83

Prisma ortorombicii e forma primitivei a sistemului ortorombic.

Observare Ne putem inchipui o prismd ortorombicd astfel. Desfacem cloud
carp aa ca sd formeze fiiecare un unghiu ascutit qi le alipim ca sa se for-
meze la capete eke un romb. Cotorul cdrtilor reprezintd muchiile laterale
ascutite.
Forme derivate. Modificad muchiile si unghiurile prismei orto-
rombic obtinem mai multe forme derivate.
I. Modifichri fäcute pe muchii. Fiindca muchiile sunt de trei
feluri, vom face modificari la fiecare fel de muchi.
1. Modificeiri pe muchiile bazice. Vom modifick ca la cub, o
muche bazica printr'o fata si vom repeti aceastà modificare la toate
muchiile bazice.
Piramida sau octaedrul cu baza rombicä. Aceasta forma are
8 fete ca si octaedrul dela cub. Fetele sunt triunghiud isoscele.
Muchiile, tot 12 ca la octaedru, sunt de douà fe-
luri, 4 bazice, mai scurte, si 8 culminante, mai
lungi. Unghiurile solide, 6 de toate, sunt de douà
feluri: 4 laterale si 2 culminante. Axele sunt ace-
leasi ca la forma primitiva. Ele unesc unghiurile
solide opuse. Si aceasta forma trebueste sa fie ti-
nutà astfel in mamà in cat axele sa ocupe pozitile
aratate la forma primitiva.
Octaedrul cu baza rombical se mai numeste pi-
ramida ortorombicä 0 fiindca are fetele lui ase-
zate pe fetele prismei din 'care a luat nastere, se
mai numeste protopiramida sau piramida de In-
taut fel. Fig. Ili. Octaedrul
ortorombic sau pira-
2. Modificeiri fäcute fie muchiile laterale. Am mida ortorombictt.
spus, cà aceste muchii sunt de douà feluri, douä
ascutite si doug obtuze. Vom aveà prin urmare doua feluri de
forme derivate.
a) Modificari facute pe muchiile laterale asculite. Modificând
muchiile a c si b d prin cede o farci, egal inch-
Data' pe fetele muchiii, cal:a-tam dousa. fete B. P I N.
..-
Aceste fete poarta numele de pinacoid, 0 fiindca
merg paralel cu diagonala cea scurta a rom-
bului se numeste brachipinacoid.
Modificand aceleasi muchii a c 0b d prin cate
cloud fete ca la cubul piramidat, capatam patru
fete derivate. Acestea formefaza impreunä o altä
-...
prisma.
b) Modificari pe muchiile laterale obtuze, fg
Fig. 118. Modificare 0 e h, sunt la fel cu cele de mai sus. Când modi-
ficarea se face printr'o singurà fata, rezulta un
pentru brachipinacoid
B. P I N
macropinacoid M. P IN, fiindca fetele acestuia
merg paralel CU diagonala cea lunga a rombului. Cand modifi-
carea se face prin douà fetc rezultä tot o prisma.

www.digibuc.ro
 84

II. Hodificari acute pe unghiuri. Fiinded i unghiurile prismei orto-

rombice sunt de doug feluri, vom aveà tot cloud cazuri de studiat.
1. Modificari Acute fie unghiurile ascutite a, b, c, d,
a) Dacg modificarea se face printeo singurg fatg, atunci rezultg
doug fete sus si doug jos. Prelungind aceste fete Ong la ?titre-
tgerea lor, ia nastere o pereche de fete care are inatisarea unui
acoperis de case. Aceste fete se numesc din aceastg cauzg dom.
Fiindcg ele merg paralel cu diagonala cea scurtg a rombului se
numese brachidom.
b) Dacg modificarea se face prin doug fete, atuncia rezultg 4
fete sus si 4 fete jos. Prelungind aceste fete pg.ng la intretgerea
lor, ia nastere o formg cu 8 fete. Aceastg forma e tot un octaedru
ortorombic sau o piramictei ortorombicti. Aceastá
piramidg e inversg cu prisma primitivg; ea are axa

Fig. res. Forma

compusa din-
Fig. tn. Modificare Fig. IV). Prisma Fig. ter. Prismg tr' un macropi-
pentru macropinacoid cu cu tnacrodom naco id M gi bra-
M P I N. brachidom dom. DOM. chipinacoid B.

orizontalg mare in loc de cea micà i vice versa fata cu prisma.

2. Modificeiri feicute fie unghiurile obtuze e, f, g, h. Aceste mo-
dificgri sunt la fel cu cele precedente.
a) Dacg modificarea se face printr'o singurà fatg rezultg un dom.
Fiindcg fetele acestuia merg paralel cu diagonala cea lungg se nu-
meste macrodom.
b) Dacä modificarea se face prin câte doug fete rezultà o pi-
ramidg.
Forme le compuse din acest sistem cuprind fete de la diferite
forme simple. Asa sunt formele din fig. 120, 121 cari cuprind fete
de prisme i fete de brachidom sau macrodotn. Tot asà cristalul
de sulf octaedric din fig. 113 are fete dela doug feluri de octaedri,
unul mai ascutit si altul mai obtuz.
De asemenea, un macropina.coid M i un brachifiinacoid B ne
dg o formg compusg cu inatisare de prisma cu baza de drefit-
unghiu fig. 122; aceastg formà nu e simpll cum s'ar Oreg.. La
drept vorbind, i prisma e o forma compusa, cgci bazele nu sunt
la fel cu fetele laterale.
Cristale in forma de ace si cristale in forma de foi. De multe
ori, cristalele cresc in directia unei axe si se subtiazä in celelalte
directii. In acest caz iau inatisarea unor ace. Asg, sulful cristalizat
prin topire avea Infätisarea de ace. Alte ori cristalele se latesc

www.digibuc.ro