41

1. Am vazut la hidrogen, cà prin electroliza Oa se obtine lii

fabrici i oxigen. Acest oxigen este comprimat in vase de otel 'Ana
la 100 atmosfere. Intr'un vas de acestea (cilindru sau bornba) de
10 litri infra astfel 1 m. c. oxigen. Avem aici o aplicatie a legii
Boyle-Mariotte. Presiunea fiind de 100 de atmosfere, volumul de
un metru cub. (1000 litri) masurat la 1 atmosfera se face de- 100,
ori mai mic, adica 10 litri.
2. Descompunând oxidul rosu de mercur prin caldura, (Priest-
ley 1774).
Oxid ropt de mercur = Mercier + Oxigen
AparatuI, in care se face
reactiunea aceasta e compus
dintr'o retortä de sticla. A
(fig. 47), in care se pune oxi-
dul rou de mercur, Oxigenul
se aduná in cilindru E, iar
mercurul ramâne parte in re-
torta, parte se sublitneaza. In in.
Aceastá experienta se poate
face mai lesne, dupä cum am
vázut, incalzind oxidul de mer-
cur lute() eprubetä.
3. Calcinând cloratul
de potasiu.
Exfieriengt. Incalzim pu- Fig 47. Prepararea oxigenului din oxidul de mercur.
tin clorat de potasiu Inteo
eprubeta. IntrOduednd on bat aprins fárá flacarä in eprubetd, dap ce do-
ratul de potasiu s'a topit, batul se aprinde cu fiaeärä i arde cu o lumina
vie. Descompunerea care are loc poate fi scrisa :
Clorat de potasiu Clorura de potasiu Oxigen
(Clor, oxigen potasiu) (Clor potasiu)
Aparatul pentru prepararea In mare este compus din o retort& de sticlä,
(fig. 48) in care se pune clorat de potasiu. Oxigenul se aduná sub apa; sau
In o eprubetä sau In gazometru, iar clorura de potasiu ramâne In retorta. Cu.
50 gr. clorat, obtinem 29 litri oxigen.
Nu trebue a se Inallzi prea repede, caci se formeazá fierclorat de potasiu,.
care se descompune cu greutate numai la temperaturi ridicate.
Cloratul de potasiu trebue sá fie foarte curat, de oarece chiar numai cu urme
de substante organice (praf, hârtie, etc.) face explozie. Incercarea sh face in-
calzind putin clorat de potasiu o eprubeta. Daca descompunerea se face
In liniqte se poate repeti í in mare.

3. Calcinând bioxidul de mangan (pirolusita).

4. Este mult mai bine a se calcira impreund cloratul de potasiu
amestecat cu V, din greutatea sa bioxid de Mangan. Si cu acest
amestec trebue sa se faca proba de incercare inteo eprubeta.
5. Astazi se prepara oxigen lichid din aerul lichid (a se vede5.
acesta).

www.digibuc.ro
 42

Proprietäti fiziee. Oxigenul e un corp gazos faira coloare,, gust

miros, cu densitatea = 1,10563. El a fost lichefâcut tntAia. oarg
de Pictet si Cailletet (1877).
Oxigenul lichid fierbe la-184° sub presiunea normalä, când den-
sitatea lui este 1,124. El a fost solidificat ca ajutorul hidrogenului
lichid. Se topeste, pe la 200°.

Fig. 48. Prepararea oxigenului din clorat de potasiu.

Oxigenul e solubil in apà i alcool, precum i in argint topit. 100

volume de apà disolvä la 00 un volum oxigen, lar argintul un vo-
lum de 22 de ori mai mare decât volumul sat'.

Fig, 49. Arderea car- Fig. 5o. Arderea fosforu- Fig. 51. Arderea ferului in
bonului in oxigen. lui sau sulfului in,oxigen. oxigen.

Proprietlti chimice. Oxigenul se combinä cu toti corpii simpli

afarà de fluor, cu care nu se cunosc combinatiuni pAna acum. Cu

www.digibuc.ro
 43

cei mai multi corpi se combin g. direct, cu desvoltare de caldura si

lumina. El este tipul comburantilor. latà cateva exemple
Dacä introducem un batisor de brad sau o lumanare, cari au nu-
mai cateva puncte inrosite, intenn vas cu oxigen, ele se aprind
ard cu fiacara vie (fig. 52).
Carbonul, fosforul, sulful, ferul, etc., aprinsi i introdusi intr'un
vas cu oxigen, ard cu flacarä vie, (figurile 49, 50, 51).
Definitie. Numim oxid combinatiunea
-unui corp simplu cu oxigenul. Apa este
cxid de hidrogen.
Arderea lemnului, seului, petroleului,,
spirtului, hartiei, etc., in aer sau oxigen
este o oxidare, adica o combinare a ele-
mentelor lor, carbon si hidrogen, cu oxi-
genul. Aceste oxidari se fac cu desvoltare
de caldurä si lumina (foc, flacaira), In mod
violent, si se numesc oxideéri iuti sau
combustiuni.
Ferul i metalele, pe langa oxidärile
iuti (fig. 51) se mai pot oxidà i incetul
cu incetul, producând tot oxizi ; aceste
oxidäri se numesc oxideiri lente (rugi-
nirea ferului).
Astfel de oxidari lente se produc si Fig. 52. Aprinderea udei lum2.nari.
in corpul nostru. Oxigenul introdus in' care are nurnai atevb. puncte inropte
in oxigen.
corp, prin respiratiune, oxideaza tesaturile
diferitelor organe, producand caldura animala, apa i bioxklul de
carbon. Faptul acesta a fost dovedif de Lavoisier la 1777.
.Experiengl. Utnplem cu apä. o sticlá de doctorii (100-200 gr), cu peretii
ceva mai grosi. Intoarcem sticla cu gura in jos inteun vas cu apä. Intro-
ducem oxigen in sticla pâra ce s'a läsat apa cu o treime.. Introducem hi-
-drogen pânä ce sticia s'a golit cu totul de apà. Avem, :prim urmare, un
-volum de oxigen i cloud volume de hidrogen. Astupäm sticla cu un dop
si o învalim bine Intrio arpa udä. Scoatem dopul i apropiem de gura
o lumânare aprinsä. Se produce o explozic cu o pocniturl case
poate sparge uneori sticla.
Aceastà experienta ne arata, ca douà volume de hidrogen s'au
combinat cu un volum de oxigen pentru a forma apa. Explozia
se explica prin faptul, cä in timpul combinarii s'a produs caldurä.
Aceasta .caldura a dilatat ash de mult vaporii de apa formati, incat
acestia nu mai puteau incapea in sticla si au apasat pe sticla esind
cu putere in atmosfera, daca nu au putut-o sparge.
Aceesta expe.rientà ne aratä principiul motorilor cu benzina in-
trebuintati la automobile. In acesti motori, avem. un amestec de
vapori de benzina si de aer care fac explozie in corpul de pompa
hiving pistonul producând putere i miscare.

www.digibuc.ro
 44

Observare. A trebuit sl înv.lirri sticla cu o carpa udg pentru a ne feri de

bucätele de sticlä care sunt aruncate cu putere in caz când se sparge
Cgrpa trebue sä fie udá ca sá nu se desfacg In cazul exploziei.
Experientd. Intr'o besici de bou la care am legat un tub cu robinet In-
troducem 2 volume de hidrogen, si 1 volum de oxigen. Punem un tub de
sticla sau de cauciuc la tubul cu rpbinet i sufläm baloane de sdpun cu
acest amestec. Baloanele se ridicg In aer si pot ,fi aprinse cu o lumânare,
and pocnesc cu putere (fig. 40).
Observare. Aprinderea besicilor umplute astfel trebue &cued numai dupa
ce baloanele s'au desprins de gura tubului. Altfel, poate luà foc tot amestecul
din besica de bou si se poate produce o explozie prea puternicg si care poate
fi periculoasä.
Aceste douri experienti ne aratg de ce trebue sg fim cu multg bggare de
searnfi când aprindem hidrogenul la gura aparatului de hidrogen. Se poate in-
tâmplà uneori sâ se gäseascg aer in aparai care formeazá cu hidrogenul arnestec
explozibil. Când aprindem .acest amestec, aparatul se face in bucati si nu
odatä a rank gray pe cei de prin prejur.
Intreôuinjarea. Oxigenul se intrebuinteaa in chimia industrial& pentru pre-
pararea unui numgr mare de combinatiuni oxigenate, i pentru albirea mate-
riilor textile.
El se intrebuinteazg. In medicing, sau pentru a fl respirat de cgtre anernici
ofticosi, etc., sau disolvat In apg (îritocmai ca apa gazoasg) pentru a stimula
digestiunca, etc.

Fig. 53. Sullitor cu oxigen §i hiclrogen.

El servelte pentru producerea temperaturilor ridicate. Daeg ardem gaz de

luminat si mai cu seamg hidrogen In oxigen, se produce o temperaturg, la
care se topesc cu inlesnire toate metalele, chiar i platinul.
Oxigenul si hidrogenul, pIstrate In gazometre separate, sunt introduse In-
tr'un aparat numit sullittor, fácut de Deville (fig. 53), in care oxigenul inträ
prin 0 In teava interioarg, iar hidrogenul prin H in teava exterioarg. In dru-
mul lor pang la b se amestecä aceste gaze si la esire pot fi aprinse. Apara-
tul serveste -Pentru topirea i lipirea metalelor.
Daeg indreptgm aceastg flacgrä peste un bastonas de var nestins sau
de magnezie, acestea sunt incglzite la rosu alb si dau o lumina aproape
tot atat de puternicd ca lumina electricg, numitä lumina lui Drummond, ln-
trebuintat& pentru Iuminat, telegrafia optida militarg, cinematograf, etc. (fig. 54).
Acizi. Am vázut, ca" sulful i fosforul ard in oxigen. Aceste ar-
deri sunt insotite, pe lAnga luminà, i de producere de fum.
Experientit. Sg punem in vasele in care am facuf aceste experiente pu-
ting apg i sä, le läsgm astupate citva timp. De la o vreme, fumul dispare
si la urmd vasele sunt trasparente. FumuI e format din bioxidul de sulf

www.digibuc.ro
 45

intr'un vas idin trioxidul de forfor in celalalt vas. Disparitia acestor oxizi
*se datoreste disolvärii lor iii apa din vase. Sá punem in apá ca.te. o bu-
catica de heirtie albastrci de turnesol. Härtia se face ro,sie.
Explicare. Din unirea bioxidului
de sulf 0. a trioxidului de fos for
LU apa, au luat nastere doi corpi
cad inrosesc hârtia albasträ de tur-
nesol. Asemenea corpi se numesc
acizi.
Definitie. Numim acid un corp
,care,disolvat in apd,inroseste
albastrei de turnesol si care
are gust acru. Un acid cuprinde
pe iángá un corp, ca sulfUl sau
Josforul, si oxigen si hidrogen.
Sunt câtivä acizi care n'au oxi-
gen (Aà e acidul clorhidric).
Metaloid. Un corp simplu care
loate da nastere la un acid se
numeste metaloid. Sulful, fosforul,
sunt metaloizi.
Reducerea oxizilor prin hidro-
gen. Am väzut, cä hidrogenul se
-combind lesne cu oxigenul for- Fig. 54. Lumina lui Drummond.
mând apä. Hidrogenul poate luà
oxigenul si dela oxizii multor metale.
Experienta. Trecem hidrogen uscat printr'o teavá de sticlä. A in care in-
c6.1zim cu o lampä praf de oxid de fer. Intrerupem dupá o orä. trecerea

Fig. 55. Reducerea oxidului de fer prin hidrogen la cald.

hidrogenului. Desfacem tubul i arund.m praful in aer. Acest prat' se

afirinde singur; el se numeste fer piroforic.

www.digibuc.ro