Manastirea Hagigadar

Mareste imaginea.

Manastirea Hagigadar

La iesirea din municipiul Suceava spre Falticeni exista un

lacas de cult unde, spun majoritatea oamenilor, toate
dorintele ti se implinesc. Acest locas este biserica
Manastirii Hagigadar, cunoscuta si sub numele de Biserica
Dorintelor.

Manastirea Hagigadar este un lacas de cult armenesc

construit in anul 1512 in satul Bulai, comuna Moara - judetul
Suceava. Manastirea se afla situata pe dreapta drumului ce
leaga orasul Falticeni de Suceava, la o distanta de
aproximativ 3 kilometri de municipiul Suceava.

Manastirea se afla pe culmea unui deal cunoscut sub numele

de "Dealul lui Bulai" special parca inaltat pentru a gazdui
lacasul sfint. Panta este inclinata si accesul este posibil
numai pe jos, insa acest lucru nu ii impiedica pe oameni sa
urce drumul in genunchi, pana la poarta.
Din cand in cand se opresc si se roaga, aprind o luminare, se odihnesc si apoi pornesc mai
departe. Tot in genunchi intra pe poarta si continua sa mearga in acest fel in jurul
bisericii. Ca sa li se implineasca dorintele, oamenii inconjoara biserica de 3 ori, rugandu-
se la fiecare din cele patru colturi.

Nu se stie de unde provine mersul in genunchi cert este ca

dealul trebuie urcat numai in genunchi si ca biserica trebuie
sa fie inconjurata, tot in genunchi, de trei ori. Si tot
important este ca majoritatea crestinilor urca la manastire
iar dorintele le sunt implinite. Dupa ce isi vad implinite
dorintele, oamenii revin sa se roage din nou la manastire si
sa multumeasca.
Drumul catre acest vechi lacas de cult trebuie parcurs in tacere. Obiceiul este ca, de
oriunde ai pleca, pana acolo sus, la zidurile bisericii, e bine sa nu rostesti nici un
cuvant,daca vrei ca dorinta sa-ti fie ascultata. Aici vin si se roaga oameni din toata tara.

Se spune ca versantul dinspre rasarit ar fi erodat de

genunchii milioanelor de credinciosi care l-au tot urcat ani
de-a randul. Apoi oamenii se intorc acasa pe cealalta poarta
a manastirii - una mare si larga - coborand impreuna drumul
pietruit. Dupa lungul si istovitorul canon, chipurile lor devin
senine si fericite.

Numele acestui locas de cult poate fi explicat astfel: hagiu (dorinta) si gadarel (a implini),
din limba armeana, adica Manastirea Dorintelor. Dupa trecerea atator veacuri, pelerinii de
la Hagigadar pastreaza aceeasi speranta si credinta in suflete.
Manastirea Hagigadar a fost construita in secolul al XVI-lea
de catre doi frati, negustori armeni. Dupa o inscriptie
incastrata intr-unul din ziduri, ctitorul ar fi fost Asdvadzadur
Bogdan Donavachian, un bogat negustor armean, intre anii
1512-1513 in vremea domniei lui Bogdan cel Orb (1504-
1517).

Legenda manastirii Hagogadar spune ca un renumit

negustor de vite armean, pe numele sau Bogdan
Donavachian, pe cand conducea o caravana de vite in
drumul sau spre Budaesta, si-a oprit turmele pe culmea
dealului Bulai, hotarand sa innopteze langa bisericuta de pe
culme.

Negustorul a urcat la paraclis si s-a rugat mult. In acea

noapte, a auzit ingerii cantand si i-a aparut in vis Maica
Domnului, care i-a spus: "Va binecuvantez sa va izbuteasca
negotul, si familiile voastre sa traiasca in bunastare. Dar
daca va fi asa, va cer ca atunci cand va veti intoarce pe locul
acesta sa ridicati o manastire cu hramul Adormirea Maicii
Domnului".
Si afacerile au mers mai bine decat oricand. Intorcandu-se
de la Budapesta, fratii Donavakian au ingenuncheat iarasi pe
colina binecuvantata, construind aici, cu post si rugaciune,
o manastire din piatra, fortificata, pe care au numit-o
Hagigadar.

In vremurile stapanirii austriece, Manastirea Hagigadar a fost cunoscuta sub numele de

"Metocul armenesc" de maici, cu toate ca aici nu au fost niciodata calugarite in sensul
propriu al cuvantului, ci numai niste femei retrase din lume, care duceau o viata austera.
Biserica manastirii a fost reparata in mai multe randuri, cea
mai importanta facandu-se in a doua jumatate a secolului al
XIX-lea, cand la 4 august 1863 s-a sarbatorit jubileul de 350
de ani de la intemeierea acestui asezamant.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica are o forma

dreptunghiulara cu altar spre rasarit asa cumn este la toate
bisericile armenesti. Turla este octogonala si zvelta
asemanatoare cu cea de la Manastirea Dragomirna. Pridvorul
bisericii are o cornisa triunghiulara cu cate doua ferestre
de fiecare parte a usii.
Pentru a permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea
cultului armean, naosul a fost largit. Boltirile naosului si
pronaosului sunt realizate in stil moldovenesc. Fosta
manastire de maici, Manastirea Hagigadar a fost si locul de
resedinta al episcopilor armeni.

Biserica este de mult timp inchisa. Doar joia si vinerea, cate

o ora pe zi, preotul armean vine de la Suceava, o deschide si
oficiaza slujba de sfintirea apei. Armenii vin odata pe an la
manastire, dar crestinii ortodocsi vin in fiecare zi, dar mai
ales joi si vineri, cand preotul face slujba de sfintirea apei.
Majoritatea credinciosilor n-au vazut vreodata biserica pe
dinauntru si nimanui nu-i pasa ca e un lacas de inchinaciune
al armenilor, de vreme ce armenii sunt tot ortodocsi, ca si ei.

Curtea manastirii este arhiplina mai ales de Sarbatoarea

Maicii Domnului, una din cele patru sarbatori crestine
inchinate Fecioarei Maria, care este cel mai important
moment al armenilor - Hramul Sfintei Maria. Specificul
acestui cult este faptul ca hramul este intotdeauna
duminica, indiferent in ce zi a saptaminii cade ziua de 15
august.

Manastirea Hagigadar este inconjurata de ziduri de incinta

nu foarte inalte. Exista nu mai putin de sase porti de iesire
din incinta. In interior pe langa biserica, se afla o trapeza, un
grup sanitar, o fantana cu roata acoperita, o troita si o
clopotnita amenajata intre doua trunchiuri de copac.
De asemenea, exista doua morminte armenesti. Unul dintre
ele are o piatra funerara din marmura alba pe care se afla o
inscriptie cu caractere armenesti. Pe aceasta placa de
marmura pelerinii au pus sute de monede pentru
indeplinirea de dorinte. Cel de-al doilea mormant este al
protoiereului iconom stavrofor Knel Mandalian (1885-1970) si
al sotiei sale, prezbitera Araxi Mandalian (1899-1979).

Manastirea Hagigadar a suferit in anul 1993 consecintele

unui incendiu neasteptat provocat de un fulger.
Intre anii 2005-2007 a fost pietruit drumul de acces la
Manastirea Hagigadar, fantana din incinta si trapeza cu
sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian din Los
Angeles. Tot prin bunavointa acestei familii, s-au efectuat
unele reparatii la turla bisericii.