226

Platinul, dui:a cum este bivalent sau tetravalent, dä doul feluri

de säruri; astfel avem : Pt Cl2; Pt Cl4; etc.
XXV.
SILICATI CU MAI MULTE METALE.
Silicatii sunt, dui:A cum am väzut la pag. 162, s'ärurile acizilor
silicic si polisilicic cu diferite metale. In afarä de silicatii, (invalati
pAnä acum), de magneziu si aluminiu, se mai cunosc silicati cu
alte metale, care sunt foarte räspänditi si care joacA un rol foarte
mare in alcätuirea scoartei pämântului. Acesti silicati pot fi impär-
titi in mai multe familii naturale.
I. Familia feidspatilor. In aceastä familie intrà silicati alumi-
nosi cu unul sau mai multe alte metale. Din punctul de vedere al
compozitiunii chimice si al propriefätilor cristalografice, putern al-
atui urmätorul tablou :
Feldspati cu potasiu cu sodiu tu calciu

monoctinici ortoza

triclinici mieroelinnl albita anortita

seria isomorfa a pla-
gloelazilor
;
1. Ortoza e de coloare albd-lAptoasä, de obiceiu, iar uneori e
rozä sau verzue. Se cliveazä dupà cloud directiuni fierpendiculare
intre ele, din care particularitate i se trage si numele. Ea formeaz1
deseori macle firin alipire, dintre care una e numità macla da
Carlsbad, (fig. 263).

Fig. 262. Cristal Fig. 263. Macla de Fig. 264. Cristal

de ortoz6. Carlsbad. de albitit.
2. Albita 0 anortita sunt de coloare albä-läptoasä si au cliva-
giul dupä douä directiuni care nu sunt tocmai perpendiculare ¡litre-

www.digibuc.ro
 227

ele, de unde i numele filagioclazi. Ele formeazg i macle asemg-

ngtoare cu acelea ale ortozei si o maclg caracteristicg, numitg
macla de albitri, in care se ingemgneazg adesea un numär mare
de cristale sub formg de lamele subtiri ; din aceastg din urma cauzg
suprafata unui cristal complex are zgariituri paralele.
Albita i anortita formeazg amestecuri isomorfe (pag. 205) de
m molecule de albitg si n moleculele de anortitg. Aceasta serie
poartg numele de plagioclazi. Dintre acestia amintim oligoclazul
labradoral; acesta din urma prezintg forte adeseori irizatiuni
caracteristice.
II. Familia feldspatoizilor e alcatuitg din silicati cu o compo-
zitiune analoagg cu a feldspatilor. Spre deosebire de acestia din
urmg, feldspatoizii cristalizeazii in sistemul cubic, afarei de ne-
felina care cristalizeazii in sistemul hexagonal. Ca feldspatoizi mai
principali pomenim: leucita, silicat de aluminiu i potasiu , si
nefelina, silicat de aluminiu i sodiu.
Feldspatii i feldspatoizii sunt minerale foarte insemnate, pentrucg
prin descompunerea lor iau nastere argilele, i fiinda procurg pg-
mântului arabil compusi cu potash!, care sunt de cea mai mare
importantg pentru existenta vietei vegetale.
III. Familia zeolitilor se aseamäng cu familiile feldspatilor i feld-
spatoizilor din punctul de vedere al compozitiunii chimice, si se
deosibesc prin faptul ca silicatii aceftia sunt hidratafi. Pomenim
dintre zeoliti : analchnul, stilbitul i desminul. Importanta acestei
familii stg in faptul, cg potasiul din pämtintul arabil e cuprins
in mare parte In minerale cari se aseamiini cu zeolitii.
IV. Familia piroxenilor i amfibolilor. Din punctul de vedere
chimic deosebim 3 grupe in aceastg familie : a) piroxeni ci amfi-
feird aluminiu, b) piroxeni i amfiboli aluminofi i c) piro-
xeni si amfiboli in a caror constitutiune chimicei intrd ci potasiul
sau sodiul. Celelalte metale pot fi calciul, magneziul i ferul.
Spre deosebire de piroxeni, amfibolii cuprind ci arci de con-
stitutie. Din punct de vedere cristalografie deosebim de asemenea
3 grupe : a) piroxeni si amfiboli ortorombici, b) monoclinici (cli-
norombici) i c) triclinici. Piroxenii i amfibolii, desl sunt minerale
din doug familii deosebite, se asemang insg prin infgtisarea lor ex-
terioarà.
1. Piroxenii ortorombici se caracterizeazg printr'un clivagiu
foarte pronuntat dupg o singurg directiune. Ei formeazg o serie iso-
morfg intre silicatul de magneziu (SiO,Mg) i silicatul de fer
(SiO3Fe). Ca reprezentanti avem: enstatitul, SiO3Mg, bronzitul SiO3
(Mg,Fe) i biperstenull SiO3 (Fe, Mg). Cu cat cantitatea de fer
cuprinsg in acesti silicati e mai mare, cu atat i coloarea silicatului
e mai tnchisg. Ash., enstatitul e brun deschis, iar bronzitul negru
cu infatisare metalicg.
2. Amnon ortorombici. Printre acestia amintim : antofilitul,
la fel cu bronzitul, cu care se poate confunda foarte lesne.

www.digibuc.ro