Acte

„Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău;
care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină;

care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!”
(Isaia 5, 20)
Introducere
Dup cum bine se cunoaşte, diavolul, în dorin a-i nem rginit de a-i am gi pe oameni, îşi
ascunde r ut ile sub masca binelui, încercând prin aceasta s -i abat de la calea Adev rului şi a
Vie ii, pe c ile minciunii şi ale pierz rii. Ori, Mântuitorul a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul şi
Viaţa” (Ioan 14, 6).
În aceast epoc postmodern se fac supozi ii conform c rora, bolile pe care le au
oamenii nu ar mai fi cauzate de p catele lor sau ale înaintaşilor, aşa cum ne înva Biserica, ci c
ar fi doar nişte dezechilibre ale energiilor ce ne alc tuiesc, iar reechilibrarea energiilor o pot face
doar cei înzestra i cu „har vindec tor”.
Mul i ocultişti îşi ofer serviciile zilnic, îns printre ei se afl câte unul “foarte
credincios”, care nu ghiceşte niciodat în zilele de post şi de s rb tori religioase1. Se vede clar cu
cât viclenie îşi afişeaz „credin a”, p c lindu-i pe cei neinstrui i, şi chiar inoculându-le
diabolica idee c ghicitoria ar fi de la Dumnezeu. Pentru a înt ri aceast fals imagine, unii au
icoane, candele, chiar aprind lumân ri şi t mâie.
M rturiile a mii de oameni fac dovada faptului c marea majoritatea a acestor
„vindec tori” le-au înşelat încrederea. Harul lui Dumnezeu cel t m duitor şi sfin itor nu vine nici
prin vr jitorie i nici prin oamenii care au regretabile r t ciri dogmatice şi morale: cu toate c ei
se pretind ortodocşi, cu toate c au Biblia şi crucea pe mas , icoane pe pere i, cu toate c spun
„Tat l nostru” şi alte rug ciuni la începutul şedin ei terapeutice sau de vr jitorie. Şi cu toate
acestea îns , oamenii caut semne, minuni şi vindec ri paranormale, şi fac acest lucru pentru
simplu fapt c s-au înstr inat de Dumnezeu.
Noi îns , s nu uit m c diavolul l-a ispitit pe Mântuitorul Hristos zicându-i: «Acestea
toate (împ r iile lumii şi slava lor) i le voi da ie, dac vei c dea înaintea mea şi te vei închina
mie. Atunci lisus i-a zis: “Piei, satano, c ci scris este: «Domnului Dumnezeului tău să te închini
1
Gheorghe Voicu, Icoane făcătoare de minuni şi vindecători din România, Editura Total Press, Bucure ti, 1997, p.
149
5
şi Lui singur să-i slujeşti»”(Matei 4:9-10). Cu aceleaşi ispite, prin tot felul de vicleşuguri
satanice, diavolul vrea s fure ochii şi min ile oamenilor de ast zi, deviindu-le aten ia de la suflet
spre trup şi spre lumea exterioar , p mânteasc .
De asemenea, nu este de neglijat nici nevoia de spiritualitate, pe care aceste terapii
încearc s o împlineasc prin acea abordare holistică (în întregime - trup şi suflet - ca întreg) a
individului. Pentru c ceea ce au în comun majoritatea acestor terapii este, în primul rând, faptul
c , în general, sunt incluse şi prezentate nediscriminatoriu într-o ofert mai larg , mai mult sau
mai pu in explicit , împreun cu astrologia, spiritismul, ocultismul i filosofiile orientale, toate
fiind parte a filosofiei New Age.
“Atunci când omul contemporan nu afl plin tatea vie ii şi a adev rului în Hristos, aşa
cum evangheliceşte o p streaz şi o transmite Biserica noastr Ortodox , este firesc s încerce a-
şi potoli setea lui de mântuire ad pându-se din alte izvoare, din apele tulburi ale ereziilor şi
grup rilor sectare”2.
“Aşadar, religiile orientale, sufismul, teosofia, masoneria, neoidolatria, satanismul,
parapsihologia, ufolatria, hipnotismul şi c l toriile în vie i trecute, ocultismul, terapiile
alternative, credin a în reîncarnare sunt cele mai importante pietricele ale mozaicului Noii Ere”3.
Tema este actual şi important pentru c ajut cititorul s în eleag mai bine fenomenul
ocultismului, şi s combat înv tura New Age conform c reia, dup dou mii de ani în care
omenirea a stat sub semnul zodiacal al Peştilor şi sub pecetea înv turii lui Hristos, se face
intrarea într-o nou er plin de promisiuni ispititoare.
În literatura de specialitate exist mai multe studii care acoper şi tema noastr , îns
consider m c noutatea în lucrarea de fa este reprezentat de faptul c pân acum nu au fost
adunate toate la un loc, apectele ocultismului contemporan.
Cercetarea în leg tur cu acest subiect este departe de a fi epuizat , din contr ,
consider m c este abia la început.
Am considerat necesar s folosesc în elaborarea lucr rii metode de cercetare calitative,
cum ar fi studierea lucr rilor care s-au scris de-a lungul timpului pe acest subiect şi care
reprezint o baz de pornire.
2
Arhim. Gheorghe Kapsanis, “Prolog”, în volumul Pr. Arsenie Vliangoftis, Ereziile contemporane, traducere de
ieroschimonah Ştefan Nu escu, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2006, p. 7.
3
Pr. Arsenie Vliangoftis, “Ereziile contemporane – o adevarat amenin are”, în volumul Pr. Arsenie Vliangoftis,
Ereziile contemporane..., p. 67.
6
Deşi tema de fa este una de amploare, nu ne propunem nicidecum o tratare exhaustiv ,
ci vom c uta s eviden iem cât mai multe dintre aspectele ocultismului contemporan. Din acest
motiv teza de fa r mâne, pe mai departe, susceptibil de îmbun t iri.
7
Capitolul I. MIŞCAREA NEW AGE – O R T CIRE A TIMPULUI NOSTRU
New-Age este denumirea general pentru o serie de curente şi de idei destul de variate,
care provin din diferite tradi ii şi care uneori sunt chiar contradictorii. Toate aceste curente
promoveaz o anumit direc ie care sus ine c lumea traverseaz o “perioad de cotitur ”,
perioad care presupune o schimbare în toate planurile: personal, social, ştiin ific, pedagogic,
terapeutic şi religios4. Pentru ca aceast schimbare s aib loc trebuie s se aib în vedere “
transformarea conştiin ei”, atât în plan individual cât şi în plan general, chiar şi la nivelul
întregului cosmos5.
Marilyn Ferguson, autoarea best-seller-ului intitulat The Aquarian conspiracy. Personal
and social transformation în the 1980’s, în care termenul New Age a fost intens popularizat,
promoveaz aceast schimbare în sensul unei “re ete” care echivaleaz cu o “conspira ie blând ”.
Conspira ia despre care vorbeşte Marilyn Ferguson pune în practic “transformarea personal şi
social în era V rs torului”, conform principiului “s gândim global, s ac ion m local”6.
Aşadar, New Age este era zodiacal a V rs torului, în timp ce creştinismul reprezint era
veche, era Peştilor. “Era Peştilor. Asta a fost epoca în care a tr it Hristos, era Creştinismului. Era
aceasta este considerat de ei ca o perioad a restric iilor şi a îngustimii concep iilor. În ea au
st pânit poruncile, controlul f cut de preo i, prigonirea oamenilor liber cuget tori, r zboaiele,
colonialismul, distrugerea naturii. Aşadar aceast era se încheie şi începe o nou er , Era
Vărsătorului”7.
Era veche urmeaz a fi înlocuit , în curând, de era nou , a V rs torului (Aquarium).
George Trevelyan consider c omenirea parcurge ere de câte 25.000 de ani şi c sfârşitul erei
Peştilor este situat între anii 1950-2100, cu toate c al ii consider c schimbul constela iilor va
avea loc dup anul 21508.
Acest obiectiv principal şi anume înlocuirea erei creştine cu o er necreştin înseamn
practic întoarcerea la mentalit ile şi practicile p gâne, toate, bineîn eles, prezentate cât mai
atractiv, uneori chiar ştiin ific. Un astfel de demers va eşua deoarece Biserica lui Hristos nu
4
Pr. Prof. Nicolae Achimescu, Noile Mişcări Religioase, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004, p. 229.
5
Ibidem.
6
Bruno W rtz, New Age – paradigmă holistă sau revrăjirea Vărsătorului, Edi ia a II-a, Editura de Vest, Timişoara,
1994, p. 9.
7
Pr. Arsenie Vliangoftis, op. cit., p. 64.
8
Pr. Dr. Ciprian Marius Cloşc , Ortodoxia şi noile mişcări religioase, Editura Lumen, Iaşi, 2009, p. 199.
8
poate fi biruit de c tre puterile r ului şi ale întunericului. În acest context, Biserica este obligat
s cultive acel discern mânt duhovnicesc în leg tur cu Noile Mişc ri Religioase, care s îi ajute
şi s îi salveze pe cei care fac parte din turma lui Hristos.
Argumentul c era lui Hristos a trecut şi c acum aştept m un nou “hristos” este complet
antihristic , potrivit cu spusa Sfântului Apostol Pavel în epistola c tre evrei: Iisus Hristos ieri şi
astăzi şi în veci Acelaşi (Evrei 13, 8).9”
P rintele Profesor Nicolae Achimescu, în cartea sa, Noile Mişcări Religioase, ne prezint şi
alte obiective propuse de c tre aceast mişcare. Astfel, pe lâng înlocuirea vechii Ere a Peştilor
cu cea a V rs torului, P rintele Profesor eviden iaz şi urm toarele scopuri ale New Age:
existen a unei religii unite şi universale, schimbarea cursului istoriei umane prezente, o aşa zis
revolu ie spiritual având în prim plan schimbarea omului, o nou viziune a realit ii, o lume
nou într-o spiritualitate nou , spiritualitatea şi gândirea în categorii şi conexiuni cosmice,
promovarea misticii orientale, reunire cu sinele cosmic, generalizarea concep iei holiste,
revigorarea practicilor esoterice, o politic vizionar global etc10.
Reflectând la cele men ionate putem afirma c New Age este o mişcare cu caracter post-
modernist. Întrucât modernismul este caracterizat de iluminism, ra ionalism, avangardism şi
invidualism, iar New Age-ul con ine mituri, magie, religiozitate şi pseudo-religiozitate se poate
spune c New Age reprezint o mişcare post-modernist . New Age îşi însuşeşte tradi ii c rora le
ofer un nou con inut, fiind manifestarea contemporan a unei tradi ii de spiritualitate alternativ ,
11
care are r d cini în antichitatea-roman . Mişcarea, deşi con ine un amalgam de elemente
religioase, mai ales din religiile orientale, din ocultism, din creştinism nu este o religie, dar îşi
doreşte s fie o împlinire a diverselor religii c rora vrea s se substituie.
Merit men ionat faptul c New Age apare şi sub alte denumiri, cum ar fi: Era
Vărsătorului, Era Acvariană, Aqvarius, Era Solară, Era Ecologică, Era Păcii sau Era Holistă.
Toate aceste denumiri exprim mişcarea care îşi propune promovarea unor noi principii, precum
şi obiectivul de a ghida lumea spre viitoarea epoc , care se vrea a o înlocui pe cea actual , cea a
Peştilor, o lume a viitorului în care nu se reg seşte prezen a proniatoare a lui Dumnezeu, o lume
aflat sub paradigma ocultismului.
9
Pr. Arsenie Vliangoftis, “Ereziile contemporane – o adevarat amenin are”, în volumul Pr. Arsenie Vliangoftis,
Erziile contemporane..., p. 64.
10
Pr. Prof. Nicolae Achimescu, op. cit., p. 229.
11
Pr. Lect. Radu Petre Mureşan, Alternative spirituale în România, Editura Agnos, Sibiu, 2011, p. 37.
9
1.1. Apari ia mişc rii
În ultimii ani au fost înteprinse diferite ac iuni pentru a se stabili originile şi istoricul
mişc rii New Age. Aceste ac iuni au fost coordonate tocmai de c tre o parte a promotorilor Erei
Noi, toate acestea cu scopul de a da o legimitate istoric acestei mişc ri. De remarcat este faptul
c deşi se numeşte nouă, eforturile adep ilor sunt f cute în sensul demonstr rii unei continuit i,
ba chiar am putea zice, a unei tradiţii ce se întinde până în antichitate12. Astfel, adep ii New
Age au în vedere, când vorbesc de originea mişc rii urm toarele curente: Misterele şi filosofia
greac , gnosticismul, misticismul iudaic şi kabbala, alchimia, renaşterea, iluminismul şi
spiritismul. În cele ce urmeaz vom defini, pe scurt, principalele aspecte din curentele anterioare
care au favorizat apari ia New Age.
Misterele şi filosofia greceasc . Pentru a vorbi de un început documentat se iau ca puncte
de plecare secolele VII-V î. d. Hr., perioada bogat în idei şi personalit i religioase. Astfel, în
China au activat Laotse, în India Buddha şi Mahariva, în Persia, Zarathustra, în Palestina erau
prorocii Vechiului Testament, iar în Grecia, filosofii. Aceştia au elaborate sisteme sincretice în
care se reg seau diferite influen e egiptene, mistere orfice, tracice. În perioada elenismului s-a
conturat şi Corpus Hermeticum care con inea texte de astrologie, alchimie, teosofie şi teurgie13.
Gnosticismul. În perioada elenismului târziu s-au conturat în sânul Bisericii diferite
curente cunoscute sub termenul comun de gnosticism, la care s-au ad ugat şi neoplatonismul.
Gnosticul se îndoieşte de tot şi de toate. Deşi Biserica era singura p str toare a adev rului de
credin dup cele şapte Sinoade Ecumenice, acesta a fost p strat nealterat doar în R s rit, lucru
care nu s-a întâmplat şi în Apus, din cauza pierderii harului mântuitor. Pe acest fond a fost dat
frâu liber ereziilor, r t cirilor şi concep iilor alternative, paralele şi opuse Bisericii14.
Misticismul iudaic şi Kabbala. O alt tradi ie ocult de la care se revendic New Age-
iştii este misticismul iudaic. Studiul Scripturii efectuat în spiritual Kabbalei ( ebr. tradi iei ) a
condus la o mistic teosofic şi la dezvoltarea unei doctrine ezoterice în Spania şi în sudul
Fran ei, în secolul al XII-lea15.
12
Pr. Dan B dulescu, Împărăţia răului - New Age, Editura Christiana, Bucureşti, 2001, p. 26.
13
Ibidem, pp. 27-28.
14
Ibidem, p. 28-29.
15
Ibidem, p. 29.
10
Alchimia. Alchimia îşi revendic denumirea din arabescul el-kimia. Baza filosofic a
alchimiei este magia şi misticismul ermetic din Egiptul elenist.
La fel ca şi Kabbala iudaic şi ermetismul, alchimia a devenit preocuparea unor ini ia i
care au codificat ideile lor într-un sistem complicat de simboluri. Cu timpul aceştia s-au
organizat în societ i secrete, model care îi va inspira peste ani pe sus in torii mişc rii New
Age16.
Renaşterea. Pe lâng aspectele ei de ordin cultural, renaşterea din secolele XV-XVI a
avut şi laturi mai pu in cunoscute, legate de renaşterea ideilor şi a preocup rilor de ordin
ezoteric, fapt eviden iat de c tre apologe ii New Age. De asemenea, în aceast perioad asist m
la o înflorire a neoplatonismului şi a ermetismului17.
Iluminismul. Momentul apari iei iluminismului este considerat a fi 1687. Printre
reprezentan ii de seam ai iluminismului îi eviden iem pe: Galileo Galilei, Robert Boyle, René
Decartes, Francis Bacon. În plan filozofic asist m la apari ia deismului sus inut de Voltaire,
Benjamin Franklin etc. O alt caracteristic a acelei perioade a fost şi ineresul pentru orientalism,
având loc Renaşterea orientalismului18.
Spiritismul. În jurul anului 1848 are loc inaugurarea a ceea ce numim spiritism, adic
modul de a comunica, în stare de trans , cu spiritele celor mor i. Aceast practic va fi preluat
ulterior de c tre New Age-işti, care vor promova ceea ce numesc channeling-ul New Age, care,
prin diferite tehnici, face posibil intrarea în dialog cu spiritele defunc iilor.
1.2. Dezvoltarea mişc rii

În forma şi accep iunea sa modern , mişcarea New Age a ap rut în secolul al XX- lea, în
SUA, mai precis în statul California. New Age, ca fenomen social, a cunoscut o mare amploare
în anii ’60 în mediile mişc rilor hippy şi flower power din statul California, oraşul San Francisco.
Mişc rile erau influen ate de religia şi filosofia indian . Mişcarea flower power a ap rut în data
de 14 ianuarie 1967, când 10.000 de tineri s-au îndreptat spre Golden Gate Park. Aceast zi a fost
proclamat în ziarul The City of San Francisco Oracle, ca fiind începutul Erei V rs torului, iar
tinerii participan i erau pionierii noii ere. În 1967, în SUA existau 250.000 de hippies, iar în
16
Pr. Dan B dulescu, op. cit., pp. 29-30.
17
Ibidem,, p. 30.
18
Ibidem, p. 32.
11
1969 la festivalul muzical de la Woodstock aproximativ 400.000 de oameni au tr it timp de trei
19
zile şi trei nop i, în aer liber pe fondul unei muzici dezl n uite într-o atmosfer haotic .
Institutul Easlen din Big Sur, California, fondat în 1962 a fost timp de 30 de ani unul din
centrele New Age cele mai importante. Aici s-au experimentat diferite tehnici şi terapii
alternative printre care şi drogurile psihedelice (LSD), considerate mijloace sacre de revela ie
divin a realit ii20.
Având în vedere c mişcarea este organizat printr-un sistem de “re ea” (web, net) au mai
existat în aceeaşi perioad centre importante şi în Sco ia de Nord, New Mexico, Zurich etc.
Printr-o organizare de tip re elar, mişcarea New Age s-a extins şi în alte state din SUA, Europa
de Vest, Europa de Est, inclusiv în România.
New Age nu este o sect organizat în sensul clasic al cuvântului, nu are o conducere
centralizat , ci are mai multe centre de conducere formând astfel o re ea.
1.3. Liderii
Având în vedere c în mişcarea New Age se reg sesc idei şi principii din orice epoc
trecut , istoricul mişc rii r mâne o tem controversat . În cataloagele şi enciclopediile oficiale
New Age sunt scrise nume de personalit i care nu s-au declarat explicit ca f când parte din
mişcare, dar care promoveaz idei şi principii de tip New Age. Paradoxal exist şi personalit i
care critic mişcarea, dar emit idei de tip new age - ist.
Precursori ai mişc rii New Age sunt considera i în special anumi i maeştri ai ocultismului
precum A. Kardec, E. Levi, R. Guenon, E.P. Blavatskaia, R. Steiner şi A.A. Bailei. Având în
vedere caracterul holist al acestei doctrine sunt asocia i acestui curent şi personalit i mai vechi
sau mai noi precum: Pico de la Mirandola, Meister Eckhart, J. Bohme, E. Swedenborg, A.
Huxlei, CG Lung, A Toynbee, Th. De Chardin, W. James şi M Mc.Luhan21.
Majoritatea criticilor creştini sunt de p rere c aceast mişcare a început cu Helena
Petrovna Blavatsky (1831-1891) care a fondat Societatea Teosofic în 187522 şi a fost prima
preşedint a acestei comunit i. Ea vorbeşte despre “revela ia” cu privire la “noua er ”. Astfel, îşi
19
Pr. Dan B dulescu, op. cit.,p. 41
20
Ibidem, p. 42.
21
22
Bruno W rtz, op. cit., p. 32.
12
atrage de partea ei protec ia aristocra iei şi a unor oameni fanatici şi, conştient fiind de sfârşitul
ei, a muncit din greu pentru a produce lucrarea sa de vârf, numit Doctrina secretă23.
Aproape de sfârşitul vie ii, Blavatsky s-a întâlnit cu cea care urma s devin moştenitoarea
sa spiritual , Annie Wood Besant, care s-a n scut în „Londra b trânilor irlandezi”, în anul
184724. Besant a studiat împreun cu Blavatsky înainte ca aceasta s se sting din via , la 8 mai
1891, în Anglia.
O personalitate aparte a fost şi Gerard Encausse (1856- 1916), un medic francez, care sub
pseudonimul de Papus, s-a ocupat de magie şi alchimie, fiind surs de inspira ie pentru interesele
new agerilor pentru astrologie, tarot, secte ocultiste, satanism etc25.
Cea de a treia preşedint a Societ ii Teosofice, Alice Ann Baley ( 1880-1949) este
considerat cea mai important precursoare a mişc rii care azi se numeşte “New Age”. Alice
Baley va publica, în peste dou zeci de volume, noi am unte referitoare la noua eră şi la noua
ordine mondială. Un moment important pentru ocultismul new age - ist este fondarea în 1922 de
c tre A. Bailey a Companiei Editoriale Lucifer (Lucifer Publishing Company). Dar „Lucifer” a
stârnit prea mult împotrivire bigot , motiv din care, în 1923, îşi schimb numele în Lucis
Publishing Company. Din 1924 dateaz denumirea abreviat „Lucis Trust”26.
În 1924 Eilen şi Peter Caddy au fondat în nordul Sco iei un aşez mânt, Findhorn-
Community, care se considera sat planetar un model pentru modul alternativ de viaţă propus de
mişcare New Age. În aceast comunitate se vorbeşte despre venirea “Hristos-ului” şi se practic
“unitatea religiilor”. În aceast comunitate, se studiaz lucr rile cu caracter ocult ale lui Alice
Bailey şi se aplic noua pedagogie “Waldorf” în educarea copiilor pentru “noua er ”. Aceast
pedagogie a fost introdus şi în România, înfiin ându-se în ultimii ani mai multe şcoli cu
pedagogie “Waldorf”27.
Diac. P. I. David leag apari ia mişc rii de publicarea, în 1948, a c r ii Reîntoarcerea lui
Cristos, de Alice Ann Bailey. Ideile ei au cunoscut o larg r spândire şi au devenit bunul comun
al unui mare num r de asocia ii, fraternit i şi mişc ri: Fraternitatea alb universal , Graal-ul,
Rosicrucienii (masonii) etc28.
23
Pr. Dan B dulescu, op. cit., p. 35.
24
25
26
27
28
Diac. P. I. David, Sectologie, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Tomisului, Constan a, 1998, p. 229.
13
1.4. Concepte
Dumnezeu şi omul. Cosmocentrismul. Întrucât, în concep ia New Age, Dumnezeu şi
omul sunt percepu i ca o parte integrant a cosmosului, fiind absorbi i de acesta şi neavând
identitate proprie, teologia şi antropologia nu îşi g sesc locul29. În înv tura New Age nu se
aduce în prim plan un Dumnezeu în sensul de Creator şi Proniator şi nici unul ca şi Persoan
distinct de crea ie, ci Dumnezeu este identificat cu „dinamica autoorganizatoric a cosmosului”
sau ca un „spirit cosmic”. Aceast concep ie despre un dumnezeu impersonal (concep ie total
opus înv turii creştine care vorbeşte despre Dumnezeu cel Personal, Întreit în Persoane) se
apropie foarte mult de panteismul upanişadic şi bineîn eles de viziunea panteist a lui Spinoza
sau de cea a pancosmismului budist. Prin urmare, precum eviden iaz P rintele Profesor Nicolae
Achimescu, din momentul în care acest Dumnezeu impresonal nu se diferen iaz şi totodat nu
se detaşeaz de cosmosul din care face parte ca şi Creator absolut şi suveran al acestuia, el
evolueaz permanent. Din acest motiv, cosmosul este considerat divin şi sacru30. Îns , în
limbajul New-age-ist cuvântul sacru a fost desacralizat şi deturnat de la sensul s u autentic spre
alte în elesuri greşite.
Adep ii New Age vorbesc şi despre conştiinţa hristică, o stare de iluminare total , de
dragoste şi de compasiune la care to i trebuie s ajungem. Prin aceasta se omite, de fapt,
trimiterea la Persoana Divino-uman a Mântuitorului nostru Iisus Hristos31. Aceast conştiinţă
hristică a fost tr it , spun reprezentan ii New Age, de Iisus devenint un exemplu de urmat.
Hristos ar fi atins acest stadiu de iluminare în timpul c l toriei sale în Orientul Îndep rtat,
devenind astfel unul dintre maeştrii ascendenţi. Se pare c , aceştia ar fi un grup de elit care se
reg seşte în sfera astral şi care îi c l uzeşte pe oameni în drumul lor spre realizarea conştiinţei
de sine32.
Spre deosebire de erezia New-age-ist prin care omul trebuie s ajung la aceast
conştiin hristic şi s realizeze poten ialul s u nelimitat, nem rginit de no iunea de p cat33 sau
29
30
Ibidem.
31
Pr. Lect. Radu Petre Mureşan, op. cit., p. 46.
32
Ibidem.
33
Ibidem.
14
nevoia de mântuire34, creştinismul îl aduce în centrul s u pe Dumnezeu - Omul Iisus Hristos,
Care a f cut posibil colaborarea lui Dumnezeu cu omul spre îndumnezeirea acestuia din urm .
Reprezentan ii New Age spun c nu exist dou substan e distincte, spiritul şi materia, ci
doar dou sau mai multe aspecte ale uneia şi aceleiaşi “substanţe cosmice”, universul este v zut
ca întreg, lumea spiritual “invizibilă” şi cea material “vizibilă” nu pot fi privite separat;
întregul univers, cu toate manifest rile sale se constituie dintr-un singur organism viu şi
inseparabil.
Omul nu reprezint decât un aspect al cosmosului, al “substanţei cosmice”. De altfel, se
sus ine c tot ceea ce întâlnim în univers – animale, oameni, vegetale, minerale – sunt emana ii
ale unicei conştiin e cosmice. Omul este responsabil în fa a unui Dumnezeu personal; pentru
faptele sale el va da socoteal doar în fa a cosmosului în totalitatea sa. Omul este privit din
perspectiva spiritisto-esoteric şi drept urmare se promoveaz no iuni din spiritism şi
antroposofie, cum ar fi cele de “trup fizic”, “trup eteric” şi “trup astral”. Nu se face distinc ie
între trupul şi sufletul omului, dimensiunile material şi spiritual ale omului sunt privite ca un
întreg. Omul este considerat divin pentru c este parte integrant a aceluiaşi “spirit” care
s l şluieşte în cosmos. Comuniunea divino-uman ortodox nu duce la dizolvarea fiin ei umane
sau la absor ia acesteia într-o substanţă cosmică universal . În ortodoxie tr im îndumnezeirea
omului prin participarea omului la dumnezeire, omul este parte la o comuniune haric cu
Dumnezeu, izvorul şi sus in torul vie ii, f r îns a-şi pierde identitatea personal .
Dup cum ştim, Crezul creştin, bazat pe Revela ia Divin , aduce în prim plan ideea de
teocentrism, v zându-L pe Dumnezeu ca şi creator şi proniator al lumii. Dumnezeul revelat este
Sfânta Treime, Unul în fiin , întreit în persoane. Dumnezeu a creat lumea o sus ine prin
energiile divine, omul este împreun lucr tor cu Dumnezeu în procesul mântuirii (sinergia
divino-uman ). No iunile de spirit şi materie sunt bine conturate. Dumnezeu este transcendent în
fiin şi imanent prin energiile divine care in crea ia în existen . Omul estre trup şi suflet. Poate
c distinc ia între trup şi suflet este mult mai evident atunci când trupul r mâne neînsufle it şi se
întoarce în p mântul din care a fost zidit iar sufletul pleac în lumea cealalt .
34
În Ghidul începătorului pentru crearea realităţii. O introducere în învăţăturile lui Ramtha, se sustine c “omul va
deveni orice gândeşte în interiorul s u, c ci el este Dumnezeul ascuns în spatele m ştii omenirii... Dumnezeu este o
imagine convenabil în rai, pentru c atâta vreme cât El st acolo, v va pedepsi pentu p catele voastre..., Şti i de
ce? Pentru c nu crede i c o pute i face voi înşiv .” (Pr. Lect. Dr. Radu Petre Mureşan, op. cit., p. 46).
15
L rgirea conştiin ei. Unul dintre punctele importante ale doctrinei New-Age, cu
repercusiuni deosebit de grave asupra raporturilor omului cu Dumnezeu vizeaz aşa numita idee
de transformare personală, care nu are în vedere simpl transformare de ordin intelectual, ci
vizeaz mai ales schimbarea omului care trebuie s înve e s tr iasc noua paradigm .
Nenum ratele sloganuri, de genul: “lărgiţi-vă conştiinţa, gândiţi pozitiv” sunt puse în aplicare
printr-o serie de tehnici care urm resc modificarea conştiin ei omului. Aceast exploatare
personal în New Age se termin cu descoperirea în sine a unei realit i supreme, anume faptul
c omul este Dumnezeu însuşi. “Amintiţi-vă că sunteţi Dumnezei” este una dintre frazele des
întâlnite în discursul New-Age. Aşadar, scopul acestei schimb ri sau transform ri personale
vizeaz în fond auto-divinizarea omului şi înlocuirea lui Dumnezeu cel Atotputernic35.
Reîncarnarea. Una din credin ele sine qua non ale mişc rii New Age este credin a în
reîncarnare. Când vorbim despre înv tura New Age în ceea ce priveşte reîncarnarea trebuie
eviden iat faptul c ea nu este similar cu credin a clasic , cea oriental , ci este vorba despre
versiunea apusean a reîncarn rii36. Astfel, în accep iunea oriental a termenului, prin
reîncarnare în elegem procesul continuu de naşteri pân când sufletul ajunge la perfec iune şi se
contopeşte cu Absolutul. Reîncarnarea este legat de conceptul de karma prin care se în elege
bagajul acumulat de suflet din existen ele anterioare. Statutul social actual este, aşadar, rezultatul
vie ii anterioare37.
Conceptul de reîncarnare promovat de New Age difer total de cel oriental prin faptul c ,
în versiunea apusean reîncarnarea este acea credinţă menită să-l facă pe om conştient că este o
parte din cosmos, că nu este decât o za a lanţului vieţii, că aceeaşi energie însufleţeşte omul şi
toate fiinţele din jurul său. Trăirea unei noi vieţi pe pământ nu mai este considerată o ispăşire a
pedepselor ca în hinduismul şi budismul clasic, ci o şansă de progres liber, asumată, o nouă
treaptă spirituală…38. Totodat , teoria New Age prezint reîncarnarea ca pe nişte posibilit i
d ruite omului prin care acesta îşi poate satisfice orice dorin neîmplinit în existen ele
anterioare. Din aceast rezult ideea conform c reia ceea ce omul nu a putut ob ine în existen a
prezent , cu siguran va dobândi în vie ile care vor urma.
35
36
37
38
Ibidem, p. 54.
16
Adep ii teoriei karmei nu pot, îns , justifica lipsa amintirilor din vie ile anterioare. Cu alte
cuvinte, cum putem pl ti karma din vie ile anterioare din moment ce nu ne amintim faptele
anterioare existen ei actuale. Pentru a acoperi acest gol se recurge la hipnoză prin care omul
(pacientul), în aceast stare este condus regresiv pân dincolo de momentul naşterii sale 39. Prin
regresia hipnotic subiectul este întors în timp şi i se cere descrierea tuturor experien elor pe care
se presupune c le traverseaz . Pentru a demonstra relativitatea teoriei hipnotice putem reliefa
cazul unui grup de subiec i care vorbea despre existen ele lor anterioare (în timpul transei). Cu
toate c aceste experien e p reau plauzibile s-a constatat c tot ceea ce au relatat ca fiind fapte
ale lor, petrecute în existen ele anterioare, erau de fapt doar nişte scene dintr-un roman citit,
dintr-un film vizionat sau experien e ale altor cunoscu i ai lor40.
Pentru a-şi înt ri doctrina New-age-iştii socotesc şi m rturisesc c Mântuitorul Hristos şi
Biserica primelor veacuri creştine au cunoscut înv tura despre reîncarnare. Aceast p rere, una
eronat , nu poate fi socotit real , deşi putem vorbi despre unele influen e neo-platonice la unii
gânditori creştini ai vreacurilor de început ale creştinismului. Astfel, adep ii New Age vorbesc
despre Origen (185 – 254) şi Syneziu din Cyrene41 care se pare, în opinia lor, ar fi sus inut
reîncarnarea. În ambele cazuri nu este vorba de reîncarnare, ci despre credin a în preexisten a
sufletelor. Totodat , condamnarea lui Origen (şi a unei p r i a înv turii sale) petrecut la
Sinodul V Ecumenic este socotit în cercurile New Age ca o anatemizare a credin ei în
reîncarnare.
Biserica Ortodox respinge categoric idee reîncarn rii deoarece creeaz o ruptur de
neacceptat între suflet şi trup, neag învierea trupurilor, minimalizeaz mântuirea şi ignor
unicitatea persoanei în crea ie etc. Dac oamenii ar ajunge la perfec iune prin reîncarnare atunci
Harul Divin nu ar mai juca nici un rol în ob inerea acesteia. Pentru creştini trupul nu este o
temni a sufletului, via a nu este o pedeaps , ci un dar al lui Dumnezeu, în timp ce moartea nu
este izb vire, ci r splata p catului şi a fost pus de Dumnezeu pentru ca răutatea să nu fie fără
de moarte.
Revela ia divin elucideaz adev rul despre reîncarnare. Atfel, omul trebuie s moar o
dat , iar dup aceasta urmează judecata: Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar
39
40
41
17
după aceasta să fie judecata, tot aşa, Hristos, după ce a fost adus o dată jertfă, ca să ridice
păcatul multora … (Evrei 9, 27-28).
Channeling–ul sau spiritismul New Age. Un alt punct definitoriu al mişc rii New Age
îl reprezint channeling-ul sau spiritismul new-age-ist42. Aceast form de spiritism speculeaz
durerea pierderii persoanelor dragi şi promite posibilitatea intr rii în dialog cu cei mor i prin
diferite mijloace. Înc de la început se impune eviden ierea diferen ei dintre channeling-ul New
Age şi spiritismul clasic. În primul caz se urm reşte transformarea personal a adep ilor “noii
ere”. De asemenea, entit ile spirituale sunt invocate cu scopul de a prelua controlul asupra vie ii
celor ce le invoc . Spiritismul, pe de alt parte, se limiteaz doar la comunicarea cu lumea de
43
dincolo, urm rind doar alinarea durerii celor afla i în via .
Pentru a putea vorbi de Channeling aveam nevoie de trei elemente:
- medium sau canal receptor;
- entitate care transmite;
- un mesaj.
În timpul transei, “mediumul se poate afla într-o stare de disociere complet în raport cu
realitatea, pretinzând c nu îşi aminteşte ce se petrece sau ce se poate afla într-o trans par ial ,
tr ind channeling-ul ca un martor exterior. Exist şi cazuri în care mediumul aude voci care-i
dicteaz mesaje spre a fi scrise sau în care mâna poate scrie automat anumite mesaje. În sfârşit,
channeling-ul poate fi spontan sau provocat. În prima variant , mediumul este la dispozi ia
entit ilor care îi trimit revela ii. În al doilea caz, mediumul are controlul asupra fenomenului pe
care îl poate chiar provoca, folosind anumite tehnici ce se pot deprinde prin înv are. În multe
cazuri este vorba pur şi simplu de şarlatanie, aşa cum a ar tat Dr. Margaret Singer Thaler”44.
Literatura esoteric prezent în România este plin de c r i care abund în mesaje primite
prin channeling. Deşi informa iile sunt contradictorii ele urm resc dou teme şi anume:
1. realitatea este o iluzie (idee preluat din religiile orientale de la care mişcarea New Age
a împrumutat nenum rate credin e şi practici);
42
43
Ibidem, p. 49.
44
Ibidem, p. 49.
18
2. sinele nostru este divin. O astfel de carte tradus şi în mare vog în libr riile din ara
noastr este “Cursul de miracole” scris de c tre Helen Schuman45 care pretinde c o voce i-a
dictat ceea ce a scris.
1.5. R spandire
New Age nu vizeaz doar interiorizarea omului, ci precum afirm F. Capra, se aduce în
prim plan “exteriorizarea” acestuia cu multiple repercusiuni în plan social, politic şi mai ales
ecologic. El vorbeşte de o “ecologie abisal ” de o completare reciproc între “transformare
personal şi social ” şi muta ia la nivelul conştiin ei ecologice.46 Acelaşi autor sus ine c “avem
nevoie de o perspectiv ecologic şi feminist , care în fiin a ei cea mai intim este de natur
spiritual şi care va implica schimb ri profunde în structurile noastre sociale şi politice”. Mai
mult, New Age îşi pune speran ele într-o colaborare între “Noua Stâng ” (neomarxist ) şi
mişc rile New Age. Prototipul acestei colabor ri este leg tura cu partidul “Verzilor” din
Germania. În opinia lui F. Capra “verzii” ar reprezenta “manifestarea cea mai puternică” a noii
“culturi care ia amploare”, noua cultură având sensul New Age. Punctul central de
complementaritate între New Age şi “Verzi” îl constitue viziunea “global ” asupra lumii şi
“spiritualitatea ecologic ”. F. Capra vorbeşte despre conceptele verzilor: “conştiin a ecologic ”,
“întrep trunderea tuturor indivizilor şi societ ilor în procesele ciclice ale naturii”, ceea ce
converge cu imaginea “global ” new-age-ist . Capra creeaz o leg tur între ecologie şi
spiritualitatea New Age vorbind de o “ecologie abisal ” aflat la un pol opus fa de gândirea
ecologic “superficial ”. “Conştiin a ecologic ”, în adev ratul sens al cuvântului, este una
spiritual subliniaz autorul. Spiritualitatea de care vorbeşte ecologia New-Age nu are leg tur
cu un Dumnezeu revelat ca persoan , ci cu un “spirit cosmic” impersonal. Pentru new-age-işti
verdele este un simbol “revolu ional”, un principiu “vital” este un simbol pentru lumea “global ”
dep şind momentul eshatologic şi exprimând n zuin a dup o nou “er ”47. “Verzii”, ca partid se
considerau un partid de opozi ie, un partid “anti-partid”, manifestând o opozi ie
extraparlamentar . El cuprindea atât fenomene revendicative noi cât şi unele revendic ri mai
vechi cum ar fi feminismul, homosexualitatea, pacifismul. Întrucât mişc rile ecologice sunt
45
46
47
Ibidem, p. 242.
19
organizate atât ca partid, dar şi ca ONG – uri, s-a produs o apropiere şi pe calea colabor rii cu
acestea din urm , acest lucru fiind tot mai vizibil prin mesajul new-age-ist pe care acestea îl
transmit.
Pentru dezvoltarea alian ei s-a trecut la urm torul pas prin crearea unei ideologii care
promoveaz ideea unei rela ii strânse între ecologie şi feminism. În viziunea lui F. Capra
“con inutul spiritual al concep iei ecologice” şi-ar g si “expresia sa ideal în spiritualitatea
feminist promovat de Mişcarea feminist ”. Leg tura între ecologie şi feminism şi-ar avea
fundamentul în “conştiin a unit ii tuturor formelor de via ”, adic exact mesajul New Age. Se
promoveaz ideea c imaginea unei divinit i feminine întruchipeaz mult mai bine
spiritualitatea New Age decât cea a unei divinit i masculine, pentru F. Capra în anumite culturi
“adorarea divinit ilor feminine” ar fi precedat “adorarea divinit ilor masculine”.48
Feminismul verde, new-age-ist nu este identic cu cel din secolul XIX sau începutul
secolului XX. Feminismul new-age-ist a ap rut prin anii ’60 şi lupt nu numai pentru egalitatea
sexelor, ci şi pentru anularea oric ror deosebiri între sexe, inclusiv cele native şi sociale. Este o
lupt împotriva “patriarhatului” şi pentru feminizarea întregii societ i, o lupt pentru libertinaj
sexual total, inclusiv lesbianismul şi incestul - o încercare antifireasc , anticreştin şi ira ional
de a creea “omul androgin” al viitorului. Mişcarea pretinde c lupt pentru ocrotirea vie ii, dar
promoveaz libertatea de a distruge via a prin avorturi.
Mişcarea New Age îşi propune s realizeze “supraomul” prin metode psihotehnice: bio-
feed-back, antrenamentul autogen, hipnoza şi autohipnoza, medita ia de tip zen, budism tibetan,
Raja-Yoga, Tantra-Yoga, psihosintez , tehnici şamaniste, Silva Mind Control, Actualization,
teosofia şi sistemul Gurdjieff, logoterapia lui Victor Frankl, terapia Reich, Aikido etc., care
urm resc tranformarea omului pentru deveni apt pentru noua er , anihilarea sentimentului de
“eu” contopirea cu Universul şi crearea unei conştiin e cosmice. 49
New Age în România

P trunderea mişc rii New Age în România s-a f cut sim it prin construirea unui New
Age “autohton”, care accentueaz ideea rolului ezoteric al României.
48
49
Ibidem, pp. 253-254.
20
În ara noastr nout ile de tip New Age sunt tot mai prezente. Ele se arat prin diferite
mesaje publicitare care cuprind informa ii despre cursuri de yoga, medita ii orientale, zen, etc.
De asemenea, astfel de mesaje le întâlnim mai ales în mall-urile din Bucureşti, în care ne este
prezentat Mama Shiva.
Anul 2009 a fost unul exponen ial pentru adep ii din Romania ai New Age, deoarece
acesta este anul în care câ iva reprezentan i ai Şcolii de Iluminare Ramtha au organizat sesiuni
speciale în care şi-au expus punctele de vedere New age-iste50.
Primii misionari ai Ramtha School of Ilumination (RSE), au sosit în Bucureşti, apoi
întâlniri asem n toare au avut loc la Iaşi şi la Timişoara. Unele evenimente au fost organizate de
Greg Simmons, unul din profesorii Şcolii şi au avut rolul de a preg ti primele seminarii RSE, în
România care s-au desf şurat în localitatea Brebu Nou (jud. Caraş Severin), între 10-18
octombrie 2009 (pre ul înscrierii la acest eveniment a fost de 1000$, la care se adaug pre ul
pentru follow-up, 500$, sume care nu au inclus cazarea, masa şi traducerea. În ciuda acestui fapt,
pe site-ul oficial RSE este avansat ideea c au participat 81 de persoane, dintre care 20 de
participan i din Austria şi Elve ia)51.
În anul 2011, cursul a fost organizat în sta iunea Sovata din Transilvania. Evenimentul a
fost destinat “tuturor celor interesa i s afle şi s tr iasc adev rul a cine sunt, de unde vin, care
le este destinul şi mai important... cum s -şi îndeplineasc acest destin”52.
În anul 2016 a fost organizat cursul 101, la Cheile Gr diştei – Fundata. Date despre
eveniment, în principal cele legate de înscriere s-au reg sit pe pagina de facebook Ram –
Romania (https://www.facebook.com/groups/157014044347373), grup închis, în care este
necesar înscrierea pentru a putea vedea ce se discut , pentru a posta şi a ad uga comentarii.
În articolul despre eveniment se men ioneaz c participan ii vor înv a despre: cum s -şi
foloseasc remarcabila minte proprie, cum s îşi creeze propria realitate, cum s îşi creeze Ziua
R: s n tatea, avu ia, bun starea, destinul propriu şi cum s -şi schimbe via a. Pentru informa ii
suplimentare despre Ramtha, JZ Knight şi RSE, participan ii sunt direc iona i spre site-ul RSR,
http://scoalaramtha.wix.com/romania53 .
50
51
Pr. Lect. Radu Petre Mureşan, “Aspecte ale «spiritualit ii alternative» în România”, în volumul Biserica
Ortodoxă şi grupările religioase neoprotestante, coord. volum: pr. prof. dr. Ioan Tulcan, conf. dr. Cristinel Ioja,
arhim. dr. Teofan Mada, Editura “Astra Museum”, Sibiu, 2013, pp. 310-311.
52
Ibidem, p. 311.
21
Şcoala de iluminare Ramtha a lansat şi programul Ramtha Video care confer
posibilitatea vizion rii înv turilor lui Ramtha, traduse bineîn eles în limba român . Pentru
aceste materiale se aplic legea copyright-ului, astfel c pentru copierea, reproducerea,
adaptarea, distribuirea public , afişarea public a acestora este nevoie de acordul scris al şcolii54.
Echipa Omenirii (Humanity Team) îşi desf şoar activitatea şi în Romania, fiind înfin at
o filial în anul 2007, care îşi propune s r spândeasc în întreaga lume ideile americanului
Neale Donald Walsh, autorul lucr rii „Conversaţii cu Dumnezeu”, în special ideea panteist c
„to i suntem una”55.
Unul dintre proiectele Humanity Team este Mandala, prin care se doreşte promovarea
p cii şi a unit ii în art şi educatie. Prin aceste idei, inofensive pentru cei neinforma i, se
inoculeaz diferite mesaje de tip New Age. Mandala este un format geometric str vechi (o
diagram în form de cerc, ce p streaz o anumit simetrie care se concentreaz asupra centrului.
Simbolul este folosit ca un instrument pentru acces direct la cunoaşterea spiritual şi purificarea
sufletului), folosit în budism şi hinduism ca mijloc de medita ie56.
53
Şcoala de iluminare a lui Ramtha – invitaţie la curs de iniţiere, https://www.damaideparte.ro/evenimente-cursuri-
conferinte/60834 , site accesat la data de 12 septembrie 2016, ora 18:20.
54
Şcoala de iluminare a lui Ramtha, https://ramtha.com/content/pdf/Conditions_of_Participation_Romanian.pdf ,
site accesat la data de 12 septembrie 2016, ora 18:50.
55
Pr. Lect. Radu Petre Mureşan, “Aspecte ale «spiritualit ii alternative» în România”…, p. 311.
56
Pr. Lect. Radu Petre Mureşan, Alternative spirituale în România…, p. 27.
22
Filiala din România se ocup cu organizarea de evenimente: conferin e, workshop-uri,
cursuri, întâlniri periodice pentru medita ie, particip ri la evenimente mondiale, evenimente şi
activit i ce promoveaz mediul şi grija pentru planet , etc.
Asemenea cursuri au loc în fiecare zi în capital şi în marile oraşe. În Bucureşti exist
Clubul Mandala, un club ezoteric unde se g sesc: restaurant vegetarian, ceain rie, libr rie,
magazin de bijuterii din argint şi cristale semi-pre ioase. În cadrul clubului sunt organizate serate
muzicale, excursii şi tabere tematice, expozi ii, vizion ri de filme, şedin e de consiliere în
astrologie.
Revista Cosmos organizeaz periodic întâlniri cu cititorii - seminarii spirituale, aşa cum a
fost şi evenimentul din data de 20 iunie 2016, desf şurat la Hotel Double Tree By Hilton, sala
Notre Dame: „În cadrul acestui eveniment vom organiza un grup de medita ie pentru conectarea
cu energiile arcturiene cu ajutorul c rora vom reface conexiunea cu energiile geto-dace
str moşeşti şi cu câmpurile energetice ale vechii Geto-Dacia! Vom avea produse naturiste la
pre uri promo ionale - aur şi argint colloidal - pentru to i participan ii! De asemenea vom aloca
minim o or din cuprinsul congresului pentru a r spunde concret la toate întreb rile dvs. pe
subiectele de actualitate! Participarea la acest congres se face rezervând din timp biletele care v
asigur accesul în sal ! Pre ul unui bilet este de 35 de lei!57”
Revista “Cosmos”, aparut în iulie 2007, reprezint o forma “autohton ” de promovare a
New Age, la noi în ar . În paginile ei reg sim articole despre reîncarnare, tehnici de vindecare,
chakre, tarot, ezoterism, paranormal, zodiac şi astrologie, etc., articole ce pot fi consultate pe
pagina http://www.revistacosmos.ro/.
57
Anunţ important, http://revista-cosmos.blogspot.ro , site accesat la data de 12 septembrie 2016, ora 19:15.
23
Capitolul II. SUS INEREA MANIFESTARILOR OCULTE DE C TRE MIŞCAREA
NEW AGE
Dup c derea omului în p cat au urmat o serie de consecin e nefaste pentru acesta,
consecin e care se r sfrâng în primul rând asupra stric rii armoniei omului cu Dumnezeu, cu
sine însuşi şi cu natura înconjur toare. Ele se arat îndat dup p cat, raportându-se asupra
omului întreg, la sufletul şi trupul acestuia precum şi la condi iile de via .
În acest context, traiul omului s-a în sprit, el fiind nevoit s -şi câştige cele necesare prin
munc şi trud proprie. Totuşi, omul n-a uitat niciodat de Ziditorul s u, cu care a încercat
ulterior s intre în contact prin diferite mijloace proprii. Natura înconjur toare, prin intensitatea
şi m re ia ei, ca şi prin utilitatea ei, pe de o parte, şi prin periculozitatea unor fenomene din ea pe
de alt parte, a influen at puternic pe om, în care apare sentimentul imensit ii, al infinitului, din
care s-a n scut cel al adora iei.
În ciuda acestui fapt, credin elor specific religioase li s-a ad ugat cu timpul şi rituri sau
practici magice cu caracter divinator, n scute din lipsuri şi neputin e materiale, dar f r ca le s
înlocuiasc religia.
Divina ia s-a n scut, deci, din nevoia omului de a cunoaşte viitorul, pentru a evita
primejdiile, nenorocirile, moartea şi pentru a-şi orândui apoi ac iunile şi via a58.
Din clipa c derii lor, Satana şi demonii lui nu mai pot duce r zboi cu Sfin ii Îngeri din
ceruri dar, dar în schimb, într-o zvârcolire de for e oarbe, aceste duhuri rele caut mereu s
z d rniceasc planurile F c torului şi duce o lupt de nimicire împotriva omului.
Diavolul duce împotriva Bisericii şi a lumii, o lupta înverşunat , f r s in seama de
nici un fel de mijloace. El poate s subjuge pe unii oameni cu o putere care îi dep şeşte, le
st pâneşte facult ile psihice, sim urile şi organele, iar aceştia pot deveni foarte uşor unelte oarbe
ale unor scopuri satanice.
Episcopul Ignatie Briancianinov, care a tr it în secolul al XIX-lea, a rezumat înv tura
Bisericii Ortodoxe despre înşel ciunea diavoleasc , spunând: „Exist dou forme principale de
înşel ciune diavoleasc . Prima şi cea mai spectaculoas dintre ele apare atunci când cineva se
lupt s dobândeasc un înalt nivel spiritual şi s se învredniceasc chiar de viziuni, f r s se fi
cur it în prealabil de patimi, bazându-se exclusiv pe în elepciunea sa. Unei asemenea persoane
58
Diac. Prof. E. Vasilescu, „Divina ia, falsa precizare a viitorului”, în revista Studii Teologice, nr.9-10/1954, p.556.
24
diavolul îi d ruieşte «viziuni» pe m sur . Exist şi o a doua form de înşel ciune diavoleasc
mai obişnuit şi mai pu in spectaculoas , care nu ofer victimelor ei viziuni extraordinare, ci
doar exaltate «sentimente religioase». Aceasta se întâmpl atunci când inima doreşte şi se
str duieşte s ob in bucuria cuget rilor sfinte şi dumnezeieşti, nefiind înc preg tit pentru ele.
Cel care nu are o inim înfrânt , cel care se bazeaz pe faptele sale şi pe vrednicia sa, cel care nu
se ine strâns de înv tura Bisericii Ortodoxe, ci urmeaz unei alte «tradi ii» pe baza c reia îşi
formeaz propria concep ie de via , acela este st pânit de înşel ciune diavoleasc ”59.
Deşi în epoca modern ştiin a a f cut progrese enorme şi a explicat nenum rate lucruri
care pân aici se tâlcuiau în mod supersti ios, totuşi supersti iile persist chiar în cercurile şi
societ ile cel mai înaintate din punct de vedere cultural. Analizarea ştiin ific a transform rilor
care se produc în conştiin a omeneasc , ne arat c procesul de primenire a con inutului
conştiin ei nu se ine la pas cu procesul de transformare a condi iilor materiale de via ale
omului, proces care face ca ştiin a s fie mai rapid decât conştiin a60.
În felul acesta se explic faptul c , al turi de ştiin , continu s d inuie supersti iile.
Misiunea ştiin ei în lupt cu supersti iile este foarte anevoioas , iar p trunderea adev rurilor
ştiin ifice în conştiin a uman şi expulzarea supersti iilor prin acestea, este o oper c reia i se
opune rezisten , c ci culturalizarea necesit eforturi mari, munc bine chibzuit , r bdare şi
st ruin deosebit .
Atmosfera pe care o creeaz prezen a supersti iilor şi diferitele practici oculte, trebuie s
fie numit o atmosfer obscurantist , o atmosfer de întuneric şi de întunecare a min ii, pentru c
ea este diametral opus aceleia de lumin şi de luminare a min ii, pe care o creeaz ştiin a şi
adev rurile ei. Atmosfera creat de supersti ii face ca al turi de luminile ştiin ei s se ridice
umbrele, fantomele întunecate ale misterului şi ca acestea chiar s copleşeasc uneori adev rurile
luminoase şi limpezi ale ştiin ei.
Aceast atmosfer face ca oamenii, în loc s se conduc dup f cliile ştiin ei, s se
orienteze dup închipuiri. Ea face ca oamenii, în loc s vad limpede drumul pe care trebuie s
mearg , s -l presare cu tot felul de n luciri şi s îmbrace orice ac iune fireasc şi normal a lor în
cele mai groteşti veşminte. Ea parc înlocuieşte mereu via a normal , cu cea de carnaval. Ea face
ca oamenii, în loc s -şi vad de treab , încrez tori în rostul muncii lor, în puterile lor, ş -şi piard
59
Ieromonah Serafim Rose, Ortodoxia şi religia viitorului, traducere de Maria Bancil , Editura Sophia, Bucureşti,
pp.190-191.
60
Pr. Prof. Liviu Stan, „Supersti iile şi obscurantismul mistic”, în revista Studii Teologice, nr. 3-4/1950, p.284.
25
încrederea în ei înşişi sau s cad în reverii mistice, în loc s se dedice muncii pozitive,
creatoare61.
Totul se îmbrac în mister, totul devine mistic, ocult, ascuns, de neîn eles, dar cu toate
acestea de urmat, din pricina fricii pe care le-o inspir necunoscutul, neb nuitul, ac ionat de
puteri misterioase. L sat sau azvârlit într-o astfel de atmosfer de obscurantism mistic omul
devine fatalist, se abandoneaz întâmpl rii, devine pesimist şi-şi aşteapt la diverse soroace,
norocul sau nenorocirile, pentru evitarea c rora e convins c nu poate face nimic, şi ca urmare,
nici nu întreprinde nimic. Tr ind într-o astfel de stare, omul dezarmeaz în fa a vie ii, îşi
orienteaz via a spre pasivitatea consumatorilor inconştien i de destin, îşi istoveşte puterile
creatoare, îşi pierde conştiin a puterii şi a valorii umane, devine o simpl pies sau unealt în
mâinile oricui. De aici, primejdia dec derii continue a omului, primejdie ce nu poate fi înl turat
decât prin proiectarea luminilor ştiin ei în bezna obscurantismului mistic.
Datoria oric rui creştin este de a participa la lupta pentru combaterea supersti iilor şi a
obscurantismului mistic şi astfel se va situa pe linia corect a dezvolt rii vie ii.
2.1. Tipuri de ocultism New Age

2.1.1. Ocultismul folcloric - magia şi vr jitoria
De foarte multe ori auzim oamenii vorbind despre: vr jitori, vr jitoare, fermec tori,
fermec toare. Despre aceştia se spune în popor c “lucrând cu vorba şi cu fapta, pot trimite
asupra omului tot felul de necazuri şi mai ales tot alaiul de boli, de care cu greu, cu mare greu se
poate sc pa.”62
De la oamenii b trâni afl m o mul ime de povestioare în leg tur cu acest tip de vr ji: în
general se s vârşesc noaptea, mai ales când este lun nou , acas sau la r scruci de drumuri şi se
utilizeaz lucruri sau ingrediente de tot felul, “tot ce mintea omeneasc a putut s n scoceasc
mai ciudat sau mai scârbos e întrebuin at sau închipuit c se întrebuin eaz de vr jitoare, ca s
îndeplineasc ritualurile lor magice, în în elegere cu diavolul, pe care-l cheam în ajutor.”63
Fie c este vorba de adusături, boli aduse în cas prin farmece f cute cu ajutorul de
obicei a broaştelor sau de aruncături, de care omul trebuie s se fereasc s nu calce în ele sau s
61
Pr. Prof. Liviu Stan, op. cit., p.285.
62
Aurel Candrea, Folklorul medical român comparat, Editura Casa Şcoalelor, 1994, p. 169.
63
Ibidem, p. 173.
26
ridice anumite lucruri pe care le vede în drum, ori de făcături, prin care se trimit boli în trupul
cuiva cu ajutorul argintului - viu (mercur), tot ceea ce trebuie s re inem este faptul c mai exist
şi vor mai exista destui oameni care s cread şi apeleaz la aceste practici neortodoxe.
“Ca s nu se prind farmecele” sau cu alte cuvinte pentru a fi ferit de uneltirile
vr jitoarelor este nevoie de anumite acte simbolice, cum ar fi purtarea de talismane sau
îmbr carea hainelor pe dos.
Terminologia româneasc referitoare la folclorul magic ne ofer o mare varia ie şi
bog ie. Este suficient pentru aceasta s amintim c numai în ceea ce priveşte incanta ia magic
şi ac iunea ei, avem mai multe sinonime: descântece, vrăji, farmece, făcături, desfaceri,
boscoane ş.a. Aceast bog ie denot marea considera ie de care se bucur fenomenele magice la
poporul român, indicând şi anumite influen e suferite în decursul timpului. E de remarcat îns
faptul c atât „descântecul”, de origine latin , cât şi „vraja”, de origine slav , şi „farmecul”, de
origine greceasc , exprim în limbajul popular unul şi acelaşi lucru, fiind deci vorba numai de un
împrumut de termeni, nu şi de no iuni. Totuşi evolu ia semantic ne pretinde s facem unele
distinc ii. Astfel „descântecul” şi „desfacerile” cuprind magie defensiv , iar „vr jile” şi
64
„farmecele” pe cea ofensiv . Se p streaz aceast distinc ie între „vraj ” şi „descântec” pentru
motivul c no iunea de vraj traduce foarte bine pe cea de „ac iune magic ”, care exprim
no iunea de „ac iune prin cântec” (incantatio). Astfel prin vraj vom în elege ac iunea cu scop
practic, condus de principiile gândirii magice. Prin „descântec” vom în elege vraja exercitat
prin formula oral sau prin incanta ii, deşi descântecele se întâlnesc de cele mai multe ori în
combina ie cu cele dintâi65.
No iunea de vraj o mai opunem şi credin elor magice sau supersti iilor, elemente psihice
cu con inut intelectual - afectiv, prin care se interzice sau se recomand o anumit ac iune şi
chiar fa de practicile magice, în care pe lâng elementele intelectuale şi afective intervine şi o
ac iune redus , dar care formeaz toate, un bun comun al statului întreg, în timp ce vr jile
constituie o tehnic individual , apar inând numai din membrii grupului social, clasei vr jitorilor,
care constituie un fel de elit a mentalit ilor magice66. În timp ce credin ele sau supersti iile
constituie o prezen de fiecare zi în mentalitate satului românesc, iar practicile magice intervin
64
Gheorghe Pavelescu, Ethnologica, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2012, p. 41.
65
Ibidem, p. 42.
66
Ibidem.
27
şi ele destul de des, la vr ji în schimb se recurge mult mai rar şi numai în anumite cazuri, ele
devin astfel apanajul unor elite.
2.1.1.1.Vraja si formele de manifestare: magia albă şi magia neagră
Ca toate practicile oculte, vraja are mai multe forme de manifestare: spre binele
individului – magie albă şi spre r ul individului – magie neagră. Din punct de vedere ortodox,
nu exist „magie alb ”. Este demonic , întrucât „binele” individului presupune, inevitabil, r ul
altuia. Se poate face astfel o corelare între magia alb şi descântecele în primul rând, şi magia
neagr şi farmecele, în alt rând.
Descântecele apar in magiei, sunt supravie uiri din vechile formule şi ritualuri magice ale
popula iilor arhaice. Ele au fost la origine un mod de a pune în mişcare for ele spirituale ale
binelui sau r ului, fie pentru a cauza o daun cuiva, fie dimpotriv în scop benefic, de a îndep rta
orice rele din via a personal . În general, acestea apar in folclorului medical.
Descântecele „erau pentru vindecarea oamenilor ca un mijloc terapeutic, în care cei mai
mul i aveau încredere. Dup tradi ie, boala se socotea c este efectul fie a unui spirit r u p truns
în om, fie a unei vr ji f cute de cineva. Durerea îns şi era privit ca o alterare malefic . Prin
urmare şi vindecarea era un soi de izgonire a lucr rii diavoleşti, cu mijloace magice.”67
Descântecele reprezint tehnic a medicinei populare, bazate pe terapia cuvântului, care
ac ioneaz ca antidot împotriva „f c turilor” vr jitoreşti şi care au tezaurizat sub învelişul lor
mistic, valoroase cunoştin e şi observa ii despre producerea, manifestarea şi vindecarea empiric
a bolilor, în parte confirmate de experimentul ştin ific al medicinei contemporane.
Descânt toarele erau personalit i puternice, capabile s provoace şi s st pâneasc
anumite procedee psihice, cunoşteau organele corpului uman, plantele de leac şi tehnicile de
vindecare sau de alinare a suferin elor. P puşile de lut „în epate”, descoperite de arheologi în
s p turi, iar de etnografi în cercet rile lor pe teren, sunt argumente c în spa iul nostru s-a folosit
şi acupunctura.
Efectul „tratamentului” era condi ionat de cunoştin ele, experien a şi m iestria
descânt toarelor de a îmbina şi doza tehnicile terapeutice. Atmosfera de mistic, favorabil
67
Nicolae Cojocaru, Istoria tradiţiilor şi obiceiurilor la români, vol. 1, Editura Etnologic , Bucureşti, 2008, p. 588.
28
psihoterapiei prin sugestie, era creat de alegerea timpului adecvat, de descântecul recitat, în
ritmul precipitat cu tonalitate joas şi rostire pianissimo.68
În folclorul nostru se cunosc mai multe feluri de descântece, unele pentru a vindeca
anumite boli, altele pentru a face r u „a lega cununia”, a desp r i pe so i, a atrage boli asupra
cuiva etc. Acestea din urm se numesc „farmece”. În general, în toate aceste practici populare se
amestec elemente rituale p gâne cu unele creştine. În culegerile f cute la noi (Nicolae Cojocaru
- Istoria tradiţiilor şi obiceiurilor la români, Marian S. Florea - Sărbătorile la români, Elena
Niculi -Voronca - Datinele şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine
mitologică) se pomeneşte frecvent numele Maicii Domnului, Sfântului Mucenic Gheorghe, care
se invoc în ajutor. De asemenea, ca ritual în scop benefic, se pune busuioc de la sfeştocul
preotului, folosit la Ajunul Bobotezei, împreun cu alte obiecte considerate c au o putere
magic .
În Molitfelnicul ortodox se d rânduial de rug ciune ce se face la casa sau la locul ce se
sup r cu farmece, care are menirea de a îndep rta efectele rele ale acestor practici, dar şi de a da
un antidot la credin ele populare, unele evident supersti ioase, prin care unii pretind c îi
„sup r ” tot felul de persoane cu farmece, influen ând în r u via a sau casa lor.
Ca urmare a credin ei populare în „legarea” şi „dezlegarea” cununiei, în Molitfelnicele
mai vechi la rug ciunea din a opta zi dup cununie, se men ioneaz : „c reia poporul îi spune
dezlegarea cununiilor”. De asemenea, ast zi mul i credincioşi solicit rug ciuni pentru unii tineri
care întârzie s se c s toreasc , ca s li se „dezlege” cununia, considerând c aceasta a fost
împiedicat prin mijloace oculte. Cu toate acestea îns , „important este s se în eleag acest act
ca o întoarcere a întregii vie i spre Dumnezeu, şi nu ca o lucrare instantanee a magiei. Exist în
Molitfelnic diferite rug ciuni de dezlegare de blesteme şi leg turi diavoleşti, dintre care cele mai
eficiente sunt considerate Molitfele Sfântului Vasile cel Mare şi ale Sfântului Ioan Gur de Aur.
De mare valoare este şi Taina Sfântului Maslu. Îns forma des vârşit a dezleg rii este cea dat
de preotul duhovnic la Taina Spovedaniei, ştiut fiind faptul c multe dintre neputin ele şi
68
Ion Chinoiu, Obiceiuri populare de peste an, Dicţionar, Editura Funda iei Culturale Române, Bucureşti, 1997, p.
61-62
29
încerc rile vie ii se datoreaz dezechilibrelor sufleteşti, cauzate de p cate şi vicii, care afecteaz
fiin a uman .”69
Riturile de la descântece ineau seama în unele cazuri de momentele liturgice bisericeşti.
Avem mai multe m rturii despre faptul c unele se petreceau dup slujba Vecerniei 70, ori în
timpul slujbei Învierii când preo ii slujeau, nu ca un reper de timp, ci pentru faptul c aceste
momente erau considerate sfinte, deci bune pentru transmiterea unor influen e magice. Înseşi
textele sunt inspirate din rug ciuni, pomenind despre Maica Domnului, despre Biseric şi unii
sfin i, ceea ce dovedeşte c au preluat elemente religioase liturgice.
Vr jitorii folosesc, în scopul supunerii partenerului vizat, divina ia, chiroman ia,
astrologia şi o serie de practici oculte, iar dac nu se reuşeşte s se capteze aten ia şi încrederea,
procedeaz empiric cu lenjeria sensibil sau cu lucruri purtate de împricinat, cu imitarea unor
gesturi sau satisfacerea unor pl ceri râvnite permanent şi chiar întâlniri, cu voie sau f r voie,
între opozan i. Exist şi aspecte vulgare ale vr jitoriei sau chiar curse riscante. Cele mai multe
practici au la baz înşelarea persoanei care apeleaz la serviciile practicantului. Printre acestea,
nu lipsite de importan , se num r ghicitul cu ghiocul, de care se folosesc ig ncile nomade,
ghicitul cu bobii de porumb, ghicitul în cafea, r spândit mai ales la oraşe şi în p turile mai
r spândite de la sate, şi ghicitul în c r i numit cartoman ie, care se serveşte de semnele desenate
pe c r ile de joc, semne interpretate dup fantezia ghicitorului sau dup naivitatea clientului.
Pe lâng practica ocult , se cuvine remarcat faptul c unii vr jitori sau ghicitori, leg tori
sau dezleg tori sunt înzestra i cu o for de sugestie evident , iar al ii au o putere deosebit ,
ereditar sau câştigat prin exerci iu, şi anume for a hipnotic . Posedând aceste daruri parafizice,
practican ii diferitelor forme de vr jitorie pot induce în eroare foarte repede pe cei care vin la ei
pentru a g si ajutor, inând cont de faptul c aceştia din urm sunt selecta i dintre persoanele
disperate, care doresc ajutorul cu orice pre . Uzând de for a de sugestie foarte puternic , unii
vr jitori fac uşor victime pe cei care intr în zona de influen a partenerului, fiindu-i captate
nişte unde biomagnetice71.
69
Pr. Lect. David Pestroiu, “Sfaturi practice în Biseric : Despre leg ri şi dezleg ri în Biseric ”, în Ziarul Lumina, 28
iulie 2010, edi ie electronic . (http://ziarullumina.ro/sfaturi-practice-in-biserica-despre-legari-si-dezlegari-in-
biserica-25153.html ).
70
Valer Butur , Cultura spirituală românească, Edi ie îngrijit şi introducere de Iordan Datcu, Editura Minerva,
Bucureşti, 1992, p. 71.
71
Diac. P. I. David, Călăuză creştină – sectologie – pentru cunoaşterea şi apărarea dreptei credinte în faţa
prozeletismului sectant, Editura Episcopiei Argeşului, Curtea de Argeş, 1994, p. 182.
30
inând cont de pericolul şi falsificarea tuturor practicilor vr jitoreşti, Biserica creştin
prin revela ia divin opreşte cu asprime vr jitoria, socotindu-se c prin practicile magice cheam
în sprijin duhurile rele, care ajut pentru moment pe cei ce recurg la ajutorul lor, ca pe urm s -i
poat supune sub puterea acestora. Mai nou, mul i socotesc c prin practicile vr jitoreşti, omul
desc tuşeaz anumite puteri inferioare necunoscute înc în firea sa, intrând în robia lor nefast şi
încetând a mai fi o fiin care st pâneşte cu ra iunea peste aceste puteri, folosindu-le în mod
liber72.
Persoana care recurge la practici vr jitoreşti şi supersti ioase a c zut într-o stare moral
inferioar , nemaifiind capabil de o creştere spiritual . Calea magiei e o cale comod , pentru c
nu cere nici un efort moral şi de aceea e o pant pe care omul se rostogoleşte de la demnitatea de
fiin liber şi spiritual . Descânt toarea şi cel ce recurge la ea, pentru a se vindeca de boal ,
chiar dac întrebuin eaz şi numele lui Dumnezeu, nu-l mai rostesc în duh de rug ciune, ci
oarecum ca pe un instrument de care dispun. Oamenii aceştia, prin practicile lor, sunt ieşi i din
religie, deoarece în loc de a c uta vindecarea prin rug ciune şi prin îndreptarea vie ii, în loc de a
interpreta boala ca pe o cruce, adic drept un mijloc de perfec ionare, dat lor de iubirea lui
Dumnezeu, ei caut s scape f r nici un efort omenesc intelectual şi moral, f r a câştiga nimic
moral din ea.
Vr jitoria reprezint chemarea mai mult sau mai pu in conştient a diavolului pus în
slujba omului. Este o întoarcere c tre Satana de care s-a lep dat la Botez, este o lucrare ascuns a
diavolului sub diferite forme. În decursul întregii Revela ii, Dumnezeu opreşte cu severitate
practicile vr jitoreşti.
Cei ce practic orice form de vr jitorie sau au încredere în efectele acesteia îşi închid
drumul unei creşteri spirituale, c ci vr jitoria nu are o doctrin spiritual - moral , dimpotriv ea
satisface orice preten ie imoral a omului, pentru a-l rostogoli în indiferentismul moral sau în
imoralitate.
72
Pr. Prof. D. St niloae, „Formele şi cauzele falsului misticism”, în revista Studii Teologice, nr. 5-6/1952, p. 252.
31
2.1.2.Comunic ri de natur spiritual
2.1.2.1. Clarviziunea
Mulți oameni pot prevedea uneori ce se va întâmpla cu ei în i i sau cu cei dragi, dar
foarte puțini sunt cei care sunt înzestrați în mod real cu darul clarviziunii. Istoria p streaz puține
exemple care s ateste clarviziunea, dar ele sunt edificatoare pentru existența acestui fenomen.
Viziunea unor evenimente, oameni i locuri îndep rtate în spațiu, dar în timp real, este un
caz clasic de clarviziune. Subiectul se simte asemenea unui telespectator la cinematograf, martor
al unor situații dramatice în care nu poate interveni. El poate dep i barierele de timp i de spațiu
i poate înțelege, înaintea semenilor s i, amploarea unui fenomen care se desf oar departe de
sine. Cu toții avem presentimente i cu toții folosim intuiția. Nu de puține ori, am avut, poate,
senzația c se întâmpl ceva, dar f r s înțelegem ce anume.
Clarv z torii pretind c sunt capabili s vad cu “ochii minții” imagini concrete i
simboluri clare, ei pot înțelege ceea ce “v d” i tr iesc emoții puternice, chiar dac nu sunt
implicați în acel eveniment. Ace ti clarv z tori nu trebuie confundați cu ghicitorii în c rți i în
globuri de cristal, dar nici cu profeții mincino i. Un clarv z tor nu va “consulta” viitorul la
comand i nici nu va cere bani pentru informațiile pe care le transmite. Capacit țile lui
extrasenzoriale se manifest spontan i, de cele mai multe ori, sunt declan ate de evenimente
tragice, care pun în pericol viața oamenilor73.
Unii cercet tori în domeniu susțin c toți suntem înzestrați cu aceast abilitate, dar trebuie
s o activ m prin tehnici speciale de meditație i concentrare. Exist i teoria conform c reia unii
clarv z tori au c p tat aceast capacitate în urma unor evenimente dramatice din viața lor74.
Moartea unei ființe dragi sau experiențe traumatizante, la limita dintre viaț i moarte, pot
declan a capacit ți vizionare.
P rintele Nicolae T nase este de p rere c „clarviziunea se d anumitor oameni, anumitor
preo i, anumitor c lug ri, anumitor pustnici şi nu mereu. Oricum, clarviziunea se foloseşte în
iconomia divin . Spre exemplu, aceala a v zut c se d râma zidul peste el, i-a ap rut în vis şi s-a
trezit, a fugit apoi a c zut zidul. Viziunea lui i-a folosit. În momentul în care clarviziunea se
73
Brian Inglis, Enciclopedia fenomenelor paranormale, traducere de Lucia Vitcowski şi Mihnea Columbeanu,
Editura Valdo, Bucureşti, 1993, p. 46.
74
Ibidem, p. 56.
32
manifest în alt fel, înseamn c nu este clarviziune.”75 „Cine are clarviziune adev rat , nu face
caz de ea, nu spune ‹‹Veni i la mine s v prezic eu, s v d eu prin voi››, nu! Clarv z torul este
acel tr itor autentic, de care ştiu pu ine persoane c are acest dar, sau ştiu multe persoane, dar
care nu îşi foloseşte acest dar de la Dumnezeu decât când Dumnezeu consider c este necesar
s -l folosesca.”76
2.1.2.2. Spiritismul
Fiecare civilizație a fost fascinat de moarte. Unii oamenii şi-au pus întrebarea : ce exist
dup moarte? Şi au f cut totul ca s cunoasc ce urmeaz dup moarte. i au descoperit
spiritismul, leg tura cu o alt lume, cu un trecut pe care nu-l puteau uita. Au înv țat s cheme
spiritele ca s afle ce va urma. Tr iesc cu obsesia i curiozitatea de a ti ce va urma, ce se va
întâmpla cu ei.
În secolul al XIX-lea, în Europa, apare spiritismul.
Spiritismul este considerat ca fiind o filosofie în care, cu ajutorul unei energii spirituale,
interacționeaz cu spiritele. edințele de spiritism încep cu o rug ciune. Sunt folosite persoane
numite medium, care vor intra în lumea spiritelor i vor comunica cu morții. Comunicarea poate
fi verbal sau prin a a-numita scriere automat . Spiritismul este o form a metafizicii în care se
spune c spiritul se reîncarneaz în forme superioare, care tr iesc într-un univers paralel77.
Explicarea fenomenelor spiritiste cu ajutorul inconştientului este valabil în foarte multe
cazuri. F r s d m inconştientului importan a exagerat pe care i-a dat-o şcoala psihanalitic ,
trebuie s admitem existen a lui. El se poate desc rca, fie în somn, fie în stare de nevroz , fie în
timpul unui delir şi cuprinde tot ceea ce este inaccesibil evoc rii voluntare. Apar atunci la
suprafa sentimente, idei, deprinderi complet uitate, care par inexplicabile, ciudate sau
supranaturale. În acest fel se pot explica uşor cazurile de vorbire sau scriere în limbi necunoscute
ale unor medii spiritişti şi mai ales cazurile de dedublare a personalit ii, când un bolnav tr ieşte
alternativ via a a dou personalit i distincte78.
Pr. Prof. dr. Nicolae Necula considera ca ar trbui sa socotim fenomenul spiritismului tot
in categoria superstitiilor pentru ca nu este nici o dovada ca la sedintele spiritiste se prezinta
75
Pr. Nicolae T nase, Soţul ideal, soţia ideală, Editura Anastasis, Sibiu, 2011, p. 62.
76
Ibidem, p. 64.
77
Brian Inglis, op. cit., p. 12.
78
Diac Prof. E. Vasilescu, „Spiritismul, o primejdie religioas , moral şi social ”, în revista Studii Teologice, nr. 7-
8/1953, pp.463-464.
33
spiritele mortilor, ci mai degraba ele sunt manifestari patologice ale „mediilor”, adica
persoanelor care se ocupa cu asa ceva79.
2.1.2.3. Necroman ia – practica chem rii duhurilor mor ilor

Strâns legat de practicile spiritiste, necroman ia este pretinsa calitate a unor indivizi de a
putea lua „leg tura” cu duhul celui plecat dintre noi. Ea este una dintre cele mai primejdioase
metode divinatorii, atât prin r spândirea ei mare, dar mai ales pentru urm rile ei dezastruoase
asupra s n t ii mintale şi morale a celor ce o practic .
Dumnezeu a poruncit în Vechiul Testament: “S nu alergi la cei ce cheam mor ii, pe la
vr jitori s nu umbla i şi s nu v întina i cu ei” (Levitic 19, 31). Şi iar şi: “B rbatul sau femeia,
de vor chema mor i sau de vor vr ji, s moar neap rat; cu pietre s fie ucişi, c sângele lor este
asupra lor” (Levitic 20, 27). Chemarea spiritelor mor ii este socotit ca pe una dintre cele mai
mari r zvr tiri ale omului împotriva voii Sale.
Metodele pentru ob inerea mesajelor prevestitoare ale spiritelor celor mor i sunt foarte
variate, începând cu mesele învârtitoare şi cu paharul care alearg deasupra alfabetului şi sfârşind
cu intermediul mediilor care, în stare de trans , scriu sau spun ceea ce cred ei c le comunic
spiritele.
Practica ocult a necroman iei se exercit „la comand ” pentru anumite duhuri, pentru ca
acestea s vin în ajutorul celor din via , s -i salveze sau, dac s-ar putea, s -i înlocuiasc în
împrejur ri grele sau s -i înve e ce trebuia s fac . L sând la o parte coinciden ele cu totul
întâmpl toare, are explic o mare parte din aşa zisele cazuri de telepatie, luciditate, clarviziune
sau criptestezie, explica ia cea mai potrivit fenomenelor de necroman ie este acea de fraud .
Dib cia celor ce cad în trans pentru a ghici este uneori extraordinar , iar re eaua de
complici care contribuie la buna reuşit a şedin ei este neînchipuit de larg , iar aceştia posed la
rândul lor un adev rat „cod de semnale”, care formeaz un alfabet întreg şi prin care transmit tot
ce vorbeşte mediumului în aparen adormit, dar care în realitate este mai treaz ca oricând. Acest
cod este format din cuvinte, atitudini, mişc ri cu mâinile sau cu picioarele, sunete uşoare, pe care
publicul nu le poate observa80.
79
Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, vol. II, Editura Trinitas a Patriarhiei
Române, Bucureşti, 2014, p. 586.
80
Ion F. Buricescu, Misterele sufletului omenesc. Spiritism şi metapsihică, Bucureşti, 1934, p. 93.
34
Pretinsele „transe” spiritiste poart în medicin numele de „crize”, fie ele de
somnambulism, de isterie, epilepsie sau alt maladie psihic . În aceast stare, mediii delireaz şi
din delirul lor se scot pretinsele descoperiri şi preziceri.
Pe de alt parte, chiar dac am admite c spiritele celor mor i p trund într-adev r în
trupurile mediilor c zu i în trans , ar r mâne de l murit alt problem : de unde ştiu spiritele ce se
întâmpl la mari distan e în spa iu sau ce se va întâmpla în viitor? În general, spiritiştii socotesc
c spiritele celor mor i p streaz temperamentul şi însuşirile din via . De unde iau deci ele
aceast atotştiin , pe care oamenii nu o au?
Revela ia biblic , atât a Vechiului Testament cât şi a Noului Testament interzice
practicile oculte ale necroman iei. În special Legea lui Moise opreşte sub pedeapsa cu moartea,
aceste practici, luate probabil de evrei de la egipteni: „Nu umblaţi după cei ce cheamă duhurile
morţilor şi după vraci. Nu staţi cu ei de vorbă, ca să nu că spurcaţi cu ei” (Levitic 19, 31). Cei
ce cheam duhurile mor ilor sunt socoti i în Vechiul Testament ca fiind tot atât de p c toşi ca şi
vr jitorii şi deci meritând aceeaşi pedeaps : „Cine va umbla după chemătorii de duhuri ale celor
morţi şi după vraci, ca să se desfrâneze cu ei, eu îmi voi întoarce cu mânie faţa către el şi-l voi
stârpi din mijlocul poporului său” (Levitic 10, 6). Regele Saul care a c lcat porunca divin ,
punând o vr jitoare s cheme spiritul lui Samuel, a fost pedepsit: „Însă Saul a murit din pricina
păcatului pe care îl săvârşise împotriva Domnului, fiindcă nu păzise porunca Domnului, ci
întrebase pe cei ce cheamă morţii, ca să i se arate descoperire” (I Cronici 10, 13-14). Proorocul
Isaia interzice şi el ca şi Moise, „legăturile cu cei ce cheamă duhurile” (Isaia 8, 19-20).
Noul Testament nu condamn direct şi formal practicile spiritiste. Mântuitorul a
condamnat îns , în repetate rânduri, pe cei care cer probe şi dovezi pentru credin a lor. Credin a
îns şi aşa cum a definit-o Sfântul Apostol Pavel, ca „dovada celor nevăzute” (Evrei 11, 1),
exclude probele materiale. În parabola cu bogatul nemilostiv şi cu s racul Laz r, Mântuitorul
arat inutilitatea probelor de dincolo de lume pentru cei necredincioşi: „Dacă de Moise şi de
profeţi nu ascultă, nu se vor îndupleca nici când va învia vreunul dintre morţi” (Luca 16, 31).
Ceea ce se cuvine remarcat este faptul c între practica ocult a necroman iei şi cultul
mor ilor din Biserica ortodox nu este nici o leg tur de vreun fel, iar diferen a de practic este
evident . Creştinismul are acest cult al celor pleca i dintre noi, stabilind o leg tur dubioas între
cei vii şi cei mor ii lor, prin slujbe religioase speciale, rug ciuni, pomeniri sau milostenii, toate
acestea având un rol precis, diferit de rolul şi scopul divinator al necroman ie, care, speculând
35
durerea fireasc a celor care şi-au pierdut rude apropiate, le permite o leg tur mult mai strâns
cu iubi ii lor disp ru i, pretinzând c îi poate face s aib cu ei convorbiri şi chiar atingeri directe
în timpul şedin elor acestora.
Din înv tura Bisericii noastre Ortodoxe, re inem urm toarele aspecte:
- manifest rile celor mor i fa de cei vii sunt posibile, acestea fiind atestate de Sfânta
Scriptur şi de Sfin ii P rin i ca drept minuni. Ele sunt semne şi cazuri extraordinare, care
poart toate dovezile adev ratelor minuni. Comunic rile obişnuite cu spiritele nu exist îns şi
nu pot s existe;
- ceea ce practican ii acestei manifest ri oculte dau drept fenomene, care demonstreaz
realitatea comunic rilor cu spiritele, sunt de fapt, fie înşel torii grosolane, fie halucina ii, fie
manifest ri boln vicioase ale unor nevropa i. Alteori aceste fenomene nu sunt îns
inexplicabile, ci se datoreaz unor mecanisme psihice înc insuficient cunoscute. În sfârşit,
fenomenele cu adev rat extraordinare pot s fie şi lucr ri satanice. Aspectul dezgust tor al
mediilor în timpul transei şi consecin ele funeste de ordin moral, fizic sau sufletesc dau
suficiente argumente în acest sens;
- deoarece practica necromantic este c utat mai mult de persoane care au suferit
pierderea vreunei fiin e iubite, trebuie ca slujitorii sfintelor noastre biserici s l mureasc pe
credincioşi şi s dea îngrijiri sufleteşti speciale acelora care dintre ei care au suferit pierderi
grele în familie, evitând astfel ca pe fondul tulbur rilor sufleteşti, îndreptarea acestora spre
doctrine şi practici ocultiste;
Combaterea necroman iei şi a ocultismului în general reprezint o oper de îns n toşire
moral mult folositoare, deoarece unii oameni debusola i sufleteşte pot fi reda i vie ii active,
linişti i şi întrema i sufleteşte.
2.1.2.4. Telepatia
În ceea ce priveşte acea „sim ire la distan ”, pe care spiritiştii o numesc telepatie şi o
atribuie interven iei spiritelor, s-au f cut şi experien e, care au infirmat existen a telepatiei. Din
1374 cazuri, experien a a reuşit numai în 48 de cazuri şi a eşuat în restul 1326 cazuri. Aceste
cifre au dus desigur la concluzia c cele 48 de cazuri nu pot fi decât simple coinciden e 81. Aşa
81
Diac. P. I. David, Călăuză creştină – sectologie – pentru cunoaşterea şi apărarea dreptei credinte în faţa
prozeletismului sectant..., p. 94.
36
zisele „viziuni”, pe care mediii c zu i în trans pretind c le au, sunt explicate de unii cercet tori
ca fiind consecin ele st rii de oboseal produs de hipnoz . L sând la o parte transele simulate,
st rile de trans reale sunt fenomene morbide patologice deoarece se ştie c nu pot fi hipnotizate
decât anumite persoane şi anume nevropa ii, istericii şi cei cu o sensibilitate anormal . St rile
acestea, numite de medici „posesiuni”, sunt atât de puternice, încât fizionomia, vocea şi chiar
individualitatea hipnotizatului se schimb , luând aspectul şi glasul persoanei de al c ror spirit se
crede posedat. Starea de trans este înso it şi de fenomene motorii dezordonate, contorsiuni şi
flexiuni atât de puternice, încât ating intensitatea pe care o au adev ra ii nebuni furioşi.
2.1.2.5. Levita ia
Levita ia are loc atunci când obiectele sau oamenii se ridic în aer f r ca vreo for fizic
s le fie aplicat , sfidând atrac ia gravita ional . Când obiectele se înal şi plutesc, f r
interven ia for ei magnetice, se poate spune despre ele c leviteaz . Dar termenul se foloseşte de
obicei cu referire la zborurile fiin elor omeneşti82.
În comunit ile creştine timpurii, levita iile îi erau îndeobşte atribuite Diavolului.
Demonii, se presupunea, în l au de la p mânt trupul persoanei pe care o posedau.
2.1.2.6. Psihometria
În “The Law of Psychic Phenomena”, publicat la Chicago în 1902, cercet torul
metapsihic Thomas Jay Hudson defineşte psihometria ca “presupusa putere a min ii omeneşti de
a discerne istoria obiectelor inanimate, prin clarviziune”. Termenul fusese inventat cu câ iva ani
mai devreme de c tre un mesmerist practicant, care observase c atingerea sau inerea unui
obiect în mân p rea s încurajeze apari ia “înaltelor fenomene”, astfel c subiectul mesmerizat
putea adesea derula informa ii despre proprietarul prezent şi cei trecu i – fie c era vorba de un
câine, un inel sau orice altceva83.
82
Brian Inglis, op. cit., p. 181.
83
Ibidem, p. 266.
37
2.1.2.7. Oniroman ia sau interpretarea viselor
Una dintre cele mai vechi şi mai r spândite dintre toate practicile divinatorii este
oniroman ia sau ghicirea prin vise, care, fiind la îndemâna oricui, o g sim în toate perioadele
istoriei, în toate rile şi oraşele lumii şi la toate clasele sociale.
Dup un cercet tor din acest domeniu, „nu exist nimic în imaginile din vise, care s nu fi
existat mai întâi în realitate”84. Ac iunea memoriei este cu atât mai puternic cu cât, în somn,
aten ia nu este distras de percep iuni exterioare.
Credin a c visele prevestesc nenorociri sau bucurii este uneori legitim , în sensul c în
vis se manifest temerile sau speran ele pe care le-am avut în timpul zilei în leg tur cu o ac iune
pe care urmeaz s o întreprindem. Aceast stare de spirit se manifest în timpul somnului sub
forma unor vise sinistre sau încurajatoare. Visul ar fi deci, uneori, un barometru care exprim
perspectivele favorabile sau defavorabile pe care ra iunea îns şi le-a cânt rit în stare de veghe.
Putem spune c visele sunt sau realizarea iluzorie a unei dorin e sau continuarea
preocup rilor din timpul zilei sau rezultatul unor st ri organice anormale 85. Ceea ce vedem sau
auzim în vis vine din noi, din sufletul nostru sau chiar din func iunile noastre organice. De aceea,
nu este nevoie s recurgem la ajutorul for elor oculte pentru explicarea acestor vise.
Visele nu pot prezice viitorul, aşadar, în afar de acelea care sunt rânduite de Dumnezeu
şi care au avut un rol bine determinat în istoria mântuirii, încerc rile omeneşti de a stabili
diferitele semnifica ii unor vise nu au ici o valoare real , ci mai degrab sunt d un toare,
afundând sufletele în felurite p cate, pierderea de timp şi întunec ri. Datoria fiec rui creştin este
de a se ruga lui Dumnezeu pentru a nu fi ispiti i de unele vise şi vedenii diavoleşti, manifestând
sentimente de smerenie, de cunoştin a p catelor, cerând mila şi ajutorul lui Dumnezeu.
2.1.2.8. Holografia sau „cititul” în oglind

Holografia sau „cititul” în oglind este o practic ocult în vederea apari iei obiectului
sau persoanei în fa a oglinzii solicitantului sau clientului celui care are darul chem rii 86. Aceast
practic face parte din preocup rile de milenii ale omului care şi-a dorit s aduc cât mai aproape
de el fiin a dorit sau obiectul dorit de acesta.
84
N. Vaschide, Ce sunt visurile din punct de vedere psihologic, traducere de A. Luca, Bucureşti, 1909, p. 232.
85
Brian Inglis, op.cit., p. 318.
86
Diac. P. I. David, op. cit., p.183.
38
Dup c derea în p cat, omul ca şi „cunun a crea iei” a c utat s -şi g seasc P rintele
Care l-a creat, deoarece chipul Ziditorului nu a fost denaturat total în fiin a sa. Acest lucru a
încercat s -l realizeze prin introspec ie sau prin cercetarea naturii înconjur toare dând frâu liber
imagina iei şi c utând prin toate mijloacele s -şi g seasc prototipul. Printre aceste mijloace
putem men iona holograma sau apari ia chipului „chemat” sau imaginat. Holograma sau cititul în
oglind este captarea şi reflectarea undelor magnetice ale persoanelor chemate şi nu numai a
persoanei, ci şi a unui obiect dorit87. Aceast încercare a spiritului uman se reg seşte de-a lungul
mileniilor, ca fiind o practic ocult în cadrul misticii orientale, dar rezultatele acesteia se
r sfrâng în zilele noastre, cu ajutorul aparaturii tehnice, la o mare dezvoltare ştiin ific ,
formându-se o ştiin aparte, ştiin a holografiei care cuprinde fenomenele legate de apari ia
fotografiei, telefonului, televiziunii, ce au cunoscut o dezvoltare uriaş în ultimele decenii.
Chiar şi domeniul astronomiei foloseşte rezultatele cercet rilor în acest domeniu al
ştiin ei holografice, utilizând cu succes uriaşe telescoape, oglinzi concave şi aparate
ultrasensibile pentru dezlegarea şi captarea „enigmelor” cosmice.
Cercet rile ştiin ifice au cunoscut un adev rat şi real progres care le-a permis s treac la
„vederea” în oglind a sufletului, practic de adânc sensibilitate folosit în Babilon, Egipt,
India, Dacia, la greci şi la romani cu 4-5 milenii în urm , la redarea pe ecrane a unor pelicule
prin tehnica holografic , la film ri de zboruri cosmice etc.
Cu toate acestea, practica str veche a „cititului” în oglind a continuat s persiste în
starea sa incipient , dându-i-se un rost magic, de vraj la mul i dintre înşel tori. Cei care
apeleaz la serviciile celor ce se îndeletnicesc cu „cititul în oglind ” sunt oameni în perioad de
criz psihofizic sau b trâni senili a c ror imagina ie este redus la empirismul oglinzii,
neîn elegând fenomenul undelor magnetice, nici for a reflexie a obiectului.
De pe urma acestor practici se profit de ignoran a şi necunoaşterea adev rului credin ei
şi neexplicarea ştiin ific . Mul i dintre adep ii holografiei şi credulii acestora folosesc semne cum
ar fi semnul crucii şi al binecuvânt rii şi practici terapeutice evanghelice în perspectiva apari iei
chipului „c utat”. De altfel, se observ în toate practicile oculte aceast tendin de sincretism,
utilizându-se formule, rug ciuni şi semne proprii ale cultului divin public ce fac parte din
practica adev rat a Bisericii creştine ortodoxe. Este v dit tendin a de prozelitism ce se
manifest de practican ii tuturor tehnicilor oculte, care încearc s -şi fundamenteze propriile
87
Diac. P. I. David, op. cit., p.183.
39
r t ciri şi abateri pe manifest ri ale Bisericii creştine apostolice, manifest ri ce au la baz
revela ia divin , introducând eresuri şi grave abateri care tulbur liniştea şi falsific adev rul
revelat creştin.
2.1.2.9. Fenomenul poltergeist

Termenul “poltergeist” – duh zgomotos şi violent – a fost preluat din german în secolul
ΧIΧ şi a r mas (în englez , nu în german , unde l-a înlocuit cuvântul “Spuk”)88.
Într-un articol despre “Poltergeists, Old and New” (1910), Sir William Barrett înşir
activit ile cu care au fost asocia i pe parcursul istoriei. Studiindu-i, constatase c fenomenele
apar sporadic89, izbucnind dintr-o dat şi disp rând dup câteva zile sau s pt mâni. Poltergeistii
se fac rareori v zu i; par îns s aib un anume soi de inteligen limitat , dup cum r spund
întreb rilor prin lovituri. Mişc obiecte – dar în chip anormal: lucrurile “lunec , se ridic în cer,
urmeaz trasee excentrice, uneori cu un aer de nonşalan , adesea se învârt în jurul axei şi de
obicei coboar în linişte f r a-i lovi pe observatori”90. Uneori, oricum, obiectele casabile sunt
aruncate prin cas şi sparte. Mese, paturi (cu oameni cu tot) sunt târâte de colo-colo sau în l ate
în aer; sunt aruncate pietre; “câteodat sun încontinuu toate clopotele, chiar dac li s-au scos
firele. Zgomote de tot felul se aud, de la paşi şi zgârieturi pe pere i, pân la şoapte şi gâfâieli”91.
Adesea tulbur rile erau asociate cu prezen a copiilor şi încetau când aceştia nu mai erau în cas .
Alan Gauld şi Tony Cornell, în cartea lor “Poltergeists” (1979) afirm c mai exist şi
efecte luminoase; efecte incendiare (focuri aprinzându-se f r motiv, de obicei – dar nu
întotdeauna – stingându-se apoi tot singure); inunda ii, cum ar fi ploaia, scurgându-se din
plafoanele înc perilor; interven ii la aparatur electric ; ruperi ale hainelor; agresiuni – ciupituri
şi zgârieturi; deschiderea uşilor şi a ferestrelor; r spândirea de gunoi şi excremente92.
Deşi investigate cu toate mijloacele ştiin ifice cunoscute ce le st teau la dispozi ie,
evenimentele sfidau explica ia în termenii fizicii conven ionale şi p reau s fi fost provocate
“sub control inteligent”.
În ceea ce m priveşte, consider c majoritatea fenomenelor poltergeist sunt pl smuiri ale
imagina iei datorate fricii, pl smuiri n scute din ignoran şi necunoaştere, moşteniri din fondul
88
89
Ibidem, pp. 240.
90
Ibidem, pp. 240.
91
Ibidem, pp. 241.
92
Ibidem, p. 242.
40
precreştin transmise din genera ie în genera ie prin cultur popular . Când omul e cuprins de
spaim poate asocia anumite zgomote pe care le aude sau imagini pe care le vede cu “strigoi şi
fantome”, pentru c el crede în via a de dup moarte.
2.1.3. Ocultismul taumaturgic şi ritual
2.1.3.1. Reiki - câmpurile vibra ionale sau bioenergiile

Reiki se consider a fi un sistem de evolu ie spiritual prin care omul poate accesa sursa
universal de energie, Duhul Sfânt, aşa cum sus in adepții acestui sistem de înv ț turi. În ceea ce
îi priveşte, aceştia declar c “avantajele Reiki se pot vedea în faptul c este un sistem accesibil
oric rei persoane care doreşte s evolueze spiritual indiferent de sex, ras , religie, profesie,
na ionalitate, convingeri filosofice”93 şi, mai mult decât atât, sistemul Reiki “este superior
radiesteziei ca acces la energii şi superior c lug rilor ca num r de îngeri”94.
Expresia Reiki este o combina ie a dou kanji (silabe), prima dintre ele - Rei - înseamn
„universal” sau dimensiunea spiritual şi sufletul, iar Ki - înseamn for a energetic vital care
curge prin tot ce este viu. Prin contopirea celor dou silabe putem în elege sensul adev rat al
95
Reiki: Energie Spiritual , Energie Universal , For Vital Universal .
Reiki se pretinde a fi o tehnic japonez de purificare a energiilor corpului uman, o
metod natural de vindecare şi autovindecare bazat pe direc ionarea energiei 96. Reiki se
manifest prin plasarea mâinilor terapeutului, în anumite pozi ii, pe propriul corp sau corpul
pacientului.
În Reiki nu se foloseşte propria energie, ci ”fluxul energiei universale a vie ii”, care va fi
canalizat spre cei din jur, prin intermediul mâinilor, ochilor, suflului sau inten iei. Adepții
m rturisesc c Reiki nu vindec , ci pune organismul respectiv în stare de vindecare prin
refacerea câmpului, eliminarea energiei negative, energizare şi readucerea în conştient a
motivelor care au indus boala sau dezechilibrul energetic.
Cercet rile întemeiate de adepții acestui sistem arat c Reiki scurteaz timpul de
vindecare, reduce stresul, scade tensiunea arterial , micşoreaz durerile. Reiki este, potrivit celor
93
Dumitru Hristenco, Reiki tradiţional. Metoda de vindecare Usui, EdituraTeora, Bucureşti, 1997, p. 26.
94
Joel Vichery, Reiki, traducere de Mihai Constantinescu, Editura Nicol, Bucure ti, 2012, p. 20.
95
Ibidem, p. 19.
96
Dumitru Hristenco, op. cit., p. 29.
41
c zuți în am gire, adjuvant al tratamentului medical şi minimizeaz efectele secundare ale
medicamentelor. Mai mult decât atât, se pretinde ca Reiki ar fi vindecat boli grave sau incurabile.
Înv ț torii Reiki arat şi sus in faptul c oricine poate practica Reiki, îns trebuie ini iat
de c tre un ”maestru-profesor”. Ini ierea const în diferite proceduri, care au ca scop „acordarea
celui ini iat la frecven ele energiei reiki”97, pentru ca acesta s o poat transmite propriului corp
sau c tre alte persoane, animale, plante, obiecte etc. 98
Exist trei grade de ini iere:
Gradul I- Shoden – Deschiderea canalului Reiki – dup ini iere, practicantul poate
face tratament prin punerea mâinilor, fie pentru el însuşi, ca autotratament, fie pentru al ii.
Pozi iile de punere a mâinilor sunt simple şi intuitive, se merge pe principiul de sus în jos,
urm rindu-se chakrele, pe fa a şi pe spatele trupului. De asemenea se aplic mâinile în locurile
durerose99.
Gradul 1 este obligatoriu pentru to i practican ii, chiar dac sunt s n toşi, iar pentru a
trece la nivelul urm tor, maestrul profesor trebuie s consimt în urma testelor şi m sur torilor.
Gradul al II-lea – Dezvoltarea abilit ții de vindecare și a puterii energiei Reiki -dup
ini iere, practicantul primeşte primele simboluri Reiki, cu ajutorul c rora îşi poate activa palmele
pentru o mai mare eficien şi poate face tratament şi prin realizarea şi vizualizarea simbolurilor
în anumite puncte bine precizate. De asemenea, simbolurile permit cur area înc perilor de
energii negative, d un toare, cur area şi energizarea mânc rii, dar şi trimiterea luminii la
distan , crearea câmpurilor de protec ie100.
Gradul al III-lea – Auto-purificarea și vindecarea corpului fizic, mental și
emoțional, dezvoltarea capacit ților senzoriale – dup ini iere, practicantul primeşte noi
simboluri şi înva tehnici suplimentare101.
Tehnica Reiki pretinde c vindec o gam destul de larg de boli. Pretinsul tratament are
o plaj larg , plecând de la solu ii pe baz de plante şi pân la practicarea yoga şi apelarea la
anumi i vindec tori, care pot fluidiza energia prin punerea mâinilor. Se afirm despre aceast
tehnic , faptul c ea nu contravine nici unui tip de tratament, deşi uneori maestrul recomand în
cazul unor boli uşoare alt tip de tratament decât cel classic, care este bazat pe medicamente.
97
George St. Kaufmes, Miracolul palmelor – energie şi sănătate prin Reiki, Editura Tehnic , Bucureşti, 1999, p. 31.
98
Pr. Lect. Dr. Radu Petre Mureşan, Alternative spirituale în România..., p. 176.
99
Laur Manea, Manual ReiKi, format digital (http://www.laurmanea.ro/download/manualreiki.pdf), p. 5.
100
Ibidem.
101
Ibidem.
42
Dup tratamente sau ini ieri este posibil s apar ceea ce se numeşte „criza de vindecare”,
care nu este altceva decât un proces de ”purificare” al organismului, în planul fizic, energetic şi
spiritual.
Ocultismul î i face simțit prezența atunci când practicanții Reiki m rturisesc c lumina
face ca entit ile sau energiile negative s ias la suprafa şi s fie eliminate, asta ducând la
refacerea câmpurilor.
Pentru a-și masca înșel ciunea, adepții Reiki spun c energia vindec toare apar ine
universului şi lui Dumnezeu102. Totuşi, exist necesitatea unui schimb creativ de la pacient la
vindec tor, deoarece vindec torul îşi pune la dispozi ia pacientului timpul şi serviciul s u
oferit pacientului pentru vindecare. Dac ofer ceva gratis, aceasta cauzeaz un
dezechilibru datorit unei obliga ii care trebuie pl tite. Schimbul de energie între cele dou
persoane implicate men ine echilibrul.
Cei care practic Reiki la un nivel profesional, îşi stabilesc o sum fix pentru onorariu.
Acest onorariu reprezint valoarea serviciului care este considerat de majoritatea oamenilor ca o
realitate complet . Starea de s n tate este ea îns şi o valoare şi reflect , în ultim instan ,
sentimentele de dragoste de sine şi aprecierile de sine ale persoanei care doreşte s se vindece.
(Cât este deschiderea pacientului, atât primeşte. Ce dai este valoarea pe care o dai tu pe tine)103.
Pentru a nu atrage atenția asupra am girilor în care se afl sau a- i atrage antipatia
cre tinilor, promotorii acesui sistem de înv ț turi spun c Reiki nu este o credin sau o religie,
nu are dogme, legi, interdic ii sau condi ii, poate exista liber şi poate accepta orice mod de a
vedea lumea şi orice alt înv tur . Ne ajut la toate şi nu împiedic în nimic. Este una dintre
cele mai frumoase, cele mai clare c i, care conduce prin autocunoaştere la descoperirea lumii,
pentru c Reiki - spun adepții - este o reflec ie asupra lumii. ”Reiki înseamn Via ”104.
2.1.3.2.Radiestezia
Cuvântul radiestezie a fost introdus de abatele Bouly la începutul secolului al XX-lea,
definind c ut rile sale, cu ajutorul unei baghete, a surselor de ap . Pentru început domeniul pare
destul de nevinovat şi chiar folositor.
102
Laur Manea, op.cit., pp. 13-14.
103
Ibidem.
104
Dumitru Hristenco, op. cit., p. 30.
43
Radiestezia reprezint capacitatea unui om de a percepe i interpreta informațiile fizice,
chimice sau energetice transmise în mediul înconjur tor de c tre un subiect pe care vrem s -l
localiz m (identific m)105.
Banca universală de date sau Cronica akashă sau Banca de Date a Bunului
Dumnezeu106 pretins a fi depozitul tuturor informa iilor. Accesul la aceast baz de date, nu
este condiționat decât de capacitatea fiec ruia de a se racorda la ea, dar acest lucru presupune
foarte mult practic .
Când ne gândim la radiestezie, ne închipuim o persoan care are în mâini o baghet , un
pendul sau o ans cu care se poate pune în eviden o anomalie într-o anumit structur . Aceste
ustensile reprezint nişte ace indicatoare, asem n toare celor de pe ecranul unui aparat de
m sur , cu ele realizându-se numai punerea în eviden a unor informa ii, aparatul fiind chiar
omul.
Cele mai cunoscute instrumente ale operatorului sunt pendulul, ansa şi raportorul107.
Acestea din urm au fost inventate şi brevetate de c tre Dl. Claudian Dumitriu, care de altfel este
Fondatorul şi Preşedintele Societ ii Române de Infoenergetic “Sfântul Andrei”.
Oricine poate folosi pendulul, ansa şi raportorul108. Cu toate acestea îns , sunt foarte
pu ini cei ce ob in şi rezultate, deoarece pentru a avea rezultate, cel mai adesea trebuie s te afli
într-o stare de linişte deplin , care s î i permit s formulezi algoritmii de c utare în mod
corect.109 Cel mai mare prag pe care îl au de trecut cei care încep s foloseasc aceste
instrumente este neîncrederea. Când începi s le foloseşti pentru a ob ine r spunsuri la propriile
întreb ri sau ale altora ob ii anumite rezultate care, dac sunt reale nu- i vine a crede, dac nu
sunt reale te fac s î i pierzi încrederea. Este de preferat ca atunci când începi s te “joci” cu ele
s ai încredere în tine, şi dac cunoşti pe cineva care ştie şi are experien , s rogi s te verifice.
Cu instrumentele radiestezice po i determina şi afla multe informa ii despre mediul care
110
te înconjoar : de la cur enie spiritual şi energetic , pân la ataşamentele faț de lucruri sau
persoane, de la surse de ap sau z c minte pân la sursele bolilor şi ale necazurilor.111
105
Juan Echenique Persico, Puterea pendulului, Editura Teora, 2007, p. 34
106
Pr. Dan B dulescu, Ortodoxie şi erezie, religie şi magie, preoţie şi masonerie, Editura Agaton, F g raş, 2006, p.
141.
107
Juan Echenique Persico, op. cit., p. 47
108
Ibidem, pp. 48-49
109
Aliodor Manolea, Manual de radiestezie, Editura Aldomar, Bucureşti, 1998, p. 51
110
Gheorghi Constantin, Terapia spiritual, Editura Dao Psi, Bucureşti, 2008, p. 34.
111
Cristian şi Miriam Dikol, Manual de radiestezie, Editura Esoteris, Iaşi, 2005, p. 33
44
Inforenergetica a elaborat un sistem de parametri inforenergetici care, prin m surare,
pretind c pot oferi o imagine de ansamblu asupra subiectului cercetat, asta presupunând şi stadii
de degradare sau evolu ie uman , tendin e de boal şi de refacere a structurilor umane, animale
sau minerale.
M sur torile radiestezice, realizate de c tre un operator radiestezic experimentat, afirm
c pot duce la descoperiri de persoane disp rute, la obiecte pierdute, pot determina cauzele unor
probleme în cas , birou sau rela ii.
Cu toate acestea, prin m sur toare radiestezic nu se poate pune diagnostic medical şi
nici nu este recomandat. Tratamentele radiestezice nu înlocuiesc medicamenta ia, dar realizate
împreun pot creşte şansele de vindecare, dup cum m rturisesc ace ti “taumaturgi ai zilelor
noastre”: “Radiestezia este o art pentru oricine îşi doreşte s creasc spiritual şi s se pun în
ajutorul celorlal i”112.
În ultimele decenii am fost cu to ii martori la interesul crescând, manifestat de publicul
larg fa de medicina alternativ . Aceasta cuprinde o ofert bogat de terapii relativ cunoscute,
cum ar fi: acupunctura, homeopatia, fitoterapia, reflexoterapia, aromoterapia, sau mai pu in
cunoscute, cum ar fi bioenergia, medicina ayurvedic , cristaloterapia, magnetoterapia,
radiestezia, Reiki, etc.
Toate acestea asalteaz pacientul român cu preten ia, de pu ine ori justificat , de a oferi
vindecare, în mod special în acele situa ii în care medicina clasic nu are prea multe r spunsuri.
În determin rile radiestezice se lucreaz atât cu conştientul, cât şi cu subconştientul
uman. Conştientul este cel care codific şi decodific informa ia, iar subconştientul emite
semnale, apeleaz la banca de date, recep ioneaz informa ia şi o transmite conştientului.
Orice persoan care este capabil s -şi concentreze în mod normal gândirea poate
practica radiestezia cu un anumit randament, dup un antrenament simplu şi ra ional.113
Pr. Dan B dulescu consider c practica radiestezic ține de vr jitorie, “vr jitorie în haine
moderne”114. “Înşela i cu totul fiind de satana şi de mesagerii lui pe p mânt..., încrezându-se
112
Doina-Elena i Aliodor Manolea, Paradiagnoza, Editura Aldomar, Bucureşti, 1998, p. 65
113
Dumitru Hristenco, Radiestezia, Editura Teora, Bucureşti, 2011, p. 65
114
Pr. Dan B dulescu, Ortodoxie şi erezie, religie şi magie, preoţie şi masonerie, Editura Agaton, F g raş, 2006, p.
141.
45
orbeşte în capacitatea tehnicii lor, ei au ajuns s m soare chiar şi «aura» de sfin enie a unor
personalit i bisericeşti, sau chiar «câmpul de har» al icoanelor, sfin enia agheasmei… 115
Pr. Profesor. Dr. Nicolae Necula este de p rere c radiesteziştii nu fac altceva decât s
induc lumea în eroare, spunând c postesc, se roag , aprind lumân ri, folosesc Sfânta Scriptur
şi altele, dar neavând în realitate nici o putere t m duitoare. Dac ei ar avea vreo calitate de acest
116
fel, nu ar mai fi lume bolnav .
2.1.3.3.Francmasoneria
Admirat şi elogiat , blamat ori privit cu reticen sau cu team , francmasoneria este cu
siguran cea mai cunoscut organiza ie secret de-a lungul istoriei.
Adep ii o definesc ca pe o institu ie fundamental filantropic , filosofic şi progresist , ce
urm reşte c utarea adev rului, studierea moralei şi practicarea solidarit ii, toate eforturile ei
vizând împlinirea material şi moral a omenirii. Principiile ei sunt toleran a reciproc , respectul
pentru ceilal i şi respectul de sine. Deviza ei este: libertate, egalitate, fraternitate.117
În principiu, aceasta reprezint un ordin fraternal, derivat din ordinele medievale, care în
societatea modern a cunoscut câteva muta ii în organizare influen ate de pozi ia geografic ,
constituindu-se Mari Loji conduse de Mari Maeştri, care deşi au un caracter na ional, statal sau
politic, se supun principiilor masoneriei universale.
Contestatarii, îns , prezint francmasoneria ca fiind o negarea suprem a creştinismului.
Se afirm c “cele dou doctrine nu pot fi niciodat conciliante, între ele existând o
imposibilitate ideologic , iar cei care îşi propun apropierea lor savârşesc o blasfemie contra lui
Dumnezeu şi o monstruozitate moral .118 Mai mult decât atât, se mai spune c francmasoneria
înal Temple Virtu ii şi sap morminte viciilor, datorit unui sistem întemeiat pe alegorii
ascunse şi simboluri”.119
Francmasoneria este o societate secret , iar prin singurul fapt al secretului devine
independent fa de Biseric şi de stat, care nu vor avea nici un control asupra ei. Doar
115
Pr. Dan B dulescu, Ortodoxie şi erezie, religie şi magie, preoţie şi masonerie..., p. 142.
116
Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, vol. II..., p. 585.
117
Daniel Beresniak, Francmasoneria, traducere de Malvina M gureanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 14.
118
Toma Petrescu, Conspiraţia Lojilor. Francmasonerie şi creştinism, Edi ia a IV-a, Imprimeriile Fr ia
Româneasc , Bucureşti, 1941, p. 5.
119
Daniel Beresniak, op. cit., p. 15.
46
Providen a divin a f cut ca planurile lor s fie scoase la lumin , prin masonii de grade înalte,
care v zând planul diabolic anticreştin, l-au f cut public.120
Masonii nu fac alceva decât s se foloseasc de formula libertate, egalitate, fraternitate,
falsificându-o şi dându-i un sens anticreştin. Libertatea propus de francmasoni nu este alceva
decât independen a f r margini şi restric ii, sustras de la orice autoritate, independen a
spiritului, care nu poate fi stânjenit de nicio revela ie sau dogm , independen a voin ei, care nu
trebuie s fie supus nici unei autorit i divine sau statale. Prin egalitate nu se în elege altceva
decât egalizarea propriet ilor, iar fraternitatea este fr ia în francmasonerie spre a sluji
intereselor acesteia.121
Francmasoneria este prezentat ca o societate ocult . inând cont de caracterul secret al
şedin elor ei, cât şi de faptul c se ajut între ei ne inând cont de niciun criteriu de dreptate,
lucrând “şiret” la atingerea scopului s u, masoneria este vizibil impregnat de ocultism.
Doctrina francmasoneriei este fundamentat pe kabbala, care constituie evanghelia ei. În
concep ia ei fundamental , kabbala nu este materialist , ci este pur teist , aducând în discu ie
concep ia dualist conform c reia Adonai (Dumnezeul creştilor) şi Lucifer (Dumnezeul kabbalei)
se opun unul altuia, dând naştere unui echilibru necesar. În francmasonerie acest lupt se
numeşte armonia contrastelor.122
Aceast teologie satanist (nu urm reşte altceva decât înlocuirea lui Hristos prin Satan,
veche de mii de ani, dezvoltat în paralel cu teologia biblic , care confirm existen a unui
conflict între Dumnezeu şi Satan, dar nu ca de la egal la egal) a fost însuşit şi codificat de
francmasonerie, care şi-a luat sarcina aplic rii ei pe teren. Pentru c nu putea dezv lui maselor
originea metafizic a dogmelor lor, prezentând ca noul Mesia pe diavolul cel ce însp imântase
18 secole de creştinism, francmasoneria a creat noua religie, a supremei libert i, în care
sim urile sunt suverane. Masoneria nu face altceva decât s preg teasc venirea lui Lucifer,
gr bind sfârşitul civiliza iei creştine, dând naştere unor idei politice ca ultra - democra ia şi
comunismul, executoare ale aceloraşi planuri, care au ca scop lupta împotriva lui Hristos,
monarhiei, na ionalismului şi familiei.123
120
Toma Petrescu, op. cit., pp. 6-7.
121
Ibidem, pp. 13-15.
122
Ibidem, p. 20.
123
Gh. N. Dumitriu, Comunism, iudaism, francmasonerie, Tipografia ,,Fântâna Darurilor’’, Bucureşti, 1937, pp. 22-
24.
47
Emblema ei, un triunghi r sturnat, care se încrucişez cu un compas demonstreaz
caracterul v dit anticreştin al masoneriei. Emblema este partea de jos al stelei iudaice, iar
motivul pentru care a fost ales este unul antitrinitar, opus triunghiului cu vârful în sus, care
simbolizeaz Sfânta Treime. Scopul francmasoneriei este distrugerea creştinismului, pentru a
instaura domina ia universal .
Elementul care asigur durabilitatea organiza iei îl constituie jur mântul, urmat de
sanc iuni îngrozitoare în cazul în care un francmason va dezv lui din secretele lojilor.
Ritualurile de ini iere:
“GRADUL 1 Discipolul Sfântului Ioan
Viitorul discipol este legat la ochi şi r spunde la unele întreb ri. Are loc jur mântul de
t cere. Discipolul trebuie s r spund acum la întrebarea: Eşti gata să-ţi amesteci sângele cu cel
al confraţilor? Şi maestrul care face ini ierea bate de trei ori într-un compas îndreptat spre inima
neofitului.
GRADUL 3 Maeştrii Sfântului Ioan
Localul va fi o capel mortuar întunecat . În mijlocul camerei se afl un coşciug, iar pe
capacul acestuia se afl un cap de mort. Pe altar se afl o Biblie, un craniu şi dou oase de mort
încrucişate. Acum are loc o înmormântare ritual . Cel ce va deveni maestru al Sfântului Ioan se
întinde în coşciug şi este purtat în sunete de muzic mortuar .
GRADELE 4 ŞI 5 Discipolii sau confraţii Sfântului Andrei
Cel care va fi discipol sau confrate în loja Sfântului Andrei merge singur printr-un
coridor decorat cu capete de mort şi oase.
GRADUL 6 Maeştrii Sfântului Andrei
Pe altar se afl Biblia, o lamp , trei sfeşnice cu trei bra e şi un craniu de mort pe dou
oase încrucişate. Într-o camer al turat , pe podea, se afl un coşciug”124.
Masoneria nu este doar o societatea secret care doreşte s schimbe lumea, implicându-se
doar în plan politic, ci are preten ia de a de ine o ştiin secret , o gnoz , transmis doar
ini ia ilor, iar acest lucru vine s înt reasc ideea de ocultism.
124
Pr. Dan B dulescu, op. cit.,pp. 92-93.
48
2.1.3.4. Satanismul
Satanismul este o mişcare religioas sau filozofic centrat pe Satan.
Conform unor dat ri, oamenii au început s vorbeasc despre Satan abia în secolul al III-
lea. Altele ne arat c satanismul nu a ap rut cu mult înainte de secolul al XVII-lea, când
Biserica Catolic a condamnat preo i care au r sturnat puterea magic a Bibliei în scopuri
malefice.
Mircea Eliade în opera sa “Istoria credintelor şi ideilor religioase” îl vede pe Satan ca pe
un produs al dualismului. Este vorba despre un dualism atenuat, c ci Satan nu coexist cu
Dumnezeu şi nu este veşnic. În analiza sa, acesta spune c “răul este zămislit de nesupunerea
oamenilor şi revolta îngerilor căzuţi”. Lumea şi istoria sunt considerate acum ca fiind dominate
de puterile r ului, adic de puterile lui Satan. Dup cercet rile f cute de Eliade acesta sus ine c
primele dat ri f cute despre Satan îl men ionau ca ap rând cur ile cereşti ale lui Iahve. El era
“vr jmaşul” deoarece era personajul ceresc ostil omului. Acum, Satan încarneaz principiul
R ului i devine “Vr jmaşul lui Dumnezeu”. Mircea Eliade precizeaz o noua idee: aceea a celor
doua vârste (sau dou Împ r ii): “Împărăţia de aici” şi “Împărăţia cealaltă”. Puterea lui Satan
va atinge culmea în preajma erei lui Mesia, când se vor înmul i catastrofele şi fenomenele
neobişnuite. Autorul spune c Iahve îl va învinge pe Satan, va înlatura r ul şi va cl di apoi
Împ r ia Sa. Unele texte vorbesc despre o întoarcere în Paradis şi despre o abolire a mor ii.
“Totuşi, în ciuda perfecţiunii şi perenităţii sale, aceasta lume nou creată rămâne o lume fizică”.
Oricum, figura lui Satan, ca încarnare a R ului, va juca un rol considerabil în formarea şi în
istoria creştinismului, înainte de a deveni personajul faimos cu nenum rate metamorfoze125.
Satanismul, r ul i bunul cre tin au existat din momentul în care cre tinismul a devenit o
religie popular . Dar satanismul ca activitate nu a existat înainte de secolul XVII. În timpul
domniei regelui francez Louis al XIV-lea a avut loc cea mai mare ceremonie (ca numar de
participanți i structur ), totul fiind realizat de amanta regelui: Madamme de Montespan, i
condus de un ocultist numit La Voisin i un preot libertin de 67 de ani numit Abbe Guiborg. În
acest secol (cât i XVIII – XIX) au avut loc multe condamn ri la moarte prin spânzuratoare,
arderi pe rug, t ieri etc., Biserica, purificând lumea de oamenii Satanei i de cei posedați, în
125
Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. II, Editura Ştiin ific , Bucureşti, 1988-1991, p. 247
49
special de vârcolaci. Tot în Franța dac un vecin nu te avea la inim se ducea la judec torie, te
acuza de faptul c ai fi vârcolac i erai omorât prin spânzuratoare sau ardere pe rug126.
Anton Szandor LaVey a pus bazele satanismului modern, creând o filozofie despre via
nemaiîntâlnit pân atunci. Acest tip de satanism pe care l-a creat avea multe influen e de ateism,
inând cont c ei nu-l vedeau pe Satana decât ca pe un simbol, spre deosebire de satanismul
tradi ional127.
Satanismul modern este o filozofie bazat pe Biblia Satanic şi pe Biserica lui Satan,
fondat de Anton Szandor LaVey. În aceast filozofie, Satan devine un simbol pozitiv, arhetip al
sinelui şi al egoismului. Deşi este asociat în cultura popular cu ritualuri ce au în prim plan
violen a şi cruzimea, filozofia Bisericii Satanice are la baz urm toarele caracteristici:
Individualismul fundamental, bazat pe conceptul nietzschean c individul este singurul
responsabil pentru viața sa i c trebuie s se ridice peste perceputa conformitate a maselor
pentru a g si o cale în viaț . În acest sens, satanismul fiind influențat de libertarianism, LaVey
declar c „sataniştii sunt născuţi nu făcuţi... au o boală numită independenţă”. De asemenea,
sataniştii se opun religiilor care plaseaz oamenii într-un raport de subordonare faţ de zei
(creştinismul, islamul, iudaismul etc.).
Gradele de ini iere stabilite de La Vey:
- gradul I: satanist sau setian, dobândit de oricine ader la Biserica lui Satan;
- gradul II: magician sau adept, dobândit în urma dovezii c şi-a însuşit con inutul Bibliei
satanice a lui La Vey;
- gradul III: sacerdot al lui Mendes, recunoscut ca atare nu de oameni, ci de for ele
întunericului (Mendes se refer la un vechi oraş egiptean);
- gradul IV: magistru. În func ie de cât st pâneşte înv turile sataniste şi cât de mare este
for a sa magic , un sacerdot poate fi numit „Maestru al cavoului”, „Maestru al Templului” sau
„Marele Maestru”;
- gradul V: mag, reflect îns şi voin a „Principelui întunericului sau a lui Satan”.
Pentru c este un produs n scut din ocultism, în satanism pactul cu diavolul ocup un rol
important în ritualurile de ini iere.
126
Emil Jurcan, Satanismul în cadrul ocultismului - o analiză creştină, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2009, p. 17
127
Ibidem, p. 213
50
O alt practic satanist frecvent este profanarea mormintelor şi deshumarea
osemintelor, pentru c ei cred c în oasele mai mari ar s l şlui sufletul celui decedat, şi, deci,
prin deshumare, s-ar putea împ rt şi cineva de „for a” pe care acesta o presupune. Crucile sunt
fie distruse, fie întoarse invers, fie ag ate în copaci.
„Liturghia neagr ” face parte din practica ritualic a oric rei grup ri sataniste. Punctul
culminant al aşa-numitelor liturghii negre îl reprezint sacrificiile umane.
Principalele simboluri sataniste sunt urm toarele: cifra 666, pentagrama, triunghiul întors,
crucea întoars , crucea întoars cu bra ele frânte, prezentat într-un cerc, capul de ap, figuri
groteşti şi hidoase, p ianjenul, pantera neagr , capul de mort, oase aşezate pe cruce, şarpele,
baphomet-ul (figur b rb teasc cu chip de cap de capr ) etc.
Ocultismul sacerdotal în Biserica Ortodox

“Este demn de men ionat confuzia pe care o creeaz radiesteziştii şi bioenergeticienii
care nu fac altceva decât s induc lumea în eroare, spunând c postesc, se roag , aprind
lumân ri, folosesc Sfânta Scriptur şi altele, dar neavând în realitate nicio putere t m duitoare.
Dac ar avea vreo calitate de acest fel, nu ar mai fi lume bolnav , dup cât s-a înmul it num rul
lor şi al şcolilor care-i preg tesc pentru a deveni «t m duitori»128.
Exist şi în Biseric , din p cate, “o categorie de slujitori lipsiți de vocație, care caut s
înlocuiasc aplecarea spre studiul Scripturii i P rinților, precum i tr irea unei vieți
duhovnice ti, în deplin moralitate i respect faț de rânduielile ecleziastice, cu o preoție axat pe
cultivarea unor tradiții folclorice sau tributar arghirofiliei. Atunci când vectorul credinței
lipse te, este u or de înțeles c demonismul î i face loc, transformând slujitorii lui Dumnezeu în
slujitori ai Mamonei”129.
Dintre practicile care indic spre o clar subjugare demonic remarc m: „deschiderea
c rții”. Acest abatere este o înc lc re a rânduielilor i a pov țuirilor din Molitfelnic şi este
pedepsit de Biseric , practicarea ei nef când decât s sl beasc credința, iar acolo unde sl be te
credința, cre te superstiția.
128
Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, vol. II..., p. 585.
129
Pr. Conf. Dr. David Pestroiu, Suport de curs la disciplina Misiologie şi ecumenism, anul III, semestrul II,
Facultatea de Teologie Ortodox “Justinian Patrirhul”, Universitatea din Bucureşti, format electronic,
www.ftoub.ro/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=53&Itemid=138, p. 16.
51
„Una din practicile necanonice i mai lipsite de respect faț de Taina Maslului i de
Sfânta Evanghelie130” este „deschisul c rții”. Despre aceasta, P rintele Profesor Vasile R duc
spune c : „este o practic denaturat (...). Cei mai mulți credincio i (mai degrab puțin
credincio i) a teapt acest moment cu atare interes încât restul slujbei aproape c nici nu mai
conteaz pentru ei. Sfânta Evanghelie în care se g se te consemnat Cuvântul, Logosul (deci, un
text rațional i logic) lui Dumnezeu, este redus din lips de respect, la dimensiunile ghiocului
(cuvântul «ghioc» în japonez înseamn «a ghici», «ghicitoare»)”131.
Despre aceast practic , vorbe te i P rintele Nicolae Necula: „cât priveşte deschiderea
Sfintei Evanghelii, aceasta nu trebuie f cut decât pentru a o aşeza deschis pe capetele
credincioşilor şi a se citi cea de-a opta rug ciune. Citirea unei pericope de la pagina unde s-a
deschis Evanghelia şi mai ales interpretarea culorii literelor sau a con inutului pericopelor nu
trebuie practicat sau îng duit pentru nimic în lume. Ele sunt inova ii care diminueaz
însemn tatea Tainei”132.
Trebuie precizat ce înseamn aceasta deschidere a Evangheliei i punerea acesteia pe
capul bolnavului. P rintele Mihail Colotelo ne l mure te în aceast privinț : „Punerea Sfintei
Evanghelii deschise pe capul credincio ilor închipuie te punerea mâinii Domnului Însu i peste
cei ce s-au pomenit, a a cum reiese i din cuprinsul rug ciunii citite în acel moment 133”. Mai
departe, acela i p rinte spune: „Trebuie comb tut tendința unora, care ar vrea s ghiceasc
viitorul cuiva (de obicei viitorul celui care a deschis) dup culoarea literelor pericopei la care s-a
deschis Evanghelia sau dup cuprinsul textului din acea pericop , ca i practica ap rut de
curând în unele biserici de a se da în scris credinciosului locul textului Evangheliei, ca el s i-l
caute acas i s -l interpreteze cum crede, ceea ce de asemeni constituie o condamnabil gre eal
pe care o comit preoții în cauz ”134.
Aceast practic se aseam n cu cea a vr jitoriei şi trebuie înl turat la fel cum trebuie
eradicate toate celelate abateri de la rânduiali: „...«Deschiderea c r ii» este o inova ie liturgic
p gubitoare din dou puncte de vedere. Mai întâi, pentru c prin ea se instituie un rit sau o
130
Diac. Asist. Vasile R duc , „Taina Sfântului Maslu în viața cre tinului” în revista Biserica Ortodoxă Română, nr.
7-10/1989, p. 186.
131
Ibidem.
132
Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Editura Trinitas a Patriarhiei
Române, Bucureşti, 2014, p. 408.
133
Pr. Mihail Colotelo, „Importanța Tainei Sfântului Maslu în pastorație”, în Îndrumător bisericesc, Tiparul
Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1990, p. 84.
134
Ibidem.
52
practic pe care nu o g sim în nici o carte de cult sau de ritual şi care este deci contrar regulilor
de rânduial şi tipic stabilite pentru s vârşirea slujbelor. În al doilea rând, ea compromite
credin a creştin , identificând-o cu o supersti ie şi ghicitoria pentru a-i cere preotului ca, în
func ie de con inutul pericopei evanghelice unde se deschide cartea şi de culoare vinietelor, s
ofere r spuns la solicit rile lor”135.
2.2. Astrologia – doctrina de baza a New Age
2.1.2 Citirea stelelor si a soartei omului prin horoscop

Astrologia este socotit ca fiind arta de a prezice evenimentele dup aspectele şi pozi ia
planetelor în raport cu cele dou sprezece zodii ce parcurg p mântul. Fixarea sau aşternerea pe
hârtie a acestor aspecte şi pozi ii, cu explicarea lor în sens divinatoriu sau de prezicere, a luat
numele de horoscop136.
Dup toate probabilit ile, astrologia îşi are începutul în Mesopotamia, unde s-au
descoperit, în faimoasa bibliotec de la Ninive, t bli e cu preziceri astrologice. De aici astrologia
a trecut în Egipt, apoi la vechii greci şi în sfârşit la Roma137.
Din p gânism, astrologia a p truns pe nesim ite şi în lumea creştin , cu toat lupta dus
împotriva ei de unii dintre Sfin ii P rin i şi de împ ra ii creştini. Înc din secolul al XVI-lea, o
literatur astrologic de prevestire s-a r spândit şi în straturile poporului nostru, paralel cu
literatura apocrif . Zodiacul, Rojdanicul, Trepetnicul şi Gromovnicul au cunoscut o r spândire
extraordinar la noi, cu toat condamnarea lor de c tre Biseric şi pravile138. Zodiacul este o
carte popular de prevestire cu ajutorul constela iei din momentul în care s-a n scut cineva,
Rojdanicul fiind de asemenea o carte popular de prevestire pe baz astrologic , în genul
zodiacului nostru şi al „horoscoapelor” din Occident. Trepetnicul este o alt carte de prevestire a
viitorului dup b t ile, cl tirile, tremurarea sau zvâcnirile diferitelor p r i ale corpului, iar
Gromovnicul este şi el o carte popular de prevestire, care explic ce vesteşte tunetul în diferite
135
Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică,vol. I..., p. 410.
136
Aurora Inoan, Cartea ştiintelor oculte, vol. I, Editura Tineretului Liber, 1992, p.7.
137
Diac. Prof. E. Vasilescu, op. cit., p.564.
138
N. Cartojan, Cărţile populare în literatura românească, edi ie îngrijit de Alexandu Chiriacescu, vol I, Editura
Enciclopedic Român , Bucure ti, 1974, p.172.
53
luni. Rojdanicul, Trepetnicul şi Gromovnicul au p truns în ara noastr prin sfera de influen
139
slav .
Astrologia a avut o mare înrâurire asupra diferitelor popoare şi acest lucru se observ din
faptul c şi ast zi mai vorbim despre „lunatici”, „joviali” sau „mar iali”, desemnând prin aceste
numiri diferite caractere de oameni, f r s ne d m seama de originea astrologic a expresiilor pe
care le folosim. Urmele adânci l sate de literatura astrologic de prevestire în sufletul poporului
nostru se v d din rolul pe care îl au în basmele noastre „cititorii în stele” sau din expresiile „vai
de steaua lui”, „rea zodie mai are!”140, iar zilele s pt mânii, pe care astrologii le socoteau ca fiind
dominate de o anumit planet , poart pân ast zi numele acestor planete: Luna, Marte, Mercur,
Jupiter, Venera, Saturn.
Astrologia a avut reprezentan i de seam în Evul Mediu: Junetin din Floren a, Robert
Fludd şi medicul Morin de Villefranche au fost socoti i ca cei care au pus ordine în z p celile
care cuprinseser vechea ştiin , c ci venise un timp de sc dere a priceperii pentru astfel de teme.
Junetin fusese în gra iile Caterinei de Medicis prin remarcabilele lui preziceri astrologice. Fludd
este remarcat c a îmbog it ştiin a prin mul imea observa iilor sale, iar Villefranche stabileşte c
momentele naşterii normale a omului sunt determinate în destinul s u. El precizeaz influen ele
binef c toare şi r uf c toare ale planetelor principale, celelalte corpuri cereşti exercitând mai
pu in înrâurire din cauza dep rt rii lor. Astrologii socotesc c nu trebuie s primim aceste
înrâuriri drept cauze, ci mai degrab ca nişte indica ii, pentru c omul nu se naşte decât acolo
unde trebuie şi la timpul hot rât, când constela iile iau pozi ia ce corespunde soartei lui. Fazele
marcante ale destinului tind a se produce cum le prezint aspectele astrelor, dar nu trebuie
neap rat s se produc , pentru c nu avem anumite înclin ri, pentru c suntem n scu i sub un
anume cer, din contr , ne n ştem sub acest cer tocmai fiindc avem aceste înclin ri, poate din
141
alt via .
Prezicerile astrologice pornesc de la ideea c planetele, stelele şi constela iile care
odinioar erau considerate ca divinit i, au o influen determinant asupra oamenilor şi a tuturor
evenimentelor care au loc pe p mânt. Prin urmare, via a omului, de la naştere pân la moarte este
considerat ca legat de stele şi tot ce se întâmpl este scris pe cer. Astrologii socotesc c
influen ele planetelor nu pot imprima direc ii, ci sunt numai semnalizatoarele destinului în
139
140
N. Cartojan, op. cit., p.183.
141
Aurora Inoan, op. cit., p.7.
54
general. Aceste semnal ri nu puteau fi identice pentru to i n scu ii din acelaşi moment şi cu
modific rile adaptabile mediului şi pozi iei în care ei vedeau lumina zilei. Am nuntele nu puteau
fi indicate, c ci jocul voin ei, în desf şurarea mediului înconjur tor, nu este de neglijat. Factorul
astral nu este determinat şi nu guverneaz total peste ceilal i factori142.
Citirea stelelor şi deci a soartei omului astrologii o fac prin horoscop şi prin interpretarea
lui. Horoscopul arat pozi ia astrelor în momentul naşterii cuiva şi de aceast pozi ie atârn
desf şurarea vie ii unui individ. Ei sus in c planetele st pânesc destinul oamenilor şi imprim
influen ele lor asupra moralului, psihicului şi fizicului lor în tot cursul vie ii p mânteşti.
Corpurile cereşti sunt împ r ite în dou categorii: planetele r t citoare şi stelele fixe. Printre
planetele r t citoare sunt considerate în mod conven ional, în astrologie, Soarele şi Luna. Aceste
dou astre sunt numite şi „lumin toare”, pentru c ac iunea lor are o însemn tate primordial în
constitu ia mental a omului. Fiin a omeneasc va poseda o putere cu atât mai mare cu cât
armonia dintre aceste dou astre va fi mai puternic . Celelalte planete r t citoare sunt în leg tur
cu Soarele şi ac iunea lor este cu totul reflex , ele fiind în num r de cinci. Planetele Venus şi
Neptun nu intr în majoritatea studiilor astrologice. O alt împ r ire a celor şapte planete este cea
în planete pozitive sau electrice şi în planete negative sau magnetice143.
În ceea ce priveşte originea zodiacului, am v zut c ea se afl în lumea oriental , de unde
au venit Magii la Naşterea Domnului „de la R s rit”, unde exista o preocupare str veche în
ştiin a astrologiei. Preo ii caldeeni, vr ji i de m re ia cerului înstelat şi de armonia constela iilor
au ajuns s desprind pe cer zodiile, pe care le considerau ca divinit i, apoi s stabileasc semne
zodiacale şi, dup îndelungi observa ii s stabileasc influen a pe care le au aceste zodii asupra
p mântului şi vie ii omului. Înc în Babilon era un întreg sistem de determinism astral. În
s p turile efectuate pe ruinele vechii cet i Ninive, s-au g sit o serie de t bli e cuneiforme scrise
sub porunca regelui Sargon I, cu preziceri astrologice, ca de pild aceasta: „Când constela ia
Ursei se întoarce, nenorocire peste întreaga ar ”144.
Cu toate elementele ei supersti ioase, aceste urme din credin ele religioase astrale au
prins r d cini atât de adânci în primele veacuri creştine în imperiul roman şi apoi în Bizan , încât
împ ra ii au luat atitudine ferm împotriva lor. În anul 357, Constantin cel Mare interzice, printr-
un edict, consultarea astrologiei: „Nimeni s nu cerceteze… astrologia… pe caldeeni, pe magi şi
142
Aurora Inoan, op. cit., p. 8.
143
Ibidem, p.23.
144
55
pe ceilal i pe care vulgul îi numeşte p gubitori, nici ei s nu urzeasc ceva în aceast privin .
Veşnic divagata curiozitate a tuturor s înceteze”145.
Împ ratul Honorius a dat un edict, poruncind chiar izgonirea astrologilor din Roma şi
distrugerea acestui fel de c r i: „Despre m surile de a-i izgonii din Roma pe astrologi şi pe to i
nechema ii de acest fel de a le arde manuscrisele”146.
Aceast atitudine împotriva tuturor formelor de ghicire în zodiac, ini iat începând înc
din secolul IV de Biseric şi de conducerea politic , a contribuit ca indicele de c r i oprite de a fi
citite de c tre credincioşi, s fie trecute al turi de legendele apocrife şi c r ile astrologice. Astfel
într-un indice p strat în Biblioteca Academiei Române, intitulat „C r ile ereticeşti care nu se
cade a le citi credincioşii direptu”, sunt date şi Astrologul, Gramovnicul, Fulgernicul, Socotitorul
de vise147.
Cu toate acestea c r ile populare introduse de noi începând din secolul al XVI-lea, venind
de la bizantini şi de la slavi, au circulat în rândul credincioşilor, şi, mai mult, s-au r spândit chiar
în mediul bisericesc. Unele au fost copiate de preo i şi c lug ri, întrunite din secolul al XVIII-lea
în manuscrise comune, sub numele de „Calendariu”, cunoscut pân în zilele noastre în popor
precum „Calendar tip rit pe 100 de ani”, apoi pe 112 şi 140 de ani şi s-au tip rit în secolul al
XIX-lea în teascurile Mitropoliei Iaşi148.
Credin a în prevestirile acestor „calendare” a fost atât de puternic încât a devenit o
form de cult, inând spiritul religios din unele comunit i, mai des în popor şi în general în
mediul pu in cultivat, într-un fel de încredere total în ceea ce se considera ca o descoperire a lui
Dumnezeu în prevestirile f cute. Din mediul popular sau c lug resc, în mod neoficial, zodiacul a
p truns în arta liturgic . În pictura mân stirilor Vorone , Moldovi a, Humor şi Sucevi a, apar
semnele zodiacale zugr vite la exterior, în partea de vest, deasupra scenei Judec ii de apoi,
probabil ca un simbol a sfârşitului timpului sau sfârşitul veacurilor, când are loc judecata.
Mai nou, imaginile zodiacale au fost introduse şi în c r ile de cult tip rite la noi (în
Liturghier, la sinaxarul lunilor, apoi şi în unele calendare), ceea ce constituie o ini iativ nu
numai necanonic , dar şi împotriva spiritului liturgic autentic. Dac apreciem ac iunea în lumina
eforturilor Bisericii de a lupta împotriva acestor tradi ii neortodoxe, atunci faptul devine o
145
146
Ibidem, p.219.
147
Ibidem.
148
Ibidem.
56
renaştere a unor credin e arhaice, de influen p gân , p strate în adâncurile spiritualit ii
populare de influen str in . În form scris , la noi, putem crede c influen a a venit din mediul
bizantin sau athonit, cu contribu ia slavilor, deşi mân stirile noastre nu erau str ine de acest mod
de prevestire a viitorului.
Pe de alt parte, imagistica zodiacului a împrumutat unele elemente mitologice foarte
vechi (Scorpionul, S get torul, Racul, apul), unele care se reg sesc în simbolurile
Evangheliştilor (taurul, leul), iar peştele în simbolul primilor creştini.
Originea lor oriental este demonstrat şi de faptul c toate aceste semne devin în
imagina ia arhaic elemente acvatice, probabil ca un ecou al concep iei naşterii lumii din ap ,
întâlnit în cosmogoniile asiatice.
Toate preocup rile astrologice nu au nici un temei clar care s le sus in . Ele pot fi
comb tute atât din punct de vedere teologic, cât şi din punct de vedere ştiin ific. Pe de o parte,
Sfânta Scriptur cuprinde o serie de texte în care observ m c astrologia cu toate ramurile ei şi
preocup rile acesteia este interzis a fi practicat , deoarece de cele mai multe ori s-a dovedit a fi
o simpl specula ie cu scopul înşel rii bunei credin e a oamenilor. În cartea În elepciunii lui
Solomon citim: „Deşerţi, mincinoşi, sunt oamenii care au socotit că luminătorii cerului (soarele,
luna, stelele) sunt dumnezei, cârmuitorii lumii” (În elepciunea lui Solomon, 13, 1-10), iar
proorocul Ieremia arat c citirea şi ghicirea în stele este urâciune înaintea lui Dumnezeu, Care
va pierde pe cei ce fac asemenea fapte. Marele proroc Isaia, prezicând pr buşirea Babilonului
c zut în diferite supersti ii, înfruntându-i le zice la to i s cear , s apeleze la astrologii lor, spre
a-i mântui, spunând: „S se scoale, s ias la iveal , s te mântuiasc pe tine cei ce împart cerul,
prezic torii dup stelele cerului, dup luna nou s spun ie ce va veni asupra ta. Iat -i ca pleava
pe care o mistuie focul, aşa vor ajunge ei…” (Isaia 47, 13-14).
Numai Dumnezeu cunoaşte viitorul fiec rui om. Ocultiştii, cu presupusele lor cunoştin e
ascunse, misterioase, pretind c influen ele planetare sunt un fel de destin asupra vie ii omeneşti.
Sus inerile acestora se potrivesc cu popularele credin e deşarte, dup care fiecare om s-ar naşte
sub o stea bun ori rea, care-i în strâns leg tur cu soarta lui. Apunerea stelei aceleia, dup
credin a lor supersti ioas , arat stingerea norocului, iar c derea ei arat moartea lui 149.
149
Protos Nicolae M ndi , Capcanele iadului, Editura Agapis, 1997, p.111.
57
Majoritatea locurilor scripturistice arat c nu planetele sau zodiile înzestreaz pe
oamenii ce vin în lume, cu felurite firi, daruri, vie uiri şi vârste, ci numai Pronia dumnezeiasc la
care contribuie şi fiecare om, prin felul înclin rii lui, la bine sau la r u.
Pe de alt parte, previziunile astrologice stau în contradic ie şi cu concep iile ştiin ifice,
pe baza c rora acestea nu pot fi explicate în mod ra ional şi logic. Asemenea concep ii stau în
contradic ie cu succesele ştiin ei şi culturii, deoarece ele se transmit pe cale oral de acei oameni
care vie uiesc pe p mânt abandonându-se fatalit ii în loc s lupte pentru viitorul şi fericirea lor.
Teritoriul rii noastre a devenit un teren prielnic pentru ca cei mai în vog vânz tori de
iluzii din întreaga istorie a obscurantismului şi divina iei (astrologii şi f c torii de horoscoape)
s -şi desf şoare activitatea în cadrul legal, cu toate c înainte de Revolu ia din 1989 ei nu aveau
starea de legalitate necesar activit ii lor150.
La nivelul cunoştin elor actuale, prezicerile astrologice sunt realmente caraghioase.
Horoscoapele se întemeiaz , în definitiv, pe cea mai evident fals rela ie din câte pot s existe:
rela ia de cauzalitate dintre aştri şi cele ce se petrec cu fiin ele de pe P mânt. Astrologii afirm c
aştrii ar avea influen decisiv asupra destinului, pozi ia lor în momentul naşterii omului putând
determina cu anticipa ie şi în mod absolut caracterul acestuia cât şi principalele evenimente ale
vie ii sale. Horoscopul nu este altceva decât interpretarea temei natale prin stabilirea pozi iei
aştrilor, în special a zodiacului şi a planetelor în momentul naşterii. Ca şi la c r ile de joc s-a
atribuit fiec rei planete una sau mai multe semnifica ii care, interpretate în raport cu ziua naşterii
dau horoscopul. Ei care se ocup de acest lucru ştiu cât de hazlii pot deveni aceste al tur ri de
semnifica ii şi corel ri, care ajung s se contrazic . Un exemplu ar fi edificator: cineva n scut în
zodia Berbecului ar trebui s fie un om hot rât, întreprinz tor şi ferm, dup zodiac. Dar, dac la
naştere Soarele se g sea în Berbec, iar Luna în Gemeni? Corela ia d clar: nehot râre şi lips de
tenacitate. Iat contradic ia151.
Ca în orice divina ie indica iile horoscopului r mân orbitoare, reprezentând forma
sofisticat , dat cu pleiada ştiin ific a unei rentabile şarlatanii. Aceast şarlatanie dureaz de
circa 24 de secole. Strabon spunea c exist în Babilonie o tagm sau o colonie de filosofi
150
Vasile Tincu, Vânzătorii de iluzii, Editura Politic , Bucureşti, 1982, p.38.
151
Ibidem, p.39.
58
b ştinaşi, numi i „caldeeni”, care se îndeletnicesc mai ales cu astronomia. Unii dintre ei şi-au
f cut meserie din alc tuirea horoscopului, îns ei nu au încuviin area celorlal i152.
Se observ c de atunci ramura ştiin ific a „c ut torilor în stele” dezavua pe „sora” ei,
care transforma ştiin a în minciun vândut la tarab . Se în elege c dup dou milenii şi
jum tate aceast dezavuare ar trebui s însemne lichidarea şarlataniei.
Cu toate c ştiin a şi religia a dat lovituri decisive diferitelor concep ii oculte şi
supersti iilor, şarlatania continu s existe şi s prolifereze sub ochii noştri îng duitori ai
oficialit ilor, transformându-se, în multe ri occidentale, din bufonerie în dram , drama
înrobirii obscurantiste a spiritului unui num r incredibil de oameni. În SUA, Anglia, Fran a şi
chiar în ara noastr exist societ i de astrologie şi se editeaz reviste ale acestora. Astrologii
de in birouri speciale şi dispun de agen ii de publicitate proprii, precum şi de o larg reclam din
partea presei. Exist reviste şi publica ii care nu-şi asigur existen a decât prin publicarea
horoscoapelor. Unele posturi de televiziune fac reclam intens starurilor întru horoscopie.
Vânz torii actuali de „planete” au dep şit condi ia tarabei şi au devenit „specialişti” cu cifre de
afaceri de milioane. Corifeii din domeniul astrologiei au ap rat întotdeauna concep iile lor
greşite, venind în sprijinul acestor ac iuni ale lor cu diferite argumente. De pild , violenta şi
caustica Elisabethe Teissier, autoarea c r ii „Nu arde i vr jitoarea” s-a ridicat prin aceast scriere
polemic împotriva televiziunii franceze, care i-a anulat o emisiune pe care i-o dedicase ini ial,
celebrei astroloage, jenat c televiziunea s-a înrolat în frontul firesc de lupt împotriva
obscurantismului şi supersti iilor, împotriva practicilor divinatorii f r nici un suport ştiin ific şi
religios. Ea afirma c astrologia ar permite mai buna cunoaştere a caracterelor umane, pentru c
„exist o ereditate planetar ”153. Dup ştiin a ei, printr-o serie de calcule, efectuate cu
minicalculatorul de buzunar, de pild , se poate prezice viitorul fiec rui om de pe glob. Cum
r mâne cu destinul diferit a doi gemeni? Sau acela a doi copii n scu i în aceeaşi localitate şi la
aceeaşi or , diferen ia i de condi iile de via şi de cadrul familiei? Conform horoscopului
astroloagei mai sus amintite, aceştia ar trebui s aib destine la fel.
Îmbinând cele mai noi cuceriri ale ciberneticii cu erorile şi ignoran a evului mediu –
releva „La Quotidien du Paris” – „industria” astrologiei este capabil s debiteze aproape
instantaneu „portrete zodiacale” şi „previziuni” pe 6-12 luni, „revela ii” privind s n tatea,
152
Vasile Tincu, op.cit., p.40.
153
Ibidem, p.41.
59
evolu ia sentimentelor, succesul în profesie etc. O armat de redactori şi programatori lucreaz la
elaborarea unor r spunsuri echivoce, care „ghicesc”, în func ie de tarif, „perspectivele”
clientului154.
O serie de alte publica ii, cum ar fi revista vest-german „Stern”, ziarul „Le monde”,
revista american „The Humanist” se ridic împotriva astrologiei. Din ultima cit m un fragment
edificator: „Psihologii nu g sesc nici o dovad c astrologia ar avea vreo valoare oarecare ca
indicator al unor tendin e trecute, prezente sau viitoare, în via a personal a cuiva. Astrologia
reprezint o evadare nes n toas din problemele persistente ale vie ii de fiecare zi. Alte solu ii
trebuie g site de oamenii care sufer ca urmare a pierderii cuiva drag sau datorit temerilor
provocate de insecuritatea personal sau economic ”155.
Un r sunet de propor ii l-a avut declara ia semnat de 186 de savan i, printre care şi 18
laurea i ai Premiului Nobel, intitulat „Obiec ii astrologiei”, în care este evident concep ia
contra astrologiei, ar tându-se şi efectele negative asupra societ ii156.
Trebuie f cut o delimitare clar între avantajele astronomiei şi dezavantajele astrologiei
ca practic ocult . Putem spune c este firesc s cercetezi fantastica panoram a bol ii albastre
este necesar s cunoşti mersul planetelor şi matematica cereasc , este bine s studiezi mişcarea
de rota ie şi de revolu ie a Terrei şi este condamnabil ca cineva s g seasc „specialistul” şi s -i
ofere informa ii cu privire la viitorul s u. Pe lâng partea ocult a astrologiei, cercetarea cerului a
dus la rezultatele astronomice ale zilelor noastre inclusiv zborul omului în cosmos. De asemenea,
cercetarea am nun it a zodiacului, secretele şi ciclurile lui, au pus temelia calendarului care,
perfec ionându-se, a ajuns la m surarea exact a timpului pe scara civiliza iilor şi de aceea cei
care au studiat astrele în vederea ob inerii unor certitudini au fost înregistra i în istoria
astronomiei, spre deosebire de cei care, prin interven ia interesului şi seduc iei, au interpretat
într-un mod tenden ios datele ştiin ifice punând rezultatele lor în slujba înşel ciunii conştiin ei
oamenilor157.
154
Vasile Tincu, op. cit., p.43.
155
Ibidem, pp. 44-45.
156
Ibidem, p.45.
157
Diac. Prof. P. I. David, op. cit., p.181.
60
2.1.2. Chiroman ia
Dintre metodele de a cunoaşte dinainte binele şi r ul, studiul mâinii este considerat cel
mai important. Mân este “buletinul de identitate” a unei persoane, amprenta ei fiind un unicat,
cu neputin de repetat.
Cunoaşterea mâinii trebuie f cut în trei moduri: vedere, atingere şi analizare. Mâna are o
importan biologic şi psihologic , forma palmei, a degetelor, textura, culoarea, liniile, mun ii şi
semnele, putând releva aspectele emo ionale, tendin ele native, aspira iile, virtutiile, viciile şi
abilit ile unei persoane. În plus, studiul are aplica ii practice de necontestat în domenii ca:
criminologie sau stabilirea paternit ii.
Cei care practic aceast metod pretind c chiroman ia este o insul cu comori. Din
interpretarea semnelor de pe mân putem extrage informa ii valoroase, dac ştim cheia. Odat
p truns “arta” de a citi în palm , este mai uşor s trasezi cursul vie ii unei persoane158.
Legat de aceast “art ”, de a citi în palm sunt de p rere c este o alt form de
şarlatanie, iar persoanele care o practic nu fac altceva decât s profite de naivitatea celor
creduli.
Chiroman ia sau practica detect rii soartei şi viitorului în palm este o metod divinatorie
veche. Practicat de greci şi de romani, ea era arta de a ghici în liniile mâinii influen ele astrelor.
Dup lungimea, profunzimea, culoarea şi atingerilor acestor linii, se credea c pot citi în toate
am nuntele, caracterul şi destinul cuiva. În acest sens, chiroman ia împarte mâna în regiuni care
poart denumiri împrumutate din astrologie. Astfel, degetul ar t tor apar ine lui Jupiter, cel
mijlociu lui Saturn, inelarul lui Apollo, şi degetul mic lui Mercur. Degetul mare numit în
chiroman ie degetul lui Venus, în limba latin se numeşte „plex”, adic puternic. În el se pare c
se concentreaz toat for a omului. De aceea, degetul cel mare e considerat ca reprezentând cea
mai însemnat putere a creierului: voin a, adic puterea moral care se opune instinctelor şi
sim urilor159.
Liniile principale ale mâinii arat , dup chiroman i, diferite tr s turi ale caracterului sau
diferite momente din via . Astfel, linia vie ii arat durat vie ii cuiva, bolile pe care le va suferi şi
temperamentul. Linia capului ar fi în raport cu inteligen a şi ar ar ta şi eventualele dureri de cap,
iar linia inimii ar ar ta sentimentele. Pe lâng acestea, o mul ime de linii şi liniu e, puncte
158
***Chiromanţia, Editura Atlantis, Ploieşti, 1993.
159
Aurora Inoan, op.cit., p.123.
61
z brele, cercuri, p trate şi triunghiuri, pe care chiroman ii le v d în palma cuiva, completeaz
alfabetul chiromantic160.
Este incontestabil c forma şi aspectul mâinilor dezv luie ceva din ocupa ia,
temperamentul şi caracterul cuiva. Profesiunea, felul de via şi temperamentul influen eaz mult
asupra înf iş rii şi c toate acestea las tr s turi fizice uşor de observat şi de interpretat. Nu
numai forma mâinilor, dar şi inuta, mersul privirea şi cele mai mici gesturi, f r s con in nimic
ocult în ele, arat ceva din firea omului. Pianiştii, de pild , şi violoniştii se remarc prin degetele
lor lungi şi sub iri, dup cum mâinile p tate de substan e chimice tr deaz uşor pe cei ce lucreaz
cu astfel de substan e în laboratoare. Se cuvine remarcat faptul c toate acestea nu au nimic în
comun cu „arta” chiroman iei, care r mâne un procedeu divinatoriu fals şi absurd.
Chiroman ia sau chirologia este socotit , de ştiin a cunoaşterii felul de a fi, dup cum
forma mâinilor şi a degetelor, dup liniile pieli şi a amprentelor digitale. Grafologia este ştiin a
de a cunoaşte felul de a fi al cuiva, dup înf işarea corpului şi a fe ei. Prenologia sau croniologia
este ştiin a dup care se poate cunoaşte caracterul, mai ales capacitatea intelectual a cuiva, dup
unghiul facial, structura craniului şi a creierului. Toate acestea au temelia în studiul natural,
biologic şi anatomic, unde se poate întrevedea ceva cu privire la persoanele în cauz , dar
niciodat nu i se poate cunoaşte cu precizie viitorul, aşa cum pretind acei specialişti exaltaşi dup
161
ocultism cu înf işare misterioas şi anormal .
Chiroman ia este o pretins art a ghicirii viitorului dup liniile din palm . Meşteşugul
acesta este exercitat de anumi i ghicitori de pe la oraşe şi de unele ig nci de la sate, care sus in
c pot prezice viitorul oricui, dup asem narea liniilor de pe partea interioar a mâinii, adic din
palm . Referitor la aceste aspecte, putem spune c , într-adev r, între fizic şi psihic, adic între
trup şi suflet, se ştie c exist o leg tur foarte strâns , influen ându-se unul pe altul. Astfel dup
preten ia chiroman iei, deşi s-ar putea preciza care-i mâna poetului, fericitului, nefericitului,
ambi iosului, zgârcitului, totuşi viitorul omului nu poate fi prezis cu adev rat de nimeni.
Ghicirea viitorului în palm este o practic divinatorie care pasioneaz persoanele mai
tinere sau al i indivizi care au avut necazuri în cursul vie ii şi umbl dispera i dup explica ii. Ea
a devenit o deosebit pasiune şi a fost folosit la babilonieni, asirieni, egipteni şi apoi de c tre
greci şi romani, care aveau adev rate şcoli şi grup ri concurente de chiroman i.
160
161
Protos Nicodim M ndi , op.cit.,p.107.
62
Un aspect foarte important trebuie luat în considerare şi anume faptul c de la încerc rile
timide de „ghicire” a viitorului, de la empirismul religios şi „secretul fiin ei umane” s-a ajuns
acum la diagnosticarea unor boli cardiace şi psihice. De la „obiceiurile” p gâneşti, de la practici
„ascunse” s-a ajuns ast zi la o profund cercetare medical şi utilizare în criminalistic cu mari
perspective în viitor. Se exclud în acest sens cazurile unor persoane înzestrate cu magnetism
special sau impulsuri ce se transmit prin intermediul mâinilor şi produc linişte sufleteasc ,
vindec ri de patimi şi chiar alinarea unor boli cronice162.
Reprezentan i ai poporului evreu posedau for a bra elor în transmiterea cuvântului sfânt.
Mişcarea degetelor, în ritm sau difuz, au atras întotdeauna privirile curioşilor, mâna fiind
considerat şi luat în seam ca instrument de ştiin şi cultur de transmitere a talentelor. În
Noul Testament, Mântuitorul foloseşte bra ele în multe împrejur ri. Cele mai sensibile fapte şi
minuni asupra Sa, asupra omului şi asupra naturii înconjur toare le face cu mâinile, transmi ând
acest har al for ei Cuvântului Sfin ilor Apostoli şi mai departe urmaşilor acestuia acestora prin
Taina Sfintei Hirotonii. Evident, practica chiroman iei nu are nici o tangen cu adev rul
ştiin ific sau cu hirotonia, ea fiind o practic în scop ascuns, de înşelare prin false preziceri a
viitorului, fiind condamnat de Biseric şi comb tut cu toat puterea de ştiin . În diferite
cazuri, tinerii care ascult de „soarta” mâinii au ajuns la disperare, v zând c sfârşitul li se
apropie, conform previziunilor. Din acest punct de vedere aceast practic ocult ne apare ca
fiind foarte periculoas şi trebuie cotat ca o îndeletnicire contrar legilor şi moralei publice cu
toate asigur rilor practican ilor şi clientelei lor c sunt „buni creştini”. Ea trebuie privit , de
asemenea ca o practic a ispititorului, adic a diavolului, dat în vileag mai ales în „lep d rile de
satana” care se rostesc înainte de primirea Tainei Sfântului Botez163.
2.2.3. Vr jitoria – for a de sugestie sau for hipnotic

Exist anumite tipuri de divina ie care nu sunt considerate, de regul , paranormale –
categoric, nu de c tre parapsihologi – dar care de in un element paranormal, cel pu in în felul
cum sunt practicate de obicei. La baz , ele implic interpretarea a ceea ce pare s fie o distribuire
fortuit a materialelor de care se foloseşte ghicitorul. În cele mai vechi forme cunoscute ale lor,
ghicitorul tribal arunca oase mici pe p mânt, stabilindu-şi diagnosticul dup pozi ia în care
162
Diac. Prof. P. I. David, op. cit., p.180.
163
Ibidem.
63
c deau şi i se împr ştiau dinainte. În civiliza iile timpurii, aceast practic a fost înlocuit de o
varietate de obiecte, cea mai familiar fiind consultarea m runtaielor animalelor pentru
sacrificiu. C r ile de joc sau frunzele de ceai de pe fundul unei ceşti înc se mai folosesc
ocazional: iar în ultima vreme au ajuns la mod divina ia cu sofisticatele c r i de Tarot şi I
Ching-ul164.
2.2.4. Profe iile

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „divina ie” provine de la cuvântul „divinatio”,
care are în elesul de cunoaştere a gândirii şi voin ei divine165. Divina ia îns şi, într-o defini ie
scurt , este pretinsa cunoaştere şi descoperire a lucrurilor ascunse, necunoscute. Unul dintre cei
dintâi scriitori care au consacrat lucr ri întregi divina iei, o defineşte ca fiind „presensio et
scientia rerum futurorum”166.
În realitate şi într-un sens mai larg, prin divina ie se în elege cunoaşterea şi descoperirea
unor lucruri trecute, prezente sau viitoare, care se pot cunoaşte pe calea sim urilor sau a
ra ionamentului. Conform acestei afirma ii, avem trei feluri de divina ie: ghicirea trecutului, a
prezentului necunoscut şi a viitorului.
În sensul restrâns al cuvântului îns , prin divina ie s-a în eles întotdeauna numai pretinsa
prezicere a viitorului, dar a unui viitor nedeterminat, a unor fapte viitoare care s nu fie legate
cauzal de faptele prezente167. Nu se poate considera deci ca divina ie prevederea unor fapte
viitoare prin cercetarea cauzelor care le determin . De pild , prevederea felului cum va fi timpul,
pe baza condi iilor atmosferice prezente, pronosticurile f cute asupra unei boli, pe baza
simptomelor ini iale, toate acestea nu au nimic comun cu divina ia sau ghicitoria, acea practic
ocult care pretinde c poate cunoaşte viitorul îndep rtat pe alte c i decât cele ale înl n uirii
logice şi cauzale dintre lucruri.
De asemenea, nu trebuie s se confunde divina ia cu profe ia. Profe ia este o revela ie
divin , este ceva extraordinar şi supranatural. Profe ia se deosebeşte fundamental de divina ie
prin con inutul ei, prin felul cum se produce, prin scopul şi prin consecin ele ei. Profe ia este un
164
165
A. Bouché-Leclerq, Dictionaire des antiquité gregues et romaines, p. 292, apud Diac. E. Vasilescu, op. cit.,
p.555.
166
Diac. E. Vasilescu, op. cit., p.555.
167
Ibidem.
64
fapt neobişnuit, excep ional, în timp ce divina ia este o profesie, o meserie care se înva ca
oricare alta.
Prin urmare, divina ia este pretinsa cunoaştere şi descoperire a unor evenimente viitoare
sau a trecutului şi prezentului necunoscut, f r ajutorul lui Dumnezeu şi f r s se aib în vedere
leg tura cauzal dintre fapte. Distinc ia este evident : una este preştiin a omeneasc , care nu are
nimic ocult în ea, ci este ceva ştiin ific, logic, ra ional şi alta este preştiin a ocult , ca pretins
posibilitate de a cunoaşte viitorul prin anumite tehnici speciale.
Încercând s p trunzi în via a spiritual a satului românesc, i se ofer , la prima întâlnire
cu ranii, ca fapte de observa ie curent , o sumedenie de credin e, obiceiuri, gesturi, expresii,
re ete practice cu aspect magic sau diferite formule de incanta ie, toate acestea fiind adânc
înr d cinate în mentalitatea omului. Astfel, viziunea magic despre lume ne apare mult mai
complex şi în acelaşi timp mult mai confuz decât viziunea omului de ştiin sau chiar decât
aceea pe care ne-o dau sim urile noastre168.
În toate domeniile culturii, problema cunoaşterii, adic încercarea omului de a surprinde
adev rul vie ii, a format interesul central al tuturor timpurilor. Poe ii, oamenii de ştiin , filosofii,
teologii, to i cei dornici de a cerceta orizonturi noi – v zute sau numai prev zute – au contribuit
pe m sura puterii lor la considerarea adev rurilor câştigate pân la ei sau la cucerirea de noi
terenuri în domeniul cunoaşterii. Al turi de aceast munc cinstit , la care îşi dau concursul
atâtea str danii ale min ii omeneşti, intervine o nou modalitate de cunoaştere, o fals
cunoaştere: cunoaşterea ocult . Omul a fost preocupat din cele mai vechi timpuri, dup cum am
ar tat, de cunoaşterea în special a viitorului s u. Ocultismul nu este decât copilul hibrid al vechii
arte magice şi al unui curent pseudo-filosofic169.
Existen a diferitelor practici divinatorii de-a lungul timpului la toate popoarele, inclusiv
teritoriul patriei noastre, îşi are adev rata origine în lucrarea diavolului.
C utând s imite lucrarea lui Dumnezeu pentru a tulbura lumea şi a o îndep rta de la
adev r, adeseori diavolul insufl pe anumi i oameni poseda i sau c zu i din dreapta credin cu
diferite preziceri şi ghicitori, prezentate sub înf işarea unor adev rate profe ii. Demonii au o
deosebit de lesnicioas putin de comunicare şi de informare între ei, pentru care spa iul şi
materia le sunt piedic . Ne vedem astfel cu mult dep şi i în posibilit ile noastre de cunoaştere
168
Gheorghe Pavelescu, Magia la români, Editura Minerva, Bucureşti, 1998, p.13.
169
Magistrand Anca Manolache, „Cunoaşterea ocult – falsificare a cunoaşterii adev rului”, în revista Studii
Teologice, nr. 3-4/1952, p.174.
65
asupra oamenilor şi a lumii, posibilit i de care dispun în schimb, în orice clip , puterile
nev zute, şi deci îngerii cei r i. Adeseori, falsele profe ii se pot împlini, dar de cele mai multe ori
nu se împlinesc şi r mân m rturii mincinoase, c ci Satana este tat l minciunii. Ghicitoria faptelor
prezente poate fi mult mai uşor practicat de şarpele cel viclean decât vederea în viitor170.
Nu trebuie s ne surprind faptul c prezicerile se împlinesc uneori. De bun seam c nu
cu puterea Duhului Sfânt se împlinesc aceste preziceri, ci cu puterea diavoleasc , cu care cineva
este pus în leg tur de multe ori f r s -şi dea seama.
O serie de exemple din via a noastr contemporan ne arat c feluritele preziceri
diavoleşti se pot împlini întocmai sub chipul unor adev rate profe ii. Se cuvine remarcat faptul
c aceste preziceri nu se identific cu adevăratele profe ii, insuflate din preştiin a lui Dumnezeu,
ci sunt lucr ri ascunse şi ticluite ale Satanei, prin mijlocirea unor slujitori ai lui, pentru a s di
astfel ispita în lume. Dup cum îngerii buni cunosc toate ac iunile şi faptele oamenilor, tot astfel
şi astfel şi îngerii r i ne cunosc ac iunile noastre, ale fiec ruia dintre noi, iar noi, pe cale
l untric , primim inspira ii şi de la îngerii buni şi de la cei r i171. Este vorba de op iunea fiec ruia
dintre noi de a alege binele sau r ul, cu toate consecin ele ce decurg în urma acestei alegeri.
Dup cum unii adev ra i sfin i şi cuvioşi, ca vase alese ale lui Dumnezeu, pot primi
insufl ri de la Duhul Sfânt, pentru a p trunde în adâncul Sfintelor Scripturi sau pentru a face
anumite profe ii şi a cunoaşte gândurile şi faptele t inuite ale unor oameni, ca o lucrare de slav
pentru Dumnezeu, tot asemenea şi falşii profe i, sub st pânirea unor puteri pitoniceşti, pot vorbi
cu uşurin , pot face prevestiri şi multe semne ce produc sminteal în lume. Sfântul Ioan
Damaschin spune: „Nici îngerii lui Dumnezeu, nici demonii nu cunosc cele viitoare, cu toate
acestea proorocesc… Îngerii proorocesc pentru c Dumnezeu le reveleaz şi le porunceşte s
prooroceasc . Pentru aceea se realizeaz toate câte spun ei. Dar şi demonii proorocesc: uneori
pentru c v d cele ce se întâmpl departe, alteori prin conjunctur . Pentru aceea de multe ori
mint şi nu trebuie crezu i chiar dac uneori spun adev rul. Ei cunosc Scripturile… Li s-a îng duit
s ispiteasc pe om, dar nu au putere s for eze pe cineva. C ci noi avem facultatea de a primi
ispita sau de a nu o primi”172.
Se poate constata din cele prezentate mai sus în câte feluri lucreaz duhurile necurate
asupra unor oameni poseda i, care s-au rupt din leg tura harică cu Dumnezeu. Faptul c
170
Sfântul Nicodim Aghioritul, Despre vrăjitorie, Editura Sophia, Bucureşti, 2003, p. 68.
171
Mihail Urzic , Minuni şi false minuni, Imprimeriile Curentul, 1940, p. 95.
172
Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Libr riei Teologice, Bucureşti, pp. 65-66.
66
asemenea semne reapar în vremurile noastre de mai multe ori, îşi g seşte explica ia în îns şi
starea de p cat în care se afl omenirea. O asemenea dec dere duhovniceasc prilejuieşte Satanei
toate posibilit ile de a lucra asupra lumii, prin îng duin a lui Dumnezeu.
Prezicerile au de cele mai multe ori o explica ie ştiin ific care este verificat uneori prin
experien . Nu este nevoie deci s se recurg la explica ii oculte. Cazuri de indivizi care s-au
îmboln vit, au suferit un accident sau chiar au murit la data anun at de un prezic tor s-au
întâlnit adesea. Faptul acesta nu dovedeşte îns talentul prezic torului, nici nu pledeaz în
favoarea divina iei, ci arat cât de mare este puterea sugestiei. Asupra unui om cu o sensibilitate
exagerat , prezicerile unui ghicitor pot avea o enorm influen . Şi cum, de obicei, nu recurg la
procedeele magice de prezicere a viitorului decât cei ce cred cu convingere în adev rul lor, este
firesc faptul c aceste convingeri, transformate în obsesii, se realizeaz adeseori. Cel c ruia i s-a
prezis sau a sim it apropierea unei nenorociri îşi creeaz o astfel de stare sufleteasc în aşteptarea
acestei nenorociri, încât nu-i de mirare dac i se întâmpl nu una, ci un lan de nenorociri, în care
el nu va vedea, desigur, decât împlinirea riguroas a prezicerii. De asemenea, nu-i de mirare c
primitivul, c ruia i s-a prezis de c tre vr jitor moartea, moare într-adev r la termenul anun at.
Pe de alt parte, naivii care consult pe prezic tori sau cei care v d semne prevestitoare în
cele mai m runte lucruri şi fapte, sunt atât de predispuşi s vad împlinirea semnelor, încât o
g sesc cu uşurin . Privite sub impresia prezicerilor, a c ror împlinire este aşteptat cu
certitudine, cele mai banale am nunte ale vie ii zilnice devin realiz ri ale acestor preziceri.
O alt explica ie, fireasc şi logic , a prezicerilor şi mai ales a presentimentelor împlinite,
este faptul c , de cele mai multe ori, aşa zisele presentimente nu sunt decât st ri sufleteşti care
devin cauza întâmpl rilor şi a ac iunilor noastre ulterioare. Cu alte cuvinte, omul vede şi
proiecteaz în afar ceea ce se întâmpl în realitate cu el însuşi. De exemplu, un individ bine
dispus, optimist, vesel, va trece pe lâng întâmpl ri şi fapte triste, ap s toare f r s le remarce.
Dimpotriv , un om prost dispus va vedea pretutindeni semne rele şi prevestiri de nenorociri şi
insuccese. Cu aceast dispozi ie sufleteasc va avea desigur insuccese şi nepl ceri, pe care le va
atribui presentimentelor avute.
Pe de alt parte, multe fapte considerate ca semne prevestitoare nu sunt în realitate decât
simptome precoce, care de cele mai multe ori premerg anumitor tulbur ri organice. Fals
interpretate, aceste simptome se transform şi sunt într-o oarecare m sur semne prevestitoare.
De pild , str nutul a fost considerat în toate timpurile şi la toate popoarele ca semn prevestitor,
67
dar el este de fapt primul semnal al unei r celi sau chiar al începutului unei boli infec ioase. De
asemenea, unele persoane au presentimente rele, care arat o perturbare organic aflat abia la
început173. Se ştie c unele boli nu încep prin dureri propriu-zise, ci printr-o stare general
neobişnuit numit în medicin indispozi ie. Departe de a fi nişte semne prevestitoare trimise
omului de puteri oculte, toate acestea nu sunt, aşa cum am ar tat, decât simptomele precoce ale
unor apropiate maladii.
Unele c r i celebre de divina ie citeaz unele preziceri care şi-au g sit împlinirea în viitor,
dar num rul acestora este mic în compara ie cu prezicerile neîmplinite de care nu se aminteşte.
Faptul acesta, real şi aproape general, duce la concluzia c aparentele cazuri extraordinare de
preziceri realizate sunt decât simple coinciden e, potriviri întâmpl toare între faptul prezis şi
evenimentele care i-au urmat.
Profe iile lui Nostradamus
În urm cu 500 de ani, Nostradamus a prezis c Al Treilea R zboi Mondial va fi
declanşat de Rusia, iar prima ar cucerit va fi România: „Din Rusia vor năvăli în masă,
distrugătorul va ruina acel oraş, va fi violenţă, distrugere, „Romanie” va suferi, astfel, flăcările
Marelui Război nemaiputând fi oprite.”
Nostradamus a prezis c oamenii n scu i în 2016 vor putea s tr iasc mai mult de 200 de
ani şi c 80 va fi noul 50. Aşadar, erau veşti bune pentru to i bebeluşii care s-au nascut anul
trecut.
În mod special, un cutremur extrem de mare va lovi America de vest, dar acesta va fi
resim it peste tot în lume. „O mișcare în pantă a pământului, o mare calamitate peste
pământurile din Vest și Lombardia, va fi foc pe navă, ciumă și captivitate. Mercur în Săgetător,
Saturn dispare”.
Vezuviu va erupe. Nostradamus a prezis acest lucru, dar oamenii de ştiin contrazic
ipoteza. Muntele Vezuviu a fost liniştit în ultimii 71 de ani şi se aşteapt s r mân
aşa. „Spuneam de o mișcare în pantă a Pământului și o mare calamitate peste pământurile din
Vest și Lombardia, adică Italia. După alți astrologi Lombardia nu vizează neapărat porțiunea
aceea, ci mare degrabă Vezuviu, unde se pot produce erupții vulcanice ca la Pompeii174.
173
Diac. Prof. E. Vasilescu, „Divina ia, falsa prezicere a viitorului”..., p. 570.
174
8 profeţii ale lui Nostradamus pentru 2016, http://www.noobz.ro/2016/01/13/8-profetii-ale-lui-nostradamus-
pentru-2016, site accesat la 20 octombrie 2016, ora 20:10.
68
Prezicerile babei Vanga
Clarv z toarea Vanga, pe numele ei adev rat Vangelia Pandeva Dimitrova, s-a n scut în
1911 şi a decedat pe 11 august 1996. Ea a devenit cunoscut dup ce mai mult de 80% dintre
predic iile ei s-au adeverit.
Ce a prezis Baba Vanga: Cel de-al treilea R zboi Mondial va începe în noiembrie 2010
şi se va încheia în luna octombrie 2014. R zboiul va fi mai întâi mic apoi se vor folosi arme
nucleare şi apoi arme chimice. 2011 - Animalele şi plantele din Emisfera Nordic vor disp rea
din cauza armelor chimice şi biologice. Musulmanii vor ataca europenii r maşi. 2014 -
Majoritatea oamenilor se vor îmboln vi de cancer. 2016 - Europa va r mâne aproape nepopulat .
2018 - China se va transforma în cea mai mare putere mondial . 2023 - Orbita P mântului se va
înclina. 2033 - Calota polar se va topi. 2043 - Musulmanii vor conduce Europa, iar economia va
fi înfloritoare. 2066 - Americanii atac Roma Islamic folosind arme meteorologice. 2076 - Va
domni din nou comunismul pe P mânt.
Predic iile Babei Vanga se întind pân în anul 5079, când a prezis sfârşitul lumii175.
Vergil Hâncu a ajuns cunoscut în anul 1999, când a ap rut la mai multe emisiuni tv în
care a prezentat un scenariu sumbru: zeci de mii de români îşi vor pierde via a într-un cutremur
de mare magnitudine. Ca orice prezic tor cu preten ii, Hâncu şi-a ales şi o zi a Apocalipsei: 15
ianuarie 2000. Previziunea sa a dat greş, dar Hâncu a g sit repede o explica ie. “Eu am spus că
va fi cutremur dacă nu vor exista cutremure mici. Şi au fost.”
175
Baba Vanga avertizează: "Pe 11 noiembrie începe al treilea război mondial",
http://jurnalul.ro/stiri/observator/baba-vanga-avertizeaza-pe-11-noiembrie-incepe-al-treilea-razboi-mondial-
559435.html , site accesat la 20 octombrie 2016, ora 21:00.
69
Capitolul III. ÎNV TURA ORTODOX PRIVIND MANIFEST RILE OCULTE
Starea de progres sau regres în via a duhovniceasc este în func ie de valoarea

concep iilor religioase ale credincioşilor, iar acestea sunt cu atât mai valoroase cu cât sunt
universal valabile în toate dimensiunile tr irilor omeneşti. De aceea nu este de mirare c de la cel
dintâi sobor al Apostolilor pân la cel mai recent sobor, prin care îşi manifest puterea de a
înv a şi conduce, Biserica creştin a luat şi ia m suri necesare pentru p strarea purit ii şi pentru
ferirea ei de orice r t cire şi falsificare. Cel dintâi pas pe care l-a f cut Biserica creştin în lumea
greco-roman a fost c a declarat un r zboi necru tor împotriva supersti iilor p gâne. Şi ea a
f cut acelaşi lucru şi în sânul ei, cur ând cu metod şi râvn apostolic ereziile iudaizante şi
supersti iile de tot felul ce încercau s-o invadeze. Ceea ce a mişcat Biserica în lupta ei împotriva
supersti iilor a fost n zuin a ei sfânt de a p stra curat înv tura creştin , fiindc mântuirea nu
este posibil decât pe temeiul acestei înv turi.
Când îns r t cirile c utau s îmbrace o aparent hain evanghelic şi s împrumute prin
înşel ciune autoritatea Bisericii, atunci ea intervenea direct, veştejind r t cirea doctrinar şi
demascând pe autorii acestora. Aşa a procedat Biserica în primele veacuri creştine prin opera
apologe ilor şi a polemiştilor şi prin hot rârile sinoadelor locale şi a celor ecumenice din epoca
patristic . Alte mijloace prin care Biserica a comb tut pe impostorii doctrinari au fost şi
colec ionarea de omilii dogmatice şi morale din epoca post-patristic , iar în perioada modern ea
s-a ap rat împotriva supersti iilor şi a erorilor de tot felul prin scrieri apologetice, opere oratorice,
tâlcuiri ale textelor sfinte, predici, medita ii şi scrieri ce comb teau erorile dogmatice şi
supersti iile176.
În dezvoltarea sa istoric în lume, creştinismul a avut de propov duit înv tura lui
Hristos prin predic scris şi oral ca şi prin cultul s u care s-a fixat treptat, treptat la ad postul
Bisericii. Opera de creştinare a lumii a fost de lung durat , iar Biserica a fost nevoit s fac
fa unor neîntrerupte obstacole din untrul şi din afara ei, legate totdeauna de concep iile
religioase, filosofice şi morale ale societ ii greco-romane, ca şi de societatea iudaic din
mijlocul c rora erau recruta i creştinii. C ci nu întotdeauna cei ce p r seau credin ele lor p gâne
176
Magistrand Arhim. Justin Dalea, „Scrieri omiletice împotriva supersti iilor”, în revista Biserica Ortodoxă
Română, nr. 7-8/1963, p.461.
70
sau iudaice renun au la anumite obiceiuri sau practic supersti ioase frecvente în lumea antic
greco-roman , egiptean sau semit .
Odat cu libertatea religioas pe care Biserica o ob ine în anul 313 prin Edictul de la
Milan, societatea greco-roman a imperiului devine creştin v zând cu ochii, iar institu iile
p gâne dispar încet, încet una câte una. Dar cu aceasta credin ele supersti ioase ale popoarelor ce
se creştinau atunci nu mureau. Membrii Bisericii se înmul eau, dar acest lucru nu însemna c
practicile şi credin ele lor supersti ioase magice şi vr jitoreşti încetau de a mai tr i. Din contr ,
ele continuau s tr iasc , fiind practicate mai departe de noii creştini recruta i din societatea
greco-roman sau iudaic .
Biserica creştin s-a v zut pus în fa a unor probleme teologice de mare însemn tate pe
care a trebuit s le rezolve formulând adev rata înv tur ce se întemeiaz pe Sfânta Scriptur şi
Sfânta Tradi ie. Al turi de aceste înv turi r t cite, cu caracter teologic, Biserica a luat o
întreag de m suri legislative, privind via a moral şi cultic a membrilor ei. A ap rat via a
Bisericii contra tuturor obiceiurilor supersti ioase, magice sau vr jitoreşti, care tindeau s se
infiltreze şi s se încet eneasc în Biseric amenin ând atât cur enia moralei creştine, cât şi
ortodoxia dogmei creştine.
Lumea greco-roman era st pânit , ba chiar chinuit de o serie întreag de înv turi
supersti ioase, de magie şi de vr jitorie, care se practicau atât de poporul de jos cât şi de înalta
societate. Farmecele, vr jitoriile, ghicitul în palm sau în stele erau obiceiuri supersti ioase care
se practicau de c tre unii cu dublu scop: de a între ine în popor practici socotite vrednice de
cinste şi pentru a putea, practicantul respectivei practici oculte s -şi asigure mijloacele materiale
pentru pia . Toate aceste supersti ii d un toare nu numai dreptei înv turi a Bisericii, dar şi
ordinii morale şi sociale p trund şi în interiorul Bisericii, captând nu numai creştini laici de rând,
dar şi clerici care le practicau f r s -şi dea seama de gravitatea faptelor greşite pe care le
s vârşeau.
Ap rarea împotriva acestor practici greşite şi d un toare se f cea şi în scris de c tre
Sfin ii P rin i şi Scriitori Bisericeşti. Dar ap rarea credin ei şi moralei creştine ortodoxe, Biserica
o face oficial şi solemn în sinoadele sale ecumenice şi locale, iar hot rârile ei devin normative şi
universal obligatorii pentru întreaga Biseric , iar aceste hot râri au avut aceeaşi valoare ca şi
legile civile romane şi au fost recunoscute ca atare de c tre statul roman.
71
În acest context amintim canonul 24 al Sinodului din Ancira, inut în anul 314 în care s-a
hot rât: „Prezic torii şi cei ce urmeaz moravurilor p gânilor, ori introduc în casele lor pe
oarecari spre aflarea farmecelor sau şi pentru cur ire, s cad sub canonul peniten ei de 5 ani,
potrivit treptelor hot râte, 3 ani de prosternare şi 2 ani de rug ciune, f r împ rt şanie”177.
Canonul 36 al Sinodului din Laodiceea, inut în a doua jum tate a secolului IV, spune:
„Nu se cuvine ca cei iereticeşti, sau clericii s fie vr jitori, ori descânt tori, ori matimatici, ori
astrologi sau s fac cele ce se zic filacterii, care sunt leg turi de sufletele lor. Iar cei ce le poart ,
am poruncit s se arunce din biseric ”178.
Punctul de vedere al unor Biserici locale este adoptat şi de Sfin ii P rin i, ca Sfântul
Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie de Nyssa în canoanele lor. Iat ce spune Sfântul Vasile în
canonul 7: „Stric torii de parte b rb teasc şi stric torii de animale şi ucigaşii şi fermec torii şi
adulterii şi idolatrii sunt vrednici de aceeaşi pedeaps ; drept aceea aplic şi la ceştia dispozi ia ce
o ai în privin a celorlal i”179, iar în canonul 65 al aceluiaşi Sfânt P rinte citim: „Cel ce
m rturiseşte c a f cut vr jitorie sau fermec torie, i se va da timpul de peniten ca pentru
180
ucigaşi, împ rt şindu-se aşa cum s-a v dit pe sine în fieştecare p cat” . Aceiaşi pedeaps este
prescris şi celor ce se dau pe sine vr jitorilor sau una ca acestora, dup cum se exprim în
canonul 72 al Sfântului Vasile, pedeapsa poc in ei fiind redus la 6 ani, spre deosebire de cei ce
fac farmece şi vr jitorii care au o perioad de poc in de 20 de ani, conform principiului
Sfântului Vasile fixat în canonul 83181.
Acelaşi punct de vedere îl exprim Sfântul Grigore de Nyssa, fratele Sfântului Vasile, în
canonul 3 al s u în care arat în care lucrarea vr jitorilor sau a altora de acest fel este foarte
v t m toare, iar cei ce apeleaz la serviciile lor cad cu bun ştiin din dreapta credin ,
dovedind c nu cred în Dumnezeu Proniator şi R scump r tor182.
Toate aceste hot râri luate de sinoadele Bisericilor locale şi de Sfin ii P rin i devin
obligatorii pentru întreaga Biseric ecumenic , atât în R s rit cât şi în Apus, când sunt
confirmate de Sinodul VI ecumenic trulan, unde Sfin ii p rin i dau putere de lege, cu caracter
177
Pr. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele bisericii ortodoxe, note şi comentarii, edi ia a 3-a, edi ie îngrijit de dr. Sorin
Joant , Editura Deisis, Sibiu, 2005, p.193.
178
Ibidem, p.225.
179
Pr. Asistent H. Cojocaru, Legislaţia canonică a Bisericii Ortodoxe faţă de superstiţii, magie, vrăjitorie şi
obscurantism, în revista Biserica Ortodoxă Română, nr. 5-6, 1949, p. 337.
180
Ibidem, p.338.
181
Ibidem, p.339.
182
Ibidem, p.340.
72
universal obligatoriu, tuturor canoanelor formulate pân atunci, între care şi canoanele prin care
se condamn orice form de supersti ie, de magie sau de vr jitorie. În special canoanele 61 şi 65
ale sinodului trulan se refer la acest lucru183.
Lupta împotriva supersti iilor se reg seşte şi în istoria literaturii religioase româneşti.
Cercetând manuscrisele provenite din activitatea minunat a mân stirii din Peri – Maramureş, cât
şi tip riturile româneşti ale Diaconului Coresi, se ajunge la convingerea ferm c acestea au fost
totodat şi cei dintâi soli ai lumin rii poporului şi îndrept rii luminate pentru preo imea Bisericii
noastre din acele timpuri, în lupta acesteia împotriva neştiin ei şi a necunoaşterii adev ratei
înv turi creştine.
Lumina spiritual sau „în elegerea” în graiul lui Coresi şi îndreptarea a tot ceea ce era
greşit, clarificarea a tot ceea ce era nel murit, a fost îndemnul care a scos la iveal primele
monumente ale literaturii româneşti. La toate acestea se adaug atitudinea hot rât împotriva
supersti iilor pe care o ia Coresi în lucrarea lui de culturalizare, atât de limpede ar tat într-una
din predosloviile sale: „noi, nebunii – zice el – dac ne boln vim, mergem la nescari muieri,
carele pe noi descânt , deac una nu poate folosi, noi ispitim şi la zece şi dou zeci c nu gândim
cu jale nemica nu putem folosi, cu fermec tura sau cu alta dr cie, s ne ajute c toat descântarea
nu e alt bun tate nemeca, ce numai dr cie”184.
Totuşi cea mai potrivit cale pentru îndreptarea şi luminarea credincioşilor a fost predica
prin care se f cea explicarea Sfintei Scripturi. De aceea Tâlcul Evangheliei sau Cazaniei ap rut
prima dat la 1564, iar alta la 1581, devine un fel de îndreptar pentru educa ia religioas , moral
şi cet eneasc din acea vreme şi ea a mai fost şi un mijloc de critic necru toare a greşelilor pe
care le f ceau credincioşii. Acelaşi scop „de în elegere şi îndreptare îl urm resc şi Evangheliile
cu învăţătură din 1580 şi cea din 1641 a lui Ghenadie şi Ilie Iorest care urm reau combaterea
supersti iilor p gubitoare care c utau s falsifice înv tura creştin .
Desigur, sunt multe alte c r i religioase care c utau în primul rând s r spândeasc
înv tura curat , pur ortodox , apoi au contribuit la r spândirea scrisului şi limbii româneşti şi
au format conştiin a s n toas a clerului şi a credincioşilor prin ferirea de inova iile p gâne şi
d un toare ale credin ei creştine. Amintim în acest sens „R spunsul la catehismul calvinesc” al
Mitropolitului Varlaam al Moldovei (Iaşi, 1964), „Cartea sau lumina” a Mitropolitului Antim
183
Pr. Asistent H. Cojocaru, op. cit., p. 340.
184
Magistrand Achim J. Dalea, op. cit., p. 462.
73
Ivireanul, tip rit la Snagov în 1699, unde se arat modul în care se produce alterarea înv turii
Sfintei Scripturi, apoi, „M rg ritarul” Sfântului Ioan Hrisostom, tradus de Şerban şi Ioan
Greceanu cu inten ia sfânt pentru luminarea şi izb virea credincioşilor de obscurantism şi de
supersti ie şi „Chiriacodromionul” care apare la B lgrad în 1669185. De mare importan în lupta
împotriva ignoran ei şi a supersti iei este apari ia „Exaimeronului” a Sfântului Vasile şi cuvinte
de Sfântul Grigorie Teologul, cuprinse în „Cuvinte” tip rite de Miropolitul Grigorie Dasc lul
(Bucureşti, 1862), care au risipit multe din miturile şi legendele bogomilice şi supersti ioase care
circulau prin intermediul manuscriselor şi c r ilor populare, apoi „Cuvintele” Sfântului Ioan
Hrisostom traduse de acelaşi mitropolit, de la care mai avem „Pu ul”, „Împ r ire de grâu” şi
„Cuvintele” lui Casian care con in omiliile Sfântului Ioan Gur de Aur împotriva descântecelor,
vr jilor şi a altor practici supersti ioase186.
Apari ia creştinismului a însemnat o crunt lovitur dat supersti iilor p gâne, magiei şi
practicilor oculte. Noua religie se prezenta ca o religie a luminii, a adev rului, a libert ii morale
şi a comuniunii libere şi iubitoare cu Dumnezeu. De aceea creştinismul nu putea s îng duie
fatalismul, pe care se întemeiaz aceste credin e deşarte, care presupune constrângere şi teroare.
Din nefericire, vechile supersti ii ale antichit ii n-au disp rut cu totul. Poporul român, care s-a
n scut popor creştin, moşteneşte şi el din tradi iile p gâne aceste manifest ri, care au fost
infiltrate în tradi ia noastr creştin autentic şi practica veche şi str moşeasc a românilor din
domeniul religios nu se poate identifica cu aceste r t ciri care au r d cini adânci în trecutul
îndep rtat şi care se perpetueaz din nefericire, pân în zilele noastre.
185
Magistrand Achim J. Dalea, op. cit., pp. 464-465.
186
Ibidem, p.465-466.
74
CONCLUZII
Strategii misionare actuale privind contracararea r spândirii practicilor oculte new-ageiste
Succesul New Age este unul evident atât în ara noastr cât şi în str in tate. Acest fapt nu
trebuie s ne impresioneze dat fiind tot ceea ce se întâmpl în societatea contemporan în
aproape toate domeniile de activitate.
Haosul promovat în zilele noastre favorizeaz implementarea ideilor new-age-iste
deoarece mişcarea promoveaz nenum rate concep ii eronate, precum lipsa ataşamentului fa de
o înv tur sau fa de institu ie. Totodat , paleta larg şi nenum ratele ramifica ii sunt capabile
s satisfac toate gusturile, acesta fiind un punct important în succesul mişc rii. New Age se
infiltreaz în toate domenile de activitate f când propagand şi folosindu-se în acest sens de
mesaje care con in idei de pace, non-violen , s n tate, stil de via s n tos, cultivare f r
chimicale, excluderea violen ei. Totate acestea îi înşal pe cei pu in înt ri i în credin care v d
în aceast mişcare barca de salvare spre o societate mai bun .
În fapt, New Age este mişcarea care are ambi ia de a construi o epoc de aur, contrar
creştinismului, creştinism care promoveaz tocmai înv turile morale autentice bazate pe
Revela ia Divin .
În acest context, se impune discernerea realit ii adev rate de realitatea iluzorie. Pentru
aceasta misiunea p storilor de suflete, a preo ilor, este mai important decât oricând. În acest
sens consider c hot rârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a declara anul 2015
c An omagial al misiunii în parohie şi în mănăstiri este un imbold pentru o pastora ie eficient
în lupta cu toate noile mişc ri religioase (eretice) precum este şi New Age.
Dup cum am v zut, Biserica creştin şi-a formulat de la început o m rturisire de
credin , un simbol, pe care trebuia s -l cunoasc şi s -l rosteasc cel care primea Botezul. De la
cultul s u nu numai c nu excludea pe nici un creştin, decât în mod excep ional, pe cale de
m sur disciplinar , pentru p cate grele, dar îi aduna regulat pe to i şi-i înv a continuu. Prin
taina m rturisirii p catelor, ea cunoştea chiar faptele şi gândurile credincioşilor, care trebuiau s
renun e definitiv la supersti iile şi practicile p gânismului. Magia, vr jile, farmecele, ghicitul de
tot felul, încerc rile de a influen a în vreun chip prin mijloace pseudo-religioase asupra
oamenilor sau naturii, au fost condamnate şi oprite prin canoane şi prin rânduiala m rturisirii
p catelor.
75
Nu exist credin greşit şi practic magic , pe care Biserica s nu o condamne cu
asprime, asem nând pe unele cu apostazia sau cu uciderea şi lovindu-le cu pedepse grele şi cu
excluderea din Biseric . Între ele astrologia, ghicitul prin diferite mijloace, formulele, c r ile şi
ac iunile n scocite în scopul de a influen a asupra gândurilor, sentimentelor şi vie ii omului şi
animalelor, talismanele, invocarea demonilor sau zeilor, farmecele, folosirea chiar a unor obiecte
şi semne creştine, în scop magic, sunt condamnate cu severitate, ca acte p gâne187.
Nu exist categorie de supersti ii şi de practici magice, care s nu cad astfel sub una din
opririle şi pedepsele canoanelor, a Sfintei Scripturi sau a c r ilor de cult. Prin lep d rile rostite la
Botez, creştinul a scuturat pe credincioşii s i pentru totdeauna de toate gândurile şi „lucrurile lui
Satan”. Dup încreştinarea împ ra ilor, statul însuşi a luat m suri legale împotriva celor care le
practicau. Legile civile ale statului modern nu le mai iau în considera ie, dar Biserica r mâne
îndrept it a le prevedea şi opri cu des vârşire pentru credincioşii s i.
În acest context este de datoria clerului s dea toat aten ia credin elor deşarte ale
poporului, s caute a le cunoaşte şi s le combat f r preget. Cuvintele Sfintei Scripturi,
hot rârile canonice, instruc iunile Molitfelnicului trebuie aduse la cunoştin a credinciosului şi
explicate, ar tându-se gravitatea p catului p gânesc de a se recurge la credin e şi mijloace
necreştine pentru împlinirea dorin elor şi nevoilor lor. Supersti iile şi practicile magice de tot
felul, vechi sau noi, sunt oprite de creştinism ca lucruri demonice, deoarece ele nu sus in
credin a, din contr , o coboar şi o compromit.
Credincioşii care ar cere preotului rug ciuni şi practici neprev zute de c r ile de cult şi
nepotrivite cu înv tura Bisericii şi cu caracterul spiritual şi moral al cultului creştin, ar c dea în
p cat greu, care poate s atrag excluderea din Biseric , iar preotul care nu i-ar lumina şi
îndrepta, ar p c tui cu atât mai mult, mai ales dac ar împlini dorin a lor p gân . Canoanele
caterisesc pe clericul care ar practica acte magice. A l sa pe credincioşi s cread în puterea şi în
efectul lor, ar însemna a tolera şi între ine p gânismul în popor; a admite şi a s vârşi preotul
însuşi asemenea acte, care nu sunt în spiritul şi litera rânduielilor cultice, ar însemna a nu sluji lui
Hristos.
Preo imea are datoria de a supraveghea şi de a conduce manifest rile religioase ale
credincioşilor, dup rânduielile dogmatice, liturgice şi canonice. În acest scop, preo imea predic
187
Prof. Teodor M. Popescu, „Creştinismul nu este înv tur secret sau magic ”, în revista Studii Teologice, nr. 5-
6/1949, p.372-373.
76
de pe amvoanele bisericilor adev rata înv tur a Mântuitorului şi s vârşeşte sfintele slujbe. În
afara cadrelor acestei activit i organizate a Bisericii se întâmpl o serie de fenomene religioase
nes n toase şi insolite, care nu apar in nici activit ii regulate şi controlate a preo imii, nici
religiozit ii adev rate a credincioşilor lumina i. Ele sunt produse în sânul maselor de credincioşi
de factori interesa i, care speculeaz credulitatea şi ignoran a, cu un caracter senza ional şi
determin anumite procese sufleteşti religioase morbide, care deformeaz doctrina creştin ,
favorizeaz bigotismul şi obscurantismul şi sunt r spânditoare de zvonuri fantastice.
În asemenea momente de manifest ri religioase nes n toase, care nu au de a face cu
înv tura corect a Bisericii Ortodoxe, când credincioşii sunt antrena i dup urmele falşilor
vizionari şi alearg la locul cu semne şi apari ii mincinoase, preo imea trebuie s fie permanent la
datoria sa de a l muri min ile înfierbântate şi de a linişti sufletele zbuciumate de tot felul de
zvonuri şi amenin ri aparente. Preo imea ortodox va localiza asemenea manifest ri religioase
în embrion, nepermi ându-le a se r spândi şi tulbura cu fantasticul şi falsitatea lor pe credincioşi.
Este nevoie ast zi de implicarea deplin a tuturor fiilor Bisericii. Este necesar implicarea
activ a laicilor (b rba i, femei, tineri etc.) în m rturisirea şi propov duirea ethosului ortodox,
coordona i cu mult aten ie şi responsabilitate de c tre preot.
Este necesar , mai ales ast zi, cultivarea vie ii religioase a tinerilor în duhul Bisericii
Ortodoxe, exprimând limpede punctele esen iale ale credin ei şi vie ii ortodoxe printr-o apropiere
sincer şi responsabil fa de preocup rile care le fr mânt gândul şi inima.
Este util fragmentarea parohiilor foarte mari pentru a face posibil comuniunea
parohial . “Parohiile fiind cel mai adesea supradimensionate, preotul nu are timp pentru un
dialog permanent cu enoriaşii afla i în derut , în c utare, în necaz, în lipsuri. Preotul nu-şi mai
permite s aib «leg turi de suflet» cu fiecare dintre p stori ii s i, ci prefer s aib doar
«leg turi func ionale», respectiv s le r spund solicit rilor de prest ri de servicii religioase
(sfeştanii, cununii, botezuri).188”
Activitatea Bisericii în plan filantropic-social trebuie s dobândeasc o mai mare
vizibilitate în spa ial public, pentru c acest fapt d credibilitate Ortodoxiei. Biserica Ortodox
este astfel obligat s se adreseze oric rei categorii de oameni, indiferent de nivelul de educa ie
188
†Gurie, Episcopul Devei şi al Hunedoarei, “Urgen e pastorale în confruntarea cu fenomenul expansiunii
grup rilor neoprotestante din România – şapte paşi spre recuperarea «Ortodoxiei integrale»” în volumul Biserica
Ortodoxă şi grupările religioase neoprotestante, coord. volum: pr. prof. dr. Ioan Tulcan, conf. dr. Cristinel Ioja,
arhim. dr. Teofan Mada, Editura “Astra Museum”, Sibiu, 2013, p. 15.
77
religioas şi indiferent de ce religie avem în fa . Exist diferite alte sisteme religioase cu care
Biserica trebuie s se afle în dialog şi în concuren , în acelaşi timp189.
Biserica Ortodox nu ne ofer pur şi simplu un mod de via pe lâng celelalte, ci ea
propov duieşte îns şi Via a, pe Hristos Care S-a r stignit şi a înviat ca to i cei care Îl vom urma,
viaţă să avem şi mai mult să avem (Ioan 10, 10). Aşadar, a cunoaşte ceea ce credem este modul
cel mai bun de a ne ap ra de ereziile vechi şi noi.
189
C lina Gelu, “Câteva idei despre Biseric şi misiune din perspective actualului context misionar”, în volumul
Biserica Ortodoxă şi grupările religioase neoprotestante, coord. volum: pr. prof. dr. Ioan Tulcan, conf. dr. Cristinel
Ioja, arhim. dr. Teofan Mada, Editura “Astra Museum”, Sibiu, 2013, p. 323.
78
Bibliografie
Izvoare scripturistice:
Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliar a Sfântului Sinod, Editura I.B.M.B.O.R.,
Bucure ti, 2001.
Izvoare patristice:
SFÂNTUL IOAN DAMASCHIN, Dogmatica, Editura Libr riei Teologice, Bucureşti,
1938.
SFÂNTUL NICODIM AGHIORITUL, Despre vrăjitorie, Editura Sophia, Bucureşti,
2003.
Colec ii de canoane, legiuiri bisericeşti şi documente:

FLOCA, Arhid. Pr . Dr. Ioan N., Canoanele bisericii ortodoxe, note şi comentarii, edi ia
a 3-a, edi ie îngrijit de dr. Sorin Joant , Editura Deisis, Sibiu, 2005.
C r i:
***Chiromanţia, Editura Atlantis, Ploieşti, 1993.
ACHIMESCU, Pr. Prof. Nicolae, Noile Mişcări Religioase, Editura Limes, Cluj-Napoca,
2004.
B DULESCU, Pr. Dan, Împărăţia răului - New Age, Editura Christiana, Bucureşti,
2001.
B DULESCU, Pr. Dan, Ortodoxie şi erezie, religie şi magie, preoţie şi masonerie,
Editura Agaton, F g raş, 2006.
BERESNIAK, Daniel, Francmasoneria, traducere de Malvina M gureanu, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1996.
BURICESCU, Ion F., Misterele sufletului omenesc. Spiritism şi metapsihică, Bucureşti,
1934.
BUTUR , Valer, Cultura spirituală românească, Edi ie îngrijit şi introducere de Iordan
Datcu, Editura Minerva, Bucureşti, 1992.
CANDREA, Aurel, Folklorul medical român comparat, Editura Casa Şcoalelor, 1994.
79
CARTOJAN, N., Cărţile populare în literatura românească, edi ie îngrijit de Alexandu
Chiriacescu, vol I, Editura Enciclopedic Român , Bucure ti, 1974.
CHINOIU, Ion, Obiceiuri populare de peste an, Dicţionar, Editura Funda iei Culturale
Române, Bucureşti, 1997.
CLOŞC , Pr. Dr. Ciprian Marius, Ortodoxia şi noile mişcări religioase, Editura Lumen,
Iaşi, 2009.
COJOCARU, Nicolae, Istoria tradiţiilor şi obiceiurilor la români, vol. 1, Editura
Etnologic , Bucureşti, 2008.
CONSTANTIN, Gheorghi , Terapia spiritual, Editura Dao Psi, Bucureşti, 2008.
DAVID, Diac. P. I., Călăuză creştină – sectologie – pentru cunoaşterea şi apărarea
dreptei credinte în faţa prozeletismului sectant, Editura Episcopiei Argeşului, Curtea de Argeş,
1994.
DAVID, Diac. P. I., Sectologie, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Tomisului, Constan a,
1998.
DIKOL, Cristian şi Miriam, Manual de radiestezie, Editura Esoteris, Iaşi, 2005.
DUMITRIU, Gh. N., Comunism, iudaism, francmasonerie, Tipografia ,,Fântâna
Darurilor’’, Bucureşti, 1937.
ELIADE, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. II, Editura Ştiin ific ,
Bucureşti, 1988-1991.
GASSMAN, Lothar, New Age, traducere de Claudia Birea, Editura Stephanus, Bucureşti,
1996.
HRISTENCO, Dumitru, Radiestezia, Editura Teora, Bucureşti, 2011.
HRISTENCO, Dumitru, Reiki tradiţional. Metoda de vindecare Usui, EdituraTeora,
Bucureşti.
Ieromonah Serafim ROSE, Ortodoxia şi religia viitorului, traducere de Maria Bancil ,
Editura Sophia, Bucureşti.
INGLIS, Brian, Enciclopedia fenomenelor paranormale, traducere de Lucia Vitcowski şi
Mihnea Columbeanu, Editura Valdo, Bucureşti, 1993.
INOAN, Aurora, Cartea ştiintelor oculte, vol. I, Editura Tineretului Liber, 1992.
JURCAN, Emil, Satanismul în cadrul ocultismului - o analiză creştină, Editura
Reîntregirea, Alba-Iulia, 2009.
80
KAUFMES, George St., Miracolul palmelor – energie şi sănătate prin Reiki, Editura
Tehnic , Bucureşti, 1999.
M NDI , Protos Nicolae, Capcanele iadului, Editura Agapis, 1997.
MANEA Laur, Manual ReiKi, format digital
(http://www.laurmanea.ro/download/manualreiki.pdf).
MANOLEA, Aliodor, Manual de radiestezie, Editura Aldomar, Bucureşti, 1998.
MANOLEA, Doina-Elena i Aliodor, Paradiagnoza, Editura Aldomar, Bucureşti, 1998.
MUREŞAN, Pr. Lect. Radu Petre, Alternative spirituale în România, Editura Agnos,
Sibiu, 2011.
NECULA, Pr. Prof. Dr. Nicolae D., Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, vol. I+II,
Editura Trinitas a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2014.
PAVELESCU, Gheorghe, Ethnologica, Editura Dacia, Cluj-Napoc, 2012.
PAVELESCU, Gheorghe, Magia la români, Editura Minerva, Bucureşti, 1998.
PERSICO, Juan Echenique, Puterea pendulului, Editura Teora, 2007.
PESTROIU, Pr. Conf. Dr. David, Suport de curs la disciplina Misiologie şi ecumenism,
anul III, semestrul II, Facultatea de Teologie Ortodox “Justinian Patrirhul”, Universitatea din
Bucureşti, format electronic.
PETRESCU, Toma, Conspiraţia Lojilor. Francmasonerie şi creştinism, Edi ia a IV-a,
Imprimeriile Fr ia Româneasc , Bucureşti, 1941.
TINCU, Vasile, Vânzătorii de iluzii, Editura Politic , Bucureşti, 1982.
URZIC , Mihail, Minuni şi false minuni, Imprimeriile Curentul, 1940.
VASCHIDE, N., Ce sunt visurile din punct de vedere psihologic, traducere de A. Luca,
Bucureşti, 1909.
VICHERY, Joel, Reiki, traducere de Mihai Constantinescu, Editura Nicol, Bucure ti,
2012.
VLIANGOFTIS, Pr. Arsenie, Erziile contemporane, traducere de ieroschimonah Ştefan
Nu escu, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2006.
VOICU, Gheorghe, Icoane făcătoare de minuni şi vindecători din România, Editura
Total Press, Bucure ti, 1997.
W RTZ, Bruno, New Age – paradigmă holistă sau revrăjirea Vărsătorului, Edi ia a II-a,
Editura de Vest, Timişoara, 1994.
81
Articole și studii:
†GURIE, Episcopul Devei şi al Hunedoarei, “Urgen e pastorale în confruntarea cu
fenomenul expansiunii grup rilor neoprotestante din România – şapte paşi spre recuperarea
«Ortodoxiei integrale»” în volumul Biserica Ortodoxă şi grupările religioase neoprotestante,
coord. volum: pr. prof. dr. Ioan Tulcan, conf. dr. Cristinel Ioja, arhim. dr. Teofan Mada, Editura
“Astra Museum”, Sibiu, 2013.
COJOCARU, Pr. Asistent H., Legislaţia canonică a Bisericii Ortodoxe faţă de superstiţii,
magie, vrăjitorie şi obscurantism, în revista Biserica Ortodoxă Română, nr. 5-6, 1949.
COLOTELO, Pr. Mihail, „Importanța Tainei Sfântului Maslu în pastorație”, în
Îndrumător bisericesc, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1990.
DALEA, Magistrand Arhim. Justin, „Scrieri omiletice împotriva supersti iilor”, în revista
Biserica Ortodoxă Română, nr. 7-8/1963.
GELU, C lina, “Câteva idei despre Biseric şi misiune din perspective actualului context
misionar”, în volumul Biserica Ortodoxă şi grupările religioase neoprotestante, coord. volum:
pr. prof. dr. Ioan Tulcan, conf. dr. Cristinel Ioja, arhim. dr. Teofan Mada, Editura “Astra
Museum”, Sibiu, 2013.
KAPSANIS, Arhim. Gheorghe, “Prolog”, în volumul Pr. Arsenie Vliangoftis, Erziile
contemporane, traducere de ieroschimonah Ştefan Nu escu, Editura Evanghelismos, Bucureşti,
2006.
MANOLACHE, Magistrand Anca, „Cunoaşterea ocult – falsificare a cunoaşterii
adev rului”, în revista Studii Teologice, nr. 3-4/1952.
MUREŞAN, Pr. Lect. Radu Petre, “Aspecte ale «spiritualit ii alternative» în România”,
în volumul Biserica Ortodoxă şi grupările religioase neoprotestante, coord. volum: pr. prof. dr.
Ioan Tulcan, conf. dr. Cristinel Ioja, arhim. dr. Teofan Mada, Editura “Astra Museum”, Sibiu,
2013.
PESTROIU, Pr. Lect. David, “Sfaturi practice în Biseric : Despre leg ri şi dezleg ri în
Biseric ”, în Ziarul Lumina, 28 iulie 2010, edi ie electronic . (http://ziarullumina.ro/sfaturi-
practice-in-biserica-despre-legari-si-dezlegari-in-biserica-25153.html ).
POPESCU, Prof. Teodor M., „Creştinismul nu este înv tur secret sau magic ”, în
revista Studii Teologice, nr. 5-6/1949.
82
R DUC , Diac. Asist. Vasile, „Taina Sfântului Maslu în viața cre tinului” în revista
Biserica Ortodoxă Română, nr. 7-10/1989.
STAN, Pr. Prof. Liviu, „Supersti iile şi obscurantismul mistic”, în revista Studii
Teologice, nr. 3-4/1950.
ST NILOAE, Pr. Prof. D., „Formele şi cauzele falsului misticism”, în revista Studii
Teologice, nr. 5-6/1952.
VASILESCU, Diac Prof. E., „Spiritismul, o primejdie religioas , moral şi social ”, în
revista Studii Teologice, nr. 7-8/1953.
VASILESCU, Diac. Prof. E., „Divina ia, falsa precizare a viitorului”, în revista Studii
Teologice, nr.9-10/1954.
Surse internet:
http://jurnalul.ro/stiri/observator/baba-vanga-avertizeaza-pe-11-noiembrie-incepe-al-treilea-
razboi-mondial-559435.html
http://revista-cosmos.blogspot.ro.
http://www.crestinortodox.ro/secte-culte/ocultismul-oferta-de-mantuire-72875.html
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/06/21/crestinii-in-fata-noii-ere-new-age/
http://www.ganduridinierusalim.com/reiki-terapie-sau-ocultism/
http://www.lovendal.ro/wp52/poltergeist-fenomen-psihic-sau-datorat-spiritelor-jucause/
http://www.noobz.ro/2016/01/13/8-profetii-ale-lui-nostradamus-pentru-2016
http://www.odaiadesus.ro/newage.html
http://www.resursecrestine.ro/eseuri/10721/new-age-sau-era-marii-amagirii
http://www.spiritus.ro/RAZVAN/atentie_new_age.htm
https://alfaomega.tv/viata-spirituala/alte-religii/1915-new-age
https://proscrit.wordpress.com/2015/03/10/francmasoneria-si-religia-noii-ere-new-age-1/
https://ramtha.com/content/pdf/Conditions_of_Participation_Romanian.pdf.
https://searchnewsglobal.wordpress.com/2014/02/11/new-age-religia-viitorului-guvern-mondial-
al-noii-ordini-mondiale-new-age-este-o-miscare-satanista-masonica-2/
https://www.damaideparte.ro/evenimente-cursuri-conferinte/60834.
https://www.rcrwebsite.com/newage1.htm
83

Acte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

„Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău;

care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină;

1.2. Dezvoltarea mişc rii

New Age în România

2.1. Tipuri de ocultism New Age

2.1.1.1.Vraja si formele de manifestare: magia albă şi magia neagră

2.1.2.3. Necroman ia – practica chem rii duhurilor mor ilor

2.1.2.8. Holografia sau „cititul” în oglind

2.1.2.9. Fenomenul poltergeist

2.1.3. Ocultismul taumaturgic şi ritual

2.1.3.1. Reiki - câmpurile vibra ionale sau bioenergiile

Ocultismul sacerdotal în Biserica Ortodox

2.2. Astrologia – doctrina de baza a New Age

2.1.2 Citirea stelelor si a soartei omului prin horoscop

2.2.3. Vr jitoria – for a de sugestie sau for hipnotic

2.2.4. Profe iile

Starea de progres sau regres în via a duhovniceasc este în func ie de valoarea

Colec ii de canoane, legiuiri bisericeşti şi documente:

S-ar putea să vă placă și