88

Experienta se face ca la prepararea unei solutiuni de acid clorhidric îr

apg (fig. 93).
Proprietiti ehimiee. El nu este nici combustibil, nici comburant,.
adicà nici nu arde, nici nu intretine arderea.
Experientil. Introducem bioxid de sulf inteun pahar In care se aflä acid
azotic fumegator (fig. 125). Se produce un fum roqu brun care se im-
pr50ie in aer. In pahar se formeazg acid azotic.
Sda
Expicare. Jiioxiaul ae sulf se compmâ.
.1 cu hzctrogenul si cu o parte din oxigenut
acidului azotic i dä acid sulfuric. Din acidul.
azotic se formeazâ hipoazotida care e fumul
ce se desvoltä. Acidul sulfuric format se recu-
noaste punând In pahar o solutie de clorurte
de bariu. Se formeazA un precipitat alb de-
sulfat de bariu.
Experienyi. Introducem inteun balon hidrogem
sulfurat, printr'o teavg, i bioxid de sulf, prin altä
teavg. Balonul se acoperl cu floare de pucioasg.,
Explicare. Hidrogenul din hidrogenul sul-
..
.7. furat s'a combinat cu oxigenul din bioxidui
1

de sulf, formând apa. Sulful din arnândoi.

Fig. r25. Actiunea bioxidului corpii s'a precipitat. Putem zice, cA bioxidul
de sulf asupra acidului
azotic. de sulf a fost redus de hidrogenul sulfurat..
Aceastä reactiune explicä formarea sulfului
pe coastele vulcanilor din cari ese i hidrogen sulfurat i bioxid
de sulf.
Experienta. Se apropie de tubul prin care ese bioxid de sulf o hgrtie
albastril de turnesol muiatg In apg. Hgrtia se inroF0e la inceput i pe
urmä se decoloreazd.
Explicare. Din apà i bioxid
de sulf se formeazâ acid sulfu-
ros, care inroseste, ca orice acid,
hârtia albastrà. Decolorarea do-
vedeste o actiune mai inaintatà
a bioxidului de sulf asupra co-
loarei. Aceastá experientä se
poate repeti si cu flor colorate.
Intrebuintarea. El se intrebuin-
teazg ca decolorant. In acest caz ji
se arde sulful inter) camerg. in care
se atirng obiectele ce voim sg de- Fig. z26. Decolorarea unei flori prin bionid de-
colorgm sau se trece un curent de sulf produs prin arderea sulfului.
gaz peste corpii suspendati In apg
alcaling. Aà, celuloza intrebuintatg la fabricarea hârtiei e deeoloratg cu bioxid

www.digibuc.ro
 89

de sulf. El este un puternic desinfectant. Pentru acest scop el este läsat 48

ore in camerele pe care voirn sä le desinfectdm (spitale, cazarme, etc.), unde
Il preparäm arzänd cam 20 gr. sulf pentru 1 m. c. de aer.
Se mai intrebuinteazd foarte mult la fabricarea acidului sulfuric, precum
In masinile lui Pictet pentru facerea ghetei.
Analizandu-se bioxidul de sulf, s'a g-asit penh-u z6 p. sulf z6
p. oxio-en.

Trioxidul de sulf sau anhidrida sulfuricd.

Trioxidul de sulf este un oxid de sulf care cuprinde si mai mult
oxigen decât bioxidul de sulf.
Prin analiza s' a gsit fientru z6 p. sulf 24 fi. oxigen.
El se formeazä trecand un amestec de bioxid de suif i oxigen
peste asbest platinat sau alti anumiti corpi incälziti. in fata acestor
corpi, bioxidul de sulf se combinä cu oxigenul i d. nastere la
trioxid de sulf.
Trioxidul de sulf, numit i anhidricla sulfurica, e un corp solid,
cristalizat sub formà de ace mätäsoase de coloare albg.
Proprietatea chimicA cea mai insemnat5 a trioxidului de still' e
de a se combinà cu multa energie cu ap5. Din trioxid de salt'
apà se formeazii acid sulfuric. Aruncatä in apa, anhidrida sul-
furica sfârAe ca un fer rosu, desvoltând multà cäldurà. Din aceastâ
cauzä, anhidrida sulfuricäseintrebuinteazä la uscareagazelor care din
reactiuni es amestecate cu ap5.. Corpii organici sunt carbonizati de
trioxidul de sulf, din cauz4 cà ei contin hidrogen i oxigen cari
sunt absorbite in formâ de apà.
Anhidride acide. Un oxid de metaloid, care poate forma cu
apa un acid, se nume§te anhidridà. Bioxidul çle sulf este anhidrid5,
fiindcä poate formä cu apa acidul sulfuros; el se numeste anhi-
dricla sulfuroasa din aceastä cauzä. Trioxidul de sulf este anhi-
dridà, fiindcà formeazà cu apa acidul sulfuric; din a'ceastä cauz4
se numeste anhidrida sulfurica.
Catalizator i catalizi. Am välzut la aprinzatorul cu bidrogen,
ca hidrogenul se aprinde când vine in atingere cu buretele de
platin. Fenomenul acesta e foarte important. Buretele de platin nu
suferà in aceastá aprindere nici o schimbare. El poate sluji de ne-
numärate ori la aprinderea hidrogenului. Sunt asazi aprinzAtoare
cu burete de platin pentru aprinsul gazului de luminat. Sunt chiar
aprinatoare de tigAri. Acestea contin intr'un tub alcool metilic
care se vaporizeazA la cäldura mânei. Vaporii de alcool dând
de buretele de platin se aprind.
Am väzut, la trioxidul de sulf, ca oxigenul se combin5, cu bi-
oxidul de sulf in atingere cu asbestul platinat, care coprinde bu-
rete de platin cu o suprafatä foarte mare fat5 cu cantitatea de
platin. Daca amestecul de gaze n'ar veni in ating.ere cu buretele
de platin, reacliunea rear avea

www.digibuc.ro