Ghid Practica PDF

Elena Diana Brătucu, Radu Cătălin Criveanu, Maria Magdalena Criveanu
Antoaneta Butoarcă, Cerasela Gabriela Băltăreţu, Violeta Dragomirescu

Isabela Giorgi, Camelia Cerasela Ivan, Cristina Antoaneta Morjan
GHID PENTRU ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA STAGIILOR DE

PREGĂTIRE PRACTICĂ A ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
realizat în cadrul proiectului
TRANSEL - Stagii de practică şi consiliere pentru o tranziţie facilă de la şcoală la

viaţa activă pentru elevii din județul Gorj
POS DRU/161/2.1/G/141724
Craiova, 2017
ISBN 978-973-0-24558-5
TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă
de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din județul Gorj
Contract nr.: POS DRU/161/2.1/G/141724
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
1
CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................................................................................................................. 4
CAPITOLUL I ASPECTE LEGISLATIVE PRINVIND EFECTUAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ .................................. 8
1.1. DELIMITARI CONCEPTUALE ................................................................................................................................. 8
1.2. IMPORTANTA PREGĂTIRII PRACTICE ................................................................................................................. 9
CAPITOLUL II. ASPECTE CURRICULARE PRIVIND STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ DIN CADRUL
PROIECTULUI TRANSEL ................................................................................................................................................ 10
2.1. TEHNICIAN ÎN TURISM ........................................................................................................................................ 12
2.1.1. Clasa a IX-a..................................................................................................................................................... 12
2.1.2. Clasa a X-a...................................................................................................................................................... 12
2.1.3. Clasa a XI-a..................................................................................................................................................... 12
2.1.4. Clasa a XII-a.................................................................................................................................................... 14
2.2. TEHNICIAN ÎN ACTIVITATI ECONOMICE ............................................................................................................ 16
2.2.1. Clasa a IX-a..................................................................................................................................................... 16
2.2.2. Clasa a X-a...................................................................................................................................................... 16
2.2.3. Clasa a XI-a..................................................................................................................................................... 16
2.2.4. Clasa a XII-a.................................................................................................................................................... 18
2.3. TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI .............................................................................. 20
2.3.1. Clasa a IX-a..................................................................................................................................................... 20
2.3.2. Clasa a X-a...................................................................................................................................................... 20
2.3.3. Clasa a XI-a..................................................................................................................................................... 20
2.3.4. Clasa a XII-a.................................................................................................................................................... 23
2.4. TEHNICIAN METROLOG ...................................................................................................................................... 25
2.4.1. Clasa a IX-a..................................................................................................................................................... 25
2.4.2. Clasa a X-a...................................................................................................................................................... 25
2.4.3. Clasa a XI-a..................................................................................................................................................... 26
2.4.4. Clasa a XII-a.................................................................................................................................................... 27
2.5. TEHNICIAN TRANSPORTURI .............................................................................................................................. 29
2.5.1. Clasa a XI-a..................................................................................................................................................... 29
2.5.2. Clasa a X-a...................................................................................................................................................... 29
2.5.3. Clasa a XI-a..................................................................................................................................................... 29
2.5.4. Clasa XII .......................................................................................................................................................... 31
2.6. TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI ........................................................................................................................... 33
2.6.1. Clasa a IX-a..................................................................................................................................................... 33
2.6.2. Clasa a X-a...................................................................................................................................................... 33
2.6.3. Clasa a XI-a..................................................................................................................................................... 34
2.6.4. Clasa a XII-a.................................................................................................................................................... 35
2.7. TEHNICIAN TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL ............................................................................ 38
2.7.1. Clasa a IX-a..................................................................................................................................................... 38
2.7.2. Clasa a X-a...................................................................................................................................................... 38
2.7.3. Clasa a XI-a..................................................................................................................................................... 39
2.7.4. Clasa a XII-a.................................................................................................................................................... 41

2
CAPITOLUL III. DERULAREA STAGIILOR DE PREGĂTIRE PRACTICĂ..................................................................... 44
3.1. ORGANIZAREA STAGIILOR DE PREGĂTIRE PRACTICĂ .................................................................................. 44
3.2. OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PĂRŢILOR .......................................................................................... 44
3.3. STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ ÎN STRĂINĂTATE .................................................................................. 45
CAPITOLUL IV. EVALUAREA STAGIILOR DE PREGĂTIRE PRACTICĂ .................................................................... 46
CAPITOLUL V. RAPORTAREA STAGIILOR DE PREGĂTIRE PRACTICĂ .................................................................. 48
CAPITOLUL VI. CERTIFICAREA ..................................................................................................................................... 49
VII. ANEXE ....................................................................................................................................................................... 50
7.1. CONTRACTUL DE PREGĂTIRE PRACTICĂ ........................................................................................................ 50
7.2. CERTIFICAT DE PREGĂTIRE PRACTICĂ ........................................................................................................... 57
7.3. CAIETUL DE PRACTICĂ ....................................................................................................................................... 60
7.3.1. FIȘA DE IDENTIFICARE ................................................................................................................................ 60
7.3.2. PREVEDERI GENERALE ............................................................................................................................... 61
7.3.3. DESFĂŞURAREA ŞI EVALUAREA STAGIULUI DE PREGĂTIRE PRACTICĂ – EXEMPLE DE BUNĂ
PRACTICĂ ................................................................................................................................................................ 63
7.3.4. CERTIFICAREA ............................................................................................................................................ 131
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................................. 134

3
INTRODUCERE
În perioada 6 mai 2014 – 5 noiembrie 2015, Asociația Societatea de Cercetare în Leadership, Management,
Marketing și Cultură Organizațională din Craiova (SCLMMCO), alături de partenerii săi, Inspectoratul Școlar Județean
Gorj, Asociația Mereu pentru Europa și UNIAUDAX – Centro de Investigaçăo e Apoio ao Empreendedorismo e
Empresas Familiares din Portugalia, implementează proiectul „TRANSEL - Stagii de practica si consiliere pentru o
tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din judetul Gorj”, cod contract POSDRU/161/2.1/G/141724,
cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, Domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziția
de la școală la viața activă”.
Bugetul total eligibil al proiectului este de 2.170.200,00 lei, din care asistența financiară nerambursabilă
aprobată este de 2.126.796,80 lei.
Cum a aparut TRANSEL?

Nevoia de implementare a acestui proiect a apărut ca urmare a şomajului crescut în rândul tinerilor absolvenţi de
liceu. Statistica ne arată că, în județul Gorj, 65% dintre șomeri sunt șomerii fără studii, tinerii șomeri sub 25 de ani au
dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, rata somajului în rândul tinerilor sub 25 ani era de 8,79%.
În plus, formarea profesională iniţială nu corespunde cerinţelor mediului de afaceri, fiind dificil pentru un tânăr
fără experienţă să se angajeze în condiţiile în care programele actuale nu sprijină suficient inserţia absolvenţilor pe piaţa
muncii.
Cercetarea ne mai arată că în timpul şcolarizării este alocat un număr mare de elevi unui singur consilier şcolar,
iar programa şcolară prevede un număr foarte mic de ore de consiliere în carieră.
De asemenea, atelierele în care se efectuează pregatirea practică sunt dotate precar şi agenţii economici sunt
dezinteresati de sprijinirea şcolilor în derularea stagiilor de pregatire practică a elevilor.
De ce TRANSEL?
Deoarece vei avea posibilitatea:
 Să te cunoști mai bine: ce vrei, ce îți place, ce poți, ce știi?
 Să iei contact real cu lumea muncii/instituțiile de învățământ superior;
 Să afli mai multe despre meseriile/profesiile/studiile superioare pe care ți le-ai dori;
 Să îți dezvolți competențe practice relevante solicitate de angajatori;
 Să înveți la locul de muncă, alături de angajații din companii;
 Să iei o decizie informată și corectă atunci când îți alegi cariera
OBIECTIVUL GENERAL al acestuia îl reprezintă dezvoltarea aptitudinilor de muncă ale elevilor din
învățământul secundar din județul Gorj pentru facilitarea tranziției acestora de la școala la viața activă și pentru
îmbunătățirea inserției acestora pe piața muncii prin consiliere și orientare profesională, activități suport pentru consiliere
și organizarea de stagii de pregătire practică în cadrul unor parteneriate cu agenți economici din Romania și din
Portugalia.
OBIECTIVELE SPECIFICE ale proiectului:

1. Constientizarea elevilor privind beneficiile pe care le poate aduce proiectul si facilitarea accesului grupului
tinta la informatii privind modul de inscriere in program si de ramanere in acesta, prin intermediul unei caravane
organizate in cele 10 unitati de invatamant selectate;
2. Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare in cariera oferite celor 400 elevi din grupul tinta, din
invatamantul secundar din judetul Gorj, care sa conduca la o decizie informata si corecta a acestora in ceea ce priveste
alegerea carierei in concordanta cu aptitudinile si interesele vocationale;
3. Cresterea gradului de informare in randul celor 400 elevi din grupul tinta in ceea ce priveste diverse domenii
de activitate in care doresc sa dezvolte o cariera, prin organizarea de activitati suport pentru consilierea si orientarea
profesionala: vizite de studiu, excursii tematice, intalniri cu reprezentanti ai ONG, ai agentilor economici, ai institutiilor
publice, ai universitatilor, organizarea a doua tabere de dezvoltare personala si profesionaa;
4. Crestereea relevantei rezultatelor invatarii dobandite la locul de munca prin organizarea de stagii de
pregătire practica in cadrul unor parteneriate dezvoltate cu agenti economici din Romania si din Portugalia la care vor
participa 100 elevi in vederea facilitarii tranzitiei acestora de la scoala la viata activa;
5. Promovarea bunelor practici si oferirea de modele pentru dezvoltarea aptitudinilor de munca ale persoanelor
aflate in situatia de tranzitie de la scoala la viata activa si pentru imbunatatirea insertiei acestora pe piata muncii prin
intermediul Manualului de bune practici realizat de UNIAUDAX - Centrul de Cercetare si Suport în Antreprenoriat si
Afaceri Familiale.
6. Constientizarea tuturor factorilor implicati in procesul de formare initiala si in sprijinirea tranzitiei de la scoala
la viata activa asupra importantei deciziei informata si corecta a elevilor in ceea ce priveste alegerea carierei in
concordanta cu aptitudinile si interesele vocationale prin intermediul seminariilor si studiului realizat de ISJ Gorj;
REZULTATELE ANTICIPATE:
 400 elevi beneficiari ai serviciilor de consiliere în carieră
4
 100 elevi sprijiniți în tranziţia de la şcoală la viaţa activă
 70% dintre elevi sprijiniți în tranziţia de la şcoală la viaţa activă vor obţine un loc de muncă sau vor participa
activ la cursuri ulterioare
 20 parteneriate încheiate pentru schimb de experienţă şi bune practici-tranziţia de la şcoală la viaţa activă
 3 studii, analize, rapoarte, strategii – tranziţia de la şcoală la viaţa activă
 1 partener transnaţional implicat în proiect - tranziţia de la şcoală la viaţa activă
GRUPUL ŢINTĂ:
 400 elevi din învățământul preuniversitar din județul Gorj
ACTIVITATILE PROIECTULUI:
A.1. Managementul proiectului
1.1 Constituirea echipei de management și a echipei de implementare
1.2 Elaborarea procedurilor de lucru
1.3 Monitorizarea și controlul proiectului
A.2. Achiziții
2.1. Întocmirea documentelor necesare achizițiilor
2.2.Achiziționarea produselor/serviciilor necesare
A.3. Informare și publicitate

3.1.Crearea unei identități vizuale a proiectului
3.2.Elaboarea produse de informare specifice
3.3.Conferința de lansare a proiectului
3.4.Realizarea și actualizarea permanentă a site-ului proiectului
3.5.Promovarea proiectului la sediile partenerilor
3.6.Derularea a 2 caravane de informare și conștientizare în 10 liceele Gorjene
3.7.Conferința finală a proiectului
A.4. Selectarea grupului țintă

4.1. Pregătirea instrumentelor de selectare
4.2. Selectarea unităților de învățământ în care se vor derula activitățile
proiectului
4.3. Identificarea și selecția grupului țintă
A.5. Consilierea și orientarea profesională a elevilor

5.1 Elaborarea de materiale și instrumente de lucru
5.2. Amenajarea spațiilor în cele 10 unități de învățământ
5.3 Derularea consilierii și orientării profesionale
5.4 Monitorizarea elevilor din grupul țintă
A.6. Activități suport pentru consiliere și orientare profesională

6.1 Identificarea instituțiilor/organizațiilor la care se vor derula vizite de studiu, excursii tematice, întalniri cu
reprezentanți ai ONG, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, ai universităților etc
6.2 Desfașurarea vizitelor de studiu, excursiilor tematice, întâlnirilor cu reprezentanți ai ONG, ai agenților
economici, ai instituțiilor publice, ai universitaților etc.
6.3.Organizarea a 2 tabere de dezvoltare personală și profesională
A.7. Organizarea stagiilor de pregătire practică

7.1. Stabilirea parteneriatelor cu angajatorii în vederea realizării stagiilor de
practică și a elevilor care participă la stagiile de practică
7.2. Elaborarea unui ghid pentru instruirea practică care să conțină: materiale
suport pentru stagiile de pregătire practică, instrumente de monitorizare și de evaluare
a rezultatelor obținute de elevi
7.3. Derularea stagiilor de pregătire practică (subvenții pentru cei 100 elevi
participanți)
7.4. Evaluarea participanților la pregătirea practică
A.8. Realizare studiu de cercetare si diseminarea acestuia

8.1. Stabilirea metodologiei pentru realizarea studiului
8.2. Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare
8.3. Colectarea informațiilor și interpretarea rezultatelor obținute
8.4. Stabilirea concluziilor studiului, elaborarea raportului de cercetare pe baza anchetelor realizate
8.5. Organizarea a 3 seminarii de diseminare a studiului
5
A.9. Realizare manual de bune practici privind tranziția de la școala la viața activă
9.1. Stabilirea metodologiei și cuprinsului manualului
9.2. Colectarea și organizarea informațiilor necesare
9.3. Realizarea conținutului
9.4. Traducerea conținutului și tipărirea manualului
PRINCIPALELE ACTIVITATI ALE PROIECTULUI:

1. Selectarea grupului ţintă
Activitatea de selectare a grupului ţintă al proiectului Transel a fost realizată în primele 6 luni de implementare,
respectiv 6 mai – 5 noiembrie 2014, fiind realizată de Inspectoratul SŞcolar Judeţean Gorj, partenerul 2 din cadrul
proiectului.
Proiectul şi-a propus un grup ţintă alcătuit din 400 de elevi din 10 unităţi de învăţământ de nivel liceal din judeţul
Gorj, înmatriculaţi în sistemul naţional de învaţamânt, în clasele a X-a si a XI-a, în anul şcolar 2013-2014 (respectiv,
clasele a XI-a si a XII-a, în anul scolar 2014 - 2015).
În perioada 6 mai 2014 – 5 noiembrie 201, acestia vor participa la activitaţi ale proiectului, precum:
- consiliere şi orientare profesională - 400 elevi;
- activitaţi suport pentru consiliere şi orientare profesională: vizite de studiu, excursii tematice, întâlniri cu
reprezentanţi ai ONG, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, ai universitaţilor etc. – 400 elevi.
- 2 tabere de dezvoltare personală şi profesională – 40 elevi;
- stagii de pregătire practică în România – 70 elevi;
- stagii de pregătire practică în Portugalia – 30 elevi;
Activitatea de selectare a grupului ţintă a fost prevăzută a se desfăşura în perioada 26 mai – 6 iunie 2014. Pe
tot parcursul acestei activităţi a fost urmărită respectarea egalităţii de şanse. Astfel, s-a avut în vedere selectarea a 10
unităţi de învaţământ din toate categoriile: colegii naţionale, colegii tehnice, licee teoretice, licee tehnologice, astfel încât
să poată fi selectaţi 400 de elevi care provin, în proporţii egale de la filiera teoretică cât şi de la cea tehnologică.
Între cei cca 200 de elevi de la filiera tehnologică, se vor regăsi elevi de la următoarele specializări:
1. Tehnician în turism;
2. Tehnician în activitaţi de economice;
3. Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului;
5. Tehnician metrolog;
5. Tehnician transporturi;
6. Tehnician in automatizari
7. Technician operator tehnică de calcul;
Partenerul 1 – ISJ Gorj a realizat selectarea celor 10 unităţi de învaţământ care vor fi implicate în derularea
activităţilor proiectului. În urma unui anunţ publicat pe site-ul propriu, www.isj.gj.edu.ro, 12 unităţi de învăţământ din
judetul Gorj şi-au exprimat intenţia de a participa în proiect prin transmiterea dosarelor de candidatură. În urma analizei
acestora, au fost selectate următoarele unităţi de învatământ:
- Colegiul Economic ”Virgil Madgearu” Târgu Jiu
- Colegiul Tehnic ”Gheorghe Magheru” Târgu Jiu
- Liceul Energetic Târgu Jiu
- Colegiul Auto ”Traian Vuia” Târgu Jiu
- Colegiul Tehnic Nr. 2 Târgu Jiu
- Colegiul Tehnic ”Henri Coanda” Târgu Jiu
- Colegiul National "Tudor Vladimirescu" Târgu Jiu
- Colegiul National "Ecaterina Teodoroiu" Târgu Jiu
- Colegiul National "Spiru Haret" Târgu Jiu
- Liceul Teologic Târgu Jiu
2. Consilierea și orientarea profesională pentru 400 de elevi din județul Gorj:

Cei 400 de elevi din grupul tinta al proiectului vor participa la activitati de consiliere si orientare profesionala
care sa ii sprijine sa faca o alegere informată si corecta a carierei, in functie de aptitudinile, abilitatile, interesele
personale. Astfel, vor fi organizate activitati care vor viza:
» Autocunoaşterea care reprezinta procesul de explorare şi structurare a propriilor abilităţi, emoţii, motivaţii,
atitudini, credinţe sau mecanisme de apărare şi adaptare, process ce are ca finalitate imaginea de sine a unei persoane.
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale în funcţionarea şi adaptarea optimă la mediul social, în
menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale, iar acceptarea necondiţionată (indiferent de performanţe) şi gândirea
pozitivă (convingerea că fiecare avem ceva bun) sunt atitudini care favorizează dezvoltarea personală. Asadar, trebuie
ţinut cont de faptul că fiecare persoană este valoroasă în sine, are capacitatea de a se dezvolta şi de a-şi alege propriul
destin, de a-şi valida calităţile şi caracteristicile pozitive în măsura în care mediul îi creează condiţiile de actualizare a
sinelui.
» Dezvoltarea vocaţională care presupune:
- dezvoltarea unei imagini de sine pozitive
- dezvoltarea autoacceptării şi a sentimentelor de preţuire personală;
6
- formarea deprinderilor de a avea o atitudine pozitivă;
- dezvoltarea aptitudinilor sociale şi a abilităţilor interpersonale, de colaborare.
» Cunoaşterea şi planificarea carierei:
- formarea capacităţii de analiză a competenţelor dobândite prin învăţare, în vederea orientării spre o anumită
carieră;
- formarea abilităţilor de luare a deciziei privind alegerea şcolii, a profesiei şi asumarea responsabilităţii faţă de
integrarea profesională şi socială în condiţiile oferite de piaţa muncii;
- învăţarea unor tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere şi monitorizare a planului de acţiune.
3. Activitățile suport pentru consiliere și orientare profesională

In cadrul proiectului, vor fi organizate activitati suport pentru consiliere si orientare profesionala care au ca
obiectiv cresterea gradului de informare privind domeniile de activitate in care cei 400 de elevi din grupul tinta doresc sa
profeseze dupa finalizarea studiilor. In functie de interesele proprii, acestia vor participa la activitati precum:
» Activități de dezvoltare personală care vor viza dezvoltarea abilităților de comunicare, lucru în echipă,
rezolvare de probleme, leadership etc.prin metode și instrumente de educație non-formală Specialiştii activităţi suport vor
organiza şi desfăşura activităţi pentru dezvoltarea personală a elevilor din grupul ţintă, în grupe de câte 5-10 elevi, în
unităţile de învăţământ ale acestora. La finalul fiecărei sesiuni de activităţi, specialistul activităţi suport va organiza o
sesiune de feedback al elevilor, fiecare elev participant urmînd să completeze un formular specific.
» Vizite de studiu în instituţii de învăţământ superior care vor consta în:
 vizitarea sediilor instituţiilor de învăţământ superior (săli de curs, laboratoare, cămine studenţeşti, biblioteci,
centre de cercetare etc.);
 prezentarea ofertei educaţionale;
 discuţii cu reprezentanţii instituţiilor;
 discuţii cu studenţii;
 participarea la orele de curs/seminarii/laboratoare/activităţi practice în funcţie de disponibilitatea şi/sau
programul instituţiilor gazdă.
La finalul fiecărei vizite de studiu, specialistul activităţi suport va organiza o sesiune de feedback al elevilor în
cadrul cărei fiecare elev participant va completa un formular specific.
» Excursii tematice in companii care vor consta în:
 vizitarea sediului instituţiei;
 prezentarea organigramei instituţiei şi a funcţionării şi rolului departamentelor acesteia;
 prezentarea activităţii instituţiei/obiectului de activitate: produse şi/sau servicii reprezentative pentru
companie;
 prezentarea departamentului vizat de elevi – familiarizarea cu responsabilităţile specifice activităţii
departamentului/postului vizat;
 prezentarea modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu corespunzătoare departamentului/ postului vizat.
 discuţii cu specialişti din departamentul vizat de elevi (sesiune de întrebări şi răspunsuri);
 implicarea elevilor în activităţi ale departamentului în care a fost repartizat, în funcţie de gradul de dificultate
a acestora şi de abilităţile de care dau dovadă.
La finalul fiecărei excursii tematice, specialistul activităţi suport va organiza o sesiune de feedback al elevilor la
care va fi invitat şi reprezentantul instituţiei gazdă care a lucrat cu grupul de elevi. În cadrul acesteia, fiecare elev
participant va completa un formular specific
» Întâlniri cu reprezentanți ai ONG, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, ai universităților etc:
 seminarul “Vreau să fiu, vreau să ştiu!” (prezentarea ofertei educaţionale/a activităţilor din facultăţi/a
profesiilor) – lectori: profesori, studenţi, angajaţi, angajatori, reprezentanţi ai instituţiilor publice;
 seminarul “Voluntariatul – oportunitate pentru dezvoltarea profesională” – lectori: reprezentanţi ai ONG-
urilor;
 simularea unor interviuri pentru angajarea pe un post vizat – lectori: inspectori de resurse umane,
reprezentanţi ai AJOFM, consilieri în carieră;
 activităţi de educaţie financiară (de exemplu: dezbaterea “Creditul – pro sau contra?”, planificare,
economisire, luarea deciziilor financiare, buget, credit, comerț electronic) – lectori: reprezentanţi ai instituţiilor bancare;
 seminarul “Reuşita în afaceri” – lectori: oameni de afaceri/antreprenori
 atelierul de lucru “Fii antreprenor!” (idei de afaceri) – lectori: oameni de afaceri/antreprenori;
 competiţia de idei de afaceri “Ingenios”– juriu: oameni de afaceri/antreprenori;
» 2 tabere de dezvoltare personală și profesională pentr 40 de elevi, organizate de experți străini a
Partenerului 3 din proiect - UNIAUDAX – Centro de Investigaçăo e Apoio ao Empreendedorismo e Empresas Familiares
din Portugalia (Centrul de Cercetare și Asistență în Antreprenoriat și Afaceri de Familie).
4. Stagii de pregătire practică:

In cadrul proiectului, 100 de elevii din grupul tinta, din liceele tehnologice, vor participa la stagii de pregatire
practica ce au ca obiectiv cresterea relevantei rezultatelor invatarii. Acestea se vor desfasura astfel:
7
» În companii/instituții din țară la care vor participa 70 de elevi ce vor primi o subvenție de 200 lei/lună;
» În companii/instituții din străinătate la care vor participa 30 de elevi ce vor primi o subvenție de 900 lei/lună;
Cei 100 de elevi participanți vor proveni din clase ale liceelor participante în proiect cu specializările:
 Tehnician în turism;
 Tehnician în activități de economice;
 Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului;
 Tehnician in instalatii electrice sau tehnician metrolog;
 Tehnician transporturi;
 Tehnician in automatizari sau tehnician operator tehnică de calcul;
Caravane de informare
Caravanele de informare şi conştientizare privind beneficiile pe care le poate aduce proiectul si facilitarea
accesului grupului tinta la informatii privind modul de inscriere in program si de ramanere in acesta, vor fi organizate in
cele 10 unitati de invatamant din judetul Gorj selectate pentru participarea in proiectul TRANSEL:
 Colegiul Economic ”Virgil Madgearu"
 Colegiul Tehnic ”Gheorghe Magheru”
 Liceul Energetic Târgu Jiu
 Colegiul Auto ”Traian Vuia”
 Colegiul Tehnic Nr. 2
 Colegiul Tehnic ”Henri Coandă”
 Colegiul Naţional "Tudor Vladimirescu"
 Colegiul Naţional "Ecaterina Teodoroiu"
 Colegiul Naţional "Spiru Haret"
 Liceul Teologic Târgu Jiu
Prima caravana a fost organizata in luna iunie 2014 si a avut ca obiectiv informarea elevilor cu privire
oportunitatea de implicare in proiectul Transel si motivarea lor de a se inscrie in grupul tinta si a participa la activitatile
planificate.
A doua caravana a fost organziata in luna octombrie 2014 si a avut ca obiectiv prezentarea urmatoarelor
activitati din cadrul proiectului si motivarea elevilor selectati in grupul tinta de a se implica activ in realizarea acestora.
Proiectul TRAVAIL va genera un efect pozitiv pe termen lung astfel:

- va sprijini elevii sa ia o decizie informata si corecta in ceea ce priveste alegerea carierei, in concordanta cu
aptitudinile si interesele vocationale, ceea ce va conduce la dezvoltarea unei cariere de success si la alegerea unui loc
de munca ce le va oferi satisfactii;
- va conduce la dezvoltarea de competente practice relevante pentru integrarea cu succes pe piata muncii dupa
finalizare studiilor, competente solicitate de angajatori pentru angajatii tineri;
- abordarea transnationala a proiectului va aduce grupul tinta in contact cu mentalitatea europeana in ceea ce
priveste piata muncii si va crea premisele pentru imbunatatirea viziunii grupului tinta asupra particparii pe o piata a
muncii europeana.
Activitatea A7. Organizarea stagiilor de pregatire practica are ca scop dezvoltarea aptitudinilor de munca ale
elevilor prin organizarea de stagii de practica care vor fi derulate la agenţi economici din România şi din Portugalia.
Stagiile de practică vor fi derulate în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 3539/14.03.2012 privind aprobarea
contractului de pregătire practică a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic. Pentru derularea acestora, în cadrul
proiectului, se derulează subactivitatea A.7.2. Elaborarea unui ghid pentru instruirea practică care sa conţină: materiale
suport pentru stagiile de pregatire practică, instrumente de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor obţinute de elevi
prezentate în materialul de faţă.
Rezultate: 10 parteneriate cu agentii economici, 100 conventii de practica, 70 elevi participanti la stagii de
pregatire practica in tara, 30 elevi participanti la stagii de pregatire practica in Portugalia, 100 caiete de practica, 100
certificate de practica
CAPITOLUL I
ASPECTE LEGISLATIVE PRINVIND EFECTUAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ
1.1. DELIMITARI CONCEPTUALE
În România, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (4) şi alin. (5) ale Legii Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011,
cu modificările şi completările ulterioare, „ Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau
vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operatorii economici ori institutiile publice cu care
unitatea de invatamant are incheiate contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate, in cadrul
unor programe ale Uniunii Europene — componenta de formare profesionala initiala. Durata stagiului de pregatire
practica este stabilita prin planul-cadru de invatamant, aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
8
Sportului. Operatorii economici care asigura, pe baza de contract cu unitatile de invatamant, burse de scolarizare, stagii
de pregatire practica a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot beneficia
de facilitati fiscale, potrivit prevederilor legale. ”
Pregătirea practică a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic este reglementată şi actualizată, în temeiul
Legii Educaţiei Naţionale, prin OMECTS 3539/2012 privind aprobarea contractului de pregătire practică a elevilor din
învăţământul profesional şi tehnic.
Începând cu anul şcolar 2012-2013, efectuarea stagiului de pregătire practică a elevilor din învăţământul
profesional şi tehnic se desfăşoară în baza contractului de pregătire practică şi a anexelor acestuia încheiat între
unitatea de învăţământ, operatorul economic/instituţia publică partener de practică şi elevul sau părintele/tutorele legal
instituit al acestuia.
Contractul stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea
învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic. Stagiul
de practică este organizat în vederea dobândirii competențelor profesionale menționate în anexa pedagogică care face
parte integrantă din contract, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională și curriculumul aprobate prin
Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului și sportului aferent. Modalitățile de derulare și conținutul stagiului de
pregătire practică sunt descrise în contract și în anexa sa pedagogică.
Contractul reglementează statutul practicantului, remunerarea elevului practicant, sănătatea şi securitatea în
muncă, responsabilităţile practicantului, obligaţiile şi responsabilităţile organizatorului de practică, evaluarea stagiului de
practică.
Practicantul este elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru
formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.
Organizatorul de practică este unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar, respectiv universitar, care
desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative.
Partenerul de practică este o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice altă persoană juridică
ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei Naţionale şi care
poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi elevilor.
Conform legislaţiei în vigoare, în timpul derulării stagiului de pregătire practică, cadrul didactic responsabil cu
urmărirea derulării stagiului de pregătire practică împreună cu tutorele va evalua practicantul în permanență, pe baza
unei fișe de observație/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competențelor tehnice, cât și comportamentul
și modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al partenerului de practică, etc.).
La finalul stagiului de pregătire practică, cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire
practică împreună cu tutorele evaluează nivelul de dobândire a competențelor de către practicant pe baza fișei de
observație/evaluare, a unei probe orale/interviu și a unei probe practice.
Rezultatul evaluării va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic responsabil cu derularea
stagiului de pregătire practică.
Rezultatele învățării dobândite de practicant sunt consemnate în Certificatul de pregătire practică.
Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire
practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al
calificărilor.
Practica este activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop
verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.
1.2. IMPORTANTA PREGĂTIRII PRACTICE
Stagiul de practică are o importanţă deosebită în debutul carierei. Suportul teoretic constituie doar un abecedar
pentru carieră, nefiind suficient în momentul în care trebuie să se ia o decizie importantă în alegerea locului de munca.
Concurenţa îi determină pe elevi să acorde o atenţie mai mare pregătirii lor profesionale încă de pe băncile scolii,
diferenţele dintre teorie şi practică fiind, uneori, foarte mari. Practica este, în primul rând, o componentă importantă din
planul de învăţământ, ea este acreditată, are obiective de învăţare, formează anumite competenţe şi, din acest punct de
vedere, are acelaşi statut ca orice altă disciplină.
Prin intermediul stagiilor de practică elevilor le este oferită oportunitatea de a se familiariza cu specificul şi
cultura unei organizaţii şi de a cunoaşte fluxul de activităţi din cadrul unui unităţi de muncă.
Importanţa și atractivitatea unui astfel de stagiu constă în însușirea și dezvoltarea unor abilități profesionale
aplicate, precum munca în echipă sau managementul de proiect, abilităţi de comunicare, șansa de a câștiga experiența
profesională reală și, la final, de a obține un loc de muncă permanent în domeniul de lucru ales. Sunt destul de mulți
angajatori, destule companii cu renume care întind o mână de ajutor tinerilor, dându-le șansa de a începe de undeva, de
a învăţa direct de la specialiști.
Experienţa acumulată de-a lungul unui astfel de stagiu este foarte importantă, mai ales că în zilele noastre
contează mai mult experiența decât nenumăratele diplome sau cursuri la care ai participat. Cei mai mulți angajatori caută
oameni cu experienţă sau cel puțin dispuși să înveţe și să acumuleze cât mai multe informații într-un timp cât mai scurt.
Tinerii participanți la un stagiu de practică vor avea nenumărate avantaje: interacțiunea cu profesioniști în domeniu,
posibilitatea de a participa la training-uri și sesiuni de formare teoretică și practică, lucrul în cadrul unor echipe
competitive, precum și orientarea către rezultate.
9
De cealaltă parte, prin aceste programe de stagii de practică, angajatorii au posibilitatea de a atrage în cadrul
companiei lor tineri valoroși, pe care îi pot forma, îndruma și ulterior angaja în regim permanent. Selectarea unui elev,
student sau proaspăt absolvent într-un program de practică presupune seriozitate, orientare către învăţare și
perfecţionare, precum și deschiderea de a dobândi abilităţi profesionale noi.
Stagiul de pregătire practică este un prilej ca elevii să-şi arate competenţele şi să dovedească agentului
economic că ar putea să fie buni angajaţi. În plus, când vor merge să se angajeze, după terminarea liceului sau a
facultăţii, li se va cere experienţă. Efectuarea practicii poate aduce elevului, studentului şi acest avantaj al minimei
experienţe.
CAPITOLUL II.
ASPECTE CURRICULARE PRIVIND STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
DIN CADRUL PROIECTULUI TRANSEL
CURICULUMUL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC
În învățământul profesional și tehnic, curriculumul este centrat pe rezultatele învățării, iar acest lucru este posibil
deoarece întregul proces de educație și formare profesională este centrat pe competențe.
Contribuțiile specifice ale diferitelor domenii ale cunoașterii, susținute de disciplinele de studiu, sunt astfel
ponderate încât absolvenții să aibă pregătirea necesară pentru a concretiza posibilitatea oferită de IPT de a decide calea
de dezvoltare a unei cariere: prin angajare și utilizarea diferitelor modalități existente de perfecționare profesională și
continuare a studiilor sau prin creșterea nivelului de pregătire și dobândirea unei calificări specifice învățământului
superior.
Dezvoltarea, implementarea și evaluarea curriculumului din învățământul profesional și tehnic sunt orientate
fundamental spre:
 dobândirea de către absolvenți a competențelor profesionale tehnice (generale și specializate), necesare pentru
adaptarea în prezent și, mai ales, în viitor la cerințele unei piețe a muncii aflate într-o continuă și rapidă schimbare.
 competențele tehnice generale sunt comune tuturor calificărilor specifice unui domeniu de pregătire
profesională la un anumit nivel de calificare profesională.
 competențele tehnice specializate sunt specifice fiecărei calificări.
 dobândirea de către absolvenți a acelor competențe cheie transferabile, necesare atât pentru integrarea
socială, cât și pentru integrarea rapidă și cu succes pe piața muncii Competențele cheie sunt comune tuturor calificărilor
din toate domeniile de pregătire profesională.
Toate tipurile de competențe mai sus menționate se regăsesc în Standardele de pregătire profesională.
Obiectivele dezvoltării, implementării și evaluării curriculumului din învățământul profesional și tehnic sunt:
 dezvoltarea curriculumului pe baza Standardelor de pregătire profesională
 dezvoltarea curriculumului modular
 dezvoltarea (proiectarea) Curriculumului în dezvoltare locală (CDL), în vederea adaptării calificărilor la cerințele
pieței muncii locale și regionale; consolidarea rolului orientării și consilierii școlare pentru formarea unor competențe
cheie
 promovarea utilizării strategiilor didactice bazate pe învățarea centrată pe elev
 adaptarea strategiilor didactice pentru integrarea și stimularea performanțelor elevilor cu cerințe educaționale
speciale
 realizarea evaluării și a certificării bazate pe competențe

10
STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
Calificările profesionale sunt descrise prin standarde de pregătire profesională, pentru formarea profesională
inițială, și prin standarde ocupaționale sau standarde de pregătire profesională, pentru formarea profesională continuă.
Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe unități de competențe, prin care se
descrie în termeni de rezultate ale învățării ceea ce un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la
finalul acestuia.
Standardul de pregătire profesională cuprinde:
 Denumirea calificării, așa cum se regăsește în Hotărârea de Guvern de aprobare a nomenclatoarelor
calificărilor pentru care se asigură pregătirea prin învățământul preuniversitar;
 Nivelul de calificare. Nivelurile de calificare ce pot fi dobândite prin învățământ profesional și tehnic sunt: 1, 2,
3, 3 avansat, corespunzătoare nivelurilor 2, 3, 4 și 5 EQF.
 Descrierea meseriei. În câteva fraze este prezentat specificul activităților reprezentative pentru calificare.
 Lista unităților de competențe care compun calificarea și numărul de credite alocat fiecăreia dintre ele.
Unitățile de competențe reprezintă un set coerent și explicit de competențe. Competențele descriu acele lucruri pe
care elevul trebuie să le știe, să le înțeleagă sau pe care să fie capabil să le realizaze la sfârșitul unui proces de
educație și de formare profesională, rezultate ale învățării.
Lista unităților de competențe este organizată după cum urmează:

I.Competențe cheie. Unitățile de competențe cheie se referă la competențe transferabile, pentru a sprijini
integrarea pe piața forței de muncă, precum și includerea socială.
II.Competențe tehnice generale. Unitățile de competență tehnice generale au în vedere competențele care
vizează cunoștințe privind principiile și contextul precum și practicile uzuale care se află la baza mai multor calificări.
Sunt comune mai multor calificări din domeniul formării profesionale.â
II. Competențe tehnice specializate. Unitățile de competență tehnice specializate cuprind competențele
specifice legate de calificarea respectivă.
Descrierea unităților de competențe cuprinde:

 Titlul unității de competențe;
 Nivelul de calificare: o unitate de competență poate avea unul dintre nivelurile: 1, 2, 3, 3 avansat,
corespunzatoare nivelurilor 2, 3, 4, 5 EQF. Celelalte niveluri din cele 5 niveluri existente în prezent în România sunt
asociate calificărilor dobândite prin învățământul superior, corespunzatoare nivelurilor 6, 7, 8 EQF;
 Număr credite: Valoarea unitară de credit este acordată pentru unități de competențe care sunt pretinse în
mod rezonabil a fi obținute de către elev în cadrul a 60 ore de învățare. O unitate de competențe poate avea între 0,5 și
2 credite.
 Lista competențelor
 Competențele. Pentru fiecare competentă sunt precizate:
 Descrierea competenței: formulare scurtă și concisă referitoare la ceea ce un elev trebuie să știe, și/sau să
înțeleagâ și/sau să fie capabil să realizeze în urma învățării.
 Criterii de performanță: descrierea elementelor semnificative ale rezultatelor de succes, descriere formulată
printr-o propoziție de evaluare, care permite efectuarea unei aprecieri în ceea ce privește realizarea sau nerealizarea de
către elevi a competenței;
 Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanță (condiții de aplicabilitate): specificații privind diferitele
situații și contexte în care vor fi aplicate criteriile de performanță;
 Probe de evaluare: precizări privind tipul de probe care pun în evidență și demonstrează îndeplinirea
competenței
În România, Unitățile de competențe și a competențelor care vor fi dobândite pe perioada efectuării stagiului de
practică sunt definite în Standardul de pregătire profesională şi curriculum aprobate prin OMEdC nr. 3171/30.01.2006,
OMEdC nr. 3172/30.01.2006, completate și modificate prin OMECI nr. 4857/31.08.2009.
Durata stagiilor de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaţionale este stabilită prin
planul-cadru de învăţământ, aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Competeneţele și conținuturile stagiului de
pregătire practică se regăsesc în curriculum elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru fiecare
calificare şi a planului de învăţământ elaborat şi aprobat de Ministerul Educaţiei.
În acest capitol sunt prezentate modulele practice pentru şapte dintre specializările abordate în cadrul
proiectului TRANSEL. Unele module de pregătire practică se regăsesc în planul cadru pentru diferite specializări.

11
2.1. TEHNICIAN ÎN TURISM
2.1.1. Clasa a IX-a

A. Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică:
DENUMIRE MODUL TOTAL ORE/AN DIN CARE: Nr. ore

Modulul 90 laborator tehnologic -
Curriculum în dezvoltare locală
Instruire practică 90
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 3 săptămâni 90
Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.

Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul
inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie “Rezolvarea de probleme” şi “Organizarea
locului de muncă” din standardul de pregătire profesională.
2.1.2. Clasa a X-a
A. Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică:

Modulul 90 laborator tehnologic -
Curriculum în dezvoltare locală
Instruire practica 90
Notă: În clasa a X-a pregătirea practică comasată CDL se poate desfășura cu preponderență la agenții
economici cu care unitatea de învățământ a încheiat convenție de practică.
Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ în parteneriat cu
agentul economic, cu aprobarea inspectoratului școlar, în vederea dobândirii unităților de competență cheie: “Tranziția
de la școală la locul de muncă” și “Lucrul în echipă” din standardul de pregătire profesională.
2.1.3. Clasa a XI-a
A. Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică

TOTAL Nr.
DENUMIRE MODUL DIN CARE:
ORE/AN ore
Igiena, securitatea muncii şi protecţia mediului 30 laborator tehnologic -
Operaţiuni tehnice ale agenţiei de turism stagii de pregătire 90 laborator tehnologic -
practică
B1. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul IGIENA, SECURITATEA MUNCII ŞI PROTECŢIA
MEDIULUI
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă individuale
UC15. C1 – Aplică legislaţia Legislaţia privind igiena şi securitatea muncii echipei de lucru
Igiena, privind igiena şi  Prezentarea legislaţiei privind igiena şi securitatea muncii echipei de
securitatea muncii securitatea muncii lucru:
şi protecţia - prin instructaje generale la locul de muncă;
mediului - prin instructaje curente, periodice;
- prin afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante, simboluri
 Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi
securitatea muncii:
- existenţa sau semnarea periodică a fişei individuale de instructaj;
- folosirea echipamentelor de lucru şi protecţie;
- existenta trusei de prim ajutor, a materialelor igienico-sanitare
specifice locului de muncă.
 Verificarea funcţionării sistemelor, dispozitivelor şi a condiţiilor de
igienă şi securitate a muncii: specifice locului de muncă in funcţie de
12
fiecare domeniu
C2 – Desfăşoară Activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea muncii

acţiuni de evitare a  Supravegherea activităţilor la locurile de muncă pentru evitarea
riscurilor privind riscurilor:
igiena şi securitatea - observarea şi verificarea activităţilor specifice locului de muncă;
muncii - observarea şi verificarea echipamentelor de protecţie;
- observarea şi verificarea truselor sanitare;
- observarea şi verificarea parametrilor de lucru;
- observarea şi verificarea sistemelor de siguranţă şi a posturilor de
prevenire a incendiilor
 Luarea măsurilor pentru evitarea riscurilor privind igiena şi
securitatea muncii: intervenţii specifice locului de muncă prin
înlăturarea factorilor de risc
Factori de risc: specifici activităţii şi locului de muncă
 Coordonarea echipei pentru rezolvarea situaţiilor provocate de
accidente:
- stabilirea sarcinilor;
- eliminarea cauzelor accidentelor;
- evacuarea accidentaţilor;
- anunţarea organelor abilitate.
C3 - Aplică măsuri de Măsuri de protecţie a mediului

protecţie a mediului  Identificarea surselor de poluare de la locul de muncă şi din
vecinătatea acestuia: substanţe chimice, deşeuri, ambalaje, diferite
noxe, radiaţii, poluanţi fonici, vibraţii
 Asigurarea mijloacelor pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a
efectelor:
- instruirea personalului;
- dotarea cu echipamente de protecţia mediului specifice activităţii
desfăşurate.
 Evaluarea activităţii echipei privind protecţia mediului: observare,
raportare, stimulare, feed-back
 Aplicarea de măsuri de prevenire a poluării mediului:eliminarea
materiilor prime şi materialelor poluante.
B2. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul OPERAŢIUNI TEHNICE ALE AGENŢIEI DE
TURISM
Unităţi de Competenţe
Conţinuturi tematice
U17. Operaţiuni C1. Studiază cererea şi Studierea cererii şi concurenţei de pe piaţă
tehnice ale concurenţa de pe piaţă  Identificarea segmentelor de clientelă după: criterii geografice,
agenţiei de turism demografice, psihologice, venituri, motivaţia călătoriei
 Factori care stimulează sau frânează circulaţia turistică: venituri
disponibile pentru turism, oferta turistică, preţuri, tarife, timp liber
 Preferinţe şi obiceiuri de călătorie privind: mijlocul de transport,
forme de cazare şi de alimentaţie, sezoane, durata medie a
sejurului, frecvenţa călătoriilor, destinaţii, forma de turism
 Întreprinderi concurente de pe piaţă: alte agenţii de turism,
companii de transport, organizaţii turistice cooperatiste, cluburi,
asociaţii
 Analizarea ofertei concurenţilor privind: servicii oferite, mijloace de
promovare folosite, tarife practicate, canale de distribuţie folosite

13
Vânzarea de bilete pentru transportul turistic
C2.Coordonează Informarea turiştilor în legătură cu avantajele oferite de fiecare
vânzarea de bilete modalitate de transport
pentru transportul  Avantaje: confort, tarife, orare, viteză, servicii suplimentare,
turistic numărul de bagaje acceptat, etc.
Completarea documentelor folosite la cumpărarea unui bilet de
avion
 Documente: fişa de rezervare, documentul de călătorie cu
funcţiuni multiple (MPD), excedentul de bagaje, rezervare bilet de
avion, bilete de identificare a bagajelor, asigurarea de sănătate,
biletul de avion, bilete pentru alte forme de transport turistic
Recomandarea apelării la un anumit tip de aranjament turistic
 Aranjamente:
- pentru transporturile rutiere: inclusive tour, transporturi turistice
combinate (fly and drive), package tour;
- pentru transporturile feroviare: aranjamentul RIT (RIT-I, RIT – IG,
RIT – GP, RIT – Y, RIT - YP);
- pentru transporturile aeriene: cursele de linie: inclusive tour,
partcharter; cursele charter: charter de grup, charter inclusive tour,
charter pentru uz propriu, charter specializat;
 Gestionarea biletelor de călătorie
Gestionare: chitanţă, Registrul de casă.
C3. Coordonează Vânzarea de servicii turistice
vânzarea de servicii  Cunoaşterea nevoii: ascultând, punând întrebări
turistice  Servicii turistice:
 izolate: de primire şi de acces;
 complexe: voiaje generice şi voiaje forfetare.
 Preţ de vânzare: pe baza devizului estimativ, ţinând cont de
costurile serviciilor de transport, de primire şi de agenţie;
 Evaluarea satisfacţiei: sondaje de opinie, fişierul clienţilor,
monitorizarea vânzărilor;
 Fişierul clientului: elemente de identificare, informaţii în legătură cu
sejururile, observaţii privind individualizarea cererii
C4. Asigură o Colaborarea cu prestatorii de servicii turistice
colaborare optimă cu  Obţinerea de informaţii pentru întocmirea programelor turistice
prestatorii de servicii privind: căi de acces, tarife, dotări, facilităţi oferite;
turistice  Clauze contractuale: obiectul contractului, durata, contingentul de
spaţii de cazare sau mijloace de transport, preţuri, clauze de
acces la contingent, clauze de plată, garanţia contractuală,
răspunderea contractuală;
 Promovarea serviciilor prestatorilor prin: cataloage, broşuri,
pliante, casete video, etc.
2.1.4. Clasa a XII-a
A.Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică/ Calificarea Tehnician în turism - Clasa a XII-a

Managementul calităţii 30 laborator tehnologic -
Relaţii publice în agenţia de turism 120 laborator tehnologic -

14
B1.Competenţe și conținuturi relevante pentru modul MANAGEMENTUL CALITĂŢII
UC13. C1.Realizează Planificarea calităţii produselor şi serviciilor
Managementul planificarea calităţii  Definirea nivelului de calitate acceptat: cerinţe privind calitatea,
calităţii proceselor şi a indici de calitate, indicatori de noncalitate (număr de produse livrate
produselor/ serviciilor cu defecte pe săptămână, numărul de servicii prestate
necorespunzător pe o perioadă de timp, numărul de zile necesare
pentru remedierea defectelor);
 Stabilirea resurselor necesare: umane, de timp, financiare,
materiale;
 Elaborarea planului de obţinere a calităţii proceselor şi
produselor/ serviciilor: stabilirea succesiunii etapelor de acţiune şi a
termenelor, repartizarea sarcinilor şi a responsabilităţilor
C2 – Monitorizează Monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor/ serviciilor
calitatea proceselor şi a  Supravegherea proceselor: activităţi, flux tehnologic, ciclul de
produselor/ serviciilor viaţă a produsului/serviciului;
 Prevenirea apariţiei defectelor: identificarea şi îndepărtarea
factorilor care determină apariţia defectelor;
 Analizarea calităţii proceselor şi produselor/ serviciilor:
compararea valorilor caracteristice de calitate cu standardele;
C3- Îmbunătăţeşte Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/ serviciilor
calitatea proceselor şi a  Analizarea datelor despre desfăşurarea proceselor şi despre
produselor/ serviciilor calitatea produselor/ serviciilor: pe baza datelor din analiza personală
şi a informaţiilor suplimentare obţinute de la angajaţi şi clienţi, prin
comunicare deschisă şi muncă în echipă, pentru identificarea
punctelor tari şi a punctelor slabe.
 Rezolvarea problemelor identificate:
o Probleme: neconformităţi, reclamaţii, insatisfacţia clientului,
deficienţe ale materiilor prime folosite, ale procesului de realizare
a produselor, ale atitudinii sau competenţelor profesionale ale
lucrătorilor.
o Rezolvare: remedierea defectelor produselor, dacă este
posibil; compensarea nemulţumirilor clienţilor, îmbunătăţirea
procesului, perfecţionare a personalului
 Stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţirea calităţii: realiste,
măsurabile, adaptate cu obiectivele generale ale întreprinderii.
B2. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul RELAŢII PUBLICE ÎN AGENŢIA DE TURISM
UC - 21 C1 – Contribuie la Identificarea publicului firmei de turism: intern (constituit din
Relaţii publice şi realizarea obiectivelor propriul personal) şi extern (clienţii, marele public, agenţiile de voiaj
de protocol de marketing ale firmei receptive, transportatorii, bancherii, societăţile de asigurare, camerele
de comerţ, uniunile patronale, organismele puterii publice etc.).
UC5 - Identificarea avantajelor relaţiilor publice, în raport cu
Comunicare C1 – Susţine prezentări publicitatea: orientare pe termen lung, caracter obiectiv mai
pe teme profesionale pronunţat, întărirea încrederii reciproce etc.
Selectarea obiectivelor de marketing: informarea publicului,
consolidarea credibilităţii, stimularea forţei de vânzare şi a
distribuitorilor, menţinerea cheltuielilor promoţionale la un nivel scăzut.
C2 – Identifică Caracterizarea mijloacelor de informare pentru publicul intern şi
mijloacele de informare cel extern al firmelor de turism:
pe care se bazează - intern: scrisori de informare, adrese şi note interne, rapoarte de
relaţiile publice gestiune, jurnale interne şi reviste de presă, seminarii, reuniuni şi
C3 – Elaborează conferinţe, sărbători ale firmei, manifestări cultural-sportive etc.
documente pe teme - extern: vizite ale jurnaliştilor, comunicate şi conferinţe de presă,
profesionale recepţii, jurnale, reviste sau buletine de informare, zile ale porţilor
deschise, crearea de evenimente, reuniuni, conferinţe, recepţii,
sponsorizări etc.
Selectarea mijloacelor de informare pentru o acţiune de PR: în
totalitate sau în diferite combinaţii, în funcţie de buget, public-ţintă,
15
interval de timp avut la dispoziţie etc.
C3 - Caracterizează Identificarea instrumentelor marketingului relaţiilor publice:
principalele instrumente publicaţiile, manifestările speciale, ştirile, discursurile, activităţile în
ale marketingului folosul public, mijloace de creare a identităţii
relaţiilor publice Realizarea sarcinilor compartimentului de relaţii publice: acordă
asistenţă la lansarea pe piaţă a unor produse noi; acordă asistenţă în
C1 – Susţine prezentări cadrul acţiunilor de repoziţionare pe piaţă a unui produs matur;
pe teme profesionale contribuie la creşterea interesului pentru o anumită categorie de
produse; realizează influenţarea anumitor grupuri-ţintă; apără
produsele care au întâmpinat proleme din partea publicului, creează
imaginea firmei într-un fel care se repercutează în mod favorabil
asupra produselor ei
Identificarea etapelor elaborării unui program de public relations:
C4 – Elaborează un cercetarea, acţiunea, comunicarea, evaluarea comunicării.
program de relaţii Alegerea mesajelor: ştiri, găzduirea de manifestări academice
publice importante, invitarea unor conferenţiari celebri, licitaţii, petreceri date
în locuri neobişnuite, serate de binefacere etc.
C3 – Elaborează Evaluarea rezultatelor: număr de expuneri prezentate în cadrul
documente pe teme mijloacelor de informare, studierea schimbărilor survenite în
profesionale conştientizarea/cunoaşterea/atitudinea faţă de produs, impactul
acţiunii de PR asupra vânzărilor şi profitului.
2.2. TEHNICIAN ÎN ACTIVITATI ECONOMICE
2.2.1. Clasa a IX-a
A.Plan de învăţământ - Stagii de pregătire practică

CDL - total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an
În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară cu preponderenţă la agentul economic, cu care
unitatea de învăţământ a încheiat convenţie de practică.
2.2.2. Clasa a X-a

CDL - total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an
În clasa a X-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.
agentul economic, cu aprobarea inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie “Tranziţia de
la şcoală la locul de muncă” şi “Lucrul în echipă” din standardul de pregătire profesională.
2.2.3. Clasa a XI-a
Igiena, securitatea muncii şi protecţia 30 laborator tehnologic -

mediului
Instrumente de plată 90 laborator tehnologic -
Total ore/an:30 ore/săptămână x 4 săptămâni 120

16
B1. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul IGIENA, SECURITATEA MUNCII ŞI PROTECŢIA
MEDIULUI
UC15. C1 – Aplică legislaţia Legislaţia privind igiena şi securitatea muncii echipei de lucru
Igiena, privind igiena şi  Prezentarea legislaţiei privind igiena şi securitatea muncii echipei de
securitatea şi securitatea muncii lucru:
protecţia mediului - prin instructaje generale la locul de muncă;
- prin instructaje curente, periodice;
- prin afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante, simboluri
 Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi
securitatea muncii:
- existenţa sau semnarea periodică a fişei individuale de instructaj;
- folosirea echipamentelor de lucru şi protecţie;
- existenta trusei de prim ajutor, a materialelor igienico-sanitare
specifice locului de muncă.
 Verificarea funcţionării sistemelor, dispozitivelor şi a condiţiilor
de igienă şi securitate a muncii: specifice locului de muncă in funcţie
de fiecare domeniu
C2 – Desfăşoară Activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea
acţiuni de evitare a muncii
riscurilor privind  Supravegherea activităţilor la locurile de muncă pentru evitarea
igiena şi securitatea riscurilor:
muncii - observarea şi verificarea activităţilor specifice locului de muncă;
- observarea şi verificarea echipamentelor de protecţie;
- observarea şi verificarea truselor sanitare;
- observarea şi verificarea parametrilor de lucru;
- observarea şi verificarea sistemelor de siguranţă şi a posturilor de
prevenire a incendiilor
 Luarea măsurilor pentru evitarea riscurilor privind igiena şi
securitatea muncii: intervenţii specifice locului de muncă prin
înlăturarea factorilor de risc
Factori de risc: specifici activităţii şi locului de muncă
 Coordonarea echipei pentru rezolvarea situaţiilor provocate de
accidente:
- stabilirea sarcinilor;
- eliminarea cauzelor accidentelor;
- anunţarea organelor abilitate.
C3 - Aplică măsuri de Măsuri de protecţie a mediului
protecţie a mediului  Identificarea surselor de poluare de la locul de muncă şi din
vecinătatea acestuia: substanţe chimice, deşeuri, ambalaje, diferite
noxe, radiaţii, poluanţi fonici, vibraţii
 Asigurarea mijloacelor pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a
efectelor:
- instruirea personalului;
- dotarea cu echipamente de protecţia mediului specifice activităţii
desfăşurate.
 Evaluarea activităţii echipei privind protecţia mediului: observare,
raportare, stimulare, feed-back
 Aplicarea de măsuri de prevenire a poluării mediului: eliminarea
materiilor prime şi materialelor poluante

17
B2. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul INSTRUMENTE DE PLATA
UC 25 C1 Caracterizează  Caracterizarea modalităţilor de plată
Instrumente de modalităţile de plată  identificarea modalităţilor de plată – în numerar, prin virament
plată. (transferul banilor dintr-un cont în altul), cu mijloace electronice (cărţi
magnetice),
 prezentarea instrumentelor de plată
- dispoziţie de plată/încasare cu numerar, ordin de plată, cec, cambie,
bilet la ordin, cărţi de plată,etc.
- structură, reguli de completare, menţiuni obligatorii, operaţiuni de
regres şi de protest, posibilităţi de transmitere (gir, cesiune de creanţă)
C2 Utilizează  utilizarea instrumentelor de plată

instrumente de plată  prezentarea circuitului instrumentelor de plată
 - în funcţie de clientul plătitor şi clientul beneficiar (local, intrajudeţean,
interjudeţean).
 completarea instrumentelor de plată - electronic sau manual,
respectând regulile de completare
 înregistrează în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând
instrumentele de plată

Managementul calităţii 30 laborator tehnologic -

Utilizarea calculatorului în contabilitate 60 laborator tehnologic 60
Instruire practica -
Statistică şi analiză economică 60 laborator tehnologic 60
Instruire practica -
B1. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul MANAGEMENTUL CALITĂŢII

UC13. C1.Realizează Planificarea calităţii produselor şi serviciilor
Managementul planificarea calităţii  Definirea nivelului de calitate acceptat: cerinţe privind calitatea,
calităţii proceselor şi a indici de calitate, indicatori de noncalitate (număr de produse
produselor/ serviciilor livrate cu defecte pe săptămână, numărul de servicii prestate
necorespunzător pe o perioadă de timp, numărul de zile
necesare pentru remedierea defectelor);
 Stabilirea resurselor necesare: umane, de timp, financiare,
materiale;
 Elaborarea planului de obţinere a calităţii proceselor şi
produselor/ serviciilor: stabilirea succesiunii etapelor de
acţiune şi a termenelor, repartizarea sarcinilor şi a
responsabilităţilor
C2. Monitorizează Monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor
calitatea proceselor şi  Supravegherea proceselor: activităţi, flux tehnologic, ciclul de
a produselor/ viaţă a produsului/serviciului;
serviciilor  Prevenirea apariţiei defectelor: identificarea şi îndepărtarea
factorilor care determină apariţia defectelor;
 Analizarea calităţii proceselor şi produselor/ serviciilor:
compararea valorilor caracteristice de calitate cu standardele;
C3. Îmbunătăţeşte Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor

calitatea proceselor şi  Analizarea datelor despre desfăşurarea proceselor şi despre

18
a produselor/ calitatea produselor/ serviciilor: pe baza datelor din analiza
serviciilor personală şi a informaţiilor suplimentare obţinute de la angajaţi
şi clienţi, prin comunicare deschisă şi muncă în echipă, pentru
identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe.
 Rezolvarea problemelor identificate:
o Probleme: neconformităţi, reclamaţii, insatisfacţia
clientului, deficienţe ale materiilor prime folosite, ale
procesului de realizare a produselor, ale atitudinii sau
competenţelor profesionale ale lucrătorilor.
o Rezolvare: remedierea defectelor produselor,
dacă este posibil; compensarea nemulţumirilor clienţilor,
îmbunătăţirea procesului, perfecţionare a personalului
 Stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţirea calităţii: realiste,
măsurabile, adaptate cu obiectivele generale ale întreprinderii.
B2. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN

CONTABILITATE
UC 24 Utilizarea C1 Aplica strategii de Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă
calculatorului în îmbunătăţire a prin utilizarea softului specializat
contabilitate activităţii la locul de  identificarea tipurilor de softuri specializate necesare locului de
muncă prin utilizarea muncă - pentru gestiunea mijloacelor fixe,pentru gestiunea
softului specializat stocurilor, clienţi, furnizori calculul salariilor,evidenţă încasări şi
plăţi pentru obţinerea registrului de casă
 evaluarea softurilor identificate - avantaje /dezavantaje, preţ,
timp de operare, viteza de lucru, calitatea informaţiilor
rezultate, accesibilitatea softului.
C2 Analizează Analizarea structurii softului

structura softului  instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de
utilizare a softului
 identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre, iconuri
 accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la
tastatură sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de
prezentare a programului.
C3 Implementează Implementarea softul specializat la locul de muncă
softul specializat la  pregătirea documentelor ce urmează a fi prelucrate - sortarea
locul de muncă pe categorii de evenimente şi tranzacţii şi perioade de
înregistrare,
 introducerea datelor din documentele pentru - vânzări
(comenzi, avize de expediţie, facturi, chitanţe fiscale, încasări
client), pentru cumpărări (comenzi,note de recepţie şi
constatare de diferenţe, facturi, chitanţe fiscale, plăţi furnizori)
fără a greşi sumele, respectând datele de identificare ale
documentului
 derularea programului - utilizând comenzile conform
subsistemului informatic
 listarea situaţiilor necesare - pe ecran sau pe hârtie
 evaluarea performantelor - în funcţie de calitatea informaţiilor
şi a situaţiilor finale obţinute

19
B3. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul STATISTICĂ ŞI ANALIZĂ ECONOMICĂ
UC 22. Statistică C1. Sistematizează Datele elementare şi sistematizarea lor
şi analiză date elementare  Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice,
economică reviste, broşuri, documente de evidenţă, experienţa proprie, a
grupului de prieteni sau cunoscuţi
 Centralizarea datelor elementare: simplă sau pe grupe
 Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale
C2. Analizează Distribuţii

distribuţii  Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media, mediana,
modulul
 Caracterizarea distribuţiei rezultate: structură, omogenitate,
formă
 Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie,
asimetrie, omogenitate, eterogenitate
 Reprezentarea grafică a distribuţiei rezultate: histograma,
poligonul frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor,
dreptunghiul si cercul de structura
C3. Determină Dinamica fenomenelor economice
dinamica  Calcularea şi interpretarea indicatorilor seriilor dinamice:
fenomenelor absoluţi, relativi şi medii
economice  Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: diagrama prin
coloane, benzi, cronograma
 Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul
echipamentului de specialitate: indicii volumului fizic, indicii
preţului, indicii valorii
 Interpretarea indicilor individuali şi de grup: verificarea relaţiilor
care exista între indici şi între modificările absolute
C4. Analizează Indicatori economici la nivelul agentului economic

indicatorii economici  Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului
de la nivelul agentului economic: ai potenţialului intern, ai cheltuielilor şi indicatori
economic valorici de rezultate
 Interpretarea indicatorilor calculaţi: caracterizarea structurii şi a
dinamicii,extrapolarea trendului
 Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma,
poligonul frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor,
dreptunghiul şi cercul de structură
2.3. TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI
2.3.1. Clasa a IX-a

Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală
Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an
În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.
2.3.2. Clasa a X-a

În clasa a IX-a pregătirea practică comasată CDL se poate desfășura cu preponderență la agenții economici cu
care unitatea de învățământ a încheiat convenție de practică. Denumirea și conținutul modulului/modulelor vor fi stabilite
de unitatea de învățământ în parteneriat cu agentul economic, cu aprobarea inspectoratului școlar, în vederea dobândirii
unităţilor de competenţe cheie “Tranziția de la școală la locul de muncă” şi “Lucrul în echipă” din standardul de pregătire
profesională.
2.3.3. Clasa a XI-a
A. Plan de învățământ - Stagii de pregătirepractică

20
Poluarea şi protecţia mediului 150 laborator tehnologic 30

B.Competenţe și conținuturi relevante pentru modul POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
Unitatea de Comptenţe Conţinuturi

3. Managementul 3.1 Creează şi  Ascultare activă: urmăreşte interlocutorul, nu întrerupe
relaţiilor menţine relaţii interlocutorul, preia argumentele interlocutorului
interpersonale profesionale  Dialog constructiv: oferă sugestii, ascultă sugestiile celorlalţi,
formulează propuneri consensuale; exprimă un feedback pozitiv;
cade de acord; face distincţie între fapte, opinii şi sentimente
 Relaţii de cooperare: suport pentru dezvoltarea profesională a
membrilor grupului, încredere în deciziile luate de grup, discutarea
deschisă a iniţiativelor, analiza critică si evaluarea opiniilor în grup
 Modalităţi de îmbunătăţire: factori determinanţi: personali, psiho-
sociali, contextuali; metode de identificare a modalităţilor de
îmbunătăţire: observare, analiza unor indicatori de coeziune
socială, interviuri, culegere de mărturii, motivare, încurajare,
integrare, redefiniri de rol, evitarea jocurilor de putere
3.2 Gestionează  Surse de conflict: neînţelegeri, interese şi obiective opuse/diferite
conflicte  Modalităţi de rezolvare: renunţarea, forţarea, aplanarea,
compromisul, confruntarea, feedback legat de performanţă şi
acceptare
 Mediere: ascultă părţile aflate în conflict şi le antrenează în
adoptarea unei modalităţi de rezolvare
3.3 Gestionează  Factori interesaţi: persoanele implicate direct sau indirect în conflict
aşteptările factorilor  Roluri funcţionale: în calitate de manageri, colegi, clienţi
interesaţi  Interese: personale, psiho-sociale, contextuale
 Anticipare şi satisfacere: asimilarea rolului factorilor interesaţi,
comunicarea cu factorii interesaţi prin întrebări şi ascultare activă
14. Poluarea şi 14.1 Monitorizează Surse de poluare a apelor:
protecţia mediului fenomenul de poluare - naturale, artificiale, continue, discontinue, accidentale, organizate,
a apei neorganizate
- pe ramuri industriale: agricultură, zootehnie, transporturi, activităţi
menajere
Agenti poluanti:
- fizici, chimici (organici si anorganici), biologice, termici, solizi,
lichizi, gazosi
Mod de dispersie a poluantilor:
- evacuare in emisar, curenţi transversali, turbulenţa, scurgeri in sol
Impactul poluării apelor asupra mediului:
- asupra organismelor
- eutrofizarea apelor
14.2.Monitorizează Surse de poluare a aerului:
fenomenul de poluare - naturale şi artificiale
a aerului - fixe şi mobile
- procese industriale, combustie, agricultura, mijloace de transport
Agenţi poluanţi ai aerului
- după starea de agregare
- după acţiunea asupra organis –mului
Mod de dispersie a poluanţilor:
- vântul, calmul atmosferic,
turbulenţa, umiditatea aerului, temperatura.
Impactul poluării aerului asupra mediului:
- asupra organismului: boli profesionale, intoxicaţii, alergii
boli cancerigene
- asupra vegetaţiei, apei, solului
14.3.Monitorizează Surse de poluare a solului:
21
fenomenul de poluare - interioare, exterioare
a solului - reziduri menajere, industriale, agrozootehnice, radioactive
Agenţi poluanţi ai solului
- reziduuri solide, lichide,
- substanţe radioactive
- microorganisme patogene
Mod de dispersie a poluanţilor:
- direct, indirect
Impactul poluării solului asupra mediului:
- contaminarea om- sol-om
- efecte asupra mediului eroziunea, sărăturarea
14.4 Controlează Instalaţii de epurare mecanică a apelor uzate
aplicarea măsurilor - grătare rare şi fine
de protecţie a calităţii - grătare fixe, demontabile şi mobile
apelor - grătare cu curăţire manuală şi mecanică
- site bandă,
- Deznisipatoare orizontale şi verticale
- Deznisipatoare cu curăţire manuală şi mecanică
- Separatoare pentru grăsimi libere şi în stare coloidală , pentru
gudroane
- Decantoare orizontale şi verticale cu funcţionare continuă şi
intermitentă
Instalaţii de epurare chimică a apelor uzate
- gospodăria de reactrivi, camera de amestec, camera de reacţie,
bazinele de decantare
Instalaţii de epurare biologică a apelor uzate
- peliculă biologică din biofiltre
- Biofiltre cu funcţionare continu
şi discontinuă
- Epurarea cu nămol activ, bazine de aerare pneumatice, mecanice
şi mixte
14.5 Controlează Metode şi mijloace de purificare a aerului:
aplicarea măsurilor - Fizice:uscate,umede,combinate
de protecţie a calităţii - Chimice:prin spalare, reducere, separare, absorbţie, adsorbţie
aerului Reţinerea suspensiilor solide:
- Camere de liniştire, cicloane, filtre, scrubere
Reducerea oxizilor de azot
- Tratarea oxizilor de azot pe cale uscată şi umedă

Metode pentru desulfurare:
-înainte si după combustie, prin absorbţie
Legislaţie:
-Legea 137/ 1995 cap. III, secţiunea a 2-a
14.6 Controlează Distrugeri:
aplicarea măsurilor Eroziune de suprafaţă, alunecări, prăbuşiri,
de protecţie a calităţii acidifierea, sărăturarea, exces de umiditate
solului Prevenire:
Lucrări specifice- arătura în spinări, parcele cu gropi
Legislaţie:
Legea 137/ 1995 Cap.II secţiunea a 3-a, cap.III, secţiunea a3-a
14.7. Interpretează Efecte majore:
efectele majore ale -efectul de seră, ploile acide, degradarea stratului de ozon
poluării mediului Cauzele:
-gaze de seră, SO2 , NOx , gaze cu conţinut de carbon, azot,
clor, brom, hidrogen,
Impactul:
-Încălzirea planetei şi consecinţele care decurg din aceasta, poluarea
apelor şi solului, poluarea de natură radiantă, maladii infecţioase
Organizaţii:
naţionale - APM, MAPAM
internaţionale- UNESCO, FAO, AIEA, OMS, UICN,
Convenţii internaţionale
22
Conferinţa de la Stockholm 1972, Convenţia de la Viena, Protocolul de
la Montreal, Convenţia Cadru pentru Schimbări climatice 1992,
Conferinţa de la Rio de Janeiro 1992, protocolul de la Kyoto 1997

Supravegherea şi controlul calităţii mediului în 30 laborator tehnologic -

ecosistemele antropizate
Supravegherea şi controlul calităţii aerului 60 laborator tehnologic -
Chimia şi biologia apelor naturale 60 laborator tehnologic -
B1. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII

MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE
Unitate de Competenţe
Conţinuturi
5. Comunicare 5.2. Moderează  Pregătire: agendă, structură, tipul situaţiei, nevoile interlocutorului,
dezbateri şi şedinţe tipul interlocutorului (colegi, clienţi, furnizori, alte persoane), luări de
cuvânt, întrebări posibile, compromisuri posibile, consensul vizat
 Teme: ştiinţifice, tehnice, sociale
 Participare: face observaţii constructive, are în vedere obiectivul
propus, raţionează, dă dovadă de receptivitate
 Respectare: ascultă cu atenţie, invită interlocutorul să vorbească,
încurajează discuţia prin întrebări, argumente, aprobări, acceptă opinii
diferite de cele proprii, nu face discriminări
 Exprimare: concisă, clară, conciliantă, corectă din punct de vedere
lingvistic şi gramatical
 Prezentare: sumar al ideilor abordate şi al reacţiilor la ele
5.3. Elaborează  Funcţie: instrucţiuni, manuale, scrisori sau rapoarte
documente pe teme  Pregătire: stiluri şi forme corespunzătoare anumitor scopuri şi
profesionale audienţe, organizarea materialului
 Claritate şi acurateţe: norme ortografice şi de punctuaţie, reguli
gramaticale, coerenţă, folosirea imaginilor, a schemelor, graficelor şi
diagramelor
 Verificare: corectarea, redactarea, editarea textului
17. Supravegherea 17.1.  Necesitate: eşecul agriculturii industriale, degradarea solurilor, poluarea
calităţii mediului în Implementează apelor, contaminarea cu pesticide, contaminarea cu reziduuri agrochimice
ecosistemele conceptul de  Origini şi dezvoltare: "Agricultural Testament" - A. Howard, politica
antropizate dezvoltare durabilă UE
şi agricultură  Practici: sisteme de rotaţie de lungă durată, lucrări puţin profunde,
ecologică cultivarea de varietăţi şi soiuri locale, restaurarea vechilor practici
antierozive, fertilizarea organică, lupta naturală împotriva paraziţilor
 Avantaje: cheltuieli reduse, beneficii mai mari, calitatea produselor,
stabilitatea producţiei, eliminarea poluării generalizate
17.2. Monitorizează  Modificări climatice: histograme comparative ale temperaturilor şi
efectele antropizării precipitaţiilor din diverse zone ale Terrei
asupra  Încălzirea globală: modificarea alternanţei anotimpurilor, creşterea
ecosistemelor nivelului Oceanului Planetar, hazarde naturale( cicloane, tsunami)
naturale  Distrugerea biodiversităţii: pădurile tropicale şi subtropicale

23
Unitate de Competenţe
Conţinuturi
17.3. Evaluează  Studiu de impact: etape, structura unui raport de evaluare, metode şi
impactul ecologic al tehnici de evaluare
antropizării  Analize de risc industrial şi urgenţe de mediu: modalităţi de evaluare
a riscului ecologic
 Legislaţie: Legea 137/1995, cap.III, secţiunea 5
B2. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII

AERULUI
Competenţe
Unitate de competenţă Conţinuturi
individuale
20.Supravegherea şi 20.1. Recoltează probeInstrumente, dispozitive: flacoane închise, aspirator, conimetrul
controlul calităţii aeruluide aer Zeiss, vase de sticlă şi de material plastic
 Determinare: reometre, rotametre, gazometre
 Corecţie de volum: formule de calcul
 Marcare: etichetarea flacoanelor
 Înregistrare: fişa de recoltare
20.2.Monitorizează Poluanţi cu acţiune iritantă: Bioxid de sulf (metoda nefelometrică),
calitatea aerului bioxid de azot (metoda spectrofotometrică), amoniacul (metoda
spectrofotometrică), pulberi sedimentabile şi in suspensie
 Poluanţi cu acţiune asfixiantă: hidrogen (sulfurat spectrofotometric)
 Poluanţi cu acţiune sistemică: Pb, Hg (metoda spectrofotometrie cu
absorbţie atomică)
 Poluanţi cu acţiune cancerigenă: hidrocarburi policiclice( metoda
cromatografică), arsen (metoda spectrofotometrică)
 Interpretare: fişa de recoltare, indicatori de calitate a aerului
20.3.Prognozează Mişcări de aer: Vânt, curenţi ascendenţi şi descendenţi, instabilitatea
dispersia poluanţilor atmosferică
în funcţie de  Fenomene meteorologice: Precipitaţii, viscol, vijelie
evoluţia  Fenomene ce produc stagnarea: Ceaţă, inversiuni termice in straturile
parametrilor inferioare ale atmosferei
meteorologici
B3. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE
Competenţe
individuale
15.Chimia şi biologia 15.1. Evidenţiază  Compararea tipurilor de ape naturale (pH, O2 dizolvat, conţinut de
apelor naturale modul de săruri; ape de suprafaţă, de adâncime)
desfăşurare a vieţii  Flora apelor stătătoare şi curgătoare (Alge: Scenedesmus,
în apele naturale Cladophora, Anabaena Oscillatoria; Cormophite:Elodea,
Myriophillum, stuf, papură)
 Fauna apelor stătătoare şi curgătoare ( Vorticella, Paramoecium,
Amoeba, Tubifex, Hirudo, Daphnia, Limnaea, Anodonta, Astacus,
Dytiscus, Libellula, peşti )
 Determinatoare de floră, faună
15.2. Corelează  Compoziţia chimică: substanţe minerale, gaze dizolvate, substanţe
proprietăţile fizice organice,pH
cu proprietăţile  Însuşiri organoleptice: culoare, gust, miros
chimice ale apelor  Proprietăţi fizice: transparenţă, temperatură, densitate, vâscozitate
naturale  Tipuri de ape: lac, râu, fântână, izvor, apă curentă (analize comparative)
15.3. Determină  Indicatori biologici:
indicatorii biologici - Fe: Crenothrix polyspora, Leptotrix ochracea, Anthophysa vegetans
ai apelor naturale - Ca: Elodea, Myriophillum
- H2S: Beggiatoa alba, Metopus sp
- NaCl: Navicula, Nitzschia, Artemia
Salina
- Impurificarea organică: Paramoecium, Tubifex, Oscillatoria, Vorticella,
Stentor, Cladophora, Elodea, Planaria, Perla, Rhyacophila
 Corelare:

24
Competenţe
individuale
- indicatori biologici - consum biochimic de O2
- Indicatori biologici - pH
- Indicatori biologici - gaze dizolvate
 Grad de eutrofizare: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, hipertrof
15.4. Protejează  Reglementări: standarde ISO, Legea 107/1996
calitatea apelor  Zone protejate: Parcul Naţional Lunca Mureşului, Rezervaţia Biosferei
naturale Delta Dunării
 Specii ocrotite: egreta, pelicanul cufundacul, stârcul, pescăruşul albastru
 Teste ecotoxicologice: Scenedesmus
15.5. Efectuează  Determinarea vitezei: morişca, flotori, deversori hidrometrici
măsurători şi  Determinarea adâncimii: tija, sonda mecanică, ultrasonică
observaţii  Determinarea debitului: morişca, flotori, deversori hidrometrici
hidrometrice
2.4. TEHNICIAN METROLOG
2.4.1. Clasa a IX-a

În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică este un CDL (currriculum in dezvoltare locala), se desfăşoară în
atelierele şcoală iar denumirea şi conţinutul modulului sunt stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul anual al
Inspectoratului Scolar Judetean/ISMB.
Programa este conceputa astfel incat sa asigure dobândirea unităţilor de competenţe cheie din standardul de
pregătire profesională (SPP):
 Rezolvarea de probleme
 Organizarea locului de muncă.

Modulul V. CDL. Probleme specifice instruirii 90 ore laborator tehnologic -

practice in domeniul electric
2.4.2. Clasa a X-a

În clasa a X-a stagiul de pregătire practică este un CDL (currriculum in dezvoltare locala), se desfăşoară în
atelierele şcoală iar denumirea şi conţinutul modulului sunt stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul anual al
Inspectoratului Scolar Judetean/ISMB.
Programa este conceputa astfel incat sa asigure dobândirea unităţilor de competenţe cheie din standardul de
pregătire profesională (SPP):
 Pregatirea pentru integrarea la locul de munca,
 Tranzitia de la scoala la locul de munca,
 Satisfacerea cerintelor clientilor.
A.Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică

Modulul IV. CDL. Aplicatii practice de baza in 90 ore laborator tehnologic -

domeniul electric

25
2.4.3. Clasa a XI-a
Modulul VII. Sanatatea si securitatea muncii 48 laborator tehnologic 24

Modulul IX. Circuite electronice 72 laborator tehnologic 24
B1. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

12. Sanatatea si 12.1. Aplică legislaţia Măsuri de eliminare a riscurilor la locul de muncă: instructaje,
securitatea muncii privind securitatea şi utilizarea documentaţiei legislaţiei în vigoare specifice domeniului
sănătatea la locul de - instructaje iniţiale,curente şi periodice
muncă, prevenirea şi - documente de informare: fişe,afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante,
stingerea incendiilor. instrucţiuni de lucru.
Măsuri de igienă şi protecţia muncii
- fişa individuală de instructaj
- echipamente de lucru şi echipamente individuale şi colective de protecţie
- trusă de prim ajutor
- materiale igienico-sanitare
- materiale şi mijloace de stingere a incendiilor
Sisteme şi dispozitive de protecţie.
- individuale şi colective specifice locului de muncă.
Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea incendiilor:
- apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2
12.2. Planifică acţiuni Locuri de muncă periculoase specifice domeniului.
de evitare si de Situaţii deosebite şi factorii de risc de la locul de muncă
reducere a riscurilor - situaţii de risc: perturbări funcţionale, defecţiuni ale utilajelor,
identificate la locul de nerespectarea principiilor ergonomice, comportament
muncă necorespunzător al lucrătorului la locul de muncă, starea fizică şi
psihică necorespunzătoare a lucrătorului
- accidente de muncă
- boli profesionale
- avarii
- incendii şi explozii
Echipamente de lucru şi de protecţie specifice locului de muncă.
12.3. Coordonează . Primul ajutor în caz de accident.
activităţile în caz de - trusa de prim ajutor
accident Planul de acţiune în caz de accident la o situaţie dată.
- eliminarea cauzelor
- evacuarea accidentaţilor
- anunţarea organelor abilitate, în funcţie de tipul accidentului
Sarcinile în caz de accident ale echipelor de intervenţie.
- individuale
- de grup
B2. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul CIRCUITE ELECTRONICE

21. Sisteme 21.1.Identifică tipuri Circuite electronice de tip analogic:
electronice de circuite electronice -surse de alimentare
-amplificatoare: de tensiune, de curent, de putere
-oscilatoare: RC, LC
-modulatoare/ demodulatoare
Circuite electronice de tip digital:
-circuite digitale: porţi logice, codificatoare/ decodificatoare,
multiplexoare/ demultiplexoare
-circuite integrate: numărătoare, memorii, microcontrolere
dispozitive de afişaj electronic
26
21.2.Evaluează Parametri specifici circuitelor electronice:
performanţele -pentru surse de alimentare: tensiuni, curenţi, puteri nominale
circuitelor electronice -pentru amplificatoare: amplificare
-pentru oscilatoare: domeniu de frecvenţă, frecvenţa de oscilaţie
-pentru circuite logice: valori minime şi maxime de tensiune şi curent
la intrare/ ieşire
Mărimi de măsurat:
-tensiuni, curenţi, impedanţe, puteri electrice, frecvenţe, amplificări
Aparate de măsură şi control adecvate:
-multimetru, frecvenţmetru, osciloscop
21.3.Conectează Echipamente/ instalaţii specifice domeniului
circuite electronice în -de electroalimentare
echipamente şi -de amplificare în curent sau tensiune
instalaţii -de generare a semnalelor electrice
-de modulare/ demodulare a semnalelor electrice
-de reglare automată
-de comandă şi control
3.Managementul 3.1. Creează şi Realizează dialog constructiv şi relaţii de cooperare pe durata
relaţiilor menţine relaţii lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor electronice
interpersonale profesionale în echipamente/ instalaţii specifice domeniului;
Susţine munca în echipă şi aplicǎ modalităţi de îmbunătăţire a
relaţiilor interpersonale pe durata desfǎşurǎrii lucrărilor practice de
măsurare şi conectare a sistemelor electronice în echipamente/
instalaţii specifice domeniului.

Modulul VI. Intretinere planificata 50 laborator tehnologic 15

Modulul VII. Detectarea defectelor 50 laborator tehnologic 15
Modulul VIII. Verificarea metrologica si 50 laborator tehnologic 30
etalonarea mijloacelor de masura Instruire practica 20
B1. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul INTRETINERE PLANIFICATA

17. Intretinere 17.1. Programează Obiective: prescriptii tehnice (plan de întreţinere, metodologii, norme,
planificata activitatea de normative, carti tehnice, cataloage, reglementari.
întreţinere. Sarcini: responsabilitati din fisa postului, fisa de activitate.
Documentatie: centralizator – lucrări de întreţinere
17.2. Monitorizează Lucrări de întreţinere specifice domeniului:
lucrările de întreţinere. - întreţinere curentă;
- întreţinere planificată .
Necesarul de resurse:
- resurse materiale;
- SDV-uri;
- AMC-uri.
17.3.Urmăreşte respectarea Documentaţie tehnică: instructiuni, carti tehnice, cataloage,
normelor de întreţinere a documentatie tehnica de firma, normative, fişe de evaluare a lucrarilor
echipamentelor şi conform standardelor.
instalaţiilor.
B2. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul DETECTAREA DEFECTELOR

27
23. Detectarea 23.1. Selecteaza Metode de control:
defectelor metode de control al - vizual pentru defecte macroscopice;
semifabricatelor, - cu instrumente şi aparatură obişnuită (pentru determinarea uzurilor,
pieselor, sistemelor durităţii, fisurilor microscopice, răsucirilor);
tehnice - cu instrumente şi dispozitive speciale (pentru determinarea uzurii
roţilor dinţate, rulmenţilor, al elasticităţii arcurilor, segmenţilor);
- defectoscopic nedistructiv ( cu lichide penetrante, cu radiatii Gamma,
ultrasonic, magnetic, cu aparate de măsură electrice).
Mijloace si aparate de masura si control: lupa, subler, comparator,
micrometru, ruleta, calibre, microscop
metalografic, lichide penetrante, surse de radiatii, contoare pentru
radiatii, pulberi magnetice, megohmetru, termometre, pirometre,
manometre.
23. 2. Depisteaza Defecte:
defectele - defecte macroscopice: abateri dimensionale si de forma, de
semifabricatelor, suprafata;
pieselor, sistemelor - defecte microscopice: de structura interna, incluziuni metalice si
tehnice nemetalice, pori, fisuri, segregatii;
defecte de functionare.
Cauze:
- abateri de la tehnologiile de elaborare a materialelor;
- abateri de la tehnologiile de fabricatie exploatare necorespunzatoare
a sistemelor tehnice.
23. 3. Efectueaza Metode de control:
controlul - nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu lichide penetrante , cu
semifabricatelor, radiatii Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de masura
pieselor, sistemelor electrice).
tehnice Norme de sanatate si securitate a muncii: utilizarea echipamentului
de protectie adecvat metodei de lucru, verificarea integritatii si
functionarii mijloacelor si aparatelor utilizate,
respectarea normelor de lucru.
Evaluarea controlului:
compararea cu normele si standardele in vigoare, cu fisele
tehnologice.
Rezultatele controlului:
semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzator calitativ, remediabil /
rebut.
B3. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul VERIFICAREA METROLOGICA SI ETALONAREA

MIJLOACELOR DE MASURA
27. Verificarea şi 27.1.Utilizează Mijloace de măsurare: pentru mărimi:
etalonarea documentaţia tehnică în mecanice, electrice, fizico-chimice, termice.
mijloacelor de vederea verificării Mijloace moderne de comunicare: internet, web-site-uri specializate
măsură şi control mijloacelor de măsură şi pentru actualizarea documentaţiei.
control
Selectează AMC: corelate cu metoda de verificare şi mijlocul de
27.2. Realizează
măsurare.
verificarea metrologică
Documentaţie: NTM specifice.
a mijloacelor de măsură
27.3. Etaloneaza si Mijloace de măsurare: pentru mărimi: mecanice, electrice, fizico-
regleaza aparatele de chimice, termice
masura si control Certificate de etalonare:conform normelor în vigoare.

28
2.5. TEHNICIAN TRANSPORTURI
2.5.1. Clasa a XI-a
În clasa a IX- pregătirea practică comasată se realizează în cadrul unui CDL (currriculum in dezvoltare locala)
care se desfăşoară în atelierele şcoală. Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de
învăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii a două dintre unităţile de competenţe cheie din
standardul de pregătire profesională:
- Rezolvarea de probleme şi
- Organizarea locului de muncă
2.5.2. Clasa a X-a

În clasa a IX- pregătirea practică comasată se realizează în cadrul unui CDL (currriculum in dezvoltare locala)
care se poate desfăşura cu preponderenţă la agenţii economici cu care unitatea de învăţământ a încheiat convenţie
practică. Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ în parteneriat cu
agentul economic, cu aprobarea inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie: „Lucrul în
echipă”, „Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă” şi „Tranziţia de la şcoală la locul de muncă” din standardul de
pregătire profesională.
Total ore/an = 3 săptămâni/an x 30 ore/săptămână = 90 de ore/an
2.5.3. Clasa a XI-a
A. Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică - Anexa 3 OMECI Nr 3423/18.03.2009

Modulul VIII. Sanatatea si securitatea 48 laborator tehnologic 24

muncii
Modulul IX. Circuite electronice 72 laborator tehnologic 24
Total ore/an:ore/săptămână 30x5=120 săptămâni 5
B1. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII
Unitatea de Competenţe
competenţe individuale
12.Sănătatea şi 12.1. Aplică legislaþia  Măsuri de eliminare a riscurilor la locul de muncă: instructaje,
securitatea muncii privind securitatea şi utilizarea documentaţiei legislaţiei în vigoare specifice domeniului
sănătatea la locul de - instructaje iniţiale,curente şi periodice
muncă, prevenirea şi - documente de informare: fişe,afişe, filme, cataloage, broşuri,
stingerea incendiilor. pliante, instrucţiuni de lucru.
 Măsuri de igienă şi protecţia muncii
- fişa individuală de instructaj
- echipamente de lucru şi echipamente individuale şi
colective de protecţie
- trusă de prim ajutor
- materiale igienico-sanitare
- materiale şi mijloace de stingere a incendiilor
 Sisteme şi dispozitive de protecţie.
 Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea incendiilor:
- apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2
12.2.Planifică acţiuni  Locuri de muncă periculoase specifice domeniului.
de evitare si de
reducere a riscurilor  Situaţii deosebite şi factorii de risc de la locul de muncă
identificate la locul de - situaţii de risc: perturbări funcţionale, defecţiuni ale utilajelor,
muncă. nerespectarea principiilor ergonomice, comportament
necorespunzător al lucrătorului la locul de muncă, starea fizică şi
psihică necorespunzătoare a lucrătorului
- accidente de muncă
- boli profesionale
29
Unitatea de Competenţe
- avarii
- incendii şi explozii
12.3.Coordonează  Echipamente de lucru şi de protecţie specifice locului de muncă.
activităţile în caz de  Primul ajutor în caz de accident.
accident. - trusa de prim ajutor
 Planul de acţiune în caz de accident la o situaţie dată.
- eliminarea cauzelor
- evacuarea accidentaţilor
- anunţarea organelor abilitate, în funcţie de tipul accidentului
 Sarcinile în caz de accident ale echipelor de intervenţie.
- individuale
- de grup
B2. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul CIRCUITE ELECTRONICE

21. Sisteme 21.1.Identifică tipuri  Circuite electronice de tip analogic:
electronice de circuite -surse de alimentare
electronice -amplificatoare: de tensiune, de curent, de putere
-oscilatoare: RC, LC
-modulatoare/ demodulatoare
 Circuite electronice de tip digital:
multiplexoare/ demultiplexoare
-circuite integrate: numărătoare, memorii, microcontrolere
-dispozitive de afişaj electronic
21.2.Evaluează  Parametri specifici circuitelor electronice:
performanţele -pentru surse de alimentare: tensiuni, curenţi, puteri nominale
circuitelor electronice -pentru amplificatoare: amplificare
-pentru oscilatoare: domeniu de frecvenţă, frecvenţa de oscilaţie
-pentru circuite logice: valori minime şi maxime de tensiune şi curent la
intrare/ ieşire
 Mărimi de măsurat:
-tensiuni, curenţi, impedanţe, puteri electrice, frecvenţe, amplificări
 Aparate de măsură şi control adecvate:
-multimetru, frecvenţmetru
-osciloscop
21.3.Conectează  Echipamente/ instalaţii specifice domeniului
circuite electronice în -de electroalimentare
echipamente şi -de amplificare în curent sau tensiune
instalaţii -de generare a semnalelor electrice
-de modulare/ demodulare a semnalelor electrice
-de reglare automată
-de comandă şi control
3. Managementul 3.1. Creează şi  Realizează dialog constructiv şi relaţii de cooperare pe durata
relaţiilor menţine relaţii lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor electronice în
interpersonale profesionale echipamente/ instalaţii specifice domeniului;
 Susţine munca în echipă şi
aplicǎ modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale pe durata
desfǎşurǎrii lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor
electronice în echipamente/ instalaţii specifice domeniului.

30
2.5.4. Clasa XII
A.Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică - Anexa 3 OMECI Nr 3423/18.03.2009
Modulul VI. Întreţinere planificată 50 Laborator tehnologic 15

Modulul VII. Detectarea defectelor 50 Laborator tehnologic 15
Modului VIII. Exploatarea tehnică a 50 Laborator tehnologic 30
mijloacelor de transport Instruire practica 20
Total ore/an:ore/săptămână 30x5 săptămâni = 150 ore
B1. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul INTRETINERE PLANIFICATA

17.Întreţinere 17.1. Programează Documente tehnice pentru punerea în practică a planului de
planificată activitatea de întreţinere în funcţie de specificul domeniului:
întreţinere importanţa activităţii de întreţinere
plan de întreţinere
stabilirea succesiunii lucrărilor de întreţinere
Termenelor de realizare a obiectivelor:
durata de execuţie a lucrărilor de întreţinere
cunoaşterea datei scoaterii din funcţiune a echipamentului
norme, normative, cărţi tehnice, reglementări
Sarcini pentru executarea lucrărilor de întreţinere:
sarcinile specifice domeniului
condiţii de muncă
fluxului informaţional
Documente de serviciu:
centralizator – lucrări de întreţinere
documente de evidenţă a lucrărilor de întreţinere
evidente ale perioadelor de funcţionare a echipamentelor incluse în
procesul de întreţinere
17.2. Monitorizează Lucrări de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţiilor specifice
lucrările de întreţinere domeniului:
întreţinere curentă
întreţinere planificată
Necesarul de resurse pentru executarea lucrărilor:
resurse materiale
SDV-uri
AMC-uri
Coordonarea executării lucrărilor de întreţinere conform
planificărilor:
repartizarea resurselor umane
repartizarea resurselor materiale
succesiunea lucrărilor de întreţinere
controlul lucrărilor executate
17.3. Urmăreşte Norme de exploatare specifice echipamentelor şi instalaţiilor:
respectarea normelor documente tehnice (instrucţiuni de exploatare, cărţi tehnice,
de întreţinere a documentaţie tehnică de firmă)
echipamentelor şi Documentaţie tehnică privind evaluarea lucrărilor conform
instalaţiilor standardelor din domeniu:
standarde
normative
fişe de evaluare
Norme de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor
specifice domeniului de activitate
fişe individuale de protecţie a muncii
acte normative
B2. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul DETECTAREA DEFECTELOR

31
23.Detectarea 23.1. Selectează Metode de control:
defectelor metode de - vizual (pentru defecte
control al macroscopice)
semifabricatelor, - cu instrumente şi aparatură obişnuită (pentru determinarea uzurilor,
pieselor, sistemelor durităţii, fisurilor microscopice, răsucirilor)
tehnice - cu instrumente şi dispozitive speciale (pentru determinarea uzurii roţilor
dinţate, rulmenţilor, al elasticităţii arcurilor, segmenţilor)
- defectoscopic nedistructiv (cu lichide penetrante, cu radiaţii
Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de măsură electrice)
Mijloace şi aparate de măsură şi control:
- ruleta, şubler, comparator, micrometru, , calibre,lupa, microscop
metalografic, lichide penetrante, pulberi magnetice,surse de radiaţii,
contoare pentru radiaţii, megohmetru, termometre
pirometre, manometre
23.2. Depistează Defecte:
defectele - defecte macroscopice: abateri dimensionale şi de formă, de suprafaţă
semifabricatelor, - defecte microscopice: de structură internă, incluziuni metalice şi
pieselor, sistemelor nemetalice, pori, fisuri, segregaţii
tehnice - defecte de funcţionare
Cauze:
- abateri de la tehnologiile de elaborare a materialelor
- abateri de la tehnologiile de fabricaţie
- exploatare necorespunzătoare a sistemelor tehnice
3.3. Efectuează Metode de control:
controlul - nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu lichide penetrante, cu
semifabricatelor, radiaţii Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de măsură electrice)
pieselor, sistemelor Norme de sănătate şi securitate a muncii:
tehnice utilizarea echipamentului de protecţie adecvat metodei de
lucru, verificarea integrităţii şi funcţionării mijloacelor şi
aparatelor utilizate, respectarea normelor de lucru
Evaluarea controlului:
compararea cu normele şi standardele în vigoare, cu fişele tehnologice
semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzător calitativ / remediabil /
rebut
B3. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul EXPLOATAREA TEHNICA A MIJLOACELOR DE

TRANSPORT
Unitate de Competenţe Conţinuturi tematice

competenţe
Securitatea Identifică Politici de securitate.
sistemelor de calcul fundamentele şi Probleme de securitate hardware (dezmembrare, cititoare de amprente,
şi a reţelelor de principiile securităţii carduri de acces) şi software a sistemelor de calcul (conturi si parole,
calculatoare sistemelor de calcul şi firewall-uri, securitatea sistemelor de fişiere, copii de siguranţă, politica
a reţelelor de parolelor, jurnalizarea).
calculatoare. Solutii de securitate a reţelelor: securizarea reţelelor wireless (filtrarea
MAC),
Controlul accesului :conturi de utilizator, grupuri, nivele de acces,
componente
Controlul permisiunilor: sisteme de fişiere, partajare, drepturi (citire,
scriere, afişare, modificare, execuţie)
Instalează şi Soluţii de securitate hardware: setări BIOS,
configurează sisteme Soluţii de securizare software: conturi si parole, firewall-uri, securitatea
de securitate a sistemelor de fişiere, copii de siguranţă, politica parolelor, jurnalizarea
sistemelor de calcul şi Soluţii de securizare a conexiunilor wireless(filtrarea MAC),
a reţelelor de
calculatoare.
Utilizează Instrumente utilizate pentru securizare
instrumente, Securitate hardware şi software.
proceduri de
diagnostic şi tehnici
32
Unitate de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţe
de depanare pentru
securizarea
sistemelor de calcul şi
a reţelelor de
calculatoare.
Asigură mentenanţa Metode de mentenaţă software: verificarea actualizărilor, scanarea
preventivă a calculatorului de viruşi, dezinstalarea programelor nedorite, scanarea
calculatoarelor şi hard disk-urilor de erori, defragmentarea hard disk-urilor
reţelelor de Patch-uri şi service-pack-uri.
calculatoare. Mijloace de fraudă prin intermediul internetului: furt de identitate, date
personale, bani
Surse de informare:baze de date, manuale, articole, reviste de
Susţine prezentări pe specialitate, alte persoane.
teme profesionale. Organizarea prezentării: succesiunea logică, locul prezentării, adecvarea
la audienţă, forma prezentării
realizarea electronică (aplicaţii de tip “power point” sau altele).
Tehnici de captare a atenţiei: suport non-verbal (imagine, grafică),
exemplificări, gestică, mimică asociată, pronunţie, intonaţie.
Comunicare Elaborează Surse de informaţie: manuale, literatură de specialitate
documente pe teme articole, rapoarte, baze de date interne şi externe
profesionale. Extragerea şi sintetizarea informaţiei.
Situaţii de comunicare.
NOTÃ: În cadrul modulului „Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport” se vor completa numărul de ore de
pregătire teoretică și practică conform OMEdC nr. 3680/27.04.2004, corespunzător categoriilor de vehicule.
2.6. TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI
2.6.1. Clasa a IX-a

Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul inspectoratului
şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie “Rezolvarea de probleme” şi ,,Organizarea locului de
muncă” din standardul de pregătire profesională.
2.6.2. Clasa a X-a
Stagii de pregătire practică- Curriculum în dezvoltare locală

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 3 săptămâni/an = 90 ore/an
În clasa a X-a stagiile de pregătire practică se pot desfăşura cu preponderenţă la agenţii economici cu care
Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ în
parteneriat cu agentul economic, cu aprobarea inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii
unitatilor de competente cheie ,,Pregatirea pentru integrarea la locul de munca” şi ,,Tranziţia de la şcoală la locul de
muncă” din standardul de pregătire profesională.

33
2.6.3. Clasa a XI-a
A. Plan de învăţământ - Stagii de pregătire practică
Modulul: Sănătatea şi securitatea muncii 60 laborator tehnologic 24

Modulul: Circuite electronice 90 laborator tehnologic 24
Total ore/an:30 ore/săptămână x 5săptămâni 150
B1. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

UC12. C1  Măsuri de eliminare a riscurilor la locul de muncă:
Sănătatea şi Aplică legislaţia -instructaje, utilizarea documentaţiei legislaţiei în vigoare specifice
securitatea muncii privind domeniulu;i
securitatea şi - instructaje iniţiale,curente şi periodice;
sănătatea la - documente de informare: fişe,afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante,
locul de muncă, instrucţiuni de lucru.
prevenirea şi  Măsuri de igienă şi protecţia muncii
stingerea - fişa individuală de instructaj;
incendiilor - echipamente de lucru şi echipamente individuale şi colective de
protecţie;
- trusă de prim ajutor;
- materiale igienico-sanitare;
- materiale şi mijloace de stingere a incendiilor.
 Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea
incendiilor:
- apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu
praf, cu CO2.
Locuri de muncă periculoase specifice domeniului.

C2 – Planifică acţiuni  Situaţii deosebite şi factorii de risc de la locul de
de evitare si de muncă
reducere a - situaţii de risc: perturbări funcţionale, defecţiuni ale utilajelor,
riscurilor nerespectarea principiilor ergonomice, comportament necorespunzător
identificate la al lucrătorului la locul de muncă, starea fizică şi psihică
locul de muncă. necorespunzătoare a lucrătorului;
- accidente de muncă;
- boli profesionale;
- avarii;
- incendii şi explozii.
 Echipamente de lucru şi de protecţie specifice

locului de muncă.
Primul ajutor în caz de accident.
- trusa de prim ajutor.
 Planul de acţiune în caz de accident la o situaţie
C3 - Coordonează dată.
activităţile în caz - eliminarea cauzelor;
de accident - evacuarea accidentaţilor;
- anunţarea organelor abilitate, în funcţie de tipul accidentului.
 Sarcinile în caz de accident ale echipelor de
intervenţie.
- individuale;
- de grup.

34
UC 21 Circuite  Circuite electronice de tip analogic:
electronice -surse de alimentare;
C1 Identifică tipuri de -amplificatoare: de tensiune, de curent, de putere;
circuite -oscilatoare: RC, LC;
electronice. -modulatoare/ demodulatoare.
multiplexoare/ demultiplexoare;
-circuite integrate: numărătoare, memorii, microcontrolere;
-dispozitive de afişaj electroni.
 Parametri specifici circuitelor electronice:

-pentru surse de alimentare: tensiuni, curenţi, puteri nominale;
C2 Evaluează -pentru amplificatoare: amplificare;
performanţele -pentru oscilatoare: domeniu de frecvenţă, frecvenţa de oscilaţie;
circuitelor -pentru circuite logice: valori minime şi maxime de tensiune şi
electronice curent la intrare/ ieşire;
 Mărimi de măsurat:
-tensiuni, curenţi, impedanţe, puteri electrice, frecvenţe,
amplificări;
 Aparate de măsură şi control adecvate:
-multimetru, frecvenţmetru;
-osciloscop.
C3 Conectează  Echipamente/ instalaţii specifice domeniului
circuite electronice în -de electroalimentare;
echipamente -de amplificare în curent sau tensiune;
şi instalaţi -de generare a semnalelor electrice;
-de modulare/ demodulare a semnalelor electrice;
-de reglare automată;
-de comandă şi control.
 Realizează dialog constructiv şi relaţii de cooperare pe

UC 3 durata lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor
Managementul C1. Creează şi electronice în echipamente/ instalaţii specifice domeniului;
relaţiilor menţine relaţii
interpersonale profesionale  Susţine munca în echipă şi aplicǎ modalităţi de
îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale pe durata desfǎşurǎrii lucrărilor
practice de măsurare şi conectare a sistemelor electronice în
echipamente/ instalaţii specifice domeniului.

Modulul: Întreţinere planificată 50 laborator tehnologic 15

Modulul: Detectarea defectelor 50 laborator tehnologic 15
Modulul: Reglarea automată a parametrilor 50 laborator tehnologic 30
proceselor tehnologice Instruire practica 20

35
B1. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul ÎNTRETINERE PLANIFICATA
UC17.  Documente tehnice pentru punerea în practică a planului
Întreţinere C1. Programează de întreţinere în funcţie de specificul domeniului:
planificată activitatea de -importanţa activităţii de întreţinere;
întreţinere -plan de întreţinere;
-stabilirea succesiunii lucrărilor de întreţinere.
 Termenelor de realizare a obiectivelor:
-durata de execuţie a lucrărilor de întreţinere
-cunoaşterea datei scoaterii din funcţiune a echipamentului
 Sarcini pentru executarea lucrărilor de întreţinere:
-sarcinile specifice domeniului;
-condiţii de muncă;
-fluxului informaţional.
 Documente de serviciu:
-centralizator – lucrări de întreţinere;
-documente de evidenţă a lucrărilor de întreţinere evidente ale
perioadelor de funcţionare a echipamentelor incluse în procesul de
întreţinere Monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor.
 Lucrări de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţiilor

specifice domeniului:
-întreţinere curentă;
-întreţinere planificată.
 Necesarul de resurse pentru executarea lucrărilor:
-resurse materiale;
C2. Monitorizează -SDV-uri;
lucrările de -AMC-uri.
întreţinere  Coordonarea executării lucrărilor de întreţinere conform
planificărilor:
-repartizarea resurselor umane;
-repartizarea resurselor materiale;
-succesiunea lucrărilor de întreţinere;
-controlul lucrărilor executate.
 Norme de exploatare specifice echipamentelor şi

instalaţiilor:
-documente tehnice (instrucţiuni de exploatare, cărţi tehnice,
documentaţie tehnică de firmă).
C3. Urmăreşte
 Documentaţie tehnică privind evaluarea lucrărilor
respectarea
conform standardelor din domeniu:
normelor de
-standarde;
întreţinere a
-normative;
echipamentelor şi
-fişe de evaluare.
instalaţiilor
 Norme de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a
incendiilor specifice domeniului de activitate
-fişe individuale de protecţie a muncii;
-acte normative.

UC23. Detectarea  Metode de control:
defectelor C1 Selectează - vizual (pentru defecte macroscopice);
metode de - cu instrumente şi aparatură obişnuită (pentru determinarea uzurilor,
control al durităţii, fisurilor microscopice, răsucirilor);
semifabricatelor, - cu instrumente şi dispozitive speciale (pentru determinarea uzurii
pieselor, sistemelor roţilor dinţate, rulmenţilor, al elasticităţii arcurilor, segmenţilor);
tehnice - defectoscopic nedistructiv ( cu lichide penetrante, cu radiaţii Gamma,
ultrasonic, magnetic , cu aparate de măsură electrice).

36
 Mijloace şi aparate de măsură şi control:
- ruleta, şubler, comparator, micrometru, , calibre,lupa,microscop
pirometre, manometre.
 Defecte:
- defecte macroscopice: abateri dimensionale şi de formă, de
suprafaţă;
- defecte microscopice: de structură internă, incluziuni metalice şi
nemetalice, pori, fisuri, segregaţii;
C2 Depistează - defecte de funcţionare.
defectele  Cauze:
semifabricatelor, - abateri de la tehnologiile de elaborare a materialelor;
pieselor, - abateri de la tehnologiile de fabricaţie;
sistemelor tehnice - exploatare necorespunzătoare a sistemelor tehnice.
 Metode de control:
- nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu lichide penetrante, cu
radiaţii Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de măsură electrice).
Norme de sănătate şi securitate a muncii:
utilizarea echipamentului de protecţie adecvat metodei de lucru,
verificarea integrităţii şi funcţionării mijloacelor şi aparatelor utilizate,
C3 Efectuează  Evaluarea controlului:
controlul compararea cu normele şi standardele în vigoare, cu fişele
semifabricatelor, tehnologice.
pieselor,  Rezultatele controlului:
sistemelor tehnice semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzător calitativ / remediabil /
rebut.
B3. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul REGLAREA AUTOMATĂ A PARAMETRILOR

PROCESELOR TEHNOLOGICE
 Documentaţia tehnică specifică pentru asigurarea

funcţionării unui sistem de reglare automata:
- reprezentările şi simbolizările standardizate utilizate în
UC 28.Reglarea automatizări;
automată a - parametrii procesului;
parametrilor C1. Corelează - documentaţia de lucru;
proceselor componentele unui - NTSM în utilizarea aparatelor de măsurat;
tehnologice sistem de reglare - parametrii de calitate ai fiecărei faze a lucrării;
automată a unui - manualul de întreţinere şi service al echipamentului respectiv ;
parametru cu - caracteristicile tehnice ale maşinilor, utilajelor şi echipamentelor
elementele schemei din exploatare.
bloc a unui SRA..  Scheme bloc pentru:
- reglarea automată a debitului ;
- reglarea automată a temperaturii;
- reglarea automată a presiunii;
- reglarea automată a nivelului.
 Reguli de realizare pentru legi de reglare tipizate:
P, I, D, PI, PD, PID.

37
 Conectarea elementelor componente pentru:
- realizarea unui SRA în cascadă (schemă cu două bucle de
reglare: una interioară şi una exterioară)
- realizarea unui sistem de comandă numerică (multiplexoare,
C2. Examinează demultiplexoare, sumatoare, comparatoare, elemente de afişare)
modul de conectare a  Etapele de realizare a unui sistem de comandă secvenţial
elementelor (sintetizarea schemei logice, asocierea circuitului logic,
componente pentru descrierea parametrilor procesului, alegerea justificată a
realizarea unui SRA mărimilor de intrare/ieşire)
cu structură evoluată
 Schema bloc a unui automat programabil:

 Circuite componente ale schemei bloc:
- Circuite de temporizare;
- Circuite de calcul;
- Circuite de comandă
- Circuite de intrare/ieşire
- Circuite de afişare.
C3. Analizează  Caracteristicile automatelor programabile: numărul de
utilizarea automatelor intrări/ieşiri necesar, tipul de intrări/ieşiri cerut, mărimea
programabile în memoriei cerute, viteza şi puterea cerute de UC şi setul de
conducerea unui instrucţiuni
proces tehnologic..  Automate programabile modulare pentru aplicaţii de
dimensiuni mici (reglarea temperaturii, reglarea timpului,
reglarea presiunii).
2.7. TEHNICIAN TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL
2.7.1. Clasa a IX-a

2.7.2. Clasa a X-a

Stagii de pregătire practică- Curriculum în dezvoltare locală
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 3 săptămâni/an = 90 ore/an
În clasa a X-a stagiile de pregătire practică se pot desfăşura cu preponderenţă la agenţii economici cu care
agentul economic, cu aprobarea inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unitatilor de competente cheie „Pregatirea
pentru integrarea la locul de munca” şi “Tranziţia de la şcoală la locul de muncă” din standardul de pregătire
profesională.

38
2.7.3. Clasa a XI-a
Modulul: Sănătatea şi securitatea muncii 60 laborator tehnologic 24

Modulul: Circuite electronice 90 laborator tehnologic 24
Total ore/an:30 ore/săptămână x 5săptămâni 150
B1. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

UC12. C1  Măsuri de eliminare a riscurilor la locul de muncă:
Sănătatea şi Aplică legislaţia -instructaje, utilizarea documentaţiei legislaţiei în vigoare specifice
securitatea muncii privind domeniulu;i
securitatea şi - instructaje iniţiale,curente şi periodice;
sănătatea la - documente de informare: fişe,afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante,
locul de muncă, instrucţiuni de lucru.
prevenirea şi  Măsuri de igienă şi protecţia muncii
stingerea - fişa individuală de instructaj;
incendiilor - echipamente de lucru şi echipamente individuale şi colective de
protecţie;
- trusă de prim ajutor;
- materiale igienico-sanitare;
- materiale şi mijloace de stingere a incendiilor.
 Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea
incendiilor:
- apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu
praf, cu CO2.
C2 – Planifică acţiuni Locuri de muncă periculoase specifice domeniului.
de evitare si de  Situaţii deosebite şi factorii de risc de la locul de
reducere a muncă
riscurilor - situaţii de risc: perturbări funcţionale, defecţiuni ale utilajelor,
identificate la nerespectarea principiilor ergonomice, comportament
locul de muncă. necorespunzător al lucrătorului la locul de muncă, starea fizică şi
psihică necorespunzătoare a lucrătorului;
- accidente de muncă;
- boli profesionale;
- avarii;
- incendii şi explozii.
C3 - Coordonează  Echipamente de lucru şi de protecţie specifice

activităţile în caz locului de muncă.
de accident Primul ajutor în caz de accident.
- trusa de prim ajutor.
 Planul de acţiune în caz de accident la o situaţie
dată.
- eliminarea cauzelor;
- anunţarea organelor abilitate, în funcţie de tipul accidentului.
 Sarcinile în caz de accident ale echipelor de
intervenţie.
- individuale;
- de grup.

39
UC 21 Circuite C1 Identifică tipuri de  Circuite electronice de tip analogic:
electronice circuite -surse de alimentare;
electronice. -amplificatoare: de tensiune, de curent, de putere;
-oscilatoare: RC, LC;
-modulatoare/ demodulatoare.
multiplexoare/ demultiplexoare;
-circuite integrate: numărătoare, memorii, microcontrolere;
-dispozitive de afişaj electroni.
C2 Evaluează  Parametri specifici circuitelor electronice:
performanţele -pentru surse de alimentare: tensiuni, curenţi, puteri nominale;
circuitelor -pentru amplificatoare: amplificare;
electronice -pentru oscilatoare: domeniu de frecvenţă, frecvenţa de oscilaţie;
-pentru circuite logice: valori minime şi maxime de tensiune şi
curent la intrare/ ieşire
C3 Conectează  Mărimi de măsurat:
circuite electronice în -tensiuni, curenţi, impedanţe, puteri electrice, frecvenţe,
echipamente amplificări;
şi instalaţi  Aparate de măsură şi control adecvate:
-multimetru, frecvenţmetru;
-osciloscop.
Echipamente/ instalaţii specifice domeniului
-de electroalimentare;
-de amplificare în curent sau tensiune;
-de generare a semnalelor electrice;
-de modulare/ demodulare a semnalelor electrice;
-de reglare automată;
-de comandă şi control.
UC 3 C1. Creează şi  Realizează dialog constructiv şi relaţii de cooperare pe
Managementul menţine relaţii durata lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor
relaţiilor profesionale electronice în echipamente/ instalaţii specifice domeniului;
interpersonale
 Susţine munca în echipă şi aplicǎ modalităţi de
îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale pe durata desfǎşurǎrii lucrărilor
practice de măsurare şi conectare a sistemelor electronice în
echipamente/ instalaţii specifice domeniului.

40

Întreţinere planificată 50 laborator tehnologic 15

Detectarea defectelor 50 laborator tehnologic 15
Mentenanţa sistemelor de calcul şi a 50 laborator tehnologic 30
reţelelor de calculatoare Instruire practica 20
B1. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul ÎNTREŢINERE PLANIFICATĂ

UC17. C1. Programează  Documente tehnice pentru punerea în practică a planului
Întreţinere activitatea de de întreţinere în funcţie de specificul domeniului:
planificată întreţinere -importanţa activităţii de întreţinere;
-plan de întreţinere;
-stabilirea succesiunii lucrărilor de întreţinere.
 Termenelor de realizare a obiectivelor:
-durata de execuţie a lucrărilor de întreţinere
-cunoaşterea datei scoaterii din funcţiune a echipamentului
 Sarcini pentru executarea lucrărilor de întreţinere:
-sarcinile specifice domeniului;
-condiţii de muncă;
-fluxului informaţional.
 Documente de serviciu:
-centralizator – lucrări de întreţinere;
-documente de evidenţă a lucrărilor de întreţinere evidente ale
perioadelor de funcţionare a echipamentelor incluse în procesul de
întreţinere Monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor.
C2. Monitorizează  Lucrări de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţiilor

lucrările de specifice domeniului:
întreţinere -întreţinere curentă;
-întreţinere planificată.
 Necesarul de resurse pentru executarea lucrărilor:
-resurse materiale;
-SDV-uri;
-AMC-uri.
 Coordonarea executării lucrărilor de întreţinere conform
planificărilor:
-repartizarea resurselor umane;
-repartizarea resurselor materiale;
-succesiunea lucrărilor de întreţinere;
-controlul lucrărilor executate
C3. Urmăreşte  Norme de exploatare specifice echipamentelor şi instalaţiilor:
respectarea -documente tehnice (instrucţiuni de exploatare, cărţi tehnice,
normelor de documentaţie tehnică de firmă).
întreţinere a  Documentaţie tehnică privind evaluarea lucrărilor
echipamentelor şi conform standardelor din domeniu:
instalaţiilor -standarde;
-normative;
-fişe de evaluare.
 Norme de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a
incendiilor specifice domeniului de activitate
-fişe individuale de protecţie a muncii;
-acte normative.

41
UC23. Detectarea C1 Selectează  Metode de control:
defectelor metode de - vizual (pentru defecte macroscopice);
control al - cu instrumente şi aparatură obişnuită (pentru determinarea uzurilor,
semifabricatelor, durităţii, fisurilor microscopice, răsucirilor);
pieselor, sistemelor - cu instrumente şi dispozitive speciale (pentru determinarea uzurii
tehnice roţilor dinţate, rulmenţilor, al elasticităţii arcurilor, segmenţilor);
- defectoscopic nedistructiv ( cu lichide penetrante, cu radiaţii Gamma,
ultrasonic, magnetic , cu aparate de măsură electrice).
 Mijloace şi aparate de măsură şi control:
- ruleta, şubler, comparator, micrometru, , calibre,lupa,microscop
pirometre, manometre
C2 Depistează  Defecte:
defectele - defecte macroscopice: abateri dimensionale şi de formă, de
semifabricatelor, suprafaţă;
pieselor, - defecte microscopice: de structură internă, incluziuni metalice şi
sistemelor tehnice nemetalice, pori, fisuri, segregaţii;
- defecte de funcţionare.
 Cauze:
- abateri de la tehnologiile de fabricaţie;
- exploatare necorespunzătoare a sistemelor tehnice.
C3 Efectuează  Metode de control:
controlul - nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu lichide penetrante, cu
semifabricatelor, radiaţii Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de măsură electrice).
pieselor, Norme de sănătate şi securitate a muncii:
sistemelor tehnice utilizarea echipamentului de protecţie adecvat metodei de lucru,
verificarea integrităţii şi funcţionării mijloacelor şi aparatelor utilizate,
 Evaluarea controlului:
compararea cu normele şi standardele în vigoare, cu fişele
tehnologice.
 Rezultatele controlului:
semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzător calitativ / remediabil /
rebut.
B3. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modu MENTENANŢA SISTEMELOR DE CALCUL ŞI A

REŢELELOR DE CALCULATOARE
UC 30. C1 Realizează  Instrumente pentru montarea şi demontarea sistemelor de
Mentenanţa mentenanţa hardware calcul: cleşti, şurubelniţe, pensule, multimetru digital, tub cu
sistemelor de a aer comprimat, braţară antistatică.
calcul şi a sistemelor de calcul  Operaţii de întreţinere a sistemelor desktop/laptop:
reţelelor de desktop şi laptop curăţarea şi verificarea componentele hardware ale unui sistem de
calculatoare utilizând instrumente calcul desktop (carcasă, sursă de alimentare, ventilatoare, placă de
adecvate, conform bază, procesor, memorii, unităţi optice, unităţi de dischetă, tastatură,
specificaţiilor. mouse) alimentator, acumulator.

42
C2. Realizează  Operaţii de actualizare a aplicaţiilor software:
mentenanţa software programe antivirus, sistem de operare, browsere.
a  Probleme software: erori de alocare pe HDD, HDD
sistemelor de calcul fragmentat, devirusare, nefuncţionarea sistemului de operare
desktop şi laptop şi a aplicaţiilor, erori de fişiere, rapoarte, instrumente de
utilizând programe diagnosticare, drivere.Puncte de restaurare.
adecvate, conform  Aplicaţii specifice: instrumente de backup, antivirus,
specificaţiilor. defragmentare, recuperare de fişiere, programe de verificare a
hardware-ului.
 Inspecţia vizuală a reţelei şi a echipamentelor: cabluri,
conectori, hub-uri, switch-uri, routere, placi de retea.
C3. Verifică  Instrumente folosite pentru verificarea funcţionării

funcţionalitatea reţelelor de date: tester de cablu, multimetru digital,
reţelelor de date cu analizor de pachete.
ajutorul  Programe şi comenzi specifice utilizate pentru
instrumentelor verificarea funcţionării optime a reţelelor de date:
software şi utilitare de captură a pachetelor, ping, netstat, tracert,
hardware specifice. ipconfig.

43
CAPITOLUL III.
DERULAREA STAGIILOR DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
3.1. ORGANIZAREA STAGIILOR DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Efectuarea stagiilor de pregătire practică a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic se realizează, conform
prevederilor OMECTS Nr. 3539 din 14.03.2012, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 192/23.03.2012, în baza
Contractului de pregatire practică încheiat între unitatea de învăţământ şi operatorul economic/instituţia publică
parteneră de practică şi elevul sau părintele/tutorele legal.
Pentru modulele de practică de la clasa a XI-a şi clasa a XII-a se recomandă ca acest tip de instruire să se
efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi
integrarea elevilor pe piaţa forţei de muncă la terminarea şcolii.
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:
– să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii
– să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
– să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de calitate, să
perceapă costurile induse de non-calitate
– să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat
– să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi.
Stagiul de pregătire practică se desfăşoară pe baza:

 unei planificari elaborata de catre cadrul didactic raspunzator conform Programei scolare aprobata de catre
Ministerul Educatiei
 portofoliul de practică care va urmări detalierea tematicii cadru în funcţie de domeniul de activitate şi
particularităţile instituţiei în care se desfăşoara stagiul de practică.
Portofoliul de practică este documentul ataşat Contractului de Pregatire Practica, care cuprinde obiectivele
educaţionale ce urmează a fi atinse, competenţele ce urmează a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi
modalităţile de derulare a stagiului de practică
Activitatea de practică este inclusă în planul de învăţământ, este obligatorie şi constituie condiţie de promovare.
Numărul de ore alocat pentru fiecare specializare şi an de studiu este inclus în planul de învăţământ, iar perioada de
desfăşurare a stagiului de practică este cuprinsă în structura anului scolar.
Şcoala realizează periodic evaluarea capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic,
tehnologic şi organizatoric şi incheie anual contracte de colaborare în baza carora se încheie Contractul de pregatire practica.
Formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică sunt cuprinse în planul de
învăţământ, programa şcolara şi Standardul de Pregătire Profesională.
3.2. OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PĂRŢILOR
Conform prevederilor Contractului de pregătire practică aprobat prin OMECTS Nr. 3539/2012, obligatiile şi
responsabilităţile părţilor, unitatea de învăţământ (organizator de practică), elev (practicant) şi operator economic
(partener de practică), sunt următoarele.
Responsabilitățile practicantului
Practicantul are obligația ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică să respecte programul de lucru
stabilit și să execute activitățile solicitate de tutore, prevăzute în anexa pedagogică, după o prealabilă instruire. În cazul
nerespectării obligațiilor, practicantului i se aplică sancțiunile conform regulamentului de organizare și funcționare al
unității de învățământ.
Practicantul are obligația de a respecta prevederile contractului de pregătire practică și ale anexei pedagogice
asumate prin declarațiile de angajament din anexele A si B ale contractului.
Practicantul are obligația, pe întreaga durată a stagiului de practică, de a utiliza și de a completa un caiet de
practică care va cuprinde informații privind:
- denumirea modulului de pregătire;
- competențele exersate;
- activitățile desfășurate pe perioada stagiului de pregătire practică, sarcinile și temele de lucru realizate;
- observațiile personale privitoare la activitatea depusă.
Caietul de practică este verificat periodic de către tutore și cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării
Caietul de practică și certificatul de practică, al cărui model este prevăzut in anexa nr. 2 la Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.539/2012 privind aprobarea contractului de pregătire practică a elevilor
din învățământul profesional și tehnic, constituie dovezi ale desfășurării pregătirii practice și sunt luate în considerare la
evaluarea și certificarea competențelor dobândite de practicant.
Pe durata stagiului de practică, practicantul are obligația de a respecta regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul operatorului economic/instituției partener de
practică își rezervă dreptul de a anula obligațiile și drepturile practicantului în cauză, stabilite prin contractul de practică,
după ce în prealabil a înștiințat directorul unității de învățământ la care este înscris elevul practicant.
44
Practicantul are obligația de a-și însuși și respecta normele de securitate și sănătate în muncă generale și
specifice partenerului de practică.
Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informațiile la care are acces în timpul stagiului
despre partenerul de practică sau clienții săi, pentru a le comunica unui terț sau pentru a le publica, chiar după
terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.
Obligațiile și responsabilitățile organizatorului de practică

Directorul unității de învățământ organizator de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu
planificarea, organizarea și supravegherea desfășurării pregătirii practice a practicantului.
Cadrul didactic desemnat de unitatea de învățământ împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică
stabilesc tematica de practică și competențele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu
Standardul de pregătire profesională și curriculumul corespunzător calificării pentru care se pregătește elevul.
Cadrul didactic desemnat de unitatea de învățământ participă la evaluarea competențelor dobândite de
practicant pe durata stagiului de pregătire practică.
În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către
partenerul de practică în cadrul prezentului contract, directorul unității de învățământ (organizator de practică) poate
decide întreruperea stagiului de pregătire practică ce face obiectul prezentului contract după informarea prealabilă a
partenerului de practică și primirea confirmării de primire a acestei informări.
Organizatorul de practică emite Certificatul de pregătire practică prin care se atestă activitățile desfășurate de
practicant, rezultatele învățării dobândite de acesta și rezultatul obținut în urma evaluării. Certificatul de pregătire practică
va respecta regimul juridic al actelor de studii.
Obligațiile și responsabilitățile partenerului de practică

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziția practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea
competențelor precizate în Anexa pedagogică și este responsabil pentru calitatea pregătirii profesionale a practicantului
pe durata efectuării stagiului de practică.
Partenerul de practică participă la evaluarea competențelor dobândite de practicant pe durata stagiului de
pregătire practică.
Partenerul de practică desemnează un tutore pentru stagiul de practică. Obligațiile tutorelui sunt prevăzute în
Anexa pedagogică.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul de practica are obligația de a asigura instruirea
practicantului cu privire la normele de securitate și sănătate în muncă în conformitate cu legislația în vigoare.
Partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea și sănătatea în muncă a practicanților,
conform prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, și ale Legii 53/2003 –
Codul Muncii, republicata.
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcție de
dispozițiile legale și reglementările în vigoare. Această dispoziție nu se aplică partenerilor de practică scutiți prin statutul
lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligația de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale conform legislației în
vigoare.
Partenerul de practică completează secțiunile corespunzătoare din Certificatul de pregătire practică prin care se
atestă activitățile desfășurate de practicant, rezultatele învățării dobândite de acesta și rezultatul obținut în urma
evaluării.
3.3. STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ ÎN STRĂINĂTATE
Erasmus+ este noul program al Uniunii Europene pentru educaţie, formare, tineret şi sport pentru
perioada 2014-2020.
Cu un buget total de 14,7 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani (2014 - 2020), Erasmus+ își propune să
contribuie la dezvoltarea competențelor și angajabilității (capacității de inserție profesională) prin oferirea unor oportunități
de educație, formare și activități de tineret sau sport. Acest buget este cu 40% mai mare decât actualul nivel al cheltuielilor
și reflectă importanța pe care UE o acordă acestor domenii și angajamentul de a investi în ele.
Erasmus+ va oferi unui număr de peste 4 milioane de europeni posibilitatea de a studia, de a se forma, de a câștiga
experiență profesională și de a participa la programe de voluntariat în alte țări. Totodată va finanța parteneriate
transnaționale între diferite organizații și instituții de educație, formare și tineret, cu scopul de a coopera și de a construi punți
între sistemul educațional și câmpul muncii prin care să faciliteze acoperirea deficitului de competențe necesare astăzi.
De asemenea, va susține eforturile de modernizare a sistemelor de educație, formare profesională și tineret. În
ceea ce privește sportul, programul va finanța activități sportive de masă accesibile publicului larg și proiecte
transfrontaliere destinate promovării fair-play-ului și combaterii aranjării meciurilor, dopajului, violenței și rasismului.
Erasmus+ reunește șapte programe ale UE în domeniul educației, formării, tineretului și susține, pentru prima
dată, sportul. Cele șapte programe europene de finanțare reunite sunt: Invățare pe Tot Parcursul Vieții, Tineret în
Acțiune, Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și programul de cooperare cu țările industrializate. Având o abordare
integrată, Erasmus+ oferă mai multe posibilități de cooperare între sectoarele educației, formării, tineretului și sportului.
45
Pentru a-şi atinge obiectivele cat mai eficient, Erasmus+ are o structura mai flexibilă, propune condiții de
participare și de finanțare mai simple față de programele precedente şi pune accent pe impact şi o abordare mai
strategică şi mai integratoare.
Domenii vizate
În domeniul educației și al formării, inițiativa Erasmus a devenit renumită atât pentru oportunitățile de a studia în
străinătate oferite tinerilor, cât și pentru cele oferite cadrelor didactice din învățământul superior.
În prezent, programul Erasmus+ acoperă cinci mari domenii:
 educație școlară - oportunități pentru personal și instituții;
 educație și formare profesională - oportunități pentru elevi, ucenici, stagiari, profesori, instituții și întreprinderi;
 învățământ superior - oportunități pentru studenți, personal, instituții și întreprinderi;
 învățământ pentru adulți - oportunități pentru personal, instituții și întreprinderi;
 integrare europeană - oportunități pentru profesori, cercetători și instituții.
Despre ce este vorba?

Erasmus + își propune să amelioreze calitatea educației și formării profesionale în Europa, oferindu-le elevilor și
personalului din învățământul profesional posibilitatea de a urma stagii în străinătate. Programul va ajuta instituțiile de
educație și formare profesională să încheie parteneriate strategice cu alte organizații și întreprinderi, în vederea stabilirii
unor legături strânse între educație și formare și piața muncii.
În general, va contribui la îmbunătățirea capacității de inserție profesională și îi va ajuta pe participanți să se
pregătească mai bine pentru viață, favorizând astfel competitivitatea economiei europene.
Modalități:
Elevii, stagiarii și ucenicii vor avea posibilitatea să urmeze un stagiu în străinătate:
 într-o întreprindere sau la alt loc de muncă (de ex. instituție publică sau ONG);
 într-o unitate de învățământ profesional, în paralel cu un stagiu de practică într-o întreprindere.
Personalul va avea posibilitatea de a participa la activități de dezvoltare profesională de nivel european, printre care:
 cursuri;
 observare la locul de muncă (job shadowing);
 misiuni de predare.
Cooperarea între instituții:

 schimb de bune practici și idei inovatoare;
 implementarea Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET) și a Cadrului
european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională;
 elaborarea și difuzarea de noi materiale didactice pentru educația și formarea profesională;
 cooperarea între prestatorii de servicii de educație și formare profesională și comunitatea de afaceri;
 cooperarea între diferite sectoare în vederea difuzării cunoștințelor.
Cooperarea cu întreprinderile:
 elaborarea și implementarea unor programe de învățământ capabile să răspundă nevoilor de pe piața muncii;
 informarea factorilor de decizie politică din domeniu, a întreprinderilor și consilierilor în legătură cu rezultatele
obținute.
Cine poate participa?

Următoarele organizații din țările participante:
 școli profesionale și prestatori de servicii de educație și formare profesională;
 întreprinderi, parteneri sociali și alți reprezentanți ai vieții active, inclusiv camere de comerț și alte organizații
comerciale;
 orice organizație activă în domeniul educației și formării profesionale;
 organizațiile care se ocupă de elaborarea politicilor în materie de educație și formare profesională și de luarea
deciziilor în domeniu.
Bibliografie şi informaţii suplimentare:

Site-ul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale:
www.erasmusplus.ro
Site-ul Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură: http://eacea.ec.europa.eu/index_en.php
CAPITOLUL IV.
EVALUAREA STAGIILOR DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
În noua lume educaţională în care ne regăsim, evaluarea poate adopta numeroase forme şi s-ar putea spune
că, cu cât sunt mai variate metodele de evaluare, cu atât evaluarea este mai corectă pentru elev.

46
Ca profesori, avem tendinţa să considerăm că cel mai important lucru pe care îl facem pentru elevii noştri este
să le predăm, însă, de fapt, cea mai importantă activitate este cea de evaluare a muncii acestora. Pentru că notele finale
ale elevilor şi, ca urmare, cariera lor, depind de evaluări.
Uneori se presupune în mod automat că acele persoane desemnate să lucreze în calitate de profesori pot
preda şi, implicit, pot evalua activităţile elevilor.
Aşa cum procesul de predare este public, iar profesorii primesc feedback în privinţa calităţii predării, chiar şi fără
feedback deliberat, evaluarea este o activitate diferită. Foarte rar există o persoană care să observe profesorul atunci
când acesta planifică şi desfăşoară evaluarea.
Un avantaj al evaluării poate fi feedback-ul obţinut de elevi în privinţa performanţei lor, abilităţile pe care trebuie
să le dezvolte, măsura în care au înţeles teoriile şi conceptele.
O parte a procesului de învăţare presupune ca elevii să fie capabili să înveţe din greşeli, ca şi din succese.
De ce evaluare?
Există numeroase motive pentru a evalua performanţa elevilor, dar nu toate sunt bune:
 În prezent, oamenii sunt angajaţi sau numiţi într-un post pe baza calificărilor pe care le deţin.
 Elevii au nevoie de feedback.
 Profesorii au nevoie de feedback, astfel încât să îşi poată adapta metodele de predare sau adopta altele noi.
 Evaluarea este adesea motivul principal care îi determină pe elevi să studieze serios.
Avantajele practicii la locul de muncă şi ale evaluării acesteia

 Practica la locul de muncă este importantă, de ex. nimeni nu doreşte să îşi dea maşina pe mâna unui mecanic
care deţine cel mai înalt nivel de cunoştinţe teoretice, însă ale cărui abilităţi practice sunt reduse.
 Angajatorii pot dori să cunoască şi calitatea activităţilor practice desfăşurate de elevi (nu numai cât de bune
sunt notele obţinute de aceştia).
 Practica la locul de muncă presupune învăţare din experienţă. Evaluarea practicii la locul de muncă îi ajută pe
elevi să desfăşoare aceste activităţi mai serios, cu mai mult spirit critic.
Dezavantajele practicii la locul de muncă şi ale evaluării acesteia

 Practica la locul de muncă este dificil de evaluat. Este o tendinţă, dar este greşită, pentru că este mai uşor să
evaluezi rezultatele finale ale activităţilor practice decât procesele şi abilităţile implicate în obţinerea acestora.
Poate fi dificil să se convină asupra criteriilor de evaluare a abilităţilor practice. Adesea, există mai multe
metode de a îndeplini corespunzător o sarcină, iar acestea impun o serie de criterii de evaluare alternative.
 Faptul că elevii sunt observaţi îi poate inhiba în desfăşurarea activităţilor.
Evaluarea activităţilor practice

Activităţile practice sunt adesea mai dificil de evaluat. Uneori profesorii evaluează raportul privind activităţile
practice elaborate de elev, şi nu activităţile în sine. Aceasta poate implica numai constatarea calităţii produsului final al
activităţilor practice, dar nu şi a activităţilor în sine.
Evaluarea competenţei şi a experienţei practice necesită o planificare atentă pentru a avea eficienţa scontată.
Iată câteva principii de care să ţineţi cont:
 Trebuie să se înţeleagă clar de ce se evaluează activităţile elevilor:
- pentru a le oferi acestora feedback, în scopul de a le facilita dezvoltarea?
- pentru a asigura recunoaşterea competenţei lor?
- pentru a contribui la nota finală?
 Trebuie să se înţeleagă clar ce anume se va evalua. Din moment ce evaluarea competenţei şi a experienţei
practice vizează în general abilităţile practice, nu cunoştinţele teoretice, trebuie explicat clar ce anume competenţe vor fi
evaluate.
 Trebuie înţeles scopul general al evaluării. Este important să existe o corelaţie între metodele de evaluare şi
abilitatea care este evaluată.
 Trebuie să vă asiguraţi că elevii cunosc modalitatea de evaluare şi criteriile conform cărora vor fi evaluaţi.
Evident, aceste criterii trebuie să fie atent alese, astfel încât să corespundă contextului sau mediului în care se
desfăşoară activitatea.
Metode de evaluare bazată pe competenţe

Evaluarea bazată pe competenţe se axează pe activităţi practice de diferite tipuri, iar evaluarea tinde să implice
un proces şi în general presupune o formă de evaluare continuă.
Metodele de evaluare utilizate sunt în general bazate pe activităţi şi implică:
 Evaluarea continuă a activităţilor practice la locul de muncă.
 Testarea abilităţilor de toate tipurile.
 Performanţele elevilor în studii de caz, exerciţii de simulare şi situaţii de joc de rol.
 Teme şi proiecte de toate tipurile.
 Derularea unor proiecte practice sau de documentare.
 Abordarea unor probleme reale sau simulate.
47
 Înfiinţarea unei afaceri.
 Crearea unor portofolii cuprinzând dovezi privind competenţele.
Pe durata stagiului de pregătire practică, Cadrul didactic desemnat de unitatea de învățământ participă la
evaluarea competențelor dobândite de practicant. Evaluarea competenţelor dezvoltate prin parcurgerea modulelor de
pregătire practică se realizează în concordanţă cu Standardul de Pregătire Profesională.
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de
pregătire practică împreună cu tutorele va evalua practicantul în permanență, pe baza unei fișe de observație/evaluare.
Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competențelor tehnice, cât și comportamentul și modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea
regulamentului de ordine interioară al partenerului de practică, etc.).
Proba practică are drept scop validarea a dobândirii unor competențe din calificarea profesională respectivă,
considerate esențiale, din punct de vedere al angajatorului, pentru conținutul calificării profesionale.
Proba orală este complementară probei practice și vizează demonstrarea de către practicant a unor competențe
cheie, prevăzute prin standardul de pregătire profesională, de tipul: comunicare orală și numerație, organizarea locului
de muncă, igiena și securitatea muncii etc. Întrebările adresate se referă la tema probei practice.
Proba practică are o durată variabilă, în funcție de calificarea profesională, de modulul studiat. Proba orală are
durata de 10 – 15 minute și se desfășoară după realizarea probei practice. Proba orală constă într-o succesiune de
întrebări ale examinatorului, legate direct de elementele probei practice și nu se evaluează separat, ci împreună cu
proba practică, conform unei fișe de evaluare care cuprinde criteriile de apreciere a performanţei elevului practicant. În
funcție de calificare și temă, criteriile pot viza: identificarea corectă a problemei/cerinței și a contextului în care trebuie
soluționată, alegerea corectă a instrumentelor/aparatelor/utilajelor/verificatoarelor etc., organizarea locului de muncă și
respectarea normelor igienice și de protecție a muncii, respectarea etapelor tehnologice, măiestria în execuție,
verificarea și respectarea calității execuției, finalizarea execuției și prezentarea produsului, capacitatea de comunicare,
coerența și logica argumentării, motivarea teoretică a soluțiilor practice, etc. Criteriile vizează numai competențe
prevăzute de standardul de pregătire profesională a calificării respective.
Execuția lucrării, precum și răspunsurile orale, se evaluează împreună conform criteriilor de apreciere din fișa
de evaluare, în raport direct cu standardul de pregătire profesională al calificării.
Modele de probe practice/orale se regăsesc în secţiunea Anexe a acestui ghid.
CAPITOLUL V.
RAPORTAREA STAGIILOR DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

48
CAPITOLUL VI. CERTIFICAREA
Certificarea se referă la procedura prin care un organism abilitat eliberează un certificat prin care acesta își
declară încrederea că titularul actului este capabil să realizeze activitațile descrise de competențele/rezultatele învățării
standardului de pregătire profesională al calificării respective.
Modul în care persoanele abilitate verifică măsura în care candidații, absolvenții unui program de formare
profesională, au dobândit competențele descrise ca rezultate ale învățării de standardului de pregătire profesională este
stabilit de metodologii specifice.
Evaluarea cu scop de certificare se realizează după finalizarea unui program de pregătire profesională și este
condiționată de demonstrarea, pe parcursul formării, a dobândirii competențelor/rezultatelor învățării tuturor unităților de
competențe din Standardul de pregătire profesională al calificării.
Evaluarea în vederea certificării se constituie ca o formă specială de evaluare care constă în punerea
candidaților în situția de a demonstra, în condiții de examen prevăzute de metodologia de certificare, că au dobândit
competențele calificării pe care solicită eliberarea certificatului. Examinarea este realizată de comisii de examinare mixte,
externe, formate din cadre didactice de specialitate și reprezentanți ai angajatorilor împlicați în pregătirea profesională a
elevilor sau în dezvoltarea programelor de formare profesională organizate în cadrul învățământului preunivesitar.
Principiile asumate în evaluarea competențelor dobândite prin învățământul profesional și tehnic, aceleași și pentru
programele de formare continuă sunt:validitatea, fidelitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea, flexibilitatea.
Învățământul Profesional și Tehnic se desfășoară în condițiile implementării și dezvoltării Cadrului Național de
Asigurare a Calității prin care se consolidează încrederea în rezultatele evaluărilor și a certificărilor rezultatelor învățării.
În prezent, legislația românească reglementează organizarea și desfășurarea activității de practică pentru elevi
și studenți prin Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor și studenților și Ordinul nr. 3539 din 14 martie
2012 privind aprobarea contractului de pregătire practică a elevilor din învățământul profesional și tehnic.
practică împreună cu tutorele, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de
observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul evaluării va sta la baza notării
practicantului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Rezultatele învăţării dobândite de practicant sunt consemnate în Certificatul de pregătire practică, prevăzut
în Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 3539 din 14 martie 2012 privind aprobarea Contractului de pregătire practică a elevilor din
învățământul profesional și tehnic, prezentat în secțiunea Anexe a acestei publicații.
OMECTS nr. 5730 din 26 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a
stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 oferă dreptul ca absolvenții ciclului
inferior al liceului, filiera tehnologică, atât din învățământul de masă cât și din învățământul special, care au finalizat
stagiile de pregătire practică și au promovat toate modulele incluse în acestea să se înscrie la examenul de certificare a
calificării profesionale de nivel 2.
Pentru efectuarea stagiilor de pregătire practică, pot opta:
 absolvenții ciclului inferior al liceului care nu continuă studiile în ciclul superior al liceului imediat după
absolvire,
 absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, care au întrerupt studiile ciclului superior al liceului.
După finalizarea stagiilor de pregătire practică, absolvenţii menţionaţi pot urma ciclul superior al liceului.
Elevii care urmează ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, se pot înscrie la examenul de certificare a
calificării profesionale de nivel 3, organizat la absolvirea liceului, fără a fi condiţionaţi de certificarea unei calificări
profesionale de nivel 2. Aspectele referitoare la organizarea examenului de certificare a calificării profesionale de nivel 3
sunt reglementate de OMECI nr. 3733 din 24.04.2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a
examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenților din învățământul profesional și tehnic preuniversitar.

49
VII. ANEXE
7.1. CONTRACTUL DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

pentru efectuarea stagiului de pregatire practica a elevilor din invatamantul profesional si tehnic
(Anexa 1 la OMECTS Nr. 3539/2012 privind aprobarea Contractului de pregătire practică a elevilor din învăţământul
profesional şi tehnic)
Prezentul contract se încheie între:
 Unitatea de învățământ ………………………………………………………………

(denumită în continuare organizator de practică)
reprezentată de Director
Dl/Dna……………………………………………..
Adresa organizatorului de practică:
……………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. telefon: ………………………………….
 Elev/Elevii
1
………………………………………………………………(denumit/denumiți în continuare
practicant/practicanți), înscris/inscriși în anul școlar …………..…. în clasa ……….…………., domeniul de pregătire
2
profesională ...................................................., calificarea ……………………………………………., nivelul de calificare
………....
și
 Operatorul economic/Instituția …………..…………………….

(denumită în continuare partener de practică)
reprezentată de (numele și calitatea)
Dl/Dna…………………………………………….
Adresa partenerului de practică:
…………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. telefon: ………………………………….
Perioada pentru care se încheie contractul de pregătire practică: ………………………..
ARTICOLUL 1
Obiectul contractului de pregătire practică
Contractul stabilește cadrul în care se organizează și se desfășoară stagiul de pregătire practică în vederea
învățării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învățământ profesional și tehnic.
Stagiul de practică este organizat în vederea dobândirii competențelor profesionale menționate în anexa
pedagogică care face parte integrantă din prezentul contract, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională și
curriculumul aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului și sportului nr. .............................
Modalitățile de derulare și conținutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezentul contract și în
anexa pedagogică.
ARTICOLUL 2
Statutul practicantului
Practicantul este, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unității de învățământ.
ARTICOLUL 3
Cadrul în care se desfășoară stagiul de practică
Stagiul de pregătire practică (se bifează situația corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile Legii
nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, cu modificările ulterioare
☐
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă ☐
- se efectuează în cadrul unui proiect finanțat prin Fondul Social European (FSE) ☐
- se efectuează în cadrul unui proiect cu finanțare din altă sursă decât FSE ☐
1
Contractul se poate încheia pentru unul sau mai mulţi elevi.
2
Pentru stagiile de practică desfăşurate în clasa a IX-a sau a X-a liceu tehnologic se menţionează doar domeniul de
pregătire profesională (nu se completează calificarea şi nivelul de calificare).
50
3
- denumirea proiectului și codul acestuia .............................................................................................
.............................................................................................................................................................................
În cazul accesării unor proiecte pentru susținerea financiară a stagiului de pregătire practică care face obiectul
prezentului contract se va evita dubla finanțare din fonduri publice interne sau externe.
ARTICOLUL 4
Remunerarea practicantului
Practicantul poate fi remunerat pe perioada desfășurării stagiului de practică numai pe baza unui contract de
muncă încheiat între practicant și partenerul de practică în care se desfășoară stagiul de practică.
În cazul angajării pe perioada stagiului de pregătire practică, partenerul de practică se obligă să respecte
prevederile legislației muncii, sa înștiințeze organizatorul de practică și să convină împreună cu acesta cu privire la
modalitățile de corelare a programului de lucru cu programul de pregătire al elevului.
Partenerul de practică poate acorda practicantului sprijin material sau de altă natură conform legii. Stimulentele
financiare oferite de către partenerul de practică sub formă de burse, gratificări, premii etc., precum și alte forme de
sprijin acordat practicantului sunt menționate la art. 9.
ARTICOLUL 5
Sănătatea și securitatea în muncă
Partenerul de practică are obligația respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea și securitatea în muncă
a practicantului pe durata stagiului de instruire practică.
Activitățile desfășurate în timpul stagiului de practică vor fi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și
cunoștințele practicantului, fără a-i fi periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională. Încadrarea în practică
4
la locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face numai după împlinirea vârstei de 18 ani .
ARTICOLUL 6
5
asumate prin declarațiile de angajament din Anexele A si B care fac parte integrantă din prezentul contract.
ARTICOLUL 7
stabilesc tematica de practică și competențele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în
conformitate cu Standardul de pregătire profesională și curriculumul corespunzător calificării pentru care se pregătește
3
Se completează în situaţia în care stagiile de practică se desfăşoară în cadrul unor proiecte finanţate din FSE sau alte surse de finanţare.
4
Activităţile din timpul practicii vor respecta condiţiile similare cu prevederile Codului muncii referitoare la încadrarea în muncă a minorilor [art. 13 alin. (2) şi
(5) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată].
5
În cazul unui contract individual se completează Anexa A, iar în cazul unui contract pentru un grup de elevi se completează Anexa B.
51
elevul.
ARTICOLUL 8
Anexa pedagogică.
vigoare.
evaluării.
ARTICOLUL 9
6
Sprijin acordat practicantului de către partenerul de practică
Burse, premii, prime, plata transportului la și de la locul desfășurării stagiului de practică, asigurarea mesei,
examinări medicale obligatorii în vederea efectuării stagiului de pregătire practică etc. acordate practicantului:
.................................................
.................................................
.................................................
Alte forme de sprijin și avantaje (se precizează în mod clar ce facilități sunt acordate):
................................................
................................................
................................................
Condiții pentru acordarea stimulentelor și formelor de sprijin menționate mai sus:
....................................................
....................................................
....................................................
ARTICOLUL 10
Persoane desemnate de organizatorul de practică și partenerul de practică
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):
Dl/Dna …………………………………………...
Funcția …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… e-mail: …………………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de
practică:
Dl/Dna …………………………………………….
Funcția …………………………………………….
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….
6
Formele de sprijin acordat de către partenerul de practică vor respecta principiile egalității de șanse și tratamentului nediscriminatoriu pe criterii de gen,
rasă, apartenență etnică, convingeri religioase.
52
ARTICOLUL 11
Evaluarea stagiului de pregătire practică
Încheiat în ................................. la data de ……………………
Organizator de practică Partener de practică

Reprezentant legal, Reprezentant legal,
Numele și prenumele ……………………….... Numele și prenumele…………………
Semnătura ……………………… Semnătura ………………………….
Data ............................ Data ............................
Cadrul didactic responsabil: Tutore de practică:
Numele și prenumele ……………………….... Numele și prenumele …………………
Data ............................ Data ............................
7
Practicant /părinte sau tutore legal instituit:
Numele și prenumele ………………………....
Semnătura ………………………
Data ............................
7
În cazul în care contractul se încheie pentru mai mulţi elevi se poate insera un tabel care cuprinde toţi elevii şi se poate semna un singur exemplar original
pentru aceştia.
53
ANEXA PEDAGOGICĂ
a Contractului de pregătire practică nr. ........
1. Durata totală a stagiului de pregătire practică (nr. săptămâni, nr. zile/săptămână, nr. total ore)
2. Calendarul stagiului de pregătire practică, timpul de lucru și orarul (de precizat perioadele și zilele de pregătire
pentru practica săptămânală și pentru cea comasată; în cazul unor secvențe de instruire derulate la puncte de lucru din
locații diferite, se vor preciza distinct perioadele și zilele de pregătire pentru fiecare dintre acestea.)
3. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (în cazul mai multor puncte de lucru cu locații diferite se
va indica adresa fiecărui punct de lucru)
4. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locații
5. Condiții de primire a elevului în stagiul de pregătire practică
Precizări privind condițiile prealabile (exemple: examinări/avize medicale obligatorii, instructajul de securitate și
sănătate a muncii, eventuale condiționări referitoare la promovarea prealabilă a unor teme/module din curriculum, etc.)
Notă:
Se vor evita orice condiții discriminatorii (de gen, etnie, socială sau personală), în afara celor justificate prin
legislația în vigoare sau prin condițiile specifice de lucru.
În cazul practicanților cu cerinte educative speciale (în particular al celor cu dizabilități ) se vor preciza măsurile
(organizatorice și pedagogice) prevăzute pentru integrarea acestora pe perioada stagiului.
6. Modalități prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev în școală și în
întreprindere
De exemplu, precizări cu privire la conținutul și obiectivele activităților organizate în atelierele și laboratoarele
școlii și nivelul achizițiilor dobândite anterior de elevi (de dorit prezentate sub forma de tabel similar cu pct. 11 de mai
jos). Prin precizările oferite privind complementaritatea urmărită prin practica la partenerul de practică, pot fi avute în
vedere, de exemplu: competențele pentru care școala nu dispune singură de resursele necesare (de precizat în corelare
cu pct. 11 de mai jos); exersarea în condiții reale a unor deprinderi de lucru inițiate în școală (idem), valoarea adăugată
pentru orientarea carierei (de precizat în ce constă) etc. Se va menționa și modul de coordonare între parteneri pentru
asigurarea complementarității pregătirii.
7. Numele și prenumele cadrului didactic responsabil care asigură monitorizarea pedagogică a practicantului pe
perioada derulării stagiului de pregătire practică
8. Responsabilități ale cadrului didactic responsabil din unitatea de învățământ – organizator al practicii, pe
perioada derulării stagiului de pregătire practică
9. Numele și prenumele tutorelui desemnat de întreprindere, care va asigura respectarea condițiilor de pregătire și
dobândirea de practicant a competențelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică
10. Responsabilități ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
11. Definirea unităților de competențe și a competențelor care vor fi dobândite pe perioada efectuării stagiului de
practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională și curriculumul aprobat prin Ordinul ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului nr. .................................
Unitatea de Modulul de Posturile de Activități
Competența Observații
competențe pregătire lucru* planificate
* Se vor menționa distinct toate posturile de lucru la care vor fi plasați / rotiți practicanții.
12. Modalități de evaluare și reevaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de
pregătire practică

54
Anexa A
la contract
Școala: ………………………………………………
Anul școlar: …………............
Calificarea: …………………………………………
Nivel de calificare: ………………….
Clasa: ……………
Data: ………………
DECLARAȚIE DE ANGAJAMENT ELEV PRACTICANT
Am luat cunoștință de prevederile contractului privind efectuarea stagiului de pregătire practică și de conținutul
Anexei pedagogice, parte integrantă a contractului și mă oblig să respect obligațiile și responsabilitățile ce îmi revin în
calitate de elev practicant.
8
Elev practicant: Părinte/tutore legal :
Numele și prenumele ……………………………. Numele și prenumele ………………………
CNP ................................................................... Semnătura ………………………….
Semnătura ……………………… Data ............................
Data ............................

Numele și prenumele ……………………….... Numele și prenumele ……………………
Data ............................ Data ............................
8 În cazul elevului minor

55
Anexa B
la contract
Școala: ………………………………………………
Anul școlar: …………............
Calificarea: …………………………………………
Nivel de calificare: ………………….
Clasa: ……………
Data: ………………
DECLARAȚIE DE ANGAJAMENT ELEVI PRACTICANȚI
Am luat cunoștință de prevederile contractului privind efectuarea stagiului de pregătire practică și de conținutul
Anexei pedagogice, parte integrantă a contractului și mă oblig să respect obligațiile și responsabilitățile ce îmi revin în
calitate de elev practicant.
Numele și prenumele
Nr. Numele și prenumele Semnătura Semnătura
CNP părintelui/tutorelui
crt. elevului elevului părintelui/tutorelui
(pentru elevii minori)

Numele și prenumele ……………………….... Numele și prenumele ……………………
Data ............................ Data ............................

56
7.2. CERTIFICAT DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
(Anexa 2 la OMECTS Nr. 3539/2012 privind aprobarea Contractului de pregătire practică a elevilor din învăţământul
profesional şi tehnic)
1. ACEST CERTIFICAT SE ACORDĂ:

Nume Prenume CNP
(1) (2) (3)
Adresa (număr, stradă, cod poştal, oraş, ţară) Fotografie
(4)
Data naşterii Cetăţenia Semnătura titularului

(5) (6) (7)
zz ll aaaa
2. ACEST CERTIFICAT SE ELIBEREAZĂ DE CĂTRE:

Denumirea instituţiei emitente (unitatea de învăţământ de unde provine elevul)
(8)
Numărul certificatului Data eliberării
(9) (10)
zz ll aaaa
3. INSTITUŢIILE PARTENERE
ORGANIZATORUL DE PRACTICĂ (unitatea de învăţământ de unde provine elevul)
Denumire şi adresa Ştampila şi semnătura (se menţionează în
clar numele şi prenumele reprezentantului
legal şi funcţia acestuia)
(11) (12)
Numele şi prenumele cadrului didactic responsabil cu Titlu / funcţie

îndrumarea elevului pe perioada stagiului
(13) (14)
Telefon E-mail
(15) (16)
PARTENERUL DE PRACTICĂ (operatorul economic/instituţia publică unde s-a desfăşurat stagiul de practică)
Denumire şi adresa Ştampila şi semnătura (se menţionează în
clar numele şi prenumele reprezentantului
legal şi funcţia acestuia)
(17) (18)
Numele şi prenumele tutorelui - persoanei responsabile Titlu / funcţie

cu îndrumarea elevului pe perioada stagiului
(19) (20)
Telefon E-mail
(21) (22)
NB : Acest tabel nu este valabil fără ştampilele celor două instituţii partenere şi / sau semnăturile celor două
persoane de referinţă.
57
4. DESCRIEREA STAGIULUI DE PRACTICĂ
Obiectivul stagiului de practică
(23)
Iniţiativa/proiectul în cadrul căreia se derulează stagiul de practică (se completează numai dacă este cazul)
(24)
Calificarea corespunzătoare programului de formare profesională în cadrul căruia se derulează stagiul şi

nivelul de calificare
(25)
Programul comunitar sau de mobilitate implicat (se completează numai dacă este cazul)
(26)
Durata stagiului
(27) Din (28) Până
în
zz ll aaaa zz ll aaaa
5 DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ŞI A REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII DOBÂNDITE DE ELEV PE

PERIOADA STAGIULUI
Activităţi / sarcini efectuate de elev
(29)
Rezultatele învăţării dobândite de elev

(se adaugă rânduri suplimentare dacă este necesar)
Unitatea de competenţe şi modulul de pregătire
(30)
Competenţe
(31)
Alte cunoştinţe, deprinderi şi competenţe dobândite de elev (altele decât cele prevăzute în Standardul de
Pregătire Profesională)
(32)
Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor dobândite de elev

(se precizează tipul evaluării şi calificativul sau nota obţinută de elev)
(33)
Data Semnătura Semnătura Semnătura

tutorelui cadrului didactic titularului (elev)
(34) (35) (36) (37)
zz ll aaaa
NB: Acest tabel nu este valabil fără semnătura tutorelui şi cadrului didactic responsabili cu îndrumarea elevului pe perioada
stagiului şi a titularului certificatului. Pentru descrierea cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor dobândite se inserează
rânduri suplimentare, dacă este necesar.
6. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII ŞI A CREDITELOR ACORDATE
Se completează de către unitatea de învăţământ unde este înscris elevul

(38) Numărul matricol al elevului

58
(39) (40) (41)
Unitatea de Competenţele (2) Credite acordate (3)
competenţe (1)
Adăugaţi sau eliminaţi rânduri dacă este necesar

Numele şi prenumele cadrului didactic responsabil cu Semnătura
recunoaşterea rezultatelor învăţării
(42) (43)
Data validării Directorul unităţii de învăţământ Ştampila

(44) (45) (46)
zz lll aaaa

59
7.3. CAIETUL DE PRACTICĂ
Cuprins
1. Fișa de identificare
2. Prevederi generale
3. Derularea stagiului de prgătire practică
4. Evaluarea stagiului de pregătire practică
5. Certificarea
7.3.1. FIȘA DE IDENTIFICARE
Nume și prenume elev:
Telefon:
E-mail:
Unitatea de învățământ – Organizator
de practică:
Clasa:
Specializarea:
Denumire modul:
Perioada derulării stagiului:
Durata:
Programul zilnic:
Operatorul economic/Instituția –
Partener de practică
Cadru didactic responsabil de
practică :
Tutore:

60
7.3.2. PREVEDERI GENERALE
Stagiul de pregătire practică este organizat și desfășurat, în baza Contractului de pregătire practică a elevilor
din învăţământul profesional şi tehnic, încheiat între organizatorul de practică și partenerul de practică, în vederea
învățării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învățământ profesional și tehnic.
Stagiul de practică este organizat în vederea dobândirii competențelor profesionale menționate în anexa
pedagogică care face parte integrantă a contractului menționat anterior, Standardul de pregătire profesională aprobat
prin OMEdC nr. 3171/30.01.2006 și curriculumul aprobat prin OMEdC nr. 3172/30.01.2006.
Modalitățile de derulare și conținutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în contractul de pregătire
practică și în anexa sa pedagogică.
Practicantul este, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unității de învățământ.
Cadrul în care se desfășoară stagiul de practică

Stagiul de pregătire practică se efectuează în cadrul proiectului finanțat prin Fondul Social European (FSE)cu
tilul: TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii
din județul Gorj, Contract nr.: POS DRU/161/2.1/G/141724, implementat de perioada Asociația Societatea de
Cercetare în Leadership, Management, Marketing și Cultură Organizațională din Craiova (ASCLMMCO), alături de
partenerii săi: Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Asociația Mereu pentru Europa și UNIAUDAX – Centro de
Investigação e Apoio ao Empreendedorismo e Empresas Familiares din Portugalia, în perioada 6.06.2014 – 05.11.2015.
Sănătatea și securitatea în muncă

Partenerul de practică are obligația respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea și securitatea în muncă
a practicantului pe durata stagiului de instruire practică.
Activitățile desfășurate în timpul stagiului de practică vor fi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și
cunoștințele practicantului, fără a-i fi periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională. Încadrarea în practică
9
la locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face numai după împlinirea vârstei de 18 ani .
10
asumate prin declarațiile de angajament din Anexele A si B care fac parte integrantă din prezentul contract.
Practicantul are obligația, pe întreaga durată a stagiului de practică, de a utiliza și de a completa prezentul caiet
de practică.

stabilesc tematica de practică și competențele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în
conformitate cu Standardul de pregătire profesională și curriculumul corespunzător calificării pentru care se pregătește
9
Activităţile din timpul practicii vor respecta condiţiile similare cu prevederile Codului muncii referitoare la încadrarea în
muncă a minorilor [art. 13 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată].
10
În cazul unui contract individual se completează Anexa A, iar în cazul unui contract pentru un grup de elevi se
completează Anexa B.
61
elevul.

Anexa pedagogică.
vigoare.
evaluării.
Sprijin acordat practicantului de către partenerul de practică

Elevii practicanți vor primi sprijin financiar de la Beneficiarul proiectului TRANSEL - Stagii de practică și
consiliere pentru o tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din județul Gorj, Contract nr.: POS
DRU/161/2.1/G/141724, implementat de perioada Asociația Societatea de Cercetare în Leadership, Management,
Marketing și Cultură Organizațională din Craiova în termenii și condițiile stabilite printr-un contract diferit încheiat între
aceasta și fiecare elev practicant.
Evaluarea stagiului de pregătire practică


62
7.3.3. DESFĂŞURAREA ŞI EVALUAREA STAGIULUI DE PREGĂTIRE PRACTICĂ – EXEMPLE DE BUNĂ
PRACTICĂ
7.3.3.1. SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ÎN TURISM

Clasa: a XI-a
Modulul: Operațiuni tehnice ale agenției de turism
Durata totală a stagiului de pregătire practică: 1 săptămână, 5 zile/săptămână, 30 ore
A. DEFINIREA UNITĂȚILOR DE COMPETENȚE ȘI A COMPETENȚELOR care vor fi dobândite pe perioada

efectuării stagiului de practică/observaţii ale elevului practicant
Obsevații personale
ale practicantului privitoare la
Unitatea de
activitatea depusă (data, posturile
competențe/ Activități planificate
de lucru, metode de lucru,
Competențe
instrumente utilizate, sarcini și
teme de lucru realizate etc.)
C2. Coordonează Informarea în legătură cu avantajele oferite de fiecare
vânzarea de modalitate de transport - confort, tarife, orare, viteză,
bilete pentru servicii suplimentare, numărul de bagaje acceptat, etc.;
transportul turistic Completarea documentelor folosite la cumpărarea unui
bilet de avion - fişa de rezervare, documentul de călătorie
cu funcţiuni multiple (MPD), excedentul de bagaje,
asigurarea de sănătate;
Recomandarea unui anumit tip de aranjament turistic
Aranjamente: - pentru transporturile rutiere: inclusive
tour,transporturi turistice combinate (fly and drive), package
tour
- pentru transporturile feroviare: aranjamentul RIT (RIT-I,
RIT – IG, RIT – GP, RIT – Y, RIT - YP)
partcharter; cursele charter: charter de grup, charter inclusive
tour, charter pentru uz propriu, charter specializat
Gestionarea biletelor de călătorie
- Familiarizarea cu soft-urile utilizate de către agentul
economic;
- Utilizarea documentelor pentru evidența operațiilor de
vânzare a biletelor pentru transportul turistic.
C2. Coordonează Informarea în legătură cu avantajele oferite de fiecare
vânzarea de modalitate de transport - confort, tarife, orare, viteză,
bilete pentru servicii suplimentare, numărul de bagaje acceptat, etc.;
transportul turistic Completarea documentelor folosite la cumpărarea unui
bilet de avion - fişa de rezervare, documentul de călătorie
cu funcţiuni multiple (MPD), excedentul de bagaje,
asigurarea de sănătate;
Recomandarea unui anumit tip de aranjament turistic
Aranjamente: - pentru transporturile rutiere: inclusive
tour,transporturi turistice combinate (fly and drive), package
tour
- pentru transporturile feroviare: aranjamentul RIT (RIT-I,
RIT – IG, RIT – GP, RIT – Y, RIT - YP)
partcharter; cursele charter: charter de grup, charter inclusive
tour, charter pentru uz propriu, charter specializat
Gestionarea biletelor de călătorie
- Familiarizarea cu soft-urile utilizate de către agentul
economic;
- Utilizarea documentelor pentru evidența operațiilor de
vânzare a biletelor pentru transportul turistic.
B. MODALITAȚI DE EVALUARE ȘI REEVALUARE A PREGATIRII PROFESIONALE dobândite de

practicant pe perioada stagiului de pregătire practică
63
Subiectul evaluării/ Metoda/instrumentul de
Evaluatorul Data Observații
reevaluării evaluare/reevaluare
Informarea în legătură cu
1. Tipul evaluării: formativă
avantajele oferite de Permanent
- Metoda de evaluare: observarea
fiecare modalitate de
sistematică
transport
- Instrumentul de evaluare:
Completarea fișa de observație și evaluare
documentelor folosite la
cumpărarea unui bilet de Tutorele și
2. Tipul evaluării: sumativă
avion cadrul didactic
- Metoda de evaluare:
Recomandarea unui responsabil
a) Proba practică
anumit tip de aranjament Ultima zi de
b) Proba orală
turistic stagiu
Gestionarea biletelor de Fișa de evaluare a probei practice
călătorie și orale

64
B.1. EXEMPLU DE FIŞĂ DE OBSERVAŢIE ŞI EVALUARE A ACTIVITĂŢII ELEVULUI PRACTICANT
NUME ŞI PRENUME ELEV PRACTICANT: ___________________________________________

Unitatea de învăţământ: __________________________________________________________
Clasa: a XI-a
Specializarea: Tehnician în turism
Perioada: __________________
Locaţia (Agentul economic): _______________________________________________________
Nume şi prenume tutore: _________________________________________________________
Nume şi prenume cadrul didactic responsabil: _________________________________________
A. COMPETENȚE TEHNICE
Criterii de evaluare
Recunoaște-
Implicarea Înţelegerea Corectitudinea Abilitatea
rea și Gândire
în conceptelor/ folosirii de a
identificarea critică și Total
activități și sarcinilor de termenilor de lucra în
sarcinilor de analitică
inițiativă lucru specialitate echipă
lucru
Subiectul evaluării
Punctaj maxim 10p 10p 10p 15p 10p 15p 70p
Informarea în legătură cu
avantajele oferite de
fiecare modalitate de
transport
Completarea documentelor
folosite la cumpărarea unui
bilet de avion
Recomandarea unui
anumit tip de aranjament
turistic
Gestionarea biletelor de
călătorie
Media:
B. MODALITATEA DE INTEGRARE A PRACTICANTULUI ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Punctaj Punctaj
Criteriul de evaluare
maxim acordat
Disciplină 4p
Punctualitate 4p
Responsabilitate în rezolvarea sarcinilor 4p
Respectarea regulamentului de ordine interioară 4p
Relaţiile personale ale practicantului în cadrul întreprinderii 4p
Total 20p
PUNCTAJ FINAL EVALUARE FORMATIVĂ

Competenţa Punctaj Punctaj
maxim obţinut
A.Competenţe tehnice 70
B.Modalitatea de integrare în activitatea întreprinderii 20
Punctaj oficiu 10
Punctaj total 100
EVALUATORI
Cadru didactic Tutore

Nume și prenume:
Semnătura:
Data:
B.2. EXEMPLE DE PROBE PRACTICE ŞI ORALE

65
PROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ
VARIANTA NR. 1

Clasa: a XI-a
Tema: Transporturile turistice
Competenţa: Coordonează vânzarea de bilete pentru transportul turistic
1. Obiectivele evaluării:
- Informarea în legătură cu avantajele oferite de fiecare modalitate de transport;
- Prezentarea condițiilor de confort, tarife, orare de funcționare, viteză, servicii suplimentare, numărul de bagaje
acceptat, etc.;
2. Prezentarea testului
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Transporturile turistice sau ca
parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Tipul testului: probă practică
3. Durata evaluării
Timpul de lucru probă practică: 30 minute
4. Condiţii în care se recomandă a fi realizată evaluarea

Testul are loc în sala de clasă.
Resurse necesare:
Elevul are la dispoziţie:
- conexiune internet;
- laptop;
- flipchart;
- coli;
- markere;
- fișa de evaluare.
5. Conţinut probă practică:

Familia Ionescu, alcătuită din soț, soție și doi copii minori - unul de 4 ani și celălalt de 7 ani, achiziționează un sejur
de vacanță, de 5 nopți/6 zile, în insula Creta, din Grecia. Programul turistic achiziționat este în regim All Inclusive, fiind
asigurat transportul aerian de către compania Tarom precum și transferul de la și la aeroport –hotel.
a. Argumentați alegerea mijlocului de transport pentru acest program turistic;
b. Precizați avantajele oferite de transportul aerian.
c. Furnizați informațiile necesare familiei Ionescu, privind condițiile de călătorie.
6. Instrucţiuni pentru elevi:

La sfârşitul activităţii, fiecare elev va răspunde întrebărilor referitoare la lucrarea practică realizată, adresate de evaluatori
(profesor şi tutore).
7. Conţinut proba orală:

1. Pentru ce alt mijloc de transport ar fi putut opta familia Ionescu și argumentați răspunsul dat.
2. Care sunt inconvenientele transportului aerian?
3. Ce tipuri de aranjamente turistice aeriene cunoașteți?

66
FIȘA DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE ȘI A PROBEI ORALE
V AR I A N T A N R . 1
Numele şi prenumele elevului: ________________________________________________

Clasa: a XI-a
Unitatea de învăţământ: ______________________________________________________
A. Criterii de apreciere a performanței elevului practicant la proba practică:

Nr. Criteriul Punctaj Punctaj
crt. maxim obţinut
1. Argumentează alegerea mijlocului de transport. 20
2. Identifică avantajele transportului aerian. 20
3. Furnizează informații privind condițiile de călătorie oferite de compania aeriană. 20
TOTAL 60
B. Criterii de apreciere a performanței elevului practicant la proba orală:

crt. maxim obţinut
1. Identifică alte mijloace de transport turistic. 10
2. Determină inconvenientele transportului aerian. 10
3. Enumeră aranjamentele turistice specifice transportului aerian. 10
TOTAL 30
Punctaj final:
Proba Punctaj Punctaj
maxim obţinut
A. Proba practică 60
B. Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100
Numele, prenumele și semnătura evaluatorilor:

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

67
VARIANTA NR. 2

Clasa: a XI-a
- Recomandarea unui anumit tip de aranjament turistic;
- Caracterizarea aranjamentelor turistice specifice diferitelor modalități de transport;

Resurse necesare:
- flipchart;
- coli;
- markere;

Un grup de 25 de persoane din Târgu-Jiu, sportivi și personal auxiliar, pleacă în cantonament, pe litoralul românesc.
Pentru aceasta folosesc ca mijloc de transport autocarul.
a. Argumentați opțiunea pentru mijlocul de transport folosit în acest caz.
b. Precizați avantajele oferite de transportul rutier.
c. Determinați factorii care influențează dezvoltarea turismului rutier.
d. Întocmiți o comandă de transport către un furnizor de transport turistic rutier.


1. Pentru ce alt mijloc de transport ar fi putut opta grupul de sportivi și argumentați răspunsul dat.
2. Cu ce alte mijloace se pot realiza transporturile rutiere?
3. Ce reprezintă serviciile ,,rent-a-car”?

68

Clasa: a XI-a

crt. maxim obţinut
1. Argumentează alegerea mijlocului de transport. 15
2. Identifică avantajele transportului rutier. 15
3. Determină factorii care influențează dezvoltarea turismului rutier. 15
4. Întocmește o comandă de transport. 15
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Identifică alte mijloace de transport turistic. 10
2. Enumeră mijloacele prin care se realizează transporturile rutiere. 10
3. Caracterizează serviciile ,,rent-a-car”. 10
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
A. Proba practică 60
B. Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

69
VARIANTA NR. 3

Clasa: a XI-a
- Identificarea documentelor de călătorie;
- Completarea documentelor folosite la cumpărarea unui bilet de avion;

Resurse necesare:
- conexiune internet;
- laptop;
- bilete de călătorie;

Considerați că sunteți agent ticketing și un cuplu de tineri dorește să achiziționeze bilete de transport pentru sejurul
din luna lor de miere, în insulele Maldive.
a. Ce tip de aranjament turistic specific transportului aerian alegeți și argumentați alegerea făcută;
b. Completați biletul de călătorie.
c. Furnizați toate informațiile necesare cuplului de tineri, privind condițiile de călătorie.


1. Ce alte tipuri de aranjamente turistice aeriene cunoașteți?
2. Cum se poate realiza un voiaj turistic aerian?
3. Care considerați că sunt factorii care au condus la folosirea din ce în ce mai frecventă a transportului aerian?

70

Clasa: a XI-a

crt. maxim obţinut
1. Argumentează alegerea aranjamentului turistic aerian. 20
2. Completează corespunzător biletul de călătorie. 20
3. Furnizează informațiile necesare privind condițiile de călătorie. 20
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Identifică alte tipuri de aranjamente turistice aeriene. 10
2. Caracterizează cursele prin care se poate realiza voiajul aerian. 10
3. Determină factorii care au condus la folosirea din ce în ce mai frecventă a transportului
10
aerian?
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
A.Proba practică 60
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

71
7.3.3.2. SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE
Clasa: a XI-a
Modulul: Instrumente de plată
Unitatea de
Competențe
C1.Caracterizeaz Caracterizarea modalităţilor de plată
ă modalităţile de  identificarea modalităţilor de plată – în numerar, prin
plată virament (transferul banilor dintr-un cont în altul), cu
mijloace electronice (cărţi magnetice),
 prezentarea instrumentelor de plată
- dispoziţie de plată/încasare cu numerar, ordin de plată,
cec, cambie, bilet la ordin, cărţi de plată,etc.
- structură, reguli de completare, menţiuni obligatorii,
operaţiuni de regres şi de protest, posibilităţi de transmitere
(gir, cesiune de creanţă)
C2. Utilizează Utilizarea instrumentelor de plată

instrumente de  prezentarea circuitului instrumentelor de plată
plată  - în funcţie de clientul plătitor şi clientul beneficiar (local,
intrajudeţean, interjudeţean).
 completarea instrumentelor de plată - electronic sau
manual, respectând regulile de completare
înregistrează în contabilitate a tranzacţiilor economice
utilizând instrumentele de plată

Subiectul Metoda/ instrumentul de evaluare/
evaluării/reevaluării reevaluare
Caracterizarea 1. Tipul evaluării: formativă
modalităţilor de plată - Metoda de evaluare: observarea Permanent
sistematică
fișa de observație și evaluare
Tutorele și Ultima zi de
Utilizarea 2. Tipul evaluării: sumativă cadrul didactic stagiu
instrumentelor de plată - Metoda de evaluare: responsabil
a) Proba practică
b) Proba orală
Fișa de evaluare a probei practice și orale

72
Unitatea de învăţământ: __________________________________________________________
Clasa: ___________
Specializarea: _________________________________________________________________
Perioada: __________________
Modul: ________________________________________________________________________
Criterii de Implicarea Înţelegerea Corectitudinea Recunoaș- Abilitatea Gândire TOTAL

evaluare în activități conceptelor/ folosirii terea și de a lucra critică și
și inițiativă sarcinilor de termenilor de identificarea în echipă analitică
lucru specialitate sarcinilor de
lucru
Subiectul
evaluării
Caracterizarea
modalităţilor de
plată
Utilizarea
instrumentelor de
plată
Media
Criteriul de evaluare Punctaj

Punctaj acordat
maxim
Disciplină 4p
Punctualitate 4p
Total 20p

maxim obţinut
Punctaj oficiu 10
Punctaj total 100
EVALUATORI
Nume și prenume:
Semnătura:
Data:

73

VARIANTA NR. 1

Specializarea: Tehnician în activități economice
Clasa: a XI - a
Tema: Ordinul de plată
Competenţe:
 Să utilizeze instrumentele de plată utilizate în tranzacţiile cu numerar şi fără numerar;
 Să observe circuitul instrumentelor de plată;
 Să completeze instrumentele de plată utilizate în tranzacţiile economice;
 Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat;
 Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor agentului economic;
Completaţi ordinul de plată pentru cazul de mai jos:
S.C. “X” S.A. achiziţioneză de la S.C. “Y” S.R.L., materii prime în valoare de 5.000 lei, pe care le achită cu ordin
de plată la data de 20.06.2009. S.C. ”X” S.A. are contul nr.RO10RBRD0071011435110001 deschis la banca B.R.D. –
Sucursala Plevnei, iar S.C. “Y” S.A. are contul nr.RO91 TREZ7055069XXX001418 deschis la Trezoreria sector 3.
S.C. ”X” S.A. are datele de identificare următoare:
- Cod fiscal: 3777539;
- Adresa: Bucureşti, str. Aiud, nr.17, sector 1
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Ordinul de plată sau ca parte a
unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Timp

Testul are loc într-un laborator
Resurse necesare:
- Documentul în alb
a. definirea Ordinului de plată
b. ce mențiuni cuprinde ordinul de plată
c. Completaţi ordinul de plată pentru cazul de mai jos:

S.C. “X” S.A. achiziţioneză de la S.C. “Y” S.R.L., materii prime în valoare de 5.000 lei, pe care le achită cu ordin
de plată la data de 20.06.2009. S.C. ”X” S.A. are contul nr.RO10RBRD0071011435110001 deschis la banca B.R.D. –
Sucursala Plevnei, iar S.C. “Y” S.A. are contul nr.RO91 TREZ7055069XXX001418 deschis la Trezoreria sector 3.
S.C. ”X” S.A. are datele de identificare următoare:
- Cod fiscal: 3777539;
- Adresa: Bucureşti, str. Aiud, nr.17, sector 1

74
Banca


1. În ce măsura obiectivele/sarcinile de lucru au fost trasate clar şi s-a urmărit realizarea lor
2.Cum a fost folosit gradul de cunoştințe dobândite în şcoală
3.În ce măsură echipamentul avut la dispoziţie a corespuns sarcinilor trasate

75

Specializarea:Tehnician în activități economice
Clasa:a XI - a
Tema:Ordinul de plată

crt. maxim obţinut
1. Definește ordinul de plată 10.
2. Ce mențiuni cuprinde ordinul de plată 10
3. Completarea ordinului de plată 40
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. În ce măsura obiectivele/sarcinile de lucru au fost trasate clar şi s-a urmărit realizarea 10.
lor
2. Cum a fost folosit gradul de cunoştințe dobândite în şcoală 10
3. .În ce măsură echipamentul avut la dispoziţie a corespuns sarcinilor trasate 10
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

76
VARIANTA NR. 2
Clasa: a XI - a
Tema: CEC-ul
Competenţe:
 Să completeze instrumentele de plată utilizate în tranzacţiile economice;
 Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat;
Cecul
S.C. ”X” S.R.L. achiziţionează mărfuri în valoare de 6.500 lei de la S.C. ”Y” S.R.L. pe care le plăteşte utilizând
cecul.
Banca “A” este cea cu care lucreaza S.C. ”Y” S.R.L., iar banca “B” este cea cu care lucreaza S.C. ”X” S.R.L.
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei CEC-ul sau ca parte a unei
evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Timp

Resurse necesare:
- Documentul în alb
Se cer:
a) completaţi conform datelor din studiul de caz prezentat, elementele care lipsesc.
b) identificaţi fiecare etapă din circuitul cecului (notate în schemă cu cifre de la 1 la 8).
c) completaţi documentul la care se face referire în enunţul
2. cazului considerat.
S.C. ………………………………. 4. S.C. ……………………………….

- TRĂGĂTOR - - BENEFICIAR -
8.
1. 3. 5.
6.
BANCA …………………………. BANCA…………………………….
- TRAS - 7. - BANCA BENEFICIARULUI -


1 Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei, 5 module predate în şcoală, ale căror cunoştinţe teoretice le-aţi
folosit în cadrul stagiului de practică
2. Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei, 5 laboratoare tehnologice la care aţi participat în şcoală, ale căror
deprinderi practice le-aţi folosit în cadrul stagiului de practică
3. Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei, 5 aspecte pozitive ale stagiului de practică:

77

Clasa:a XI - a
Tema:CEC-ul
crt. maxim obţinut
1. Completaţi conform datelor din studiul de caz prezentat, elementele care lipsesc. 10.
2. Identificaţi fiecare etapă din circuitul cecului (notate în schemă cu cifre de la 1 la 8). 10
3. Completaţi documentul la care se face referire în enunţul cazului considerat. 40
TOTAL 60
crt. maxim obţinut
1. Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei, 5 module predate în şcoală, ale 10.
căror cunoştinţe teoretice le-aţi folosit în cadrul stagiului de practică
2. Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei, 5 laboratoare tehnologice la care 10
aţi participat în şcoală, ale căror deprinderi practice le-aţi folosit în cadrul stagiului de
practică
3. Enumeraţi în ordinea descrescătoare a importanţei, 5 aspecte pozitive ale stagiului de 10
practică
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

78
VARIANTA NR. 3

Clasa: a XI - a
Tema: Studiu de caz - Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumentele de plată
Competenţe:
În vederea realizării următorului studiu de caz, veţi folosi “Planul de conturi general” , precum şi cunoştiinţele
pe care le-aţi dobândit la modulul contabilitate.
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Studiu de caz - Înregistrarea în
contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumentele de plată sau ca parte a unei evaluări sumative la
sfârșitul acesteia.
Timp

Resurse necesare:
- Planul general de conturi
- Extrasul de cont
- Registrul de casa
- Cecul de numerar
Să se întocmească Registrul jurnal, pe baza înregistrărilor contabile aferente operaţiilor economice de mai
jos, care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
1. În baza extrasului de cont nr.01 şi a ordinelor de plată nr.01 şi 02 din 10 iunie 2009 se va înregistra plata
impozitului pe profit în sumă de 25.000 lei şi a T.V.A. în sumă de 13.000 lei;
2. În baza cecului de numerar nr.150/11 iunie 2009, se va ridica de la bancă suma de 18.000 lei;
3. În baza registrului de casă nr. 26/11 iunie 2009 se înregistrează depunerea în casieria unităţii a numerarului
ridicat de la bancă în sumă de 18.000 lei;


1 În ce măsură sunteţi mulţumit(ă) de abilităţile practice dobândite
2.Cum a fost folosit gradul de cunoştințe dobândite în şcoală
3.În ce măsură echipamentul avut la dispoziţie a corespuns sarcinilor trasate

79

Clasa:a XI - a
Tema: Studiu de caz - Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumentele de plată

crt. maxim obţinut
1. În baza extrasului de cont nr.01 şi a ordinelor de plată nr.01 şi 02 din 10 iunie 2009 se 20.
va înregistra plata impozitului pe profit în sumă de 25.000 lei şi a T.V.A. în sumă de
13.000 lei;
2. În baza cecului de numerar nr.150/11 iunie 2009, se va ridica de la bancă suma de 20

18.000 lei;
3. În baza registrului de casă nr. 26/11 iunie 2009 se înregistrează depunerea în casieria 20
unităţii a numerarului ridicat de la bancă în sumă de 18.000 lei;
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. În ce măsură sunteţi mulţumit(ă) de abilităţile practice dobândite 10.
2. Cum a fost folosit gradul de cunoştințe dobândite în şcoală 10
3. .În ce măsură echipamentul avut la dispoziţie a corespuns sarcinilor trasate 10
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

80
7.3.3.3. SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI
Clasa: a XII-a
Denumirea modulului: Supravegherea şi controlul calităţii aerului

Unitatea de
Competențe
20.1. Recoltează ♦ Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare
probe de aer ♦ Determinarea volumelor de aer recoltate
♦ Aplicarea corecţiei de volum
♦ Marcarea şi înregistrarea probelor
20.2.Monitorizează ♦ Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantă
calitatea aerului ♦ Determinarea poluanţilor cu acţiune asfixiantă
♦ Determinarea poluaţilor cu acţiune sistemică

Subiectul Metoda/instrumentul de
evaluării/reevaluării evaluare/reevaluare
Recoltarea probelor de aer:
alegerea instrumentelor şi Permanent
dispozitivelor de recoltare,
determinarea volumelor de
aer recoltate, aplicarea
corecţiei de volum, marcarea
şi înregistrarea probelor
observarea sistematică
Ultima zi de
Tutorele și stagiu
Monitorizarea calităţii aerului: cadrul didactic
- Determinarea poluanţilor cu responsabil
a) Proba practică
acţiune iritantă
b) Proba orală
- Determinarea poluanţilor cu
acţiune asfixiantă
Fișa de evaluare a probei
- Determinarea poluanţilor
practice și orale
acţiune sistemică

81

Unitatea de învăţământ: ___________________________________________
Clasa: a XII - a
Specializarea: TEHNICIAN ECOLOG ȘI PROTECȚIA CALITĂȚII MEDIULUI
Perioada: 26- 30 ianuarie 2015
Locaţia (Agentul economic): ___________________________________________
Modul: MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI
Nume şi prenume cadrul didactic responsabil:
Criterii de evaluare Implicarea Înţelegerea Corectitudinea Recunoaș- Abilitatea Gândire TOTAL
în activități conceptelor/ folosirii terea și de a lucra critică și
și inițiativă sarcinilor de termenilor de identificarea în echipă analitică
lucru specialitate sarcinilor de
lucru
Recoltarea probelor de aer:
alegerea instrumentelor şi
dispozitivelor de recoltare,
determinarea volumelor de aer
recoltate, aplicarea corecţiei de
volum, marcarea şi înregistrarea
probelor
Monitorizarea calităţii aerului:
acţiune iritantă
acţiune asfixiantă
- Determinarea poluanţilor acţiune
sistemică
Media

Criteriul de evaluare Punctaj Punctaj
maxim acordat
Disciplină 4p
Punctualitate 4p
Total 20p
maxim obţinut
Punctaj oficiu 10
Punctaj total 100
EVALUATORI
Nume și prenume:
Semnătura:
Data:

82
VARIANTA NR. 1
Modulul: MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI

Clasa: a XII a
Tema: Recoltarea probelor de aer
Competenţe:
20.1. Recoltează probe de aer
Să explice alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltare, determinarea volumelor de aer recoltate, aplicarea
corecţiei de volum, marcarea şi înregistrarea probelor
Să întocmească o fișă de prelevare a probelor de aer
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Recoltarea probelor de aer sau
ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Evaluarea are loc într-un laborator.
Resurse necesare:
- fișa de prelevare a probelor de aer
- fisa de lucru
- materiale necesare recoltării probelor de aer
Prelevează o probă de aer pentru un indicator de calitate arbitrar ales.
Precizează materialele necesare.
Completează Fișa de prelevare.
Specifică 3 norme SSM.
Fişa de prelevare a probelor de aer

Nr .............. din ........................
Unitatea / Punctul de prelevare: .................................................................................................................

Data şi ora prelevării: ..........................................................................................................
Tipul probei: .............................................................................................
Procedura de eşantionare: ………………………………………….
Cod probă: .......................................................................................
Echipament utilizat/ Nr: .................................................................
Volum aer aspirat: ...........................................................................
Caracteristici meteorologice: ............................................................................................................
Nume, prenume şi semnătură Nume, prenume şi semnătură

Responsabil prelevare Reprezentant BENEFICIAR


a. Ce metodă de recoltare ai ales pentru prelevarea probelor de aer? Explică alegerea făcută
b. Descrieţi cele mai utilizate dispozitive de măsurare a volumului de aer pentru recoltarea probelor de aer prin metoda
recoltării prin aspiraţie.
c. Enumeraţi cinci indicaţii generale privind recoltarea probelor de aer pe care le consideraţi obligatorii de respectat.

83

Clasa: a XII a
Tema: Recoltarea probelor de aer

crt. maxim obţinut
1. Execută corect prelevarea probei de aer 20
2. Alege corect materialele necesare 10
3. Completează corect Fișa de prelevare 20
4. Respectă normele de protecţie specifice 10
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Explicarea alegerii metodei de recoltare 10
2. Descrierea corectă a celor mai utilizate dispozitive de măsurare a volumului de aer 10

pentru recoltarea probelor de aer prin metoda recoltării prin aspiraţie
3. Enumeră corect cinci indicaţii generale privind recoltarea probelor de aer obligatorii de 10
respectat.
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

84
VARIANTA NR. 2

Clasa: a XII a
Tema: Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantă - Determinarea pulberilor sedimentabile prin metoda gravimetrică
Competenţe:
20.2.Monitorizează calitatea aerului
Să identifice poluanții cu acțiune iritantă
Să explice modul de analiză a pulberilor sedimentabile
Să aleagă corect materialele și ustensilele de laborator
Să execute corect determinarea practică
Să efectueze calcule și să interpreteze rezultatele
Să respecte măsurile de protecția muncii specifice
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Determinarea pulberilor
sedimentabile prin metoda gravimetrică sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.

Resurse necesare:
- fișa de lucru
- materiale necesare recoltării și analizei pulberilor sedimentabile

Determinarea pulberilor sedimentabile dintr-o probă de aer
Cerinţe:
 Calculaţi cantitatea de pulberi sedimentabile din proba analizată.
 Întocmiţi referatul lucrării de laborator.


a. Explicaţi principiul metodei gravimetrice de analiză.
b. Comparaţi rezultatele obţinute cu cele din standardele de calitate pentru aer şi precizaţi dacă aerul analizat se
încadreaza în normele de calitate.
c. Enumerați 3 poluanți cu acțiune iritantă

85

Clasa: a XII a
Tema: Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantă - Determinarea pulberilor sedimentabile prin metoda gravimetrică

crt. maxim obţinut
1. Alege corect materialele și ustensilele de laborator 10
2. Execută corect determinarea practică 20
3. Efectuează corect calculele 10
4. Întocmeste referatul lucrării de laborator 10
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Explică principiul metodei gravimetrice de analiză 10
2. Interpretează rezultatele obţinute prin comparație cu cele din standardele de calitate 10

pentru aer
3. Enumeră 3 poluanți cu acțiune iritantă 10
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

86
VARIANTA NR. 3

Clasa: a XII a
Tema: Monitorizarea calităţii aerului
Competenţe:
20.2.Monitorizează calitatea aerului
Să identifice sursele de poluare/poluanții atmosferici
Să clasifice poluanții atmosferici
Să explice acțiunea poluanților atmosferici asupra mediului
Să identifice modalităţi de control şi monitorizare a calității aerului pe un caz dat
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Monitorizarea calităţii aerului
sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.

Resurse necesare:
- fișa de lucru

În urma vizitelor de studiu efectuate, Identificaţi în judeţ zone cu risc crescut de poluare a aerului.
Realizați un eseu cu titlul Monitorizarea calității aerului într-o zonă poluată, având în vedere următoarele repere:
tipuri de poluanţi, surse de poluare, influenţa poluării asupra sănătăţii umane în zonă, modalităţi de control şi
monitorizare.

a. Identificaţi principalele surse de poluare cu gaze responsabile de creşterea acidităţii atmosferei.
b. Definţi un plan de monitorizare a calităţii aerului şi enumeraţi principalele componente ale acestuia.
c. Explicaţi influenţa poluanţilor cu acţiune asfixiantă asupra sănătăţii umane.

87

Clasa: a XII a
Tema: Monitorizarea calităţii aerului

crt. maxim obţinut
1. Identifice minim 3 surse de poluare/poluanți atmosferici 10
2. Clasifică poluanții atmosferici 10
3. Explică acțiunea poluanților atmosferici asupra mediului 20
4. Identifică corect modalităţi de control şi monitorizare a calității aerului pe un caz dat 10
5. Utilizează corect terminologia specifică 10
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Identifică principalele surse de poluare cu gaze responsabile de creşterea acidităţii 10
atmosferei.
2. Descrie un plan de monitorizare a calităţii aerului 10
3. Explică influenţa poluanţilor cu acţiune asfixiantă asupra sănătăţii umane. 10

TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

88
7.3.3.4. SPECIALIZAREA: TEHNICIAN METROLOG
Clasa: a XII-a
Modulul: Detectarea defectelor

Unitatea de
Competențe
23.2. Depisteaza Studiul defectelor:
defectele -defecte macroscopice (abateri dimensionale si de forma,
semifabricatelor, de suprafata)
pieselor, sistemelor -defecte microscopice (defecte de structura interna,
tehnice incluziuni metalice si nemetalice, pori, fisuri, segregatii)
-defecte de functionare.
Studiul cauzelor defectelor:
- abateri de la tehnologiile de fabricatie, exploatare
necorespunzatoare a sistemelor tehnice
23. 3. Efectueaza Studiul metodelor de control:
controlul - control nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu
semifabricatelor, lichide penetrante , cu radiatii Gamma, ultrasonic,
pieselor, sistemelor magnetic, cu aparate de masura electrice).
tehnice Evaluarea controlului:
compararea cu normele si standardele in vigoare, cu fisele
tehnologice.
semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzator
calitativ/remediabil / rebut.

Metoda/ instrumentul de
Subiectul evaluării/reevaluării Evaluatorul Data Observații
evaluare/ reevaluare
Depistarea defectelor 1. Tipul evaluării: Permanent
semifabricatelor, pieselor, formativă
sistemelor tehnice: - Metoda de evaluare:
studiul defectelor, studiul observarea sistematică
cauzelor defectelor - Instrumentul de evaluare:
fișa de observație și
evaluare
Tutorele și
cadrul
2. Tipul evaluării:
Efectuarea controlului didactic
sumativă
semifabricatelor, pieselor, responsabil
- Metoda de evaluare: Ultima zi de
sistemelor tehnice: studiul
a) Proba practică stagiu
metodelor de control, evaluarea
b) Proba orală
controlului, rezultatele controlului
Fișa de evaluare a probei
practice și orale

89

Clasa: XII-a
Specializarea: Tehnician metrolog
Perioada: ___________________________________________
Modul: Detectarea defectelor
în conceptelor/ folosirii terea și de a critică și
activități și sarcinilor de termenilor de identificarea lucra în analitică
inițiativă lucru specialitate sarcinilor de echipă
Subiectul evaluării lucru
Depistarea defectelor
semifabricatelor, pieselor,
sistemelor tehnice:
studiul defectelor, studiul
cauzelor defectelor
Efectuarea controlului
semifabricatelor, pieselor,
sistemelor tehnice: studiul
metodelor de control,
evaluarea controlului,
rezultatele controlului
Media

Punctaj acordat
maxim
Disciplină 4p
Punctualitate 4p
Total 20p

maxim obţinut
Punctaj oficiu 10
Punctaj total 100
EVALUATORI
Nume și prenume:
Semnătura:
Data:

90

VARIANTA NR. 1

Specializarea: tehnician in instalatii electrice sau tehnician metrolog
Clasa: a XII-a
Tema: Detectarea defectelor aparatelor electrice de joasă tensiune
Competenţe:
23.2. Depisteaza defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice

23. 3. Efectueaza controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice
- să utilizeze aparate de măsurare si verificare
- să realizeze verificari vizuale si prin măsurări
- să identifice tipurile de defecte ale aparatelor electrice de joasa tensiune
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Detectarea defectelor
aparatelor electrice de joasă tensiune sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Timp: 1 ora

Testul are loc într-un laborator.
Resurse necesare:
1. doua aparate electrice de joasa tensiune defecte, la alegere, conform tabelului de la punctul 5 Continut proba
practica
2. aparate de joasă tensiune de verificat;
3. aparat pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie – megohmmetru;
4. aparat pentru verificarea continuităţii circuitelor electrice – ohmmetru;
5. scule specifice (trusa electricianului);

În tabelul de mai jos se dau aparatele electrice de joasa tensiune si tipurile de defecte posibile ale acestora. Pentru cele
2 aparate alese completati in tabel, in fiecăruia, urmatoarele cerinte:
a. Aparate si materialele necesare pentru identificarea defectului
b. Tipul de defect constatat
c. NPM specifice depistarii defectului
Tipul aparatului Defect posibil Aparate si Defect NPM

materiale constatat specifice
necesare
Separatoare -oxidarea contactelor;
-slăbirea resorturilor care dau forţe de
apăsare pe contact;
-spargerea izolatoarelor suport.
Intreruptoare cu pargie -deteriorarea camerei de stingere;

-perlarea contactelor;
-deteriorarea mecanismului de acţionare;
-deteriorarea resortului care asigură forţa
de apăsare pe contact

91
Intreruptoare pachet -ruperea resortului mecanismului de
sacadare;
-blocarea mecanismului de sacadare ca
urmare a uzurii unei piese componente;
-ruperea butonului de acţionare a
contactelor mobile;
-perlarea sau deformarea contactelor
mobile;
-spargerea sau arderea etajelor de
bachelită.
Intreruptoare automate -topirea contactelor de rupere la

deconectarea unui curent mare;
-sudarea contactelor de rupere la
amplasări pe scurtcircuit;
-slăbirea arcurilor care asigură presiunea
pe contact;
-spargerea camerei de stingere;
-deteriorarea releului de protecţie;
-griparea diferitelor piese ale dispozitivului
de acţionare;
-spargerea casetei mecanismului de
declanşare sau a unui clichet;
-ruperea sau blocare dispozitivului de
acţionare manuală;
-arderea bobinei electromagnetului de
anclanşare.
Comutatoare cu came -ruperea resortului mecanismului de

sacadare;
-blocarea mecanismului de sacadare ca
urmare a uzurii unei came;
-ruperea butonului de acţionare;
-uzura axului de acţionare;
-deplasarea camelor pe ax, schimbând
astfel succesiunea contactelor.
-ruperea suportului contactelor;
Contactoare -ruperea spirei în scurtcircuit la
electromagneţii de curent alternativ,
având ca efect apariţia unui zgomot
specific;
-ruperea şuruburilor de fixare a suportului
miezului magnetic;
-ruperea reostatelor care asigură forţa de
apăsare pe contact;
-arderea bobinei;
-lipirea sau distrugerea contactelor;
-străpungerea sau conturarea izolaţiei;
-scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj
la contactoarele cu suflaj magnetic;
-arderea rezistenţei adiţionale la
contactoarele de curent continuu;
-apariţia remanenţei magnetice;
-deteriorarea camerei de stingere în urma
unui arc electric puternic
92
Relee termice -contact imperfect la bornele bimetalului;
-arderea elementului de încălzit;
-arderea bimetalului;
-lipirea contactelor;
-deteriorarea izolaţiei dintre spirele
elementului de încălzit;
-blocarea mecanismului de acţionare;
-arderea rezistenţei de şuntare (la releele
cu şunt).
Sigurante fuzibile -fisurarea soclului;

-fisurarea patronului fuzibil;
-fixarea necorespunzătoare a capacelor
de închidere a patronului fuzibil;
-capacul filetat nu are corpul de porţelan
bine fixat pe teaca metalică;
-slăbirea contactelor la bornele de
conectare
Prize si fise -fisurarea sau spargerea carcaselor

electroizolante;
-perlarea sau arderea contactelor;
-ca urmare a scoaterii fisei din priză sub
curent mai mare decât cel nominal;
-slăbirea arcurilor care asigură presiunea
de contact;
-slăbirea contactelor la bornele de
conectare


1. Enumerati etapele parcurse in detectarea defectelor.
2. Clasificati aparatele electrice de joasa tensiune dupa rolul pe care il au intr-un circuit electric.
3. Din punct de vedere al normelor de protectia muncii care este prima masura care se impune a fi luata la aparitia unui
defect in functionare la unul din aparatele electrice de joasa tensiune.
4. Care este aparatul de masura cu care se realizeaza verificarea continuitatii unui circuit electric.

93

Specializarea: Tehnician in instalatii electrice sau tehnician metrolog
Clasa: XII-a
Tema: Detectarea defectelor aparatelor electrice de joasă tensiune

crt. maxim obţinut
1. Identifica aparatele electrice de joasa tensiune 12
2. Alege aparatele si materialele necesare depistarii defectelor 12
3. Utilizeaza aparate de masura si verificare 12
4. Efectueaza operatiile necesare identificarii defectelor 12
5. Respectă normele de protecţia muncii specifice 12
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Enumera etapele parcurse in detectarea defectelor 10
2. Clasifica aparatele electrice de joasa tensiune 10
3. Identifica defectele aparatelor electrice de joasa tensiune 10
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

94
VARIANTA NR. 2

Specializarea: Tehnician in instalatii electrice sau tehnician metrolog
Clasa: a XII-a
Tema: Efectuarea controlului semifabricatelor si pieselor
Competenţe:

- să utilizeze aparate si mijloacele si verificare
- să realizeze verificari vizuale si prin măsurări
- să identifice tipurile de defecte ale semifabricatelor si pieselor
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Efectuarea controlului
semifabricatelor si pieselor sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Timp 1 ora

Resurse necesare:
6. semifabricate si piese imbinate prin sudare,
7. dispozitive si materiale necesare pentru depistarea defectelor, conform metodelor de control din tabelul de la
punctul 5 Continut proba practica

În tabelul de mai jos se dau 3 metode de control ale semifabricatelor si pieselor. Dupa efectuarea controlului unui cordon
de sudura completati in tabel urmatoarele cerinte:
a. Selectati defectul din lista de defecte posibile,
b. Descrieti principiul metodei alese,
c. Completati NPM specifice metodei alese,
Metoda de control Dispozitive si Defecte posibile Defecte Principiul NPM specifice
materiale constatate metodei
necesare
Control vizual
Lupa -Crăpături;
Microscop
-Găuri;
-Coroziune;
Control cu flux
magnetic Dispozitiv de -Julire;
control prin flux
magnetic -Discontinuităţi
cauzate de
impact;
Control cu lichide -Discontinuităţi

penetrante Lichid penetrant care modifică
Strat developant suprafaţa

95
1. Enumerati avantajele utilizarii controlului vizual.

2. Denumiti instrumentele ajutatoare de control vizual ce pot fi utilizate atunci cand observatia directa a unui defect nu
este posibila.
3. Enumerati operatiile pregatitoare ale pieselor si semifabricatelor ce trebuie executate in vederea detectarii defectelor.

96

Clasa: XII-a
Tema: Efectuarea controlului semifabricatelor si pieselor

crt. maxim obţinut
1. Utilizeaza mijloacele de detectare a defectelor 15
2. Identifica defectele pieselor si semifabricatelor 15
3. Descrie metodele de control a pieselor si semifabricatelor 15
4. Respectă normele de protecţia muncii specifice 15
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Precizeaza 3 avantaje ale utilizarii metodei de control vizual 10
2. Indica 5 instrumente ajutatoare de controlul vizual 10
3. Enumera operatiile pregatitoare ale pieselor si semifabricatelor 10
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

97
VARIANTA NR. 3

Clasa: a XII-a
Tema: Detectarea defectelor circuitelor rezistive
Competenţe:

- să utilizeze aparate de măsurare si verificare
- să realizeze verificari prin calcul si prin măsurări
- să identifice tipurile de defecte ale cicuitelor rezistive
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Detectarea defectelor
circuitelor rezistive sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Timp 1 ora

Resurse necesare:
1. schema electrica a circuitului rezistiv,
2. voltmetrul presupus ideal (rezistenţă internă infinită, respectiv curent absorbit din circuit nul),
3. aparat pentru verificarea continuităţii circuitelor electrice – ohmmetru,
4. scule specifice (trusa electricianului),

În circuitul cu schema din figura de mai jos valorile rezistenţelor sunt cele care sunt marcate pe rezistoarele
respective. Măsurând cu un voltmetru digital tensiunile între diferite puncte, se obţin valorile indicate pe schema.
Pe de altă parte, dacă se calculează aceste tensiuni, se obţin valori mult diferite de cele măsurate, ceea ce sugerează
faptul că unele rezistoare nu au valorile corecte trecute pe ele.
Presupunând doar defecte nete, adică fie rezistoare întrerupte, fie scurtcircuitate, să se masoare tensiunea electrica si
sa se calculeze rezistenta electrica totala din circuit in urmatoarele situatii:
a) toate rezistenţele corespund valorilor indicate pe schemă;
b) Rl este întreruptă;
c) R5 este scurtcircuitată;
d) R3 şi R4 sunt întrerupte;
e) R2 este întreruptă.

98
Tip defect Tensiunea Rezistenta Concluzii
indicata electrica totala
a)toate rezistenţele corespund
valorilor indicate pe schemă;
b) Rl este întreruptă;
c) R5 este scurtcircuitată;
d) R3 şi R4 sunt întrerupte;
e) R2 este întreruptă.

1. Cum se realizeaza verificarea continuitatii unui circuit electric.

2. Argumentati de ce voltmetrul ideal trebuie sa aiba rezistenţă electrica internă infinită.
3. Care sunt valorile rezistentei electrice a unui rezistor intrerupt respectiv scurtcircuitat.
4. Enumerati normele de protectia muncii ce trebuie respectate.

99

Specializarea: tehnician in instalatii electricesau tehnician metrolog
Clasa: XII-a
Tema: Detectarea defectelor circuitelor rezistive

crt. maxim obţinut
1. Coneceaza aparatul de masura in circuit 10
2. Efectueaza citirea datelor 20
3. Realizeaza calculele necesare 20
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Indica aparatul cu care se realizeaza verificarea continuitatii unui circuit si etapele 10
care se parcurg pentru verificare
2. Argumenteaza de ce rezistenta interna a voltmetrului ideal este de valoare infinita 10
3. Indica volorile rezistentei electrice a unui rezistor intrerupt respectiv scurtcircuitat 5
4. Enumera 3 norme de protectia muncii ce trebuie respectate 5
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

100
7.3.3.5. SPECIALIZAREA: TEHNICIAN TRANSPORTURI
Clasa: a XI-a
Modulul: Circuite electronice
Unitatea de
Competențe
C1 Identifică tipuri Identificarea circuitelor electronice de tip analogic:
de circuite - după simboluri, marcaj şi aspect fizic;
electronice - după rolul funcţional al circuitelor.
Identificarea circuitelor electronice de tip digital:
- după simboluri, marcaj şi aspect fizic;
- după rolul funcţional al circuitelor.
C2 Evaluează Precizarea parametrilor specifici unui circuit electronic.
performanţele Măsurarea parametrilor unui circuit electronic folosind
circuitelor AMC-uri adecvate.
electronice Interpretarea rezultatelor măsurătorii prin comparare cu
valorile standard şi datele de catalog.
C3 Conectează Conectarea şi verificarea stării de funcţionare a unor
circuite electronice montaje electronice simple cu circuite electronice de tip
în echipamente analogic în echipamente/ instalaţii, conform documentaţiei
şi instalaţii tehnice: surse de alimentare, amplificatoare.
Conectarea şi verificarea stării de funcţionare a unor
montaje electronice simple cu circuite electronice de tip
digital în echipamente/ instalaţii, conform documentaţiei
tehnice:porti logice, codificatoare/decodificatoare,
multiplexoare/ demultiplexoare.

Subiectul evaluării/ Metoda/instrumentul de Obser-
Evaluatorul Data
reevaluării evaluare/reevaluare vații
Identificarea tipurilor de 1. Tipul evaluării: formativă
circuite electronice - Metoda de evaluare: observarea Permanent
Evaluarea sistematică
performanţelor circuitelor - Instrumentul de evaluare:
electronice fișa de observație și evaluare
Conectarea circuitelor Tutorele și cadrul
electronice în echipamente 2. Tipul evaluării: sumativă didactic
şi instalaţii - Metoda de evaluare:
responsabil
a) Proba practică
b) Proba orală Ultima zi de
- Instrumentul de evaluare: stagiu
Fișa de evaluare a probei practice și
orale

101

Clasa: a XI-a
Specializarea:Tehnician transporturi
Perioada: ___________________________________________
Modul M9. Circuite electronice
evaluare în activități conceptelor/ folosirii terea și de a critică și
și inițiativă sarcinilor de termenilor de identificarea lucra în analitică
lucru specialitate sarcinilor de echipă
lucru
Subiectul
evaluării
Identificarea
tipurilor de circuite
electronice
Evaluarea
performanţelor
circuitelor
electronice
Conectarea
circuitelor
electronice în
echipamente
şi instalaţii
Media

Criteriul de evaluare Punctaj Punctaj
maxim acordat
Disciplină 4p
Punctualitate 4p
Total 20p

maxim obţinut
Punctaj oficiu 10
Punctaj total 100
EVALUATORI
Nume și prenume:
Semnătura:
Data:

102
VARIANTA NR. 1

Specializarea: TEHNICIAN TRANSPORTURI
Clasa: XI
Tema: Circuite electronice cu componente analogice- multimetrul
Competenţe:
1.Identifică tipuri de circuite electronice
2 Evaluează performanţele circuitelor electronice
3 Conectează aparate în echipamente
- să identifice multimetrul
- sa identifice mărimile masurate cu multimetrul
- să realizeze montajul multimetrului pe automobil
- sa evalueze si sa interpreteze rezultatele
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Circuite electronice cu
componente analogice sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Timp

Testul are loc pe automobil într-un punct de lucru
Resurse necesare:
- multimetru
- automobil
- catalog de intepretarea rezultatelor

Elevul are la dispozitie un multimetru si trebuie sa determine functionarea alternator
a) Testeaza functionarea diodelor
b) Verifica starea periilor colectoare
c) Testeaza infasurarea rotorica
a) Montajul pentru determinarea functionarii diodelor

103
b) Verifica starea periilor colectoare
c) Montajul pentru verificarea rezistentei rotorice


a) Ce marimi măsoară un multimetru
b) Cum se determina starea de functionare a diodele
c) Ce valori trebuie sa afiseze multimetrul pentru ca diodele sa fie in stare perfecta de functionare
d) Cum se verifica starea infăsurării rotorice
e) Ce valori trebuie sa afiseze multimetrul pentru ca infasurarea rotorica sa fie in stare perfecta de functionare

104

Clasa: XI
Tema: Circuite electronice cu componente analogice- multimetrul

crt. maxim obţinut
1. Corelează mărimile de vizualizat cu tipul aparatelor 10
2. Conectează aparatele in circuit si efectueaza reglajele impuse 20
3. Efectueaza operatiile necesare pentru vizualizarea semnalelor,citeste datele 20
5. ....
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Indica fazele lucrarii 10
2. Indica elementele care trebuie măsurate 10
3. Precizeaza valoarea normala a mărimilor de măsurat 10
4.
5.
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

105
VARIANTA NR. 2

Clasa: XI
Tema: Aparate de generarea semnalelor electrice- Osciloscopul
Competenţe:
3 Conectează aparate de generarea semnalelor electrice in echipamente şi instalaţii
- să identifice osciloscopul
- sa identifice mărimile masurate cu osciloscopul si utilizarea acestuia in automobil
- să realizeze montajul multimetrului pe automobil
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Aparate de generare a
semnalelor electrice- Osciloscopul sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Timp

Resurse necesare:
- osciloscop
- automobil
- catalog de intepretarea oscilogramelor

Elevul are la dispozitie un osciloscop si trebuie sa determine functionarea circuitului de aprindere a automobilului

106
a) Montajul pentru verificarea bujiilor
b) Montaj pentru verificarea circuitului de inalta tensiune
c) Montaj pentru verificarea circuitului de joasa tensiune
d) Interpretarea oscilogramelor


a) Ce este un oscioscop
b) Ce marimi se masoara cu osciloscopul
c) Interpretarea oscilogramelor

107

Clasa: XI
Tema: Aparate de generarea semnalelor electrice- Osciloscopul

crt. maxim obţinut
1. Conectează aparatele in circuit 10
2. Efectueaza reglajele corespunzatoare masurarii 20
5. ....
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
2. Precizeaza valorile normale 10
3. Interpreteaza oscilogramele 10
4. .....
5. ....
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

108
VARIANTA NR. 3

Clasa: XI
Tema: Dispozitive cu afisaj eletronic- scanner OBD
Competenţe:
3 Conectează aparate si echipamente instalatii
- să identifice OBD-ul
- sa identifice mărimile masurate cu scanner OBD
- să realizeze montajul scannerului la automobil
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Dispozitive cu afisaj electronic
– scanner OBD sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.
Timp

Resurse necesare:
- scanner OBD
- automobil
- catalog de intepretarea rezultatelor

Elevul are la dispozitie un scanner OBD si trebuie sa determine disfunctionalitatile din motor
a) Instaleaza scannerul
b) Seteaza marimile de masurat
c) Interpreteaza valorile

109

a) Ce marimi măsoară un scanner OBD
b) Cum se monteaza un scanner OBD
c) Cum se interpreteaza marinile afisate de OBD
d) Cum se alege diagnosticarea motorului din lista afisata
f) Care este semnificatia literelor afisate de scanner

110

Clasa: XI
Tema: Dispozitive cu afisaj electronic – scanner OBD

crt. maxim obţinut
1. Corelează mărimile de vizualizat cu tipul aparatelor 10
2. Conectează aparatele in circuit si efectueaza reglajele impuse 20
5. ....
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
2. Indica elementele care trebuie măsurate 10
3. Precizeaza valoarea normala a mărimilor de măsurat 10
4.
5.
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

111
7.3.3.6. SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI
Clasa: a XII-a
Modulul: Întreţinere planificată
Unitatea de
Competențe
17.2. Monitorizează Lucrări de întreţinere ale echipamentelor şi

lucrările de instalaţiilorspecifice domeniului: întreţinere curentă,
întreţinere întreţinere planificată.
Necesarul de resurse pentru executarea lucrărilor:resurse

materiale,SDV-uri şi
AMC-uri.
Executarea lucrărilor de întreţinere conform planificărilor:

repartizarea resurselor umane şi resurselor materiale,
succesiunea lucrărilor de întreţinere, controlul lucrărilor
executate
Norme de exploatare specifice echipamentelor şi
17.3. Urmăreşte instalaţiilor.
respectarea
normelor de Documentaţie tehnică privind evaluarea lucrărilor
întreţinere a conform standardelor din domeniu:standarde,
echipamentelor şi normative, fişe de evaluare
instalaţiilor
Norme de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a
incendiilor specifice domeniului de activitate: fişe individuale
de protecţie a muncii,
acte normative

Evaluatorul Data
Monitorizează lucrările de - Metoda de evaluare: observarea Permanent
întreţinere sistematică
Tutorele și cadrul
didactic
responsabil
a) Proba practică
Urmăreşte respectarea
normelor de întreţinere a
echipamentelor şi
orale
instalaţiilor

112

Clasa: a XII-a
Specializarea: Tehnician în automatizări
Perioada: ___________________________________________
Modul. M6 Întreţinere planificată
C. COMPETENȚE TEHNICE
evaluare în activități conceptelor/ folosirii terea și de a critică și
lucru
Subiectul
evaluării
Monitorizează
lucrările de
întreţinere
Urmăreşte
respectarea
normelor de
întreţinere a
echipamentelor şi
instalaţiilor
Media
A. MODALITATEA DE INTEGRARE A PRACTICANTULUI ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII

Punctaj acordat
maxim
Disciplină 4p
Punctualitate 4p
Total 20p

maxim obţinut
Punctaj oficiu 10
Punctaj total 100
EVALUATORI

Nume și prenume:
Semnătura:
Data:

113

VARIANTA NR. 1
Clasa: a XII-a
Tema: Lucrări de întreţinere ale echipamentelor electrice- motoare electrice
Competenţe:
17.2. Monitorizează lucrările de întreţinere.
- să consulte documentaţia tehnică necesă pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a
acestuia;
- să stabilească lucrările de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţiilor electrice;
- să identifice componentele echipamentelor electrice;
- să execute lucrări de întreţinere şi remediere;
- să respecte normele de protecţia muncii specifice.
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Lucrări de întreţinere ale
echipamentelor electrice- motoare electrice sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.

Testul are loc într-un laborator de specialitate
Resurse necesare:
-documentaţie tehnică: standarde tehnice, standarde de calitate, norme tehnice de funcţionare, instrucţiuni de lucru şi de
serviciu;
- echipament de protecţie;
- SDV-uri;
- motoare electrice;
- aparate de măsură şi control.

Se ştie că un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi
îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. Periodic,
maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitarea lor.
Sarcini de lucru:
 Având la dispoziţie un motor electric, va trebui să-i verificaţi funcţionalitatea respectând următoarele cerinţe:
- consultaţi documentaţia tehnică pusă la dispoziţie;
- indicaţi organele de maşină sau subansamblul motorului electric care sunt vizate în cadrul lucrărilor de întreţinere;
- precizaţi în ce constau lucrările de control şi verificare.
 La apariţia unui defect la perii şi portperii:
- specificaţi cauza defecţiuni;
- precizai fenomenele observate;
- remediaţi defectul respectând tehnologiile specifice şi normele de protecţie a muncii.

La sfârşitul activităţii, fiecare elev va răspunde întrebărilor referitoare la lucrarea practică realizată, adresate de
evaluatori (profesor şi tutore).
a. Ce activităţi sunt prevăzute în cadrul sistemului de reparaţii preventiv-planificate, pentru funcţionarea la parametrii
optimi a motoarelor electrice?
b. Ce tipuri de motoare electrice cunoşti?
c. Care sunt părţile componente ale unui motor electric?
d. Care sunt lucrările care se execută cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice?
e. Ce etape parcurgi pentru remedierea defectului dat?
114

Clasa: a XII-a
Tema: Lucrări de întreţinere ale echipamentelor electrice- motoare electrice

crt. maxim obţinut
1. Consultă documentaţia tehnică necesară pentru elaborarea unui plan de întreţinere 10
2. Stabileşte lucrările de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţiilor 10
3. Execută lucrări de întreţinere şi remediere conform planificărilor 15
4. Aplică normele de exploatare specifice echipamentelor şi instalaţiilor conform 15
documentelor tehnice
5. Respectă normele de protecţie a muncii specifice 10
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Clasifică activităţile prevăzute în cadrul sistemului de reparaţii preventiv-planificate 5
2. Enumeră tipurile de motoare electrice studiate 5
3. Precizează denumirea componentelor motoarelor electrice 5
4. Specifică lucrările care se execută cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice 5
5. Indică etapele parcurse pentru remedierea defectului 10
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

115
VARIANTA NR. 2

Clasa: a XII-a
Tema: Executarea lucrărilor de întreţinere la un echipament de calcul din dotare
Competenţe:
17.2. Monitorizează lucrările de întreţinere.
- să consulte documentaţia tehnică necesă pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a
acestuia;
- să stabilească lucrările de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţiilor electrice;
- să identifice componentele echipamentelor electrice;
- să execute operaţii de întreţinere şi să depaneze un defect la echipamentele de calcul;
- să respecte normele de protecţia muncii specifice.
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Executarea lucrărilor de
întreţinere la un echipament de calcul din dotare sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.

Testul are loc într-un laborator de specialitate.
Resurse necesare:
- un sistem de calcul;
- componente de rezervă;
- trusa de unelte pentru întreţinere şi depanare a echipamentului de calcul.
Vă aflaţi în laborator de specialitate, unde echipamentele din dotare trebuie să li se efectueze lucrări de
întreţinere şi reparare. Vi se repartizează, în acest scop, un sistem de calcul.
Sarcini de lucru:
- identificaţi componentele care urmează să fie întreţinute;
- consultaţi documentaţia de întreţinere;
- definiţi acţiunile de întreţinere relevante;
- pregătiţi programul de întreţinere;
- depanaţi defectele hardware ale echipamentelor de calcul;
- completaţi documentele de evidenţă a lucrărilor de întreţinere.
La sfârşitul activităţii, fiecare elev va răspunde întrebărilor referitoare la lucrarea practică realizată, adresate de
evaluatori (profesor şi tutore).

a. Cum se pot reduce ca număr problemele hardware şi software la un sistem de calcul?
b. Cum putem face distincţia între un defect hardware şi unul software?
c. Ce se verifica în primul rând când dorim să înlocuim o sursa de alimentare la un sistem de calcul?
d. Enumeraţi trei soluţii rapide de depanare a unui sistem de calcul.
e. Ce etape parcurgi pentru întreţinerea şi depanarea unui defect la echipamentul de calcul dat?

116

Clasa: a XII-a
Tema: Executarea lucrărilor de întreţinere la un echipament de calcul din dotare

crt. maxim obţinut
2. Stabileşte lucrările de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţiilor 10
3. Execută lucrări de întreţinere şi depanare a unui defect 15
5. Respectă normele de protecţie a muncii specifice 10
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Specifică documentaţia tehnică necesară pentru elaborarea termenelor de realizare a 5
unui plan de întreţinere
2. Stabileşte acţiunile de întreţinere 5
3. Precizează ordinea lucrărilor de întreţinere ale echipamentelor 5
4. Evaluează lucrările conform standardelor din domeniu 5
5. Indică etapele parcurse pentru depanarea defectului 10
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

117
VARIANTA NR. 3

Clasa: a XII-a
Tema: Norme de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor specifice domeniului de
activitate.
Competenţe:
17.3. Urmăreşte respectarea normelor de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor.
- să consulte documentaţia tehnică necesă pentru elaborarea unui plan;
- să aplice legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor;
- să coordoneze activităţile în caz de accident;
- să respecte normele de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor.
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Norme de protecţie a
muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor specifice domeniului de activitate sau ca parte a unei evaluări
sumative la sfârșitul acesteia.

Testul are loc într-un laborator de specialitate.
Resurse necesare:
- un model necompletat de fişă individuală de instruire;
- Legea 319/2006 şi Legea 307/2006;
- afişe;
- cataloage,broşuri,pliante.

Alegeţi o lucrare din domeniul vostru de calificare.
Sarcini de lucru:
1. Studiază cu atenţie documentaţia pusă la dispoziţie şi alcătuieşte un plan de instruire introductiv generală pentru un
viitor lucrător în domeniul pregătirii tale, după modelul:
- scopul instruiri;
- modalităţi de instruire;
- dovada instruirii;
- metode şi tehnici de instruire;
- documente de informare.
2.Completaţi o Fişă individuală de instructaj privind protecţia muncii, după modelul dat.
3. Alege o situaţie posibilă de producere a unui incendiu, în domeniul pregătirii tale:
-precizează ce măsuri de prevenire ar fi putut evita declanşarea incendiului;
-enumeră mijloacele de stingere a acestuia;
-descrie modul de folosire al stingătorului.

a. Care sunt măsurile tehnice de prevenire a accidentelor de muncă?
b. Precizaţi fazele instructajului personalului din unităţile economice în domeniul protecţiei muncii
c. Ce reguli de igienă individuală la locul de muncă cunoşti?
d. Care sunt produsele de stingere a unui incendiu?
e. Ce etape parcurgi pentru a respecta normele de prevenire şi stingere a incendiilor?
118

Clasa: a XII-a
Tema: Norme de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor specifice domeniului de
activitate.

crt. maxim obţinut
2. Îndeplineşte sarcinile pentru executarea lucrărilor 10
3. Consemnează sarcinile în documentele de serviciu 15
5. Supraveghează respectarea normelor de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a 10
incendiilor
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Enumeră măsurile tehnice de prevenire a accidentelor de muncă 6
2. Precizează fazele instructajului personalului din unităţile economice în domeniul 6
protecţiei muncii
3. Menţionează regulile de igienă individuală la locul de muncă 6
4. Enumeră produsele de stingere a unui incendiu 6
5. Indică etapele de prevenire şi stingere a incendiilor 6
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

119
7.3.3.7. SPECIALIZAREA: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL
Clasa: a XI-a
Unitatea de
Competențe
C1 Identifică tipuri Identificarea circuitelor electronice de tip analogic:
de circuite - după simboluri, marcaj şi aspect fizic;
electronice - după rolul funcţional al circuitelor.
C2 Evaluează Precizarea parametrilor specifici unui circuit electronic.
performanţele Măsurarea parametrilor unui circuit electronic folosind
circuitelor AMC-uri adecvate.
electronice Interpretarea rezultatelor măsurătorii prin comparare cu
valorile standard şi datele de catalog.
C3 Conectează Conectarea şi verificarea stării de funcţionare a unor
circuite electronice montaje electronice simple cu circuite electronice de tip
în echipamente analogic în echipamente/ instalaţii, conform documentaţiei
şi instalaţii tehnice: surse de alimentare, amplificatoare.
Conectarea şi verificarea stării de funcţionare a unor
montaje electronice simple cu circuite electronice de tip
digital în echipamente/ instalaţii, conform documentaţiei
tehnice:porti logice, codificatoare/decodificatoare,
multiplexoare/ demultiplexoare.

Evaluatorul Data
Identificarea tipurilor de 1. Tipul evaluării: formativă
circuite electronice - Metoda de evaluare: observarea Permanent
Evaluarea sistematică
performanţelor circuitelor - Instrumentul de evaluare:
electronice fișa de observație și evaluare
Conectarea circuitelor Tutorele și cadrul
electronice în echipamente 2. Tipul evaluării: sumativă didactic
şi instalaţii - Metoda de evaluare:
responsabil
a) Proba practică
orale

120
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE ŞI EVALUARE A ACTIVITĂŢII ELEVULUI PRACTICANT

Clasa: a XI-a
Specializarea:Tehnician în automatizări /Tehnician operator tehnică de calcul
Perioada: ___________________________________________
Modul. M9 Circuite electronice
D. COMPETENȚE TEHNICE
în activități conceptelor/ folosirii terea și de a critică și
lucru
Identificarea tipurilor de
circuite electronice
Evaluarea
performanţelor circuitelor
electronice
Conectarea circuitelor
electronice în
echipamente
şi instalaţii
Media

Punctaj acordat
maxim
Disciplină 4p
Punctualitate 4p
Total 20p

maxim obţinut
Punctaj oficiu 10
Punctaj total 100
EVALUATORI

Nume și prenume:
Semnătura:
Data:

121
VARIANTA NR. 1

Specializarea: Tehnician în automatizări sauTehnician operator tehnică de calcul
Clasa: a XI-a
Tema: Studiul circuitelor electronice de tip analogic-Redresoare
Competenţe:
3 Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţi
- să identifice componentele electronice dintr-o schemă;
- să măsoare parametrii unui circuit electronic folosind AMC-uri adecvate;
- să realizeze montaje cu componente analogice.
Acest test poate fi utilizat ca parte a unei evaluări formative pe parcursul învățării temei Studiul circuitelor electronice
de tip analogic-Redresoare sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.

Resurse necesare:
- componente:
-diode redresoare D1, D2, D3, D4 – 1N4007;
-rezistoare Rs-10KΩ.
- placă de test;
- sursă de tensiune;
- pensetă, cleşte, patent, letcon;
- aparate de măsură: multimetru numeric sau analogic, osciloscop catodic.
În figură este reprezentată schema unui circuit de redresare:
1
D4
DD
11
220 V
50 Hz
D2 D3 Rs U
D4
1'
Sarcini de lucru:
- precizează tipul redresorului reprezentat;
- alege componentele necesare realizării practice a montajului;
- realizează practic montajul pe o placă de test;
- măsoară tensiunile continue şi alternative din circuit;
- vizualizează formele de undă la intrarea şi ieşirea redresorului.
122
a. Cum se determina starea de funcţionare a diodelor?

b. Ce este un redresor?
c. Ce tipuri de redresoare cunoşti?
d. Cate diode se află în conducţie simultană la tipul de redresor dat?
e. Ce etape parcurgi pentru realizarea circuitului?

123

Clasa: a XI-a
Tema: Studiul circuitelor electronice de tip analogic-Redresoare

crt. maxim obţinut
1. Selectarea componentelor electronice conform specificaţiilor schemei 10
2. Identifică poziţia componentelor pe cablaj şi le plasează pe cablaj 10
3. Conectează componentele electronice conform specificaţiilor schemei 15
4. Efectueaza operaţiile necesare pentru măsurarea şi vizualizarea tensiunii 15
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Explică cum verifică starea de funcţionare a diodelor 5
2. Precizeaza rolul redresorului 5
3. Enumeră tipurile de redresoare studiate 5
4. Descrie funcţionarea circuitului dat 10
5. Indică etapele lucrării 5
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

124
VARIANTA NR. 2

Clasa: a XI-a
Tema: Studiul circuitelor electronice de tip analogic-Amplificatoare operaţionale
Competenţe:
1. Identifică tipuri de circuite electronice
2. Evaluează performanţele circuitelor electronice
3. Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţi
- să realizeze montaje cu componente analogice.
de tip analogic- Amplificatoare operaţionale sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.

Resurse necesare:
- componente:
- amplificatoare operaţionale:ßA 741, SA741, LM 741, AD 704;
- rezistoare R1,R2-10KΩ.
- placă de test;
- sursă de tensiune;
- pensetă, cleşte, patent, letcon;
- aparate de măsură: multimetru numeric sau analogic, osciloscop catodic.

În figură este reprezentată o schemă de conectare a unui amplificator operaţional:
Fig.1

125
Sarcini de lucru:
- precizaţi rolul rezistorului R2 şi tipul conexiunii AO;

- identificaţi terminalele şi tensiunea de alimentare pentru circuitului integrat primit folosind cataloagele de componente;
- realizaţi practic montajul pe o placă de test;
- alimentaţi circuitul de la sursa pe care o aveţi la dispoziţie
- măsuraţi semnalele de intrare şi de ieşire apoi determinaţi amplificarea circuitului şi comparaţi valoarea amplificării cu
cea determinată prin calcul.

a. Ce este un amplificator operaţional?

b. Ce tipuri de amplificatoare operaţionale cunoşti?
c. Precizaţi denumirea componentei şi semnificaţia pinilor numerotaţi în fig.2.
Fig.2
d. Ce tip de amplificator este prezentat în fig. 1. de mai sus şi care este formula de calcul a amplificării?
e. Cum va fi semnalul de ieşire faţă de cel de la intrare din punct de vedere al defazajului ?

126

Clasa: a XI-a
Tema: Studiul circuitelor electronice de tip analogic-Amplificatoare operaţionale

crt. maxim obţinut
2. Identifică poziţia componentelor pe cablaj şi le plasează pe cablaj 10
4. Efectueaza operatiile necesare pentru măsurarea şi vizualizarea tensiunii 15
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Precizeaza rolul amplificatorului operaţional 5
2. Enumeră tipurile de amplificatoare operaţionale studiate 5
3. Precizează denumirea componentei şi semnificaţia pinilor 5
4. Descrie funcţionarea circuitului dat în schemă 10
5. Indică etapele lucrării 5
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

127
VARIANTA NR. 3

Clasa: a XI-a
Tema: Studiul circuitelor electronice de tip digital-Porţi logice
Competenţe:
3 Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţi
- să identifice terminalele circuitelor logice integrate, pe baza cataloagelor de componente;
- să realizeze montaje cu componente digitale.
de tip digital-Porţi logice sau ca parte a unei evaluări sumative la sfârșitul acesteia.

Resurse necesare:
- catalog de componente integrate digitale sau file de catalog;
- macheta necesară implementării funcţiei logice:
- poarta logică;
- cordoane de legătură;
- sursă de alimentare de 5V;
- comutator cu 2 poziţii K1;
- comutator cu 3 poziţii K2.
- rezistor de sarcină- Rs= 1Ω;
- aparate de măsură.

128
În figura 1 este reprezentată o schemă a circuitului de conectare a unei porţi logice, iar în figura 2 un circuit TTL
7404:
5V
1/6 7404
5V K1 A 1 2
RS K2
P
0V
0V
V
Fig.1.
Fig.2. Configuraţia pinilor pentru circuitul TTL 7404
Sarcini de lucru:
- identifică pinii circuitului TTL 7404;

- realizează circuitul din figura 1 pe platforma experimentală din laborator;
- conectează poarta logică la comutatorul K1 pentru aplicarea la intrare a valorilor ,,1” logic şi ,,0” logic şi R s la
comutatorul K2 şi măsoară cu ajutorul aparatelor de măsură:
- IIL=..............mA
- nivelul la ieşire VOH=............V;
- nivelul la ieşire VOL=............V.
0V  V0 H 5V  V0 L
- calculează valoarea curentului de ieşire, I 0H  [mA] şi I 0L  [mA];
RS RS
- completează tabelul de mai jos şi compară valorile obţinute cu datele din foile de catalog.
Parametrii electrici ai porţii TTL 7404

VIL [V]
IIL [mA]
V0H [V]
I0H [mA]
VIH [V]
IIH [µA]
V0L [V]
I0L [mA]


a. Ce este o poartă logică?
b. Cum sunt clasificate porţile logice?
c. Ce etape parcurgi pentru a măsura parametri circuitului porţii logice date?

129

Specializarea: Tehnician în automatizări sau Tehnician operator tehnică de calcul
Clasa: a XI-a
Tema: Studiul circuitelor electronice de tip digital-Porţi logice

crt. maxim obţinut
1. Identifică pinii circuitului TTL 7404 10
4. Efectueaza operaţiile necesare pentru măsurarea parametrilor circuitului 15
TOTAL 60

crt. maxim obţinut
1. Defineşte poarta logică 5
2. Clasifică porţile logice 10
3. Indică etapele parcurse pentru măsurarea parametrilor circuitului dat 15
4. .....
5. ....
TOTAL 30
Punctaj final:
maxim obţinut
B.Proba orală 30
Oficiu 10
Punctaj total 100

Profesor:________________________________________________________
Tutore:________________________________________________________

130
7.3.4. CERTIFICAREA
Rezultatele învăţării dobândite de practicant sunt consemnate în Certificatul de pregătire practică, prevăzut în
Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 3539 din 14 martie 2012 privind aprobarea Contractului de pregătire practică a elevilor din
învățământul profesional și tehnic, prezentat în continuare pentru modulul Circuite electronice, Specializarea Tehnician
operator tehnică de calcul, clasa a XI-a.
CERTIFICAT DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
1. ACEST CERTIFICAT SE ACORDĂ:

Nume Prenume CNP
(1) POPESCU (2) GEORGIANA ANDREEA (3) 2971203160453
Adresa (număr, stradă, cod poştal, oraş, ţară) Fotografie
(4) Str. Lalelelor, nr. 14, bl. A, sc. 1, et. 4, ap 16, Târgu Jiu, Gorj, 201460
Data naşterii Cetăţenia Semnătura titularului

(5) 03 12 1997 (6) română (7)
zz ll aaaa
2. ACEST CERTIFICAT SE ELIBEREAZĂ DE CĂTRE:

Denumirea instituţiei emitente (unitatea de învăţământ de unde provine elevul)
(8) LICEUL TEHNOLOGIC “ŞTEFAN ODOBLEJA” TÂRGU JIU
Numărul certificatului Data eliberării
(9) 456 (10) 30 01 2015
zz ll aaaa
3. INSTITUŢIILE PARTENERE
ORGANIZATORUL DE PRACTICĂ (unitatea de învăţământ de unde provine elevul)
Denumire şi adresa Ştampila şi semnătura (se menţionează în clar numele şi
prenumele reprezentantului legal şi funcţia acestuia)
(11) LICEUL TEHNOLOGIC “ŞTEFAN ODOBLEJA” TÂRGU JIU (12) Ion Constantinescu - Director
Numele şi prenumele cadrului didactic responsabil cu
îndrumarea elevului pe perioada stagiului Titlu / funcţie
(13) GEORGESCU MARIA (14) Profesor
Telefon E-mail
(15) 0768342591 (16) georgescu.c@gmail.com
PARTENERUL DE PRACTICĂ (operatorul economic/instituţia publică unde s-a desfăşurat stagiul de practică)
Denumire şi adresa Ştampila şi semnătura (se menţionează în clar numele şi
prenumele reprezentantului legal şi funcţia acestuia)
(17) S.C. ALTASEM S.R.L. (18)
Muşat Victor – Director General
Numele şi prenumele tutorelui - persoanei responsabile cu Titlu / funcţie

îndrumarea elevului pe perioada stagiului
(19) Anghelescu Bogdan (20) inginer
Telefon E-mail
(21) 0722390678 (22) gogdan.anghelescu@yahoo.com

131
NB : Acest tabel nu este valabil fără ştampilele celor două instituţii partenere şi / sau semnăturile celor două persoane de referinţă.
4. DESCRIEREA STAGIULUI DE PRACTICĂ
Obiectivul stagiului de practică
(23) Consolidarea şi verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice şi formarea unor competenţe privind circuitele
electrice – parte componentă a echipamentelor/instalaţiilor.
Iniţiativa/proiectul în cadrul căreia se derulează stagiul de practică (se completează numai dacă este cazul)
(24) TRANSEL - Stagii de practica si consiliere pentru o tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din
județul Gorj - POS DRU/161/2.1/G/141724
Calificarea corespunzătoare programului de formare profesională în cadrul căruia se derulează stagiul şi nivelul de
calificare
(25) Tehnician în automatizări/Tehnician operator tehnica de calcul
Programul comunitar sau de mobilitate implicat (se completează numai dacă este cazul)
(26) Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2014
Durata stagiului
(27) Din 26 01 2015 (28) Până 30 01 2015
în
zz Ll aaaa zz ll aaaa
5 DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ŞI A REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII DOBÂNDITE DE ELEV PE

PERIOADA STAGIULUI
Activităţi / sarcini efectuate de elev
(29) Identificarea circuitelor electronice de tip analogic:
Precizarea parametrilor specifici unui circuit electronic.
Măsurarea parametrilor unui circuit electronic folosind AMC-uri adecvate.
Interpretarea rezultatelor măsurătorii prin comparare cu valorile standard şi datele de catalog.
Conectarea şi verificarea stării de funcţionare a unor montaje electronice simple cu circuite electronice de tip analogic
în echipamente/ instalaţii, conform documentaţiei tehnice: surse de alimentare, amplificatoare.
Conectarea şi verificarea stării de funcţionare a unor montaje electronice simple cu circuite electronice de tip digital în
echipamente/ instalaţii, conform documentaţiei tehnice:porti logice, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare/
demultiplexoare.
Rezultatele învăţării dobândite de elev
(se adaugă rânduri suplimentare dacă este necesar)
Unitatea de competenţe şi modulul de pregătire
(30) Unitatea de competeneţe: CIRCUITE ELECTRONICE
Modulul 9. CIRCUITE ELECTRONICE
Competenţe
(31) Identifică tipuri de circuite electronice
Evaluează performanţele circuitelor electronice
Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţi
Alte cunoştinţe, deprinderi şi competenţe dobândite de elev (altele decât cele prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională)
(32) a) Spiritul de inițiativa și competente antreprenoriale:
-capacitatea de a implementa un proiect
-capacitatea de a lucra in mod cooperant si flexibil in cadrul unei echipe
132
-capacitatea de initiativa
-abilitatea de a-şi identifica punctele slabe si punctele forte
- abilitatea de planificare
- abilitatea de negociere
b) Competenta de a invata sa invati/learning to learn: autonomie, disciplina, perseverenta, concentrare
c) Competente sociale și civice:

-capacitatea de a relationa eficient cu institutii din comunitatea locală - agenţi economici
-capacitatea de a comunica constructiv in situatii sociale diferite
-capacitatea de a crea incredere si empatie in alti indivizi
Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor dobândite de elev
(se precizează tipul evaluării şi calificativul sau nota obţinută de elev)
(33) Evaluarea formativă – nota obţinută: 10
Evaluarea sumativă (proba practică şi orală) – nota obţinută: 10
Media generală: 10
Data Semnătura tutorelui Semnătura Semnătura
cadrului didactic titularului (elev)
(34) 30 01 2015 (35) (36) (37)
zz ll aaaa
NB: Acest tabel nu este valabil fără semnătura tutorelui şi cadrului didactic responsabili cu îndumarea elevului pe perioada stagiului şi a titularului certificatului. Pentru
descrierea cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor dobândite se inserează rânduri suplimentare, dacă este necesar.
6. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII ŞI A CREDITELOR ACORDATE
Se completează de către unitatea de învăţământ unde este înscris elevul

(38) Numărul matricol al elevului
(39) (40) (41)

Unitatea de Competenţele (2) Credite
competenţe (1) acordate (3)
1.Identifică tipuri de circuite electronice 1.0
CIRCUITE 2.Evaluează performanţele circuitelor electronice
ELECTRONICE 3.Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţii
Adăugaţi sau eliminaţi rânduri dacă este necesar

Numele şi prenumele cadrului didactic responsabil cu Semnătura
recunoaşterea rezultatelor învăţării
(42) (43)
Data validării Directorul unităţii de învăţământ Ştampila
(44) (45) (46)
zz lll aaaa

133
BIBLIOGRAFIE
 Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011

 OMECTS Nr. 3539/2012 privind aprobarea Contractului de pregătire practică a elevilor din învăţământul
profesional şi tehnic
 OMECTS nr. 5.730 din 26 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a
stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2
 OMECI nr. 3733 din 24.04.2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor de
certificare a calificării profesionale a absolvenților din învățământul profesional și tehnic preuniversitar
 OMEdC nr. 3171/30.01.2006 referitor la aprobarea standardelor de pregătire profesională pentru nivelul 3 de
calificare ruta directă de calificare - ciclul superior al liceului, filiera tehnologică - şi ruta progresivă de calificare -
prin şcoala de arte şi meserii şi anul de completare
 OMEdC nr. 3172/30.01.2006 referitor la aprobarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare pentru
cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare - la clasele a XI-a şi
a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică - şi pentru ruta progresivă de calificare - la
clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi, prin şcoala de arte şi meserii şi anul de completare
 OMECI nr. 4857/31.08.2009 privind aprobarea programelor şcolare pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică – domeniile de pregătire de bază, a standardelor de pregătire profesională, a planurilor de
învăţământ şi a programelor şcolare pentru unele calificări profesionale de nivel 2,3 şi 3 avansat pentru care se
asigura pregătirea prin învăţământul preuniversitar
 ORDIN nr. 3331/25.02.2010 cu privire la aprobarea planurilor de învățământ pentru cultura de specialitate,
pregătire practică săptămânală și pregătire practică comasată pentru clasele a IX-a și a X-a ciclul inferior al
învățământului liceal, filiera tehnologică, formele de învățământ zi și seral
 OMECI nr. 3733 din 24.04.2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor de
certificare a calificării profesionale a absolvenților din învățământul profesional și tehnic preuniversitar
 Site-ul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale:
www.erasmusplus.ro
 Site-ul Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură: http://eacea.ec.europa.eu/index_en.php
 CNDIPT, Repere metodologice privind proiectarea curriculum – ului de dezvoltare locală, TVET 610/01.09.2003
 IMC Consulting Ltd, Evaluarea competenţelor prin practică la locul de muncă, Proiect PHARE: RO
2002/000-586.05.01.02.01.01 Învăţământ profesional şi tehnic iniţial - Asistenţă tehnică,
http://www.tvet.ro/index.php/ro/certificare.html

134

Ghid Practica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Practica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elena Diana Brătucu, Radu Cătălin Criveanu, Maria Magdalena Criveanu

Antoaneta Butoarcă, Cerasela Gabriela Băltăreţu, Violeta Dragomirescu

GHID PENTRU ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA STAGIILOR DE

realizat în cadrul proiectului

TRANSEL - Stagii de practică şi consiliere pentru o tranziţie facilă de la şcoală la

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

Cum a aparut TRANSEL?

OBIECTIVELE SPECIFICE ale proiectului:

A.3. Informare și publicitate

A.4. Selectarea grupului țintă

A.5. Consilierea și orientarea profesională a elevilor

A.6. Activități suport pentru consiliere și orientare profesională

A.7. Organizarea stagiilor de pregătire practică

A.8. Realizare studiu de cercetare si diseminarea acestuia

PRINCIPALELE ACTIVITATI ALE PROIECTULUI:

2. Consilierea și orientarea profesională pentru 400 de elevi din județul Gorj:

3. Activitățile suport pentru consiliere și orientare profesională

4. Stagii de pregătire practică:

Proiectul TRAVAIL va genera un efect pozitiv pe termen lung astfel:

1.1. DELIMITARI CONCEPTUALE

1.2. IMPORTANTA PREGĂTIRII PRACTICE

CURICULUMUL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

Lista unităților de competențe este organizată după cum urmează:

Descrierea unităților de competențe cuprinde:

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

2.1.1. Clasa a IX-a

DENUMIRE MODUL TOTAL ORE/AN DIN CARE: Nr. ore

Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.

2.1.2. Clasa a X-a

A. Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică:

DENUMIRE MODUL TOTAL ORE/AN DIN CARE: Nr. ore

2.1.3. Clasa a XI-a

A. Plan de învățământ - Stagii de pregătire practică

C2 – Desfăşoară Activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea muncii

C3 - Aplică măsuri de Măsuri de protecţie a mediului

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

2.1.4. Clasa a XII-a

DENUMIRE MODUL TOTAL ORE/AN DIN CARE: Nr. ore

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

2.2. TEHNICIAN ÎN ACTIVITATI ECONOMICE

2.2.1. Clasa a IX-a

A.Plan de învăţământ - Stagii de pregătire practică

2.2.2. Clasa a X-a

A.Plan de învăţământ - Stagii de pregătire practică

2.2.3. Clasa a XI-a

A.Plan de învăţământ - Stagii de pregătire practică

DENUMIRE MODUL TOTAL ORE/AN DIN CARE: Nr. ore

Igiena, securitatea muncii şi protecţia 30 laborator tehnologic -

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

C2 Utilizează  utilizarea instrumentelor de plată

2.2.4. Clasa a XII-a

A.Plan de învăţământ - Stagii de pregătire practică

Managementul calităţii 30 laborator tehnologic -

B1. Competenţe şi conţinuturi relevante pentru modul MANAGEMENTUL CALITĂŢII

C3. Îmbunătăţeşte Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

B2. Competenţe și conținuturi relevante pentru modul UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN

C2 Analizează Analizarea structurii softului

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

C2. Analizează Distribuţii