stat propivzsh EL tea in compunerea sa embride dep! i mens numif de domnitor, Senator de dep, tue de nowt ru: cet do rool air, episeop cpa. primal presen l Cut te Caste cel mal vee dite general activate. Restl senator, in nami de 6, eau ‘omit jundtate “inte persoanele cre au exert cole mai inate anti in far au cae pot jst un vei anual de 80 de gtbeniar uma dire membriconsiilor generale le fideo, ete una de care ode de pe ish de prezentare de ei candida ale de const Judean ine membri si. Din acy 64 de senator nmi, jumate wma af eno din {ve Inte ans prin apre ke so ei al chor manda expense putind fi rum. exe do nn 186, duphabicarea dmitorusi Alexandra loan Cuz, sa ridct problema adopt ei Const care 8 resablasc eh inteprinepaee puts ale Ful defntvere orgonizaea sul najonal omni itl dept de autonomic, [ES conacte deptrile ibeaile cetileney 9 fdviduale stating toda princpil ‘monachie consttuional gt ereditare eu principe stra, revizt in programa unions adopiat de Adunrle -hoe in 1857. In Adnaren Const a0 ibuent iss putemice converse in legiturt ev adoptrea uni ssem unicameral sau bicameral. Adepi a unui stm eprezetativ unicameral ind din impel Adunilor adhoc, bea, rte cu radical sau pseu Ina nroducei Sonat, coniderindu- un corp conservator oat progres fetor de inetinire proces ey ica o tavils ncalea excreta epurilar iiterailor ‘tiene In fvoaren Senta se ronan ins reprezentanfi curetult conser ater, precum i nouldomaitor Carol ine argumentele ase de ei era gael cl ea de a cou {Camere menive dea modera atineslgisltv, redid atoxputericia nei singe ‘Adunai, fring tara de slur evoloionare i zgudipericuloase care arf ala avawtajele ‘efoemelor. Senatul in eencepfia eonservatare,tebuia 8 se impund ea un aevirat aki, ca tn mediator ne peri exeatvs legisla, A fst nvocatfotodats wi argumentaleS Inujoriates alo eropene ed dea un sistem bicameral, ejltral msn nu pte ignore © asemenesrealiate in paving organza puterlor insta In acest condi in cele dn ur a fnvins Mee sister Beamer din aeli moti al neces asgurrit uni echilib,aunct tect mi exale in proces labor adap legisla iat rma din 1066 a conserat, de neva, poet eferitcare le reprecenare ‘ational in Tt I expt, presum in dou sein spcileconsacrate Aduna Deputailor i Senta CConsacrind ideen mandaulireprezentatis, 38a acestelConstii revedea cb ‘mene celordoud Aunt reprezin natives, ir mu numa jel Sau ocalistea cae at alee ‘Adware deputailoe se compara dn depot ales nada a pss colin Tanti 4e stare socal, lego cell deal paren colgiy avin deel de alge un sings ‘putt prin vor indirect Membr Adan depuailor era ale pe par a in pce tmembrtSenaulti peop an, jumstate dine aeytiarenainduse a Ficare pau an. pe baz {de eager Iason, mem l chor manda expr pun real Eis alle deosbit ine Adunaresdepuaile 9 Sena. Ast, Adunareadeputailor ra leash de =n consi in patra cog in imp ce Senate ales prin vol inlet, eumai de dou cole. Constitute din 1866 conscra insta senator de rep. Conde pent ale senator trai severe devi cae prevazate pent dep iar varia era de 40 dean pent cei care dboreau st candideze pen Sent Pteres legisla se exert de ctr Doma i reprezetana national, lesile und fie supese Domnuli ama dep ce fuses dscuate gi adoptate de majortatea amelie ‘Adandri native lest apatnen ait Dorel, et Senatl gt Adundi depaailr. Logie reteritoare fa veniurl i cheluieie ttl sou contingeicle arate rebuian fe ‘ote ma tl de Adare dept. lnterpretares ly se fees numal de ce pucrea Ahndrile delbera i adopt hole in mod separa, fd de azure arume ‘specifieate,ar deepal de a exerita propria poli aparieaFedrua dite pred Cameretr legislative. ‘Consttuia din 1923 a renynut sister! biamerlcusnumite feel deslepere inte Adunarendepuailr gi Sena. Toto, era menfou ist sensoilor de dep In coea ce rivest adopoea si votaren lege, ea retert ceria votiri acestora in ‘od separa de ire feare Adare, lege referioare Ia venture chet sta fprecum sl contingent arate tebuind 8 fe voate in mod proritar de Adware ‘eputaor ‘Constitutia din 1938 star sca sistmol bicameral, cu diferenieea modaiilor ce slegere a clordouk Camere. Era menjnut pineal deliberi separate a celor dou Camere fegimal muni parianenae, Conta conscra insta Conia Lega, erat {vizeaobligatoria pen ons proietele deli, att iat it dup amendarea ler in| ‘Comisie, air de cele ete piven creditele bugetare. De remarca este fap 8 iniava lealorapartines de eg Repel, Adundrile patind propane dia propre iia numa eg in interes obyteve al stu Lege er supuse sanction regaled care eau dette § ‘ate de majorite amoclor Adar ‘Conan 1018, 182 11068 au marcato indepsrare de spice clsive ake pavlaentarismuli romanesc,marcind subordonare principle constitonale une ieogi Stine de spate de secole ale poporl romain concenrarea uta puter saul inane puter executive, const de pariuleomunist. Tn lertua de drept contin de dips 1990, despovaratl de orice dogmatism, © problema de mare importana care = ridcat in dezinere spevalitior ost acces a defi neilor Parlamentul, problems asupa cia au manifest diverse opis i eats especie Prerentindpuncele de vedere exrimat in teratura de speiaiat, ator manual pineal ci aciusl moment de denvolare a Romine cinc nei ar exprina cel mal bine evi 9 orfenares paramenar:funetia de reprezetare unetialegislativa feta de {ntormaresfonefi de control i functa de desemare prin ivestr,alegere sau numire a tunor autor peblie Evalue comparativ®s ponder pe care cet cin! Fueti Ye au actvittea Parlamentuli pertiteconsaaea ck excelandfunctia de reprezntre, carn mod constant permanent se sivezi in rnteapreccupiilar Patent in lepitur cu elle fncti se Poste esta ch nel au allele dine onetile respective au preva! in anunite moment. i Fanetiedecomplesitaten problema u care Palamentl era confit. Atl, fncia de formar a diferteloronganeapae de eli moment de debut al uns legit; fomcia de ‘ont aren crater permanent ant delgifeare a os ma accents Ta anumite ‘moments in care rebvauindplnt code pet insusirea acquis comunitarf Indplnic condor de aderve Ia Uniunea European et Tn orice ez duptpreteaauoilo, ns putea Vorb de rahi itre Fete plamentne, doarecefoste prez o nsemnditencindoelicd per exerckarea flue pe ae Paramciul webu bleep in vi polities in sistema organclor desta [Nes-ar putes ln diseuje net Sdeea noe fan secundare (eum a fet judiirt),devarceacesten, rin ponderea profil lor reds la pratia uno anumite i a ‘epigee carcterl de -atrbui a err deren fa de Tune est ca se poate de vient, sate ramari ale dreptulitvoareledreptlul partamentar, ile dreptlparlamentar,evluta#aftrmaren for in perspectiva storied. Fr spinal Wi exctenei uni dre! parlamentr pleat o serie de elemente despise din praca ce ise fundamental a anumite este jrdie eae pun in Tumind existent ‘ior replementproprit in een ce piv Parlamentl, stu elor care i compu, precum, ‘i nomeledefetionare a erpurilo egutoar,Porind dela prnspil"autonomiel Paulamentali, corp legutoare aw in toate rl Tumi drepul e88emit regent ‘propri de organize i functionare,sabilnd in selas inp si serie de proedurdssphinare pepe Besigur, discal ces part in ju existent! deptulparamentar au o neers teevete foarte mare problmele depart drepullparlsmentr de drepeul eonsityional inftsindvse af numa diel complexe, dar, unsor dea dep insurmontabie. Va pues dreptl parlamenta justice un domenia specie un diet proprio metodolgie cu fotl propre, penta dovedlegitimiatensacaramura de rep? decse, it in patea ‘Specie, it din pate opine public Esto cet, into socieate democrat, problemee ce pivscParfamentl, visa parlamentrs, implica lo judi devin vn teva baronet” promovar nde democratce. De acea, Drea parlamentar, nbramuri”~al dreptlui ‘Constitutional poate jaca tn rol important in promovarea marilorprincipl democratice, in garantarendrepturidor omll i plstrareanealterati a spiritlui marilr valor pe ‘ares ntemelar3 de secale,insttufiaPariamentalu. Sepoatesfrma, desig ch dreptal parlamentar ou poate constitu in actual tap dedervoliare a dreptulal oramard iodependents faa de dreptl constivionl De atl, pots dept porlamentr ff de ceplconsttuioal est alt de strnscondonat nc © Eisociere dept parlameniara isa sl ipseasc de supotl permanent ~ de cae are Jngiseutabiénevoie~ al ecordi sale a marie prinepi ale dreptlut consiona ‘Rmine prin mare cone & dre arlamenta, considera ea un capitol vionom sci e poste de important al depuconsttonal, i menine sites permanent visbiaes, fis. a Se dsprinde Ina de depulconstional, ci repreznting, deplin iii in caeul unr contri, simposioae sau tein pe ciferiteteme parsmetae, tor utltat este evident gi care mii propun 8 generlizeze un arumit mode paramentar ci, ‘imporv i scot in evident cca ceca ce ete nteadevr el seni, meriind a Tr pecuat dn expercmaintermational, ‘Canoastreaexprintl aller a eprezena, olds, un fmporiant moment pe uma afirmiri proprilr concep yimode de organiza prlamentar care report le proctie altor i, a put verifeat gi perfection, [ice rivestfavoareledreptliparlamentar, manvalul subliniana ci ese necesar a unin considera in primal ran tvoarele generale ale depuliconstiona, cre sunt — tvideot ~apiabile in domeniu depullprlamenta. Ast, vor fate inconsiderate Tralee temationale, Conttaia Romine, decile Cui Constiujonae biel gi ‘cutuna, leg eset sete juice normative, dar regulamentcleparlamertare gi dcctrna de spent " Ince privesc principle dreptulu parlamentar se arated acestea au evouat nto ‘erpectiva storie ind de mentonal in primi rnd principle general ale depuli onstiional cre flueneezgdreptl parameter, cade pi rnepil suveraniai ‘nalonle princpil separa puteior ns, principal aprai depute ibetilor ‘etitenilor¢3 Ca principi specific le deptlu parlamentar sunt mentonae principio speciaizari, Principal porvit crus majrtatea decide iar opoziia se expind si princi transparent Capitola TH, dedicat mandatula parlamentar cele, in peimul rnd, porta oul ssem do alegre a depuair i senator, reglementt de preveeril Lait '-3572008, In legate ev manda prtamentr este subliniat serniicai pole trsitrle mandatullprlamentar,precum gine probleme legate de dobdndita, data gi evereitaenacestia,libeea de opine imunitatesparlamentard poet nda pramense tn Romania princi muita parlamentae a pariamentarir cae repeezin sveranaesnaiumt fot constr pent pins car de at.Vl dia Stal dezvltor a ‘Convene dela Paris nd prea wkerie de tate replementrle consiuinae ear a Inartcoll 31 al Constitute din 186 se art, de pl & Toate purl stat ‘mand de oie, eaten le poate exert dct numa prin delegajiune” Aces feglementar consoca teria mandatulreprezentaty, cae reiese mal cla din ispozii, “nicole 3, pvt cra Membrit amindurora Aduni eprezinnajiunes, aru locates su judeol ere La nuit Consttuia din 1923 conser dil in Conti atria, post roa pte Saul emand de I mafine, aren le poate exerci dect pon delyaiune.."(ar.3) sd “Membris Adoni repezn atunea” (ar. agin Conatitia din 1866, se consaeraimunitata pfs juried a mentor Camerelor, Ail, conform aol 54, .Nici ul dia mombi anca sav celle Adu fn pate Tumi su prion pent opine votre emise de disul ics exer ‘mandatuui su arin aol 35 se preciaaza, cu priv a imunitatea urd, wrmoarele: "Nit un atembraal unease cleilae Adu ups, n pl esi fame ems, ie rstat in materi de opresiune, deci eu utrizare Adundri din cae face parte air de ‘azul de grant debit, Dacha fst rsa prevent sa wri in timp et esunes ert inchs marie sau arestarea webue supiseapobaritAdundri in care face part, nda ‘dup deschieren ses corpuriloelelutore.Detenionea sau urea unui dn membri ‘Adunditor ete saspendth pe ot ere wesian dac8Adanarea cere” Constitatin de la 991 a reat revenze a sistema democrat, trains, Romine, conscrnd deprileiberttle fandamertae, socal-palic yi economice Consttaa a mareatrevenitea a tora mandatulirprezentat fa sisemul bicameral fnshsi, cu un Palament fom din Sena si Camera Deputaier, ales it mod democrat, pein ot universal diet, secret, In Romania preocuparepentry labore su statut al epatar i senatrior xs esl lest 1992-1996, darea moa ptt iain anol 2005 probes ‘labore ui stata a deputaioe i senstorilor a fest relua. La elaborare s-au avut in vedere prevederl consituyonaereglamenicie existent, precum sreglementiie dn ile rope, n misura in care aestea Sunt apliabile incon existent fn fara noase. in final dp ample derbter i soloionaes une except de neconstiuonaiate, a Fost ‘Mopac Logen privid StatutulJepatafilor al senstorilor(Legea nr. 962006) care ‘uprinds 61 deatcle a se impantein 1 capita anume: princi generale apc 1, “alidre i regimol mandatoll(expaotl I, pnp regu de conduit pavlamentra (opt ) ineormautl, ferdioi sdeclraia de interes capitol IV), imunitaea parlarentara (copia V), obligate dpetfiler i erator eaptlul VP) epurile {epuajilorsentoilor in exretrea mada (capitol VID exerctarea randatlu in tireumserpi electoral capo VII), ae dreptripatrimonie ale palamentaior {coptaal IX), regio pestone paramenarilorcapitollX), revimeldisipine\ parlamentare(cpitlul XP), ispoaii tanto ginal capitol XID. ‘Acet document, care ost redaca indaduseSeama de prevedeilcuprins a legisla rincpalelr sate le li, i de experonaparlamentart din Romina, prez in ‘mod sistematic ub nari portant de revedr’ de nats sire desigurarea mandatulu parlamentar ia condi de ficient ct respect pevedeio ele Retin tena n mod special reverie inserise che primal aco l acest Stat, in sens eh depuai i senator sunt eprezentan slg af poporlirorin pin care acest ig ‘xcrihswvetanfats in condijile povazute de Const gd lel ri DDeasemenca, ae text Stat relnd textele costtionae,dspunec8 in execitires manda, depaai i senator sun in serviial poporuli-O portant nova © onsite capitol I intl .grinip rel de conduits parlamentara.Aceste prinipi Sunt in mimi de ce’ Te reproduce in contnuare Prinepil interes nafion Depuai i senator au lndtoriea de a aona i teres ntepi naun locaterilr din cicumscipile electorate pe care le vprezin Principia legalt al bunelerdine DDepui s senator fn ealtaen lord reprezentan lei ai poporui min i Indeplines indtoile i exert dep in conforma eu Cons, lei righ ‘Regulamentele Camere Deputailor $i Sent, pe tat data mandatul pe cre din, Depuailor i sesatorilor le est iteras si asume, faa de pesoanelefizice su jc, obliga Fnanclre sau de alt ip mente s nflunfez exeritarea mandetuu ev bund ‘redin, pov propre’ congtins Principia transparent: Dept i senator tebuies8 dea dova de ransparent in atvittea perlamentar, Deut i snator su blgai mentnei uni dialog permanent cu cet pe probleme care neescezt real din asunarea q exerltrea mandatlul de parlamenta. Principia Adi Depuaiisensor sunt tr 8 manifest, pe daa exert manta, ete fa de Rosina popor respect al de came Respectaren regulamenteloe. ‘Depuatig senator sunt obliga sh respeceprevederilreglamentcor, ste supunt rormlor de conduit iilizats, decutoazi i de iscplina yrlamental nu nb atin sav si foloseaedexpresi su cuvinteinjuriose, ofensatore su calor De nott att depuai tsenstri sunt obliga depunddelarai de avere inate de validarea madatelor, cae sant publica apo pe pgiile de lntret ale clr dou ‘Camere Acesten urmeazi af atalzne anus ar nt dclarai de vere vf a fncheierea manda, clus Ia ncetarea aces inate de termen, Retin atom, de asemnea, o serie de preveder: importante legate de ncompatbita st Inter dii.Astfl elton de deputt sa senator este incompatbila eu uel reid ‘conomie.presim present, vcepeseinte, decor genera, eso, administrator membru Sl consul de administra sa conor l soci comercial, inelusiv bn sav ae insti decry sacle de asigrae gi cele (nara, precam $a insti public: presen ‘sau sera al addr generale ale afianailoe su asoeailr la soci comersse care au fost mentonate; eprezentan al sttului in adundile generale ale secitailor comers des _menfonate; manager sau membrual consililr de adminis ale reir autonome, Companiors soe nationale; comercian persand ick membru al uot grup de interes ‘conomie, deni conform lei Fn tegttur cu imuntte partments face preciare cf prin aceasta se ftelege nsamblal de dispozi lgae ear sig depute senator un epi juni ceropator la drepal comun in aperture or cu justia in sconul dea le arania independ ‘Mention, acelag tmp. prevederea care dispune ch d-pti 5 senatorii ma pot ripe joie pent ves pei opine pie xpath inp andstla In conti nul statu, imunitte prlaentors nu este suscepti de suspendare su interapere, nse poate rena ites, ind importa de ordine publi Imundaten prlamentaré pote ica numa de etre Camera din care prlamentaal face par, ‘muitateaparlamentaa ncepe oda cu valdareamandetuui de deptat au de Senator ineteai a data inher mandatu,ineazul iin condi revizute de Const de lege. Intepitur x eaterile mandstuli paramentar a fost vidya trsiturile jurdice le aeesua, are const a generalists mandatl parent, independenta marital parlamenta, ev ocabiata mandatlu parimenar,proteta mandatlu parame, Evidentinde-se ferent inte mandatlimperat ~ care nu ml ee cunoseu de del consional Fonwin ' mandatul epezentali, ce decurge din pip suveraii i marie Princip de dept ecunoscute de naj europene Sunt preci, otdat,deptrile ce decurg din manda parlsmentar, anu: rept de a formula inte, des abn informati, dea propune ace normative, ‘blige ce revin prlamentrlor din statu pe care acesia au. (atenfe deosebit a fox acrdat probleme! mani parlameatare in Roménia, insane parlamentares- impus de alfelca un corlr al ecuncastri simul porlamentarl, pe misurlce via parlamentr in rincipatle Romane air a stalin, Docttina romincasci de drept constitutional» epi intrblie dat onal apeciere imi parlmentre-Dupi cum aa profesor Paul Negulesu s Gora ‘Alexian, "in regina prlamentar nde eonduceea saul et ineedinat prim are joo un rol de pi odin, grezeiaparlamentrilor in ad si psibiatea ca ei si indeplinexse abil lor cu tot ndependen ia oats liberate ese socot co ering seni? Doct rominease de drept constitutional puricae!intrbelice diferent, de ‘semenca, unmand accep terete recunosut nile democratic, wesponsailiste fperlamertar, dept parlamentarilor de ase putea expima liber eu privie lore fp, in Fncntaparlamertu, i itresul fut petamenare, de involbiistapsramentar vand {ch scop sapere pe parlamentar de orice urmavre peal timp sesuni paramere, petra ‘te spot ndeplin in ele mal bune condi uneia eu care au fost investi [Lege de revue Contitutei.dn anal 200, prevede 8 paramentar pot um firms in judecad penal penta ape care na legit cu voturile sau eu opine police Exprimate in aeast calif. Ein pot Wins, perchenonai, rein sow aes rk {nviirce Comers din care te pare copa sear lor Reinteapectezia \epotajitor i senatorilor sunt pemise doar in caz de inotune Naran Pent orice ape penal coms de parame nar, care mua Fegtua cu exeritarca ‘mandates po ep judeat Be cuvinare Camerel i cirormembelSu. Tena in cen ce privet relementarea consonant parlmentare cons n aponarea aces exer conceal mandatuti de senator sau depuat.in aera ‘cst, erice armen est rll, din pnt de vedere ena, ca rie ceaenn. Aico (6 din Conti w stabilit vn regin de deplina egal inet catien in fa lei «9 "uot public, rim creer, n opinia sci civil, deta opin public, inst de prevederiantercare. * Capitol IV ese consacratdreptuaiparlamentarinstituonal. in acest capitol este ‘nliahsrctraParlamentul eu eerie le monosameraism gi bicemerallsm, efectuindu-se ‘compara prezentindsevanajel i dezavangjel sul sistem de structs! parlamentare. De asemenea, in aelsi capitol este exarinatdorganizarea inter a Camerelor ca Expres a princpll autonome prlsmentare, roll birourlor pemanente, poi distinct @ presedinlor elo dos Camere in stm nstaiomlpalamentar, comin parlamenare, ropurile partment, precum i serearul general sevice de specalitate, Totaic sunt rezentte evolu pe eae lea cunosctsstemul paramentar rma, sub aspectlbicameralsmuls menocamerlismal. Intucrare se menjoneach ap ct in Romniaorginitcelor dows Camere ale Parlamentali sunt diferite hil sstemul perlamentar mde sou ~ mal exact stracurile ‘care au precedat a fst de nar unicameral. n Tile Roméne au funetionat Anse ‘ott care fot eprezernte toate categorie sociale. Rou ora psc deoscir ia Secold XIX, end dels uniea Moldovel§ Muntene, vas do cele dout Adu ‘Creare insite Senatl este leg de Sat dezvotatral Convent de fa Pars ‘cares datorete ak Alexandru fan Caza, Sistema bicameral a fost menjaut ia consti ‘oman din 1866, 19235 chia 938, aolren eee de a oun Camere producind sein 1948, ‘Abolize plusismulu pole siconcentara teri ée ire pet comes, ‘Sentralizare exeesv, au dus pac la dpreierea vei prlarpentare,repezenana nationals ‘evenind un instrament de aera deszilor adopt a nvell puter execu Dovins doa revigora radii cemocratic ale ai, cgi experiena elo pot — istemolai monoexeral in niicomuntameli ay das adoptarea a cadal Adunit ‘Constants, irk ms un fel dedi 3 iel item bicameral. De remarest ee ins fap e opindu-se pens formula bicameral, sa considera neces 5 se asigure un sistem se east depin nr cele dus Camere, Sa estimat ch un asemanea mecanism ete ‘refrbil optuni menocamerae, perindasigurarea unui ecilibu poli, o mal infleapt Felletie pe margin acer leilarivece ura adoptat, ca i exrimarea deli in ‘dru aor dezbatert lama mat ivle«dversclor opin i solu democratic, legate de ‘Sevoliaresinpepectv i, Utero, sitemul bicameral a fst amendat pin forme ‘Sonatitioal din anal 2003 cid stabi departajoren sible elo dus Camere in “Camera de debaters” si Camera de deci ‘Dap cum au sublinst autor despecaite, organizarea Camerelorrelets [principiul aufonomiiParlamentlu, princi avind o indlungata trae gicarea ‘Bemis addi paramentre in decusul impli afime prerogative in contrast cu cecil de es sau redice din importants. Aga cum aat Pere Avril Jean Gieql, in apliara principio separate’ puter, adie partamentare se Bucur de autonomic erin a e putea ssgura bea oF adminsrare, at din put de vedere strata ets Tunstionl resum sativa independent Taneiondilor lo ror cu iearhia ‘dminisravaa sata Fundamentate pe respect nor asemeneapincp,epulile cele mai importante ale ‘organi Camerelor sun preSnate de ing Const ii. Potvitar.st din Corstiuia Romani, acesterepul sunt uraitarle:eutnomiaregulamentara a Camereloe Is organizarea i funeionare lor, in mod corespuzaorreulamentele Cameelor nu repeznt element ‘Ev caracter admins, lau aloes uno "gi intre", dest sobordonate Constiae, ‘Stonomiafianciard a Camerebr, potrit unui bopet prope proba de acese Camere au 0 “Srctur polities specifies pein rganizare prlamentrlr in rupuriparlaentare; Heeare ‘Camera organe prope de ers cre aig conducerea luealr,denumit Bou ‘pemanent cae in alizarea abil i sariilr ce le revi, st nese un manda, [recum s comisipramentre ke srctrconstuireaorganelar de ler le Camerclor so face potvit configu police a feces, inmaml sc ceca oanalitk dai oleh cw pin dent preyedinilorcelor dou Camere in sistem institufional print c modali ‘xginizare gi aneinare a comisilor si grupurilrparlamemtare. Capitol Vest consacrt dreptula procedural parlamentar. In acs capitol se snalizeazi intro pind pate oliaea de dept procedural planed, element specifce Proce parkamentre,organizarea si desfguarea seul Parlamentu, pent cance ‘de dua prea eayitollu fe nftiat pe arg procedures, in spi in mina refer! consiorale din nul 2003, cand au fost Separate riba le elor du Camere in ibutilceaparin prime Camere ssizate i ele are sunt de competeia Camere de deezie Reforma constaionls din anul 2003 9 ads importante element de route in ceea ce privetedestajurarecprocesuli legisla, pin stabilirea unordemeniin care un dnte CCamereleParlamenss,denunits prima Camera est ra cae dezhteproietl sa propuneraleisaind ~ (Camera de dezbatere) iar cea dea doun Carers "Camera de ‘eeiie, exe chemal st stetueze in mod defn aupra acest! propuner sav poe ‘Modifcaren Consttuieia promovat noua concep, prvi ere se supan spre ‘dezhatre adopareCamerel Depusilr, n prim ecu, poietle de legis propunerile legsintive pet aicare taal sau allo acordr eration tbl Tepsave ce raul din apicreaacestrtatae sau acordur. De asemenea. se supun Camere Deputailor i proieslelepilrorgaticecepives servic de radio siteeviziue,persoancle care nu pot ace par din paidele polite, exceptarea dela seviil militar a eetenilor ‘ond, ele organ cee privessregimul sari de aseiu sia cele de eget, saul funcyooailor pubis regime juridical propriei mostnii,rporrile de mane, ‘sindlatl,infiinjavea 5 organzarea Consflui Least, organiarex Guvernthi incompatilie eu func de membra al Guvernlu,ininaes autor administrative Autonome struct ssemluinaional de sprare, a servicio de infonai celal ‘Componente ale ortlor arate, competenfanstancor judecttres, conde care = fetuead einoie prided a membitr Cui Constitjonale in totah Camere Deptt evi, ca prin Carer ssizat, 2 catego de leg ‘organce so sing categorie de leg care po fi dup az organice su ordinate ~avind ca ‘objet ratifiare tstelor a alioracorduriinteroyianale a timp ce Senta i revin mural 1 precum toate priectle sav propunerie de ley ordnae, Potivit ar. 7S din Consitua Roman, repolicas, Se supun spre dezhnee gi adoptare Cametei Deputajor, in clare de Camera deizional: toate proce de leg i propunerle legislative de nivel lego ornare liele eeit ele pentru aiare rattler iterationale saya lor acrdurinteayonae, recum fia minurilo leisluive ce zu din apicare seston; 3. prose leilor arganceprevizute in Consttuia Romane, repubeat, care se refers roel ari: dobanivea si plerdere eajeniel rome, sinbour rationale; dreptal {etifenlor UniuniEuropene de a lege deaf ali in aworie pblice locale: dep de Dropitte privat drepul persone vate de autora publi relungirea mantle Parlamentl Sena ea prin Camerlseslzts ar in competes spe dezbatere adopt, proieetele de loge speopunerie legislative in domenile abit dear 75 din Consitua omni, republic, dupa eum urmeaza: |. prizctae de lege i propuneie legislative de nivel! leilorondinar 2 proictele eilrorganiereferitoare la eto: cettenc simbolvle aoe: ‘palit in drepuridreptl de propriate privat ‘Stn, de asemenea de competeta Senatli gil ce pivse: sistema electra, ‘organzarea gi unctonareeAutoriti Electorate Pemanente; organiza, ureionarc gi Finanoea patel: polite, onganizarca i desAgurares referendum; ep sri de ‘mobilizare paral tutta a Forclorarmat ial sei de zo regina sti de asd sal ‘Sri de urgens inactive, pedepsele gi regmol execu acestoreacordrea anise! sav {loi colsivey ttt oneinerlor publ regal uridie general al prope sl ile de moyen egal general privind porte de mute, sadiaee, paronacle g proeia Seta statutl minortior rationale din Remini; repinol general l clear; Preediatle Romans prelngires manda; proprietatea: Consul Economic Social ‘Sena iin deabatre !adoptare, in caine de Camers deczional,proiectele de lege ‘i gropuneri egisntive adopted Camera Depuailr, la sesizarea acest, in domenile able la a 7 dn Consitua Romans anime | proictle de ee si propuneilelesisativ pet alee atatelr sou aor cord intemaionle sa muro legislative ce raul din apicare acesor aa seo 3: proictete elor organic care refer previzt a organizes fuetonarea Servicio publice de ado 4 elvilun gi controll pariamentar al aestor;depol de Ssocir:dretl personne vitimate de oatorkate pubic, espectv Comencossl ‘tdminsai; apron rganizaea si funetonarea Institue! Avocatul Popol DDeasemenca, Seat este camera deizonal in ceca ce privet ele ar refer ls ngnizarea Guverul gia Consilll Supem de Apirare 2 Tarik orgarizarea si fanyinarea Consul Superior al Magistaturi,ainstancoejadeestoregt a Miniteruul Pubic ya Cu de Contr: organizeen general fovjamantullorgnizarea anita pebliee les 8 feroriul precum ginal general privindautonomis local, Consul Legislativ; Guvernl oli qi strstre; Gvernu-incompabilit:infimarea de uri adnnistaive autonome; sistema de aplar;adminisaa public locals ~ princi de baci Prefect, Slotutl judeitorio, instal jadestorgi ose limb atresia interpreta in jst strbaie Consiliu Superior af Magsrat; Corea de Cont; suc Cui Constttonsle CConstitaia Ronde aduce importante preszir in leysturs cu mecnismul elie line Camera de refer si Camera detiioal, Atl, 7.75 din Costu revizuit dispune ‘pina Caner ssi se promos temmon de 48 d ile. Pena corte legi de ‘complxiate deosbitstemenul este de 60 deze In cazl dep aestortermene ‘onside el pete deep sb propor lgilatve au fst adopt DD adopar sau respingre de cre prima Camera sesizal,proietl sau propuneres| legsaivd se rime eeleate Camere, care va deide defini. Inca in cate prima Carers sesizats a adapta oprevedere care, potrivtprevederilor Const int in competnia a decaional,prevedorea va considera defnitv adopt ‘deck gceade-a dua Comer este de scord. Inca contrr, mal pera prevederea respectivs, Tepe ve a Intoarce la prima Carers sia, care va decide defini in proedur de urges Incadrl proce leilatveoateniedeosebit este acordat procedur aprobiri — ‘su respngerit - prin lege a odonanelr de Gaver. Trebue menjonte8 dup reforma onsitionali in anol 3003 —lspunzindi-e nor eri! formulate de specialist drs de Unie Europeana in Consttia Romie a fst intodus on ext care limieaz fea de ‘miter aordonanisor de ugen, Astfl acest ns pot T adopt fn domenial gion ‘onsiinale, nu po afeca regina stu Fundamenae ale aul reptile, bettie Si indstorile previa de Constiui,dreptrle electorate smu pot vza asi de ecere Sila nor bunur in poptate pubic (a5 alin). Capitola Vial maul examineaz eli datre Parlament i celle organe fle statu relevind importa, dimeasinile gi imiteecontlulipaamentar incest capitol se examinees in primol rind rela intr Pariament i instiatia presidental, relevandi-se in acest context model in care funcioneaza acest ela cu ‘especie siti a povederlor onaifionae. Sunt analizate preveerileconstuinale $i ‘egulamentare ce privesesspendarea din fneie a projdicu ri fern ine ‘Sispendarea si puneres sub acuzarespreselinli, precum i modaliileprocedvale ce vies aplcareaprevederior constitutional. Spee deoubie de stele toaitre,i ote coastnuile democratic exis psibilisten det sspenda di one pe el stall, procedua care uprinde dou aspeste distin: 1) Sspeadarco din fant props 82) wimiterea in jodeat in fj Cm Supreme, Tribualului Consitfiona au altel nstante speciale prevazth de cre Constituent a cuzarea ost peyeintll fie dezbtua cu maximum de responsable, evitinduse Favinurilenentemeat sa seanele de orice fl in ete cazurle se prevede necesita unui nuit punt de ep sau membr i Patmentul care pot nti procedurs de desire {Gespecn de pete sub sear) rp J lt pat o modaltate democratic de deel 2 uti co pantie event edoparenmisur ssp, Din att pct de vedere mu {ome consti la care nea clef odeinitar suient de lr sb eet pest ‘Consituta Romani conine dsp precise, ce we cavin a sea disinging fea clr problema pune sub scuraes pepsi siti previzl de at 96 alin3, de suspendaea fin foie Ince reer 93. fn tiomini, prover ericllor 66-69 din Repuamentalglinsor cman ale Camere! Depa Saul drvol i pecear dipole article 9 din Consia Romine. Di cum preci texte care ne refer, proper de suspendare din fnele a Prepeditli Ronis "n cau svar de ce seta a uno fot rv, pin ee icled revere Const poate ul eel putin tehme dn ums pur ‘eaters pone concomitnt la brurle permanente le Carrel Farle Ere de emavatch pov prevedesor aro tpt) din Regulamertlyednor cmune ale Carre Depulaior Sent, suspendre din une a Preemie Romani {Gaua persue’ care sigur itrinatl in ere ses fon) "neal incare 9 vai fepc gave, pn care se cafe prevedeile Conse wmmearh a ecb in adult cling comune a elor du Camere Mecanismo lj! dine Patamen Gaver ee examinat sub mle vghie, feeds roll Falamentultin score pri mins, revederie lated votrea Timor sinple a mofiunlor de cena, esposabilises Gaver contol ortamenar {Romie pracca matlunitorsimpe sia mount decenzurs fost desl de es {olsidca apse o democrat! prtanetare. As, tn seals git fot nose in paid decebrie 2004 2006 douh matin de cen 12 main! simple (aps Camera Depuaor icine Sera) foate oie ind ns espns. Calera spunderea ministerial, un rmponant st nomativ ce se cwvine af Seinalateste Lege 113 din 25 tune 1999 pvin esponsbitts mise, Acca eg mre alee de rant principal cd Gaver in intel si, fzare ine mem Soa st btign si fdepincasca mandatl co espetre Const! a egtrr ‘ecum siaprowamuei de guverare acca de Parlamen. iver spud polite numa fe Parmenter a vou de ered cord de elie cet cu pill investor Fiecare membroal Guermuls spun polis n mod slid c eli mb penra fiviaca Guveoli sponte atl cet, Rspundeen plist» Gverl ering ca Sima rrgsrnereer acre de arament pn adoparea eh moto! de ez icp se posncrh eh at Gaver citi eer de membros Ba pnd a inhi sa a inerplrle Formulate de dep sa Se sear tmen deel mul 15 ze dela pris le. Disp ei nai adc prciarca cl pe lng spades plik, membei Gave ot apunde sci conventional, dpi ns pena dpc poivit “rept comun din ante materi n nur in are gen cuprind Spon erogatori {Conoul paramentar exe examiat ub mile emia, relvindss ll su ct {oul spare er onctonare inept al eran sal Ta erat de Speciale din Romania a ara hpi con pramentrae razed wn ehiibra ‘Rear inre alr stale pe ea pre ne ase coktaen civil, pn ‘lien deco uprvetheti activi excenve de lire Parlament Pe pln poi, ivoltparamentarrepezindo conan pocess democai far eum plan socal are toll des ade ln unogina opin! pblice informatie roblemelec crater major cre imcrsar scien sar i sctisla tps {Copia Vil est dedat diplomatic partmentare oli Sun promoveres inorelr#ineginit Roti! inca cet apt sun eect analie ce prvese roll Psamentl a ep i deters adoplare na gi pind rater trator nematorle msi pe probleme depliihcxtergrapure de pritent, elegfl pramentar, prez=na pramentarilor mn la herbie PalamentuuiCaropean roll Unni eeparlamentre, anal evigenjiasin acest capitol o sre de asemanari si deosebiri inte Aiplomatia ofits x diplomafiaparlamentara, sublinind posible eate marl ce evin ‘sett ip de diplmatia care completsz,invopete i consolieu o tere de ils Srnjomente convent I vel elie interstate. Sunt infu pe age sere de ‘onrbutiaduse de cplmajiaprlamentardrmsneesk in cade nor oesnisme Inrnaional,pecum sal lair biter. In mod deosebit sunt prezene conibuia diplomat prlamentare romney la aderarea Romaniel a NATO 9 integrare in Uniunea Europeani contribute adose in carol dverclor organise gi ferme de claborare ‘mutilate pe plan plamentar. Capitola Vil este consist. Dreptula palamentar gl ontenchosulul de constictionaltate™ in acest capitol se examinard conseinele garni jrdice ale supremaji ‘onsite, evideniinduse lou! roll Cott Cnsttuional in sistemul erganelr de sat ‘Sructua Car Consiufonale, stat judeestorilor, competent Curt Constitutional, onrol de costituionaitate pi sluinarea except de neconstitujonalite {Capt cuprindeo analrasubstanils a praetici Cui Constitutional cu privite In contolut Repulamentlr paramere in acest capitol eis od deosbi supra important! reforme consttuyionae dn sul 2003, sublininds-ec& urmare acest moifiesiParlamental nu malare posibltatea in evo majortae de Joud trim! textl ual proiect de lege cae fost decarat ‘Se mai ara eh urmare modifi constitonale din ant 2003, Curten Cositionals ‘3 dobindit importante atu in cee ce rivets Sluionare itior de natrajordis ine iste stab Inlegaturd cu Regulamentl prlamentare se rele ple aceste, char terior ‘efermel consul, ua 8 fe puse de acoed eu opiile Curt Consiaionale i matric ‘de reglaments, neasionind nen prevedere pe cae am menfona-e pov cea Palentul ‘ven postiacn a enn eu o majorite de dou trem lege fess Sela ‘econstiutonala deere Cures Consituona. inact capitol unt niga o serie de deci le Cri Constnuionale a Romani! in areaufout solfinate probleme ce inreseaza diet st indirect setts prlmenta ‘Repeoducem n continue, in sens principale probleme ce au fst solute pin devil ln eare near rte Deputai in aceat deci, care a fos promanat la sesizareapeseintell Camere Depusior, se prosiaear ck prevedrile Regulamentull Camere! Deputilor sant const tional nual in rmasura in cre privese organizarea intra gi faneionrea Camerei Depts 8 ‘eplementeard materi care, pov ispoilrconaitlowale, uebuereglementate prin ake sce jute Desisia net Sena ‘Actas deci, prom a solictarea preydintlui Sent, cuprinde sien 0 serie ‘de preci legate de Regulamentteparfaentare, dar 1 ce priveste teria revert Ssenntoilor de avn gr parlamentr Wall, su de ase fila um grup parameniar, dash ou rst gpl din care eas parte Decizia nr.63 din aprile 1997 refertoare a consitationalitatea Hotiriih ‘Senatlui nell din 13 marti 1997 pens adoparea except invocate dedomnol senator Nistor Biiceanu ev prise imnitaeaprlaentard a domnuli senator Corel Vain Tudor ‘Aceast eciie a vut ca oie sesiare un mmr de 43 de senator care a soiciat invaidrea ca neconstuioal a procedar prin care a adopt htirire Senate. 11 gin (D mate 1997 in deci se ert ridicarea init priveeexclusv fate in consiearea chrora a adopa stmenea nse; oda ncetaes mandatll incetez2 i iunitatea a latea Regulamentu 17 mal 1994 privind constitution ciel protstie o asigua; wn now mands i corespunde o no muni, cea ear presipune filearea el porvitdspoiilor egulamentare, ns constatrea rica imum intoun mandat Decizi n.142 din 24 martc 2008 pr Regulamentul Senatuli, epublica rn aceaisdeciie + lat dsc problema daca sesizares Cui Constitutional legiturd cv uno aspete de nesonsifinaliate ale Repulanenulu Senatl poate cut don grup pariamentar a cru organiaare nu este recinosei, sa numa de presedinsl unui ‘up prlamerta ira sernatraclorlali membei si grup {rena dt unraspuns negativ fs acest ner peeczind cs presence unui grup palamentar nv poate, prin eprzentare, ste substtul gropulpariamentar in ela cu frstana de jrateie conetiteioal,dooarece Constiaa ne cupinde nico dispziie ‘eferitoare I exeritaressiibulllorcrpulipalamentar decir pepdincle acest, Decizn 196 din 28 aprile 2008. Inaceasth devine, Cute unt din nou in dsl problems inerici weceri unor parlamentai de la un grip palamenar a alu, ncondile modifi efectate i Reolamentl Senstl ‘Cartca a consttat cd Sn nesonstiionale aceleprovederi in Regulamentl Senatlu ‘are no pent asceereasenatorilorn grup prlamentae peal eriteri de interes general ca Siacele preveder cae inerzie sceres del un gop parietal al ores aire aun Bit grup parametric constiirea vou grap paamentar format din senator independent. Deeizia nr53 dn 28 anwarie 2005, aspen cererlor de solionarea conclude de natrdconaittonal ine Pesedntele Romane Paranert, formulate de preyedintle {Comerel Depuaor de presedinele Senatl ‘Acta deze a fos! pronujats de Curtea Constttonalt nba creo formulate de presedinele Camere Deptailo la anuarie 2005s presence Seat o10fanuare 200s, Confit juried ater constiional re autor publice ~s0 aria in deizta ‘Cari=prespune ete sau asian onerte prin creo autstate Sau mai mute argh pte, ti su competent cre, porvit Consttuti apart alo ator public or omisiunea Uior autor ple, constng in desire compeenei sau in eral de a inden ante ‘ct cae nr n oblige or. Or un asemenea confi jridc donated constiuionalé mu a fost eat pin desaraileexaminate, care a produ ilu fet jure, rte conaatt eb opnile,judedile de valoare sau frail iulral anu tnandat de deriate public aga cum este Preqedintle Romi, autora publich Uiiperonall or cum ese condor! une autriayipubie ~referioare late ator public, chiar rie Ming, mu declngeaz loca ition aca nu sunt urate de acum au ingen de nat piedice ndepinireaatrbuiloronstionae ale esr autor publice Deciza r.62 dia | februari 2008, Prin acct deciie, Cua a pronunjat cu majorite de voturi-asupraunoe prvder din Regulamentl Camerel Depuilrlgate de osbitatearevoctri preyed [rota in evn eb o evaceren sn teh a ils Permanent al Camere! Bepuatilor~inclsi a Presedintlel nu poate aeca conf gaia polit Bout permanent de ees nu poate solicits dect de grap arlamentar ear a props. Erte costth ct posibtea resunoscutorcaui grup perlamentar de a face oastel fe cerereconravine impetaivelor gi exigentlorprvederilarconsiionae al art. 64 alin(2) ‘evotorate cu cele ale ain(S) al aeliai aco cre stabikse eX birouile permanente si ‘omisileparlamentre saluise powvi configura police afeerei Camere" Deciia nr601 din 14 nolembrie 2008. Prin aceasta decize sa lat din nu in disci, prints aele uncle probleme pocedurale de coninut in cce ce privet Istui Preyedintla Senatl In deine {rr ed din extol consiionae emul 8 preedieleSeratuui are un sat jariiedsinet Se ttt elorali membe ai Biroull permanent Spre densebire de celal membrist Birului permanent, cae sunt slg la incepta Here sas, presedintle Sena est ales consttuionaiaten wnorprevederi din Jo ineeputl estar, pe tout durata manda acest Camere, “Tovodsi, Cues Costtuioala a mai rau c8reglereatarearevoctri preeditelut ‘Senatls psteconraven principal eonfigrai ole eae, poli a6 alin) in Consist a baz allt Birouli permanent. Vol aeordatpregedinliunei Camere teste un vot polit ere pote anulat dee in canal incre grup ene a propus cere ‘evecare polit cesta su, neal une revocdr ca santune ind acest gr sau oak ‘components a Camere solicit ilocuirea din functie a pesedineui pentru sivyirea unr ope ‘esa lspunderea sa jurided. Aces jlacue poate face auma cto persoand din ‘clog prtamentay, care nai post pierde dep la uneia de pegedins, dbs in ‘Virus rezlatelorojinute tn lege respectindu-se rincipil configure police. Cutea CConstionalss mai const x pore art30 alin (2) din Regulamental Sena, in conformitate cu care revcarea din feta de pregedint al Sent pate i propuss side Jumatae plus un da numarl total al senior sunt neconsiionale DDeveia w.602 din 14 woembrie 2005 hat scl o srk de probleme shnilare cu le enunat in dcizia nr 60/2005, cu meniianes cele se eer la pegedintcle Cameei Depuailo. Inmos similar, in deci esa & din textleconsttofonle raul & preeditele (Comerei Deputaor ae un statu jure distinct esau celeralti mem: ai Boul permanent Sttuul preedatlulCamerei Depuailor distinct de statu ela mei ak Biro permanent implied un pls de exigent reglementararevecvi acesui faite de expraea mandatuli, Curea Consiianaa a remut de aceea ch rie reglementae ear ar face posit evocareapregedintlui Camere! Deputfilor ol de cite or var eliza majoratea de votr sufeienladopari une asemenea mir ar de nats ree o instabilitate insitjonals perp, contra vine electoratului care a defini coniguaia pola a (CamerelorPaismentst 148 din 21022007 asupra seize privind neconstitaionaitatea in. 2) din Regulamentul Senatall Cute eit e3 Guverul se All in rapt consttueale cu Paramentul i cu cele dou Camere ale acest Din scesteeslementirt constituonale ret obligaia Guveruls sa clot crane le aminstraietpublicee, i adel conolul partments pezinte informatie t ‘ocumentele corte de Canora Deputy, de Senet sau de comisteparlaentare et iemestalpesedialracestra, De ascmenea, ese previa obligalia Guverult sia Feeéruia dine membri shi dea rspunde la inter sau a inepelire formulate de deputati sau de seater incon previzae e regulamentele cor dout Camere al Parkament Prin motion sips pus spo parlamenaritr un instrument mai ecient de ‘ealzare a fancied contol 2 Parlement supra Guversuli dar adptarea une mein ‘ple nu areca fest jrdi diet rvocare unl membeu al cess, Myiunca simp are ing efecten pln politic, marcnd ovietrieafocor politic care a ina ststinutocu ‘a ecu cocespunor in opin public, Asadar,Hpsauruiasemenea eect juridicamoyinit "np na arageconceina anil efectlrsle polite, deoree, in sia in cae ‘exert! ignora moiunea sinpl, cele doua Camere al Parlamentlu au posbiliatea sd ‘cur, dacs impune, la mofunes de cenzrd CConsderentleexpuse ai sus dc concer c& moana spl no arava ict on felde eft juridie sich u arava earctr obligato, Ese incontestablcd mia simp ‘ produce eft jure ipa lure, eft jridieipo foto Print asemenea mojuns, Camera care o adopts expr port supra unor probleme importante ale polite iter 5 texte potest conte defcine verse dome ale activi Ouveruu, orgunelor ‘diminsaie:publie,«condyettonoe ora membrior cestor. Guveval i organele ‘dministraie’pbliee sunt obligate nd sama de continual mains actioneze in sensu ote exprimate de Came in vederearemedier deficemcor salt. Caracteul ‘Sblgaoria na iseamnd inh c& Guverl sa veun alt organ al ainsi! public arf ‘obliga «execute disp cprnse in mojune ca piv Ia uaeaunor masuri cu earacter ‘organza cum sunt mien elierare din fle cave prin Conse sau prin ate leg Sunt date in compoten lor exc Prin Decizin nr. 148 din 2002/2007 asupra ‘ispozitilor art. 157 ali. (2) din Regulames in mod constanastauat in jurispradent ssc egulaentele CamercorParlamentuli, nd probate pin hoi care relementssherganizares intr, proprieCamerel respective, ot stabil rep i bligai deca pert pavamonta precum spent autora. Serntari i funeionari publi, nfuete de sponse constiuionale pear Fe au cu Camera Din eplementril constiuinale ez ebigata Guvernulu a cola organ ale dina pulice cain cde controll pariaentar, sh prezite informal gi documentele cera de Camera Deputatilo, deSenat sa decomisie partment, prin Tntermedilprejedingior eestor. De asmene, ete previzut bligaia Guvernullsia Fic dint membri ai de a Aspundela inter su la inepelrle formulate de epui sau de senator in condi prevzte de gulamentelecelor dou Camere ae Parlement. Regulamentleprlamentare pots prevadh conden ear trebui 8 fe date rspunsuie, neh no pots tablesct i obligaia Gavel sua member si de lua anumite masur concrete, considerate de parlamentar ea find necesae. Capitol IX se refers la Parlamentul Europeans parlamentee mafionale. In cdral aces apt este alist pati Palaentului Europes i sera stganinmcorcomuntars competena ab bafle Pertamentulu! Earopeo, ria dine Parlamentl Esropean gi pariamentele nfoale, important roll principal subsiiarai, ‘tims pare a capiollt find eonsacra Tratatul Constiujonal European gi problematic ‘aporurilrdinteparlameniele najonale xi Parlamentul European, Se sublnia dees et dei dispane de importante trib, Parlaentul European no ste aeleng fare pe cre lau frlamestelenioale. In sstemulcomunitarfuneta ee indeplinid in pincpal, deere Const, ir Parental European indeplinest arbi de o-deiaie muri anit sia a prezent, desig, mult mai ‘numervase dec tin ce, Ptrivit concep admis in docrina de speialitate,Perlamertal oropean repezatpopourele Uniunii Evopee, in timp ce Consilil este orean _sveramental;Comisi este organ suparione, iar Caen de Justi simbolzeazs preeminent delle satu de dept. Inceteren dea gli anumitesmiltudin tre teoria separa pterilr, preconzat