Manastirea Humor

Mareste imaginea.

Manastirea Humor

Inceputurile Manastirii Humor urca in veac pana in vremea

domniei lui Alexandru cel Bun. In vecinatatea actualei
biserici a manastirii Humor se mai vad si astazi ruinele unei
mai vechi biserici manastiresti inaltata la inceputul secolului
XV.

Catre inceputul sec. XVI , manastirea se ruinase si se pustiise

probabil in timpul numeroaselor razboaie purtate de Stefan
cel Mare.

In vremea domnitorului Petru Rares, Humorul este cuprins in

campania de restaurari initiata de acesta, lucrare savarsita
de logofatul Toader Bubuioc. Din pisania sapata in piatra,
asezata la intrare pe peretele exterior al sfantului locas,
aflam ca biserica a fost zidita in anul 1530 "cu cheltuiala si
osteneala" logofatului Teodor Bubuioc si a sotiei sale
Anastasia, indemnat de voievodul Petru Rares.
Viata monahala a calugarilor a fost intrerupta in 1785, la
anexarea Bucovinei de catre imperiul Habsburgic.
Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un
interes aparte. Edificiu de plan treflat fara turla pe naos ca si
in cazul altor ctitorii boieresti. Elementul particular este
pridvorul deschis cu arcade, inovatie in epoca determinata
atat de traditia constructiva locala (prispe, foisoare) cat si de
influentele renascentiste din exterior (loggia preluata mai
tarziu si de "stilul bracovenesc"). O noutate este si tainita
situata deasupra gropnitei; mai ales in nenumaratele zile de
restriste se pastrau aici obiectele de pret.
Din pridvor se patrunde in pronaos, iar mai departe in
camera mormintelor si in naos. Spre rasarit, biserica se
termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit
de naos printr-o catapeteasma foarte veche, o exceptionala
sculptura in lemn.

Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile de

la Voronet, Moldovita, Sucevita si Arbore, printre cele cinci
ctitorii impodobite atat la interior, cat si la exterior cu fresce
bizantine, care le fac unice in lumea ortodoxa.
Pictura interioara, cel putin partial realizata de "Toma, zugrav
de Suceava" (1535) pastreza schema iconografica
accentuand miscarea si umanismul expresiilor. In pronaos,
picturile infatiseaza Sinaxarul (calendarul) bisericesc,
icoana Adormirii Maicii Domnului si a Sfintei Fecioare
rugatoare, ingeri si profeti.
In camera mormintelor, bolta este acoperita cu scene din
viata Sfintei Fecioare Maria. Sunt remarcabile icoanele de
factura bizantina (sec. XVI), portretele ctitorilor (firidele
gropnitei) si pietrele de mormant.
In naos sunt pictate chipuri de sfinti, ciclul Patimilor si
Invierea, iar pe bolta, Hristos Pantocrator. Tot in naos sunt
tablourile ctitorilor. In altar, pe bolta absidei, este
reprezentata, traditional, Maica Domnului cu Pruncul, alaturi
de chipuri de sfinti ierarhi si Cina cea de Taina.
Pictura exterioara vadeste pe deplin arta mesterului Toma -
cele mai vechi fresce in aer liber din Bucovina, unde, preciza
criticul Vasile Dragut, " ... isi spune cuvantul o sarbatoreasca
orchestratie de culori calde, pe suportul carora rosul se
detaseaza cu stralucire".

Unica prin valoare in pictura noastra veche este

imaginea Maicii Domnuluicu pruncul din timpanul portalului;
tot in pridvor, Judecata de Apoi se lasa privita si din afara,
luminata prin arcade. Daca peretele nordic a fost in mare
parte sters de intemperii, cel dinspre sud se constituie intr-
un real tezaur.
Imnul acatist (24 de strofe-scene) ocupa majoritatea
suprafetei, ilustrat in special prin Glorificarea Mariei si
monumentala compozitie Asediul Constantinopolului, voita
eroare istorica purtand mesajul antiotoman specific vremii; li
se alatura Rugul in flacari, Acatistul Sfantului Nicolae si
Legenda fiului risipitor.
Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugaciune a tuturor
sfintilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, fresca
de amploare considerata si ea o invocatie la apararea
Moldovei in fata amenintarii semilunei.

Fatadele prezinta cunoscutul joc de arcaturi si ocnite,

ancadramentele din piatra sunt dreptunghiulare la ferestrele
gotice bipartite. Turnul de aparare a fost inaltat de Vasile
Lupu (1641). Continua lucrarile de restaurare.

Evangheliarul de la Humor (1473) cu celebra miniatura

a domnitorului Stefan cel Mare (aflat in muzeul manastirii
Putna) si jiltul pe care sunt sculptate capete de bour certifica, printre altele, valoarea
centrului de cultura care a fost manastirea inca de la inceputuri.
Biserica s-a mentinut cu indeletnicirile parohiale pana la 1
august 1991 cand si-a recapatat statutul de manastire,
obstea fiind alcatuita din maici.

2o vietuitoare, viata de obste

Hram: Adormirea Maicii Domnului

Stareta: stavrofora Paraschiva Sorohan

Adresa: corn. Manastirea Humorului, 727355, jud. Suceava

Acces din Suceava spre Gura Humorului, pe DN2,85/E58,38
km, dreapta pe DJ i 77, 5 km;

Manastirea Humor a fost zidita in 1530 de Toader Bubuiog, logofatul

lui Petru Rares, si sotia sa, Anastasia.

Biserica de la Humor prezinta o arhitectura deosebita. Aici apar,

pentru prima data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul
deschis, precum si incaperea de la etaj numita tainita, care se afla
deasupra camerei mormintelor. Din pridvor se patrunde in pronaos,
iar, mai departe, in camera mormintelor si in naos. Manastirea
Humor a fost inchisa de stapanirea austro-ungara in 1785. Dupa
1850 a fost folosita ca depozit de materiale, scoala, apoi biserica de
parohie. In anul 1991 redevine manastire de maici.