Manastirea Camarzani

Mareste imaginea.

Manastirea Camarzani

Manastirea Camarzani este o manastire de maici amplasata

in satul Camarzani, din comuna Vadu Moldovei, la o distanta
de circa 7 kilometri de orasul Falticeni. Aici a fost construita
o biserica in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
de catre boierul Mortun, pe proprietatea sa.

In anul 1863, boierul Emanoil Mortun a construit o biserica

de mir pe mosia sa din satul Camarzani, incinta conacului.
Biserica construita a avut hramul Sfantului Gheorghe si era
lacas de inchinare doar pentru familia boiereasca. In partea
de nord a bisericii se afla astazi mormantul ctitorului si al
altor membri ai familiei sale.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in anul 1947, mosia
boiereasca a fost expropriata, iar terenurile au fost impartite
veteranilor din cel de-al doilea razboi mondial. Biserica a
devenita filiala a bisericii din Ciumulesti-Gane.

La rugamintea preotului, aici a fost infiintat un schit de

calugari, care a apartinut din punct de vedere administrativ
de manastirile Neamt, Slatina si Rasca. Primul egumen al
schitului a fost ieromonahul Natan.
Schitul si-a incetat existenta ca urmare a Decretului nr.
410/1959, biserica schitului devenind biserica de mir, afiliata
din nou parohiei din Ciumulesti-Gane. Ca preot a ramas
protosinghelul Vichentie Bobeica, angajat pe post de paznic.

De la ctitorire si pana azi, acest Sfant Lacas a avut de

strabatut un drum anevoios, trecand succesiv prin diferite
etape: biserica de curte boiereasca, biserica parohiala, schit
de calugari, pentru ca, in cele din urma, sa-si implineasca
"destinul", devenind manastire de maici.
In anul 1992 a avut loc mai intai sfintirea paraclisului, inchinat Sfantului Mina, apoi, la
22 decembrie, acelasi an, a avut loc sfintirea intregului complex manastiresc. La aceeasi
data au fost aduse la Camarzani maicutele care aveau sa formeze obstea noii manastiri.
Acestea au fost aduse la Camarzani de la Manastirea Teodoreni, impreuna cu maica
stareta de acolo, Teodora Marinescu.
La inceput obstea manastirii era formata din 12 maicute,
apoi an de an numarul lor a crescut simtitor, fiind
actualmente de 90.

In ciuda greutatilor intampinate, maicutele ce alcatuiau

obstea noii manastiri au reusit in scurt timp sa schimbe fata
locului. Se poate spune ca au pornit aproape de la zero din
punct de vedere material, singurul avantaj fiind dat de cele
cateva chilii construite de protosinghelul Vichentie Bobeica.
Acestea erau adapostite de o cladire (parter plus etaj)
situata la 15 m vest de intrarea in biserica. Astazi, in aceasta cladire
se afla staretia, cateva chilii si paraclisul.

In scurt timp s-a initiat o adevarata campanie de constructii

si imbunatatiri aduse manastirii, care continua si astazi. La
nord-vest, in stanga bisericii, s-a construit o cladire mai mica
de zid, acoperita initial cu placi de azbociment, in care au
fost amenajate chilii. Aici locuieste in prezent preotul
duhovnic.
Majoritatea cladirilor care apartin astazi manastirii au fost
achizitionate in anul 1994, prin licitatie publica: cantina, o
locuinta comuna si un bloc cu 12 apartamente. In vestul
staretiei, pe latura vestica a Manastirii, se gasesc cladirile ce
adapostesc trapeza si bucataria, un corp de chilii, cladirea
muzeului si atelierele manastirii. Ceva mai departe se afla
anexele gospodaresti: magazii, grajdul, iar la sud, in dreapta
intrarii in manastire, se gasesc garajele.

Atat locuinta preotului duhovnic cat si cladirile achizitionate

au fost modificate in spiritul arhitecturii traditionale
romanesti. Cerdacul si foisoarele au fost realizate cu
traditionale traforari in lemn iar acoperisurile au fost
refacute, fiind acoperite cu sindrila sau tabla.
Manastirea se afla in continua transformare, actualmente
inaltandu-se noi constructii. Astfel, pe langa biserica noua,
pe latura nordica a manastirii, intre trapeza si locuinta
preotului duhovnic, se construieste o cladire de mari
dimensiuni in care vor functiona: la subsol o pivnita, la parter
o trapeza iar la etaj numeroase chilii, care vor rezolva
problema spatiului, iar pe latura sudica, la intrarea in
manastire se ridica o viitoare clopotnita din caramida, in
acelasi spirit arhitectonic.

Dupa ce mai intai a fost imprejmuita cu gard din lemn, cu

acoperisul din scandura, astazi incinta manastirii este
imprejmuita cu zid de piatra, dupa modelul manastirilor din
Moldova.
Manastirii Camarzani i-au fost retrocedate, in anul 1994, 10
din cele 12 ha de pamant, iar astazi manastirea detine 14 ha
teren arabil: 12 ha pe care biserica le avea de drept ca sesie
de la familia Mortun, la care s-au adaugat 2 ha donatie din
partea unui fiu al satului Vadu Moldovei - dr. Vasile Lupu. La
acest teren se adauga un numar important de animale, care
asigura traiul zilnic al comunitatii monastice.

Incepand cu 13 mai 1999 staretia este preluata de monahia

Maria Deac. In 1999-2000 au fost infiintate mai multe
ateliere: un atelier de sculptura la care lucreaza 12 maicute,
un atelier de pictura in care lucreaza 2 maicute, un atelier de
croitorie, deservit de 7 maicute si un atelier de tricotaje, la
care lucreaza 2 maicute.

Al treilea ctitor de la Camarzani - dupa familia Mortun care a

ctitorit biserica Sfantul Gheorghe si protosinghelul Vichentie
Bobeica, care a ctitorit paraclisul Sfantul Mina si actuala
staretie - a fost episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si
Radautilor P.S. Gherasim Putneanul care, incepand cu anul 2000, a initiat, organizat
si indrumat in mod direct constructia bisericii noi, in stilul traditional moldovenesc, care
sa satisfaca necesitatile de spatiu pe care ctitoria mortuneasca nu le mai putea realiza.
Astfel, la 23 aprilie (Sfantul Gheorghe) 2000 a fost sfintit
locul de catre P.S. Gherasim iar in toamna aceluiasi an au
fost demarate lucrarile de turnare a temeliei. Biserica s-a
construit de dimensiuni mari: 26.5 m lungime si 13 m latime,
fiind acoperita cu tabla de cupru si inchinata Nasterii Maicii
Domnului (8 septembrie).

Astazi biserica este ridicata, insa mai are nevoie de finisaje si

trebuie pictata, atat in interior cat si in exterior.
Catapeteasma noii biserici a fost realizata in intregime de
maicute, in atelierele de sculptura si pictura ale manastirii.

Biserica este de proportii monumentale, fiind construita din

caramida. Planul bisericii este dreptunghiular, iar turla are
forma piramidala. Altarul este de forma semicirculara, in
partile laterale fiind dispuse cate o nisa pentru proscomidie
si pentru diaconic.

Catapeteasma este un element de o mare valoare artistica,

fiind inalta pana la arca prin care se sustine bolta naosului si
altarului. Icoanele au fost pictate in ulei pe lemn de tei. S-a
construit apoi un zid de incinta prevazut cu turn-clopotnita la
intrare si mai multe corpuri de chilii.

Tot sub inaltul patronaj al P.S. Gherasim Putneanul, din

dorinta de a transforma manastirea intr-un centru
de spiritualitate ortodoxa si de cultura romaneasca, au fost
puse bazele unui bogat muzeu, care adaposteste pe langa
colectiile arheologice, etnografice, numismatice,
mestesugaresti etc., si numeroase icoane pe lemn, obiecte
de cult, carti si vesminte liturgice.
Urmeaza sa se demareze organizarea dupa principii si cu
mijloace moderne a bibliotecii manastirii ce va fi inzestrata
cu valoroasa sa colectie de carte, reviste si manuscrise ce se
gasesc astazi la Manastirea Bogdanadin Radauti.
La aceste realizari remarcabile ale obstii monahale se cuvine
mentionat si efortul autoritatilor locale, care cu ajutorul unor
fonduri europene, au demarat lucrarile de modernizare a
drumului de acces catre manastire.
Dupa infiintarea Manastirii, maicutele au realizat unele
modificari si la Biserica Sfantul Gheorghe: peretii au fost
zugraviti in alb si au fost impodobiti cu icoane, majoritatea
realizate in atelierele manastirii.
Un aspect deosebit il constituie cele patru icoane din naos,
de forma triunghiulara, asezate in cele patru colturi,
reprezentandu-i pe cei patru mari evanghelisti: Luca, Ioan,
Matei si Marcu. Acest model de icoane este foarte rar intalnit
la noi, fiind specific asezamintelor de la Muntele Athos. De
asemenea, biserica a fost zugravita la exterior in praf de
piatra.

De la terminarea bisericii noi, biserica-monument Sfantul

Gheorghe, este folosita in continuare ca biserica de cimitir
dar si pentru slujbele de mai mica importanta din cursul
anului.
Comunitatea monastica de la Camarzani se conduce, ca si
alte comunitati similare dupa regulile statornicite de Sfintii
Parinti ai monahismului rasaritean: Antonie cel Mare,
Pahomie sau Vasile cel Mare.
Sentimentul comunitatii este intarit de participarea prin
rotatie la toate activitatile acesteia: la strana, la activitatile
gospodaresti etc. Participarea la unele dintre aceste activitati
(de exemplu, adunatul fanului) devine un adevarat ritual de
la care nu se sustrage nimeni.

In ciuda numeroaselor greutati, specifice prezentului, obstea

manastireasca cunoaste o perioada de puternica afirmare
spirituala, vizibila si in cresterea numarului de credinciosi
veniti de la mari departari pentru a se ruga si a participa la
marile sarbatori ale ortodoxiei noastre.
Prin frumusetea slujbelor, prin corectitudinea organizarii
activitatilor practice, dar, mai ales, a celor spirituale, prin
tinuta ireprosabila a raporturilor interumane, determinand
armonia obstii, manastirea Camarzani se impune ca un
adevarat model de comunitate monastica.

Muzeul de la Camarzani

Muzeul pe care Manastirea Camarzani il gazduieste astazi cu

generozitate in una dintre cladirile sale se inscrie, alaturi de
institutiile similare de profil din tara, in randul institutiilor
cultural-stiintifice care au drept obiective colectarea,
conservarea bunurilor culturale si valorificarea lor prin
expunere si publicare in scopul instruirii si agrementarii
publicului larg.

Infiintarea Muzeului de la Manastirea Camarzani a fost

posibila prin stradania de o viata a doamnei profesoare
Virginia Barleanu. Pentru a putea vedea cum a fost posibila
realizarea muzeului este necesar sa ne intoarcem cu
aproximativ 35 de ani in urma, cand si-a inceput activitatea
ca profesoara de limba romana.
Rationamentul de la care s-a pornit a fost acela ca prin anii
1956-1957 incepeau sa se faca simtite tot mai mult
influentele rusesti, cele maghiare, incepea pierderea
identitatii nationale, iar acest tezaur trebuia salvat cu orice
pret.

Pe langa activitatea de depistare si recuperare a materialelor

arheologice, precum si a altor izvoare istorice si etnografice din
arealul zonei Vadu Moldovei s-a urmarit selectarea, interpretarea si expunerea bunurilor
culturale colectionate, potrivit necesitatilor realizarii unui muzeu. Pe parcurs s-a inmultit
numarul de obiecte si documente, precum si interesul pentru acestea.
Din pacate, in ultimii ani sala care adapostea acest muzeu
(Scoala Veche) nu numai ca a devenit neincapatoare din
cauza numarului sporit de obiecte, dar a devenit si
improprie, obiectele fiind in pericol de a fi distruse de o
ciuperca ce a afectat cladirea (construita din lemn).

Solutia salvatoare a venit din partea P.S. Gherasim

Putneanul, care a propus transferarea intregului patrimoniu
muzeal la Manastirea Camarzani. Aici s-a pregatit un spatiu
special, constituit din 4 incaperi si un antreu, in care au fost
ordonate exponatele.
La realizarea organizarii muzeale s-au respectat principiile
stiintifice de muzeotehnica, materialele fiind expuse pe baza
logicii istoriei ca stiinta si logicii didactice a etalarii si
prezentarii celor mai valoroase bunuri culturale din
patrimoniu.
Dupa ce se retrasese la Manastirea Camarzani in ultimele
luni de viata, ca urmare a problemelor de sanatate, fiind
bolnav de pancreatita, episcopul Gherasim Putneanul a
trecut la Domnul la varsta de 80 de ani, la data de6
decembrie 2004. A fost inmormantat trei zile mai tarziu in
curtea Manastirii Camarzani, potrivit dorintei proprii a
episcopului, langa mormintele familiei boierilor Mortun,
ctitorii Manastirii.
Pe aceeaşi temă
90 vietuitoare, viata de obste

Hram: Nasterea Maicii Domnului

Acces: din Falticeni spre Roman pe DN 2/E85,14 km, stanga

in Vadul Moldovei, pe DC 9, 2 km;

Stareta: stavrofora Maria Deac;

Adresa: sat Camarzani, com. Vadu Moldovei, 727561, jud.

Suceava

Manastirea Camarzani este o manastire de maici amplasata in satul

Camarzani, din comuna Vadu Moldovei, la o distanta de circa 7
kilometri de orasul Falticeni. Aici a fost construita o biserica in cea de-
a doua jumatate a secolului al XIX-lea, de catre boierul Mortun, pe
proprietatea sa. In anul 1863, boierul Emanoil Mortun a construit o
biserica de mir pe mosia sa din satul Camarzani, incinta conacului.
Biserica construita a avut hramul Sfantului Gheorghe si era lacas de
inchinare doar pentru familia boiereasca.