Am conectat bateria cu borna(-) la masă. Tensiunea bateriei este de 5V.

Am modificat valoarea
Rezistenței la 500 Ω. LED-ul de tip CQ X35A, implicit. LED-ul l-am conectat cu catodul la masă.

Am pornit simularea interactiva, LED-ul s-a aprins.

Fig.1

Apoi, am modificat schema, adăugând un element de măsură ce indicaă valoarea curentului care trece
prin acel conductor. Am pornit simularea, iar valoarea curentului indicată este de 6,96 mA.

Fig. 2

Am mai adăugat un element nou de măsură în schemă- cosă de tensiune, care indică valoarea tensiunii
în acel nod.Am calculat valoarea tensiunii de pe anodul diodei, prin aplicarea Legii lui Ohm U = I ▪ R.

0,00696 A * 500 Ω = 3,48 V

5 V- 3,48 V= 1,52 V
Rezultatul coincide cu valoarea indicată de pe anodul diodei.

Fig. 3

Am modificat rezistența la valoarea de 200 Ω. Am aplicat încă o dată Legea lui Ohm pentru acest circuit.

0,01706 A * 200 Ω = 3,41 V

5 V – 3,41 V = 1,59 V

Valoarea obținută coincide cu valoarea indicată de pe anodul diodei.

Fig. 4

Am modificat schema înlocuind elementul de tip baterie cu o sursă de tensiune. Borna(-) am conectat-o
la masă. I-am dat undei forma sinusoidală, și am specificat amplitudinea tensiunii de 5 V.
Am pornit simularea și am remarcat faptul că pentru tensiuni mai mari de 1,5 V curentul este de ordinul
mA, iar pentru tensiuni mai mici de 1,5 V curentul este de ordinul nA. Acest lucru se întâmplă, deoarece
LED-ul este o diodă care lasă curentul să treacă într-un singur sens. Condiția de conducție este
îndeplinită dacă tensiunea de pe anodul diodei este mai mare decît tensiunea de deschidere a diodei.

Fig. 5

Am cerut o simulare pe o perioadă de 100 ms.

Fig. 6

Pe acest grafic se observă evoluția tensiunii de excitație (tensiunea provenită de la sursa de tensiune din
circuit), și tensiunea de pe anodul diodei. Se mai poate observa și evoluția curentului prin circuit.
Curentul este pozitiv, și are o valoare diferită de zero, doar atunci când dioda conduce. Dacă tensiunea
din anodul diodei este mai mică decât tensiunea de deschidere a diodei, atunci curentul prin circuit este
aproape nul.
Am implementat o nouă schemă: trei conexiuni la masă, trei surse de tensiune, trei cose de tensiune.
Am urmărit realizarea unei rețele de energie electrică trifazată. Valoarea efectivă a tensiunii de fază este
220 V. Pentru configurarea celor trei generatoare am calculat amplitudinea maximă a tensiunii.

𝑈𝑚𝑎𝑥 = 𝑈𝑒𝑓 * √2

𝑼𝒎𝒂𝒙= 220V *√2= 311, 13 V

Pentru prima sursă de tensiune, i-am dat undei formă sinusoidală, am specificat aplitudinea 311,13 V,
fecvența 50 Hz și faza de 0 ⁰.

Pentru cea de-a doua sursă, unda- formă sinusoidală, amplitudinea- 311,13 V, frecvența 50 Hz și faza de
120 ⁰.

Pentru cea de-a treia sursă, unda- formă sinusoidală, amplitudinea- 313,13 V, frecvența 50 Hz și faza de
240 ⁰.

Alegând modul de simulare AC, am pornit simularea intercativa. Valorile aplitudinilor indicate de cose
sunt exact cele introduse la proprietățile surselor de tensiune. Fazele indicate de cose sunt diferite de
cele introduse , dar decalajul de fază dintre ele s-a păstrat.

Fig. 7
Am cerut analiza tranzitorie pe o perioadă de 40 ms.

Fig. 8

Pe acest grafic am observat evoluția celor trei tensiuni, ale celor trei generatoare de tensiune,
corespunzătoare celor trei faze. Aceste generatoare de tensiune au, toate, un punct comun, cel conectat
la masă. Astfel, conexiunea acestora se cheamă conexiune de tip stea.

Am adăugat un multimetru cu două terminale. Am specificat modul de funcționare AC Voltage, pentru a

măsura tensiunea alternativă, și Effective, pentru a indica valoarea efectivă a acesteia.

Fig. 9