Manastirea Putna

Mareste imaginea.

Pana nu demult, se credea ca adevaratul intemeietor al vietii

isihaste pe Valea Putnei a fost Cuviosul Daniil Sihastrul,
ucenicul Sfantului Lavrentie (Leontie de la Radauti). Insa,
cercetarile din 1980-1982, prin descoperirea urmelor unor
chilii, au dus la constatarea existentei unei sihastrii pe
actualul teritoriu al manastirii Putna, cu cel putin un secol
mai inainte decat sihastria intemeiata de Sfantul Daniil
Sihastrul.

Situata la 70 de kilometri de Suceva, Manastirea Putna,

prima si cea mai importanta ctitorie a domnitorului Stefan
cel Mare si Sfant, strajuieste de peste cinci veacuri tinutul
legendar al Bucovinei. Despre modul in care a fost ales locul
pe care avea sa fie zidita manastirea, cronicarul Ion Neculce
istoriseste astfel: "Stefan-voda cel Bun, cand s-au apucat sa
faca manastirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de
munte ce este langa manastire. Si unde au agiunsu sageata,
acolo au facut prestolul in oltariul".
Lucrarile de constructie a bisericii cu hramul "Adormirea
Maicii Domnului" au inceput la 10 iulie 1466, dupa cucerirea
cetatii Chilia (1465), si vor fi terminate in anul 1469, slujba
de sfintire (tarnosirea) avand loc la 8 septembrie 1470.
Intregul complex manastiresc (Casa Domneasca, chiliile,
zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului) a
fost terminat in 1481, asa cum se poate citi si astazi in
pisania de pe turnul tezaurului: "Binecredinciosul domn a
toata tara Moldovei, marele Io Stefan Voievod fiul lui Bogdan
Voievod, a zidit si a facut Manasirea aceasta in numele
"Preasfintitei Nascatoare de Dumnezeu in timpul
arhimandritului Ioasaf in anul 6989 (1481)".
O data cu pornirea lucrarilor de la Putna, a fost adus de
la manastirea Neamt egumenul Ioasaf, impreuna cu mai
multi monahi, mesteri caligrafi si miniaturisti, care au
organizat un scriptoriu manastiresc pentru care se aduceau
foi de pergament si hartie filigranata din apusul Europei. Tot
in aceasta faza a inceputurilor s-a organizat un atelier de
broderii in care se lucra cu fire de aur si argint, cu matasuri
scumpe si pietre pretioase, ateliere de icoane de ceramica,
de sculptura in lemn si in piatra. Planuita initial ca necropola
domneasca, manastirea a fost mereu in atentia voievodului
care a vizitat-o frecvent si a dezvoltat-o progresiv.
De-a lungul veacurilor Manastirea Putna a trecut prin
numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine,
cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfasurarea vietii
monahale si lauda neincetata adusa lui Dumnezeu. Dupa
intrarea in 1775 sub ocupatie habsburgica, manastirea va
mai suferi o serie de transformari exterioare prin extinderea
zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii (1852-1856),
modificari ale formei acoperisului bisericii (1859), lucrari mai
ample asupra acesteia avand loc in 1902 sub conducerea
arhitectului vienez K. A. Romstorfer. Cea mai importanta
restaurare a bisericii si intregului complex monahal a avut
loc in perioada 1969-1988. Pe latura sudica a incintei a fost
reconstruita Casa Domneasca, pe vechile temelii ale
constructiei din epoca lui Stefan cel Mare. Este un edificiu
impunator, avand etaj si mansarda, cu cerdace si decoratii
ceramice, de inspiratie moldoveneasca, edificiu care
impreuna cu biserica si celelalte constructii restaurate in
ultimele decenii, confera slavitului asezamant al lui Stefan
cel Mare stralucirea si maretia din vremea primului sau ctitor.
Dupa terminarea lucrarilor de reparatii si restaurare s-a facut
sfintirea la 15 august 1988 de catre Prea Fericitul
Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, staret
fiind Arhimandritul Iachint.

Biserica, reconstruita de domnitorii Vasile Lupu, Gheorghe Stefan si

Eustatie Dabija (1653-1662) se inscrie in datele generale ce constituie trasaturile epocii:
plan trilobat, brau in torsada impartitor al zidurilor, ocnite din arcaturi si arcade oarbe,
pilastri, ferestre dreptunghiulare gotice; turla are coloane rasucite, pridvorul inchis apare
aici pentru prima data in Moldova. Altarul este luminat de 3 ferestre (est, nord si sud) si
este separat de naos printr-un iconostas din lemn, cu o ornamentatie sculpturala foarte
frumoasa. Naosul, luminat de cate doua ferestre la sud si nord, are deasupra turla
deschisa, de forma octogonala la primul etaj si hexagonala la etajul superior, la exterior
cu coloane torsionate si ancadramente la ferestre. Intre naos si camera mormintelor sunt
doi stalpi masivi din piatra, care sustin arcada ce sustine la randul ei bolta. Camera
mormintelor primeste lumina de la cate o fereastra la sud si nord. Aici se afla mormantul
lui Stefan cel Mare si Sfant acoperit cu un baldachin din marmura alba, cu o inscriptie
incrustata pe lespede care ne spune ca viteazul domnitor este ctitorul si ziditorul sfantului
locas, alaturi de sotia sa Maria, fiica lui Radu Voievod. Pe mormantul marelui Stefan se
afla urna de argint depusa cu prilejul serbarii din 1871.
Pronaosul este luminat de doua ferestre la sud si alte doua la
nord. Pridvorul este luminat prin mai multe ferestre, asezate
pe zidurile din sud, nord si vest. Intrarea in pridvor se face
prin sud si nord, pe usi masive din lemn, ferecate cu fier.
Intrarile din pridvor in pronaos si din pronaos in camera
mormintelor sunt de asemenea prin usi masive din lemn
ferecate cu fier. in pridvor, pe latura sudica, se afla
mormantul Mitropolitului Moldovei Iacob Putneanul,
innoitorul manastirii ( 15 mai 1778), iar pe partea nordica,
mormantul Mitropolitului Sucevei Teoctist (l8 noiembrie
1478). Toate ferestrele din altar, naos, gropnita si pronaos
sunt pictate in interior, terminate in arc si prevazute la
exterior cu grilaje metalice. Pardoseala este din marmura,
numai in pridvor este din lespezi de piatra. Acoperisul este
cu tabla de arama, asezatain randuri dese, pentru a imita
sindrila, in exterior este un brau masiv torsionat, cu firide
largi, mult mai inalte in partea inferioara si mai scurte in
partea superioara. Ferestrele au ancadramente din piatra. Pe
fatade sunt amplasati mai multi stalpi conforturi.
Paraclisul Sfintii Petru si Pavel a fost construit de Iacob
Putneanul, din lemn, in anii 1758-1759. Cu acelasi hram, a
fost cladit din piatra intre anii 1854-1856. La inceput a avut
numai altar si naos, acum avand si pronaos cu turla pe
centru si un pridvor inchis, cu intrare prin nord. Iconostasul
este nou, sculptat in lemn de stejar, cu motive decorative
fitomorfe si zoomorfe de catre fratii Ioan si Vasile Razmerita
din Grumazesti-Neamt. Pictura paraclisului este moderna, de
inspiratie bizantina, continand numeroase elemente
localizatoare, executata cu talent de fratii Mihai si
GavriilMorosan intre anii 1979-1983.
Muzeul este poate cel mai bogat si valoros din tara, pastrand
multe obiecte de la Stefan cel Mare, manastirea fiind
renumita prin tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise,
argintarie, obiecte de cult. Printre piesele de mare prestigiu
se numara celebrul "Evangheliar de la Humor" (1487),
Clopotul "Blagovestenie" (daruitin 1490 de insusi Stefan) si
"Buga" din 1484, broderii ca "aerul" din 1481, patrafirul din
1504, epitaful din 1490, marea dvera din 1510,
acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop din 1477
infatisand portretul acesteia. Dintre icoane amintim , "Icoana
Maicii Domnului cu Pruncul" facatoare de minuni, din secolul
al XV-lea si care, potrivit traditiei, a fost adusa in Moldova de
Maria de Mangop, a doua sotie a lui Stefan cel Mare. Dintre
manuscrisele cele mai valoroase aflate la Putna, se afla
"Psaltichia" alcatuita din doua parti distincte, legate la un
loc, una scrisa probabil la Neamt, in epoca lui Alexandru cel
Bun, iar cealalta in primii ani ai secolului al XVI-lea, la
manastirea Putna. Foarte valoroasa este si colectia de cruci
sculptate. La Putna au existat mai multe forme de
invatamant printre care, in timpul Arhimandritului
Vartolomeu Mazareanul, o scoala superioara de teologie
pentru pregatirea clerului din Moldova si o scoala initiata de
Mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1778).

In anul 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a

canonizat pe Stefan cel Mare si Sfant, inscriindu-l in
calendarul ortodox pentru data de 2 iulie.
Manastirii Putna ii apartin schiturile Sihastria Putnei, Sfantul
Daniil Sihastrusi Sfantul Vasile.