UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA�OV

FACULTATEA DE �TIIN�E ECONOMICE �I ADMINISTRAREA

AFACERILOR

SPECIALIZAREA MARKETING

universitatea_transilvania.jpg

REFERAT

MARKETING ECOLOGIC

Organisme modificate genetic

Marina Iunia
Anul II Grupa 8102
Cuprins

Ce sunt organismele modificate genetic

Top 10 alimente modificate genetic

Caracteristici ale alimentelor modificate genetic

Avantaje .i dezavantaje ale alimentelor modificate genetic

Situa.ia mondial� privind cultura transgenic�

Cultivarea alimentelor modificate genetic �n Europa .i Uniunea European�

Situa.ia �n Rom�nia

Cifre oficiale

Porumbul modificar genetic MON810

Dezbateri europene

Legisla.ie

Etichetare

Opinia public�

Recunoa.terea produselor modificate genetic

Orez cu gene umane?

Concluzie

Bibliografie
injectie.jpg
Ce sunt organismele modificate genetic?

Organismul modificat genetic este un

organism al c�rui material genetic a fost alterat
folosind tehnici de inginerie genetic�. Tehnicile
ingineriei genetice constau �n izolarea
segmentelor ADN (materialul genetic) de la o
fiin�� vie (virusuri, bacterii, plante, animale �i
inclusiv om) pentru a le introduce �n materialul
ereditar al alteia. Pentru acest lucru, genele care
se doresc ad�ugate fie se ata�eaz� unui virus cu
care organismul este apoi contaminat, fie se
introduc direct �n nucleul unei celule cu o sering�
special�.

Organismele modificate genetic au fost introduse �n Rom�nia �n anul 1998,

cultiv�ndu-se
mai multe variet�.i de soia modificat� genetic.

Top 10 alimente modificate genetic

1. Porumbul � a fost modificat de natur� s�-�i dezvolte

propriul insecticid. Monsanto a recunoscut c� �n SUA
jum�tate din culturile de porumb sunt modificate genetic.
�oarecii hr�ni�i cu porumb modificat genetic au probleme
de reproducere �i fertilitate.

2. Soia � modificat� s� reziste la ierbicide. Produse: f�in� de soia, tofu,

b�uturi de soia, ulei de soia etc. Hamsterii hr�ni�i cu soia modificat� genetic
au probleme de �nmul�ire �i o rat� ridicat� a mortalit�ii.
3. Bumbacul � de asemenea proiectat s� reziste erbicid�rilor. Mii
de fermieri indieni au suferit afec�iuni ale pielii dup� expunerea la
vata de bumbac modificat genetic.

4. Papaya � o varietate rezistent� la un virus a fost introdus� �n

Hawaii �n 1999. Culturile de papaya transgenic� ocup� acum trei
p�trimi din totalul arhipelagului Hawaii.

5. Orezul � cultura emblem� a Asiei de Sud Est a fost modificat�

genetic s� con�in� o mare cantitate de vitamina A. Se pare c� exist�
�i o varietate ce con�ine gene umane care e cultivat� pe teritoriul
Statelor Unite. China Daily, un ziar online, arat� c� s-au semnalat
probleme serioase de s�n�tate public� �i mediu date de culturile de
orez OMG, care dau reac�ii alergice. Exist� �i unele temeri legate de
transferul de gene.

6. Tomatele � au fost modificate pentru p�strare mai �ndelungat� pe rafturi,

prevenindu-se alterarea lor care, �n mod natural, are loc rapid. �ntr-un test
viz�nd
siguran�a ro�iilor OMG, unele animale au murit la c�teva s�pt�m�ni de la
ingerarea unor astfel de tomate.

7. Rapi�a � uleiul de rapi�� se folose�te la producerea de ulei comestibil �i de

margarin�. �i mierea
mai poate fi produs� din flori de rapi��. �n Germania, autorit�ile au raportat c� o
treime din polenul
prezent �n mierea canadian� provine de la culturi modificate genetic.
8. Produsele din lapte. S-a descoperit c� 22% din vacile de pe teritoriul Statelor
Unite au fost
injectate cu hormon de cre�tere bovin recombinant (modificat genetic) � rbGH. Acest
hormon
produs de Monsanto determin� vacile s�-�i sporeasc� produc�ia de lapte cu 15%.
Laptele provenit
de la astfel de vaci con�ine un nivel ridicat de IGF�1 (Insulin Growth Factors �
factori de cre�tere
insulinici). Oamenii au de asemenea IGF-1 �n organismul lor. Cercet�torii �i-au
exprimat
�ngrijorarea, ar�t�nd c� nivelurile sporite de IGF-1 �n corpul uman au fost
asociate cu cancere de
colon �i de s�n.
9. Cartofii � �oarecii hr�ni�i cu cartofi modifica�i cu Bacillus
thuringiensis var. Kurstaki Cry 1 au fost descoperi�i cu toxine
�n organism. �n pofida anun�urilor contrare, aceasta arat� c�
toxina Cry 1 era stabil� �n organismul �oarecilor de laborator.
C�nd riscurile de s�n�tate au fost date publicit�ii, s-a pornit
o dezbatere.

10. Maz�rea � cea modificat� genetic a fost identificat� ca fiind

cauza unor r�spunsuri imunologice la �oareci �i posibil la om. O
gen� de fasole a fost inclus� �n maz�rea modificat� genetic, cu
scopul de a crea o protein� care func�ioneaz� ca un pesticid.

Caracteristici ale alimentelor modificate genetic1

1 Nicolau A.- �Alimente modificate genetic �n scopuri nutri.ionale�, pg. 86

Planta

Caracteristici de

cultivare

Caracteristici nutri.ionale .i de
prelucrare

Porumb

Rezisten.� la boli

Con.inut mai mare de amidon

Rezisten.� la insecte

Amidon modificat

Rezisten.� la d�unatorii de depozit

Con.inut ridicat de lizin� .i triptofan

Con.inut �mbun�t�.it de protein

Con.inut crescut de ulei .i modificarea

propor.iei de acizi gra.i

Orez

Rezisten.� fa.� de bacterii

Con.inut mai mare de pro-vitamina A

Rezisten.� fa.� de insecte

Con.inut mai mare de fier

Rezisten.� la d�un�torii de depozit

Rezisten.� la boli de natur� fungic�

Toleran.� erbicide

Capacitate de fotosintez� crescut�

Soia

Protec.ie fa.� de insecte

Compozi.i.ie �mbun�t�.it� a uleiului

Rezisten.� la viroze

Con.inut crescut de vitamina E

Nivel sc�zut de compu.i flatulen.i

Arom� �mbun�t�.it�

Rapi.�

Rezisten.� crescut� la boli

Compozi.ie �mbun�t�.it� a uleiului

Protec.ie fa.� de insecte

Cartof

Rezisten.� la insecte

Con.inut mai ridicat de amidonuri

Rezisten.� la boli fungice

Rezisten.� la virusuri

Rezisten.� la d�un�tori de depozit

Rezisten.� la lovituri

Tomate

Rezisten.� la insect

Con.inut crescut de licopen

Rezisten.� la boli

Propriet�.i de procesare �mbun�t�.ite

Rezisten.� la virusuri

Banane

Rezisten.� la boli fungice

Coacere �nt�rziat�
Avantaje/ dezavantaje ale alimentelor modificate genetic

P�rerile speciali.tilor �n agricultur� .i ale oamenilor de .tiin.� sunt �nc�

�mp�r.ite, �ntre cei
care sus.in c� aceasta ar fi o solu.ie pentru rezolvarea unor situa.ii precum
foametea din unele zone
din Africa sau Asia .i cei care spun c� acest tip de plante pun �n pericol
s�n�tatea oamenilor.

Avantaje

Dezavantaje

-rezisten.� �mbun�t�.it� la boli, d�un�tori .i

erbicide

-posibile boli umane (efecte toxice sau alergice)

-plante rezistente la secet� .i la d�un�tori

-efecte negative asupra dinamicii .i diversit�.ii

genetice a popula.iilor de specii din mediul
respectiv

-cereale cu con.inut crescut de protein

-apari.ia infertilit�.ii .i, implicit, sc�derea

natalit�.ii

-cereale f�r� gluten

-diminuarea rezisten.ei organismelor la microbe

(cre.terea bolilor infec.ioase)

-orez cu con.inut ridicat de vitamina A

-rezisten.a la antibiotic at�t la oameni, c�t .i la

animale

-semin.e de rapi.� cu acizi gra.i care pot fi

utiliza.i �n regimurile dietetic

-modificarea descompunerii �n sol a materialului

organic

-plante f�r� proteine provocatoare de alergii

(precum kiwi)

-dominarea produc.iei mondiale de alimete de

c�teva companii
-ro.ii cu coacere �n timpul transportului

-cre.terea dependen.ei de na.iunile industrializate

de c�tre .�rile �n curs de dezvoltare

-reducerea timpului de maturare

-etichetarea care nu este obligatorie �n unele .�ri

-biotransformare pentru produsele forestiere

Sursa: 1. http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricultura/11566-imbolnavirea-
organismul-prin-
inginerie-genetica.html

2. Genomycs.energy.gov
SITUA.IA MONDIAL�

Suprafe.ele cultivate cu plante modificate genetic la nivel mondial au dep�.it

anul trecut 160
milioane de hectare, �n cre.tere cu 8% fa.� de anul anterior, dar dublu fa.� de
anul 2004. Peste 16,7
milioane de agricultori din 29 de .�ri cultiv� organisme modificate genetic (OMG),
potrivit
raportului anual al ISAAA (International Service for the Acquisition of Agri-
biotech Applications).
Cre.terea suprafe.elor este de dou� ori mai rapid� �n .�rile �n curs de dezvoltare.
Acestea reprezint�
50% din cre.terea mondial� �nregistrat� de culturile transgenice, fiind a.teptat ca
�n acest an
suprafe.ele cultivate s� le dep�.easc� pe cele din .�rile industrializate.

Aproape 90% din suprafa.a plantat� cu organisme modificate genetic �n 2007 se

rezum� la
cinci .�ri �n America de Nord .i Sud, cu 80% �n Statele Unite, Argentina .i
Brazilia. O singur� .ar�,
Statele Unite, cultiv� peste 50% din culturile modificate genetic a lumii. Pe mai
pu.in de 3% din
suprafa.a cultivabil� din India .i China sunt plantate culturi modificate genetic,
dintre care aproape
exclusiv bumbac modificat genetic.

SUA este principalul produc�tor de culturi transgenice cu 69 milioane de hectare

cultivate,
fiind urmat� de Brazilia � 30,3 milioane de hectare -, aceasta fiind .i .ara cu cel
mai mare ritm de
cre.tere anual (20%). �n India, cultura bumbacului modificat genetic � 10,6
milioane hectare � a
devenit cea mai productiv�, �n timp ce �n China s-a ajuns la suprafete de 3,9
milioane de hectare. �n
Filipine, suprafe.ele cultivate cu porumb transgenic ating 600.000 ha, �n cre.tere
cu 20%.

Situa.ia mondial� a celor mai importante

culturi de organisme modificate genetic �n anul 2011

.ara

Suprafa.� cultivat� cu OMG (ha)

SUA
69 mil.

Brazilia

30,3 mil.

India (bumbac)

10,6 mil.

China

3,9 mil.

Filipine (porumb)

600 000

Sursa: http://www.forbes.ro
CULTIVAREA PLANTELOR MODIFICATE GENETIC �N EUROPA

Din punct de vedere legal soia modificat� genetic nu este autorizat� pentru
cultivare pe
teritoriul Uniunii Europene (UE). �n Rom�nia aceasta a fost interzis� �n anul 2006
�nainte de
aderarea la UE. Cultivarea de OMG f�r� autoriza�ie se sanc�ioneaz� cu amend� de la
50 000 la
80 000 lei.

Este autorizat�, �ns�, cultivarea porumbului modificat genetic MON810, "inventat"

de
compania Monsanto.

�n Uniunea Europeana exist�, �ns�, .ase state care au interzis cultivarea

porumbului
MON810: Fran.a, Germania, Austria, Grecia, Ungaria .i Polonia. Conform
eurobarometrelor
realizate �n ultimul deceniu, consumatorii europeni .i-au exprimat refuzul
categoric de a nu
consuma organisme modificate genetic.

Uniunea Europeana, una din pie.ele cheie pentru industria biotehnologic�, r�m�ne
�nchis�
culturilor transgenice, opinia public� fiind opus� acestui tip de alimente de mai
bine de zece ani.
Doar dou� culturi transgenice sunt autorizate s� fie cultivate �n UE, porumbul de
la
Monsanto, MON810 .i cartoful Amflora de la BASF. Porumbul a fost modificat genetic
pentru a
produce propria toxina �mpotriva d�un�torului comun Ostrinia Nubilialis (vierme
sfredelitor al
tulpinii porumbului).
Cartoful Amflora a fost modificat genetic pentru un con.inut sporit de amidon, dar
totodat�,
con.ine .i o gena marker de rezisten.� la antibiotice precum kanamicina .i
neomicina.

�n ceea ce prive�te Europa, anul trecut s-a �nregistrat o cre�tere de peste 25% la
suprafe�ele
cu porumb transgenic, suprafa�a cultivat� ating�nd 114 490 ha. Trebuie men�ionat c�
BASF a
�nghe�at �ncep�nd cu jum�tatea lunii ianuarie dezvoltarea �i comercializarea
tuturor culturilor
transgenice destinate continentului european.
 �n anul 2010, opt .�ri europene au cultivat plante transgenice, pe o suprafa.�
total� de 91 438
ha, astfel:

Sursa: �Ghid de buzunar. Culturi .i politici OMG�, pg. 24

Un studiu recent, efectuat de Universitatea din Reading, Marea Britanie a relevat

faptul c�
agricultorii europeni pierd �ntre 443 �i 929 de milioane de Euro �n fiecare an, din
cauz� c� nu li se
permite s� cultive plante transgenice. Dac�, de exemplu, agricultorii europeni ar
putea adopta
porumbul Bt rezistent la d�un�tori �i �n alte ��ri dec�t �n Spania, valoarea
estimativ� a beneficiului
pe care ace�tia l-ar ob�ine ar fi de 157-334 milioane de Euro/an. Dac� bumbacul
transgenic
rezistent la insectele d�un�toare ar fi disponibil pentru cultivare �i �n Uniunea
European�,
poten�ialul beneficiu de circa 80 de Euro la hectar pe care l-ar ob�ine
agricultorii care cultiv� �n
prezent circa 260.000 ha de bumbac �n Grecia �i Spania ar duce la un total de 20,8
milioane de
Euro/an.
estimare.JPG

Cre�terea estimativ� a venitului anual, dac�

porumbul transgenic ar putea fi cultivat �n toat� Europa

Sursa: �Ghid de buzunar. Culturi .i politici OMG�, pg. 25

Beneficiul estimativ al cultiv�rii soiei tolerante la erbicide �n Europa se

situeaz� �ntre 5
milioane �i 19 milioane de Euro. Introducerea rapi�ei oleaginoase transgenice �n
Europa le-ar aduce
agricultorilor din UE un beneficiu anual poten�ial de 195-318 milioane de Euro.

Europa import� o parte substan�ial� din furajele de care are nevoie, iar o mare
parte din
oferta mondial� pentru aceste produse este transgenic�. Un total de circa 30 de
milioane de tone
sunt importate anual �n Europa din ��ri ter�e, format din 13 milioane t de soia
boabe, 22 milioane t
de �rot de soia, 2,5 milioane t de porumb, 2 milioane t de rapi�� �i 0,1 milioane t
de bumbac.
Cresc�torii europeni de animale depind de importurile de soia, pentru furaje.
Europa import� cea
mai mare parte a soiei pe care o utilizeaz�, iar majoritatea acestor importuri
constau din culturi
transgenice din America de Nord �i America Latin�.

Opinia public� r�m�ne opus� alimentelor transgenice (conform Eurobarometer) .i

opiniile
guvernelor Europene r�m�n �mp�r.ite �n problema autoriz�rii plantelor transgenice
�n Europa.
Institutii relevante din UE:
Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara � EFSA

Responsabilitatea principal� a acestei autorit�.i, a.a cum a fost stabilit� �n

2002, este de a
oferi consultan.� .tiin.ific� pe toate problemele cu impact direct sau indirect
asupra siguran.ei
alimentare. EFSA desf�.oar� evalu�ri ale riscurilor asupra lan.ului alimentar,
inclusiv referitor la
s�n�tate .i mediu de via.� pentru animale .i s�n�tatea plantelor. EFSA coordoneaz�
evaluarea
.tiin.ific� a organismelor modificate genetic �n cadrul procedurii de autorizare a
noilor organisme
modificate genetic pe pia.a european�, conform Legisla.iei pentru Alimenta.ie .i
Hran� Furajer�. �n
cadrul EFSA func.ioneaz� un birou special desemnat pentru activit�.i pe tema
organismelor
modificate genetic: Biroul OMG.

Co-Extra
Co-Extra este un proiect finan.at de Uniunea European� cu implicarea sectorului
public .i
privat, oameni de .tiin.�, .i agen.ii de PR. Proiectul are scopul de a introduce
organismele
modificate genetic �n agricultura european�. Se concentreaz� pe co-existen.a
culturilor modificate
genetic cu cele nemodificate genetic .i pe promovarea organismelor modificate
genetic.

Centrul de Cercetare Combinat� - JRC (Joint Research Centre)

JRC, prin diferitele sale institute serve.te ca .i resurs� .tiin.ific� pentru

Comisia European�.
�n numele Directoratului General pentru S�n�tate (DG Sanco), JRC furnizeaz�
informa.ii publice
legate de organismele modificate genetic .i valideaz� metode pentru identificarea
(testarea)
acestora. Sub coordonarea JRC func.ioneaza Re.eaua European� a Laboratoarelor OMG,
re.ea care
const� �n peste 45 de laboratoare care dezvolt� .i valideaz� metode de testare a
organismelor
modificate genetic, precum .i colecteaz� materiale de referin.� necesare. Unul
dintre studiile
importante coordonate de JRC este: �O Analiz� Descriptiv� a Culturilor
Conven.ionale, Ecologice
.i Modificate Genetic .i a Certific�rii Semin.ei de Produc.ie �n UE - 2008.�
Directoratul General de Mediu - DG Environment

Este departamentul de mediu din cadrul Comisiei Europene .i are responsabilitatea

implement�rii legisla.iei �n domeniul organismelor modificate genetic.
File written by Adobe Photoshop
Created with GIMP
SITUA.IA �N ROM�NIA

Soia modificat� genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost

introduse �n Rom�nia �n anul 1998. Este vorba de 14 variet�.i de soia
modificat� genetic.

Cifre oficiale arat� c�:

- �n anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,
- �n anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG
- iar �n 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.
C�nd Rom�nia a devenit stat membru al UE �n anul 2007, soia MG a fost oficial
interzis�
pentru cultivare pe teritoriul Rom�niei, conform reglement�rilor europene (soia MG
nu era
autorizat� pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerat� nefezabil� din
punct de vedere
economic).

Porumbul modificat genetic MON810

Totusi, �n acela.ii an, �n luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru

cultivare �n Rom�nia un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce
apar.ine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat �n UE.
�n Rom�nia nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat
genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului.

Rom�nia este o .ar� �n care culturile de porumb au devenit o tradi.ie, de.in�nd un

patrimoniu
genetic valoros de variet�.i tradi.ionale de porumb. Cele aproximativ 3 milioane de
hectare cultivate
cu porumb nemodificat genetic sunt expuse contaminarii.
http://www.infomg.ro/storage/files/Situatia%20in%20Romania/GMO%20Cultivation
%20Romania.png
�n privin.a porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arat� c�
suprafe.ele pe
care a fost cultivat au intregistrat:

- �n 2007 - 332,5 ha.

- �n 2008 - 6130,44 ha.
- �n 2009 - 3243,52 ha.
- �n 2010 - 822,6 ha.
- �n 2011 - 588,18 ha.

Astfel, se poate analiza evolu.ia cultiv�rii acestui tip de aliment, pe perioada

2007- 2011.

Sursa: http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/
Situa.ia cultiv�rii porumbului modificat genetic pe teritoriul .�rii, �n perioada
2007- 20112

2007.png
2008.png
2009.png
2010.png
http://www.infomg.ro/storage/files/Situatia%20in%20Romania/Registre%20OMG/2011.png
2 http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/
Dezbateri Europene

�nc� din 2007, Rom�nia a ar�tat o puternic� atitudine pro OMG �n cadrul
dezbaterilor
europene. Exist� o serie larg� de discu.ii �n domeniul OMG �n cadrul structurilor
UE �n ceea ce
prive.te noi aprob�ri de OMG. Votul Rom�niei �n aceste discu.ii s-a situat fie �n
favoarea OMG-
urilor, fie neutru. Acest lucru demonstreaz� pe de o parte succesul eforturilor
depuse de companiile
produc�toare de OMG, pentru a influen.a decizia la nivelul autorit�.ilor rom�ne.ti,
iar pe de alt�
parte, lipsa de interes a autorit�.ilor de a evalua riscurile asupra mediului .i
s�n�t�.ii umane.
Deasemenea, guvernul rom�n ac.ioneaz� ca facilitator pentru Monsanto .i alte
companii
produc�toare de soia modificat� genetic. Acestea folosesc exemplul "experien.ei
rom�ne.ti" �n
cazul soiei modificate genetic pentru lobby �n cadrul Comisiei Europene.
"Experien.a rom�neasc�"
se refer� la succesul enorm pe care l-a avut soia modificata genetic �n Rom�nia .i
cum se poate
implementa o astfel de practic� la scar� larg�.
Rom�nia este singura .ar� din lume care a raportat o produc.ie la hectar mai mare
pentru soia
modificat� genetic dec�t soia conven.ional�. Datele despre produc.ia record nu au
fost niciodat�
verificate �n mod oficial .i nu au fost autentificate.

Legislatia OMG

�n ceea ce prive.te legisla.ia rom�neasc� �n domeniul OMG, aceasta este rezultatul

unei
armonizari gr�bite a normelor na.ionale cu directivele europene. Rom�nia este
statul cu cele mai
multe legi �n acest domeniu � 27 la numar � ce reglementeaza OMG-urile �ntr-o
maniera complicat�
ce las� loc interpret�rii. Multe dintre aceste legi nu au fost supuse dezbaterii
publice.

. Legea nr. 247 din 30/06/2009 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 472
din
08/07/2009 pentru aprobarea Ordonan�ei de urgen�� a Guvernului nr. 43/2007 privind
introducerea deliberat� �n mediu �i introducerea pe pia�� a organismelor modificate
genetic.
. Legea nr. 3 din 09/01/2008 - Publicat �n Monitorul Oficial nr. 21 din 11 ianuarie
2008.
pentru aprobarea Ordonan�ei de urgen�� a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea
�n
condi�ii de izolare a microorganismelor modificate genetic.
. Ordinul Guvernului nr. 98 din 25.01.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea �i func�ionarea Comisiei pentru Securitate Biologic�
. Ordinul Guvernului nr. 5 din 31/01/2008 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 111 din
12/02/2008- pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a
Hotar�rii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide,
aprobate
prin Ordinul ministrului sanatatii publice, al ministrului mediului si gospodaririi
apelor si al
presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor
(ANSVSA) nr. 1.321/280/90/2007.
. Ordinul Guvernului nr. 466 din 22/04/2008 pentru stabilirea componentei nominale
a
Comisiei de Securitate Biologica.
. Ordinul Guvernului nr. 55 din 16/01/2007 - Publicat �n Monitorul Oficial nr. 81
din 1
februarie 2007 -pentru �nfiin�area Registrului na�ional al informa�iei cu privire
la
modific�rile genetice din organismele modificate genetic �i transmiterea
informa�iei c�tre
Comisia European�.
. Hot�r�rea Guvernului nr. 497 din 23/05/2007 - Publicat �n Monitorul Oficial nr.
398 din 13
iunie 2007 -privind stabilirea unor m�suri pentru aplicarea Regulamentului
Parlamentului
European �i al Consiliului (CE) nr. 1.946/2003 din 15 iulie 2003 privind mi�carea
transfrontier� a organismelor modificate genetic.
. Ordonan.� de urgen.� a Guvernului nr. 44 din 23/05/2007 - Publicat �n Monitorul
Oficial nr.
438 din 28 iunie 2007 -privind utilizarea �n condi�ii de izolare a
microorganismelor
modificate genetic.
. Ordonan.� de urgen.� a Guvernului nr. 43 din 23/05/2007 - Publicat in Monitorul
Oficial,
Partea I nr. 435 din 28/06/2007 -privind introducerea deliberat� �n mediu .i
introducerea pe
pia.� a organismelor modificate genetic.
. Ordinul ministrului mediului nr. 1829 din 21/11/2007 - Publicat �n Monitorul
Oficial, Partea
I nr. 856 din 13/12/2007 -pentru aprobarea �ndrumarului privind evaluarea
riscurilor asupra
mediului �i s�n�t�ii umane, datorate introducerii deliberate �n mediu �i pe pia�� a

organismelor modificate genetic.

. Hot�r�rea Guvernului nr. 173 din 09/02/2006 - Publicat �n Monitorul Oficial,
Partea I nr.
206 din 06/03/2006 -privind trasabilitatea �i etichetarea organismelor modificate
genetic �i
trasabilitatea alimentelor �i hranei pentru animale, ob�inute din organisme
modificate
genetic.
. Hot�r�rea Guvernului nr. 256 din 22/02/2006 - Publicat �n Monitorul Oficial,
Partea I nr.
206 din 06/03/2006 -privind introducerea pe pia.� a organismelor modificate genetic

destinate utiliz�rii ca hran� pentru animale .i alimente.

. Ordinul ministrului agriculturii nr. 237 din 07/04/2006 - Publicat �n Monitorul
Oficial,
Partea I nr. 337 din 14/04/2006 -privind autorizarea cultiv�torilor de plante
modificate
genetic.
. Ordinul ministrului agiculturii nr. 284 din 26/04/2006 - Publicat �n Monitorul
Oficial, Partea
I nr. 377, din 03/05/2006 -pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii,
padurilor,
apelor si mediului nr. 462/2003 privind evidenta agentilor economici care cultiva
organisme
modificate genetic.
. Legea nr. 265 din 29/06/2006 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 586
din
06/07/2006 -pentru aprobarea Ordonan�ei de urgen�� a Guvernului nr. 195/2005
privind
protec�ia mediului.
. Ordinul ministrului agriculturii nr. 471 din 14/07/2006 - Publicat �n Monitorul
Oficial,
Partea I nr. 663 din 02/08/2006 -pentru modificarea �i completarea Ordinului
ministrului
agriculturii, p�durilor �i dezvolt�rii rurale nr. 237/2006 privind autorizarea
cultivatorilor de
plante modificate genetic.
. Ordinul ministrului agriculturii nr. 730 din 01/11/2006 - Publicat �n Monitorul
Oficial,
Partea I nr. 918 din 13/11/2006 -pentru aprobarea radierii soiurilor de soia
modificate
genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultur� din Rom�nia.
. Ordinul ministrului mediului nr. 606 din 06/07/2005 -Publicat �n Monitorul
Oficial nr. 704
din 4 august 2005 -privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor
introducerii deliberate �n mediu a plantelor superioare modificate genetic, �n alte
scopuri
dec�t introducerea pe pia��.
. Ordinul ministrului mediului nr. 838 din 15/09/2005 - Publicat �n Monitorul
Oficial, Partea I
nr. 864 din 26/09/2005 -pentru aprobarea �ndrumarului privind aplicarea anexei nr.
122
"Planul de monitoring" la Ordonan�a Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de
ob�inere,
testare, utilizare �i comercializare a organismelor modificate genetic prin
tehnicile
biotehnologiei moderne, precum �i a produselor rezultate din acestea, aprobat� cu
modific�ri
�i complet�ri prin Legea nr. 214/2002.
. Ordinul ministrului mediului nr. 923 din 06/10/2005 -Publicat �n Monitorul
Oficial nr. 937
din 20 octombrie 2005 -pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului
notific�rii privind introducerea pe pia�� a organismelor modificate genetic, ca
atare sau �n
produse.
. Norma ANPC din 07/10/2005 -Publicat �n Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din
27/01/2006
-privind autorizarea punerii pe pia.� a porumbului dulce din linia de porumb
modificat
genetic Bt11, ca aliment nou sau ingredient alimentar nou. Autoritatea Na.ional�
pentru
Protec.ia Consumatorului - ANPC.
. Ordinul ministrului mediului nr. 1295 din 23/12/2005 - Publicat �n Monitorul
Oficial, Partea
I nr. 42 din 17/01/2006 -pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului
notificarii privind introducerea deliberat� �n mediu a organismelor modificate
genetic, �n alte
scopuri dec�t introducerea pe pia.�.
. Legea nr. 59 din 11/03/2003 - Publicat �n Monitorul Oficial, Partea I nr. 192 din
26/03/2003
-pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la
Conven�ia privind
diversitatea biologic� (semnat� la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la
Montreal la 29
ianuarie 2000.
. Legea nr. 214 din 19/04/2002 - Publicat �n Monitorul Oficial, Partea I nr. 316
din
14/05/2002 -pentru aprobarea Ordonan.ei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de
ob.inere, testare, utilizare .i comercializare a organismelor modificate genetic
prin tehnicile
biotehnologiei moderne, precum .i a produselor rezultate din acestea.
. Legea nr. 266 din 15/05/2002 - Publicat �n Monitorul Oficial, Partea I nr. 343
din
23/05/2002 -privind producerea, prelucrarea, controlul �i certificarea calit�ii,
comercializarea semin�elor �i a materialului s�ditor, precum �i �nregistrarea
soiurilor de
plante.
. Legea nr. 86 din 10/05/2000 - Publicat �n Monitorul Oficial al Rom�niei nr. 224
din 22 mai
2000 -pentru ratificarea Conven�iei privind accesul la informa�ie, participarea
publicului la
luarea deciziei �i accesul la justi�ie �n probleme de mediu, semnat� la Aarhus la
25 iunie
1998.
. Legea nr. 58 din 13/07/1994 - Publicat �n Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din
02/08/1994
-pentru ratificarea Conven�iei privind diversitatea biologic�, semnat� la Rio de
Janeiro la 5
iunie 1992.
 Un aspect .i mai grav legat de legisla.ia OMG este aplicarea acesteia. Un exemplu
concret,
este felul �n care Rom�nia a pus �n aplicare interzicerea cultiv�rii soiei MG.
Eforturile depuse
pentru �nl�turarea acesteia din c�mpuri au fost superficiale .i iresponsabile. Mai
mult de at�t,
Registrul National al OMG din anul 2006 arat� faptul c� autorit�.ile nu aveau
niciun control asupra
cultiv�rii soiei MG nici �n momentul �n care era autorizat� �n Rom�nia. Exist�
numeroase cazuri de
date care lipsesc (loca.ii ale culturilor, dimensiuni ale culturilor, variet�.ile
cultivate, originea
semin.elor, destina.ia produc.iei etc.) precum .i date procesate gre.it (gre.eli
aritmetice de baza �
suma suprafe.elor).

Etichetare

Legisla.ia rom�neasc� prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind

obligatorie
�nca din iunie 2006 (Legea 106/2002 � prevederile legate de OMG fiind completate de
HG
173/2006). Aceasta lege �n vigoare, nu este implementat�. Nici in prezent nu exist�
nici m�car un
produs alimentar sau furajer comercializat pe pia.a din Rom�nia, care sa fie
etichetat ca fiind
modificat genetic sau ca av�nd ingrediente modificate genetic. Astfel, consumatorii
din Rom�nia
sunt priva.i de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse ne-
modificate genetic,
neput�nd identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a
etichetei.

Opinia public�

81,5 % dintre rom�ni vor ca autorit�.ile de la Bucure.ti s� interzic� Organismele

Modificate
Genetic (OMG), �n timp ce trei sferturi dintre ace.tia nu doresc s� consume astfel
de produse, relev�
un sondaj de opinie realizat de IMAS, la comanda Centrului de Informare pentru
Organismele
Modificate Genetic-InfOMG.

De cealalat� parte, Federa.ia Na.ional� a Produc�torilor Agricoli din Rom�nia

consider� c�
argumentele asocia.iilor "anti OMG" din punct de vedere .tiin.ific .i tehnic sunt
lipsite de rigoare.
Potrivit FNPAR, importurile de materii prime sau subproduse, provenite din culturi
modificate genetic, continu� s� fie permise. FNPAR sus.ine c� scoaterea soiei
modificate genetic
din cultur� a dus la pierderi de 1,2 miliarde de euro anual pe �ntreaga filier� �n
Rom�nia. 3

3 http://www.ziare.com/economie/agricultura/cultivarea-plantelor-modificate-
genetic-pro-si-contra-1017118
Recunoa.terea produselor modificate genetic4

4 http://www.gazetadeagricultura.info/marketing/12120-recunoasterea-produselor-
modificate-genetic.html

�ntregul secret const� �n descifrarea etichetei, adic� acel autocolant lipit

direct pe coaja
legumei/fructului sau, dup� caz, pe punga �n care sunt ambalate acestea (de ex. la
portocale).

Orice etichet� are �ntre 4-5 cifre:

. dac� produsul are 4 cifre (de ex. 4021) �nseamn� c� a fost crescut �ntr-un mediu
normal, �ns�
nu BIO. Produsul �ns� NU a fost modificat genetic.
. dac� produsul are 5 cifre, iar prima cifr� incepe cu 9 (de ex. 96584), �nseamn�
ca este BIO.
. dac� produsul este format din 5 cifre, iar prima cifr� este 8 (de ex. 86584),
�nseamn� c�
acesta a fost modificat genetic.

Printre gigan.ii biotehnici se enumer�:

*
Monsanto
*
Ventria BioScience
*
Dow Chemical Corporate
*
Bayer CropScience
*
Syngenta
*
DuPont
*
BASF.

Orez cu gene umane?

Chiar �ntre organismele modificate prin inginerie genetic�, exist� un caz cu totul
special.
Este un orez ce con�ine gene umane, produs de compania Ventria Bioscience �i care
este cultivat
acum pe circa 1600 de hectare �n Junction City, Kansas, SUA � poate �i prin alte
p�r�i, �i cea mai
mare parte a oamenilor habar n-au c� exist� a�a ceva.
Firma cultiv� de c�iva ani buni �n secret soiul de orez modificat cu gene din
ficatul uman, �n scopul
de a preleva proteinele dezvoltate de acest �Frankenorez� �i de a le folosi la
producerea de
medicamente. Cu aprobare de la USDA � departamentul agriculturii din SUA � Ventria
a luat una
din cele mai larg r�sp�ndite cereale din lume �i o folose�te drept catalizator
pentru ob�inerea de noi
medicamente.
Ini�ial, cultivarea acestui tip de OMG, �n trei variet�i, a fost limitat� la
interiorul laboratoarelor. �n
2007, Ventria a scos orezul afar�, �n aer liber.
Compania a �ncercat s�-l cultive mai �nt�i �n Missouri, dar a �nt�mpinat rezisten��
din partea
Anheuser-Busch �i a altor firme, care au amenin�at s� boicoteze tot orezul produs
�n acel stat dac�
Ventria ar fi plantat orezul �n grani�ele statului din inima SUA. A�a �nc�t Ventria
s-a mutat cu
plant�rile �n Kansas.
Problema cea mare const� �n faptul c�, de�i acest tip de orez nu a fost aprobat
pentru consumul
uman, este cultivat �n c�mp deschis, unde poten�ialul de �nmul�ire necontrolat�
este uria�, iar
pericolul pentru s�n�tatea public� este, de asemenea, pe m�sur�.
Cu toate protestele care au urmat con�tientiz�rii acestor riscuri, USDA (U.S.
Department of
Agriculture) a aprobat cultivarea �n c�mp deschis a acestui orez. �i aceasta dup�
ce FDA (Food and
Drug Administration) a refuzat autorizarea OMG-ului produs de Ventria �n 2003.

�n concluzie, impactul organismelor modificate genetic poate s� fie at�t pozitiv,

c�t .i
negativ, at�t asupra umanit�.ii, c�t .i asupra mediului �nconjur�tor. Informarea cu
privire la acest
subiect las� de dorit, oamenii nefiind con.tien.i de ceea ce consum�, cu at�t mai
pu.in la efectele a
ce consum� asupra a tot ce �i prive.te.

Modificarea genetic� constituie o �ncercare a umanit�.ii, a stiin.ei de a dezvolta

produse mai
bune, mai rezistente �n timp .i �mpotriva factorilor d�un�tori, o privire c�tre
viitor .i evolu.ie, �n
vederea �mbun�t�.irii st�rii sociale .i economice
Bibliografie

Ghid de buzunar. Culturi .i politici OMG

http://www.realitatea.net/ce-sunt-organismele-modificate-genetic-sunteti-de-acord-
cu-
ele_821597.html

http://www.agir.ro/buletine/41.pdf

http://www.infomg.ro/web/ro/Legislatie_OMG/Legislatie_RO/

http://www.gazetadeagricultura.info/marketing/12120-recunoasterea-produselor-
modificate-
genetic.html

http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricultura/11566-imbolnavirea-
organismul-prin-
inginerie-genetica.html

http://www.ornl.gov/hgmis/elsi/gmfood.shtml

http://www.badpolitics.ro

http://www.forbes.ro/Culturile-transgenice-acopera-10-din-supratele-cultivate-din-
lume_0_3743.html

http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/