85

au infdtisarea de foi. Asä sunt cristalele de sulf obtinute prin eva-

porarea unei solutiuni de sulfurá de carbon. Aceastä abatere dela
forma regulatä se intAlneste des in naturä.
Corp dimorf. Corp polimorf. Am väzut, ea' sulful tristalizeazI
si in sistemul ortorombic, descris mai sus, si in sistemul clinorombic,
pe care 11 vom descrie mai tärziu. Zicem, el sulful e un corp di-
mor f; fenomenul se numeste dimorfism. Când un corp cristali-
zeazä in mai mult de douä sisteme, se numeste polimorf, iar feno-
menul se numeste polimorfism.

Hidrogenul sulfurat.
Istoricul.. El a fost descoperit in 1773, de Rouelle, care l'a numit aer
puturos.
Starea naturalä. El se ggseste in gazele esite din vulcani, in
unele ape minerale (sulfuroase), intre productele de putrezire ale
materiilor vegetale i animale, precum in ouäle stricate, cimitire, bälti
si latrine.
Prepararea. Experientd. Punem inteo eprubetà o bucátia de sulfurti
de fer. Turnlm putin acid clorhidric. Se produce un corp care miroase a
oul stricate.
Explicare. Corpul care miroase e hidrogenul sulfurat. El a luat
nastere din combinarea hidrogenului din acidul clorhidric cu sulful
din sulfura de fer. Putem scrie :
Acid clorhidric i Sulfurci de fer Hidrogen sulfurat Clorurti feroasit
(clor+hidrog.) (sulf+fer) (hidrog.+sulf) (ferd-clor)

In laborator, se preparà hidrogenul sulfurat tot din sulfura de fer si

acid clorhidric. Ne slujim in acest caz de aparatul Kipp. Sulfura
de fer o punem unde am pus zincul, când am preparat hidrogenul,
iar acidul ti turnAm prin pálnia aparatului, (fig. 37).
Analizandu-se hidrogenul sulfurat, s'a gasit fientru Ip. hidro-
gen z6 p. sulf.
Proprietiti fizice. Ele e un gaz färg coloare, cu miros displäcut
de ouä stricate. Densitatea lui este 1,1912; fafa cu aerul este prin
urmare ceva mai greu. Apa dizolvä la 0° de 3-4 ori volumul
säu de hidrogen sulfurat. Aceastä solutiune se numeste apri de hidro-
gen sulfurat si se intrebuinteazä ca reactiv in analiza corpilor.
Se preparà introducând hidrogen sulfurat In apä. A fost lichefäcut
Hidrogenul sulfurat lichid e mai usor ca apa, are
densit. 0,9.
Proprietiti chimice. Experientet. 1. Aprindem hidrogenul sulfurat care
ese printr'o teavg, ca la armonica chimicd. El se aprinde qi arde cu o
flack-A albástrue.

www.digibuc.ro
 86

In acest timp, hidrogenul din el se preface in apä, iar sulful in

bioxid de sulf.
2. Umplem o eprubefl cu Iiidrogen sulfurat, tingnd-o cu gura in jos de
asupra tubului pe unde ese gazul. Apropiem eprubeta de o lumánare. Se
produce o flacär i un praf galben care se arazá pe dinlguntru eprubetei.
Din cauzA ea' hidrogenul sulfurat nu a avut aer destul, a ars nu-
mai hidrogenul, iar sulful a rämas neoxidat i s'a asezat pe eprubetà.
3. Apa de hidrogen sulfurat care a stat mai multd vreme la aer se tur-
burg. Aerul a oxidat hidrogenul sulfurat ; hidrogenul s'a prefácut In apg,
iar sulful a rämas neoxidat In apg.
Aceastä oxidare se intamplä in naturà cu apele sulfuroase care
devin cu inatisare läptoasä prin precipitarea sulfului. Uneori oxi-
darea are loc panä la formare de acid sulfuric.Dumas a observat,
cä din cauza aceasta rufele dela statiunile balneare sulfuroase sunt
distruse repede prin formarea acidului sulfuric.
4. Introducem hidrogen sulfurat In solutiuni de sulfat de cupru, de sulfat
de cadmiu, de sulfat de zinc amestecat cu amoniac, de clorurit de stibiu-
Se formeazg precipitate colorate .1n negru, galben, alb, portocaliu.
Aseste precipitate sunt : sulfurd de cupru, sulfurd de cadmiu,
sulfurd de zinc, sulfurei de stibiu.
Intrebuingiri. Hidrogenul sulfurat e intrebuintat foarte mult In chimia ana-
Utica, pentru recunoWerea i separarea corpilor cu ajutorul precipitatelor.
Apele minerale care contin hidrogen sulfurat se intrebuinteazä
contra boalelor de piele, etc. El este Insä o otravä puternicä : V25,
din atmosferä omoará un cal, Vsoo un cAine, Visoo o pdsäre.

Bioxidul de sulf sau anhidrida sulfuroasà.

lstoricul. Acest çompus s'a cunoscut odatg cu sulful. Principalele sale pro-
prietäti au fost studiate de Stahl ; compozitia sa a fost determinatä de La.
voisier.
Starea naturalá. El se gáseste In emanatiunile vulcanilor activi
si in. solfatari.
Prepararea. Experienta. Aprindem putin sulf pe o cgrámidä. Se produce
un corp gazos care are un miros lntepätor. Acesta e bioxidul de sulf.
Explicare. Sulful s'a combinat in aceastä ardere cu oxigenul din
aer si s'a transformat In bioxid de sulf. Aceasta metodä de a pro-
duce bioxid de sulf e intrebuintatä numai in fabricele cari produc
acid sulfuric, si in care se arde sulf in cuptoare anumite.
Prin arderea piritei in aer se obtine de asemenea bioxid de sulf
in fabrici.

www.digibuc.ro