71

tatea clorului, ce se afiâ. In vas (fig. 98). 2. Arsenul pisat, aruncat prin
tubul T (fig. 103) In vasul C, In care intrl prin D clor uscat, se aprinde
singur producând vapori otrâvitori de triclorura de arsen. 3. Praful de
stibiu aruncat In clor se aprinde deasemenea singur da schntei, trans-

Fig. 98. Arderea fosforului Fig. 99. Aprinderea stibiu- Fig. zoo Arderen cuprului
in clor. lui aruncat In clor. in clor.

formandu-se in triclorura de stibiu (fig. 99).

4. Cuprul arde de asemenea In clor, dacd II introducem infierbintat,
se transformä In clorura de cupru (Fig. 100).
5. 0 lumânare aprinsa Introdusä intr'un vas cu clor arde cu fum (fig. 102).
6. 0 flacârl de gaz de luminat introdusa in clor arde cu fum (fig. 101).

Fig. tor. Gazul de luminat arde cu Fig. 102. p lumaInare

fum In clor. aprinsti. Introckmil in clor
arde cu fum.
'7. 0 hârtle de filtru unsä cu terebentind se aprinde i arde cu
8. Ohârtie pe care am scris cu cerneala câteva cuvinte, scrisul se sterge.
Explicarea experientelor 5, 6, 7, 8, e urmAtoarea: Flacara lumâ-
närei si a gazului, esenta de terebentiná, cerneala, au hidrogen.
Clorul, care se combinä foarte lesne cu hidrogenul, le descompune

www.digibuc.ro
 72

luându-le hidrogenul. Fumul de lumAnare, de gaz si de esentà de

terebentind e format din carbonul pe care acesti corpi 11 cuprind
si care rämâne liber, dupg ce li s'a luat hidrogenul.
Terebentina se aprinde din cauz4 cA in reactiune se produce
multà cAldur5.. Cerneala de tipar nu se decoloreazä, de oarece cu-
prinde cárbune de fum, care nu se combinä cu clorul.
Observare. Experientele cu clor se pot face foarte simplu In modul urmätor.
In cilindre de sticlä, (ca In figurile 101, 10?), se pune la fund putiná clorur&
de var sau putin clorat de potasiu.
Se toarnä in fiecare cilindru acict
clorhidric. Se -desvoltd clor fara in-
calzire. E de ajuns sä introducem
corpii pomeniti ca sä se vazä feno--
menele descrise
Intrebuintarea clorului. Din cauza
energiei cu care tinde a se combina
cu hidrbgenul, clorul descompune
mare parte din materiile organice.
Bertlw let la 1785 l'a propus, din
cauza acestei proprie1äi, ca mijloc
pentru albirea pänzelor, a ccrei, etc.
Tot din aceastá cauzg. se
- tntrebuinteaz6 ca desinfectant,
pentru a distruge miasmele (ger-
menii boalelor), mai cu seam.
Fig. 103. Arderea arsenului in clor.
in timpul epidemiilor. In acest
caz nu se intrebuinteazA insä.
clor liber, ci o combinare a lui cu varul clorura de var care
in contact cu aerul desvoltà clor. Aceastä clorurà de var desvoltà.
clor chiar stând in aer ; desvoItarea e inlesnità cand punem ur .

acid sau chiar otet peste clorura de var.

Cloruri. Combinatiunile clorului cu celelalte elemente se numesc
cloruri. Clorurele metalelor sunt sáruri: clorura de zinc, clorura
de argint, clorura de mangan, clorura de cupru, clorura de sodiu,
etc. Clorurele cu metaloizi nu sunt sgruri triclorura si pentaclo-
rura de fosfor, clorura de hidrogen e acidul clorhidric.

Fluorul.
Istoricul. Moissan l'a izolat in mod complect in 1887.
Starea naturalä. Fluorul nu existà liber in natura. El se gäseste
combinat cu calciul in fluorura de calciu (fluorina), combinat cu
aluminiul i sodiul in criolitd. Se mai gAseste in apatitd, topaz,
oase i in smaltul dintilor.
Prepararea. Moissan a preparat fluorul, descompunând prin un
curent electric acidul fluorhidric, fAcut bun conduator, prin dizol-
varea in el de fluorurä de potasiu.

www.digibuc.ro