Sunteți pe pagina 1din 9

Parazitologie – Cursul 6 – Phylum Platyhelmintes.

Clasa Cestoidea

Taenia solium
Taenia saginata

 metazoare parazite: viermi;


 viermii nu sunt doar intestinali!
 3 clase: Cestoda si Trematoda (viermi plati), Nematoda (viermi cilindrici);

Cestode:
 alcatuire:
o portiune initiala: cap = scolex;
 prevazuta cu organe de fixare: carlige si/sau ventuze;
 scolexul are dimensiuni foarte mici (1 mm – abia vizibil);
o portiune intermediara – proliferativa: gat;
 celule bogate in ADN → se multiplica frecvent → asigura cresterea cestodului;
 extrem de mica, la limita vizibilitatii;
o corpul propriu-zis = strobil;
 constituit din segmente numite proglote;
 forma si dimensiune proglotelor variaza de-a lungul strobilului;
 !recunoasterea se face dupa ultimele proglote = proglote „batrane”/fertile/ovigere;
 se gasesc in intestinul subtire;
 sunt hermafrodite; !in fiecare proglot exista foliculi testiculari si 2 ovare;
 !au sistem circulator, sistem nervos, sistem excretor pentru fiecare proglota in parte;
 toate aceste sisteme sunt integrate in sistemul corespunzator al intregului vierme; „fiecare proglot
are un W.C. care se varsa in canalizarea strobilului”, etc.
 nu au aparat digestiv, ci absorb principiile nutritive pe toata suprafata ← suprafata este mult
marita, pentru ca are o structura formata din microvili absorbanti;

Tenia solium („tenia de porc”) – cu proglote „mai latute” decat „lungute”, dar viermele este mai filiform
decat Tenia saginata, „este o panglica mai subtire”;
 localizare: intestin subtire, de obicei, jejun;
 scolex:
o 4 ventuze, dispuse simetric cate 2;
o un rostrum retractil, cu o coroana dubla de carlige („ca niste gherute de pisica intrate in
pernute”);
 recunoasterea teniilor se face dupa proglotele ovigere:
o practic, toate structurile lor interne sunt atrofiate si contin doar uterele pline cu oua;
„ouale se livreaza preambalat, la cofrag” (proglota adica);
 proglotele ovigere sunt de aprox. 2-3x mai lungi decat late;
 uterul are in medie cate 9 ramificatii de fiecare parte;
o ramificatii dendritice, cu „aspect de bonsai”;
o se vad prin transparenta;
 proglotele !se elimina doar odata cu scaunul fecal (individual sau in lanturi scurte);
 strobilul are aprox. 2-4 m, poate ajunge si pana la 8 m, pana la 1.000 de proglote, in proglotele
ovigere aprox. 80.000 oua;

Tenia saginata („tenia de vaca”) – cu proglote „mai lungute”


 se gaseste in intestinul subtire, de obicei, jejun;
 scolex cu 4 ventuze; nu exista „coroana de carlige”;
 proglote mai subtiri si mai lungi; latimea se cuprinde in lungime de aprox. 5x;
 uterul are un nr. mai mare de ramificatii (pana la 18 ramificatii)
o ramificatiile sunt dichotomice;
 proglotele se elimina prin miscari active si intre scaunele fecale (pt. ca au o musculatura
puternica – este mai „carnoasa” comparative cu Tenia solium;
o „se misca ca un viermisor din desenele animate”: se strang, se intind, se strang, se intind
etc.;
o !impact mare asupra psihicului pacientului;
o alb-roz;
 strobilul are aprox. 5-7 m, poate ajunge si pana la 12 m, 2.000 de proglote, in fiecare proglot
oviger 100.000 oua;

Ouale:
 nu se deosebesc intre cele doua specii;
 mici, rotunde (globuloase);
 perete gros cu striuri radiare;
 in interior se afla un embrion cu 6 carlige (hexacant);
 uneori (!nu intotdeauna) oul poate fi element de diagnostic;
 de obicei, diagnosticul de baza se face prin evidentierea proglotelor;
 pacientul cu probleme digestive poate elimina fragmente de mucoasa si alte structuri pe care le
confunda cu viermii;
 ouale !apar rar in materiile fecale, doar daca strobilul se rupe in timpul defecatiei si mai „scapa”
oua;
 ?sunt confundate frecvent de specialistii de laborator cu granulele de polen;

Ciclul biologic al teniilor


 implica 2 gazde:
o om
 gazda stadiului matur (sexuat);
 gazda definitiva;
o porc (T. solium)/vitele (T. saginata)
 gazda stadiului larvar;
 gazda intermediara;
 totul incepe cand un om parazitat elimina prin fecale proglotele teniei (conditii de igiena
precara);
 proglotele se usuca → se sparg → sute de mii de oua sunt imprastiate in mediu;
 animalul se infecteaza fie consumand direct fecalele omului (porcul e coprofag, vita nu), fie
consumand alte alimente infestate → stadiul infectant pt. animal este oul;
 in tubul digestiv al animalului, embrionul hexacant eclozeaza → perforeaza peretele intestinal
→ pe care circulatorie, disemineaza → se localizeaza (in ordinea frecventei):
o subcutan;
o muscular;
o nervos;
 aici formeaza un stadiu larvar numit Cysticercus cellulosae (apartinand T. solium) sau
Cysticercus bovis (apartinand T. saginata)
 acest cisticerc:
o o mica vezicula translucida;
o dimensiuni: 5-10 mm;
o prezinta un scolex invaginat;
o invelit intr-o membrana produsa de reactia gazdei, numita adventice;
 cisticercii reprezinta stadiul infectant pt. om (!cand consuma carne infestata cu cisticerci,
neprelucrata termic);
 in tubul digestiv al omului, cisticercul isi scoate scolexul → se fixeaza de mucoasa → incepe sa
isi formeze strobilul;
Patologie
 in V-ul Europei: mai ales T. saginata – pentru „vitute”; in E-ul Europei: mai ales T. solium –
pentru „porcuti”;
 in mod exceptional, in cazul infectiei cu T. solium!, omul poate fi gazda si pt. stadiul larvar (ia
locul porcului);
→ cisticercoza cu aceleasi 3 localizari frecvente (subcutana, musculara, nervoasa);
 acest lucru !nu se intampla la T. saginata;
 „daca ai cisticercoza, ramai cu cisticercoza (pt. ca te-ai infectat cu ou, nu cu cisticerc)” → nu mai
dezvolti tenie in tubul digestiv (decat daca te infectezi cu un alt cisticerc, in mod independent);
 !foarte frecvente cazuri de cisticercoza la pacientii care au avut inainte o tenioza:
o din cauza tulburarilor digestive (inapetenta, greata, voma) → regurgitarea proglotelor
din intestinul subtire in stomac;
o astfel, se elibereaza un nr. mare de embrioni hexacanti care invadeaza organismul;
 ouale din infectia cu cisticercoza: fie de pe un aliment, fie din propriul intestin;
 teoric, daca mananci o bucata de carne infestata cu multi cisticerci, te alegi cu multe tenii
(dar, in realitate, controalele sanitare previn asta);
 cisticercoza:
o subcutana:
 se observa galme mici pe piele (mai ales daca se afla de plan osos);
cate galme, atatea oua;
 daca sunt foarte multe, cel mai probabil este vorba de autocontaminare;
 problema este majoritar estetica;
o musculara:
 cisticercii pot apasa pe nervi, placa motorie, etc. → impotenta musculara;
o cerebrala:
 !forma cea mai grava;
 neurocisticercoza poate fi de tip:
 parenchimatos:
o localizata in tesutul nervos propriu-zis;
o apasa pe centrii nervosi → simptome corespunzatoare;
o cisticercii au adventicea foarte subtire → sub presiunea tesutului in
care se afla, nu mai sunt rotunzi → forme ramificate (racemoase);
 extraparenchimatos:
o localizata in ventriculi;
o pot obstrua drenajul LCR;
 simptome:
 hidrocefalie;
 ameteli;
 cefalee;
 convulsii;
 tromboze arteriale;
 pierderea vederii;
 greata;
 voma;
 tulburarii motorii si senzoriale;
o oculara:
 localizari frecvente:
 corp vitros;
 zone subretiniene;
 consecinte:
 desprinderi de retina;
 atrofia retinei;
 iridociclita (afectarea polului anterior – iris si procese ciliare) = uveita
anterioara;
 coroidita (afecteaza si retina oricum; ca Toxoplasma gondii)
→ toate duc la orbire;
o copii se pot juca cu tenii gasite pe jos → strivesc proglotele → au oua pe maini → nu se
spala pe maini → se infecteaza;
o cisticercii se pot calcifica;
 parazitul are 3 stadii: ou − larva (cisticerc) – adult;
 „te-ai infectat cu ou, faci stadiul urmator (cisticercoza); te-ai infectat cu cisticerc, faci stadiul
urmator (tenioza)”; – !atentie;
 simptomatologia infectiei cu stadiul adult:
o de multe ori absenta/nespecifica (tulburari digestive usoare);
o slabire! – femeile se infectau ca sa slabeasca;
→ nu adultii fac probleme, ci larva;
 tratamentul teniozei:
o ?seminte de dovleac cu miere;
o medicamente cu molecule extrase din samanta de dovleac;
 tratamentul cisticercozei:
o subcutana si musculara: nu intereseaza;
o cerebrala: „nu stim daca este mai bine s-o tratezi medicamentos sau s-o lasi in pace”;
 cisticercul viu este elastic → preseaza mai putin tesuturile nervoase;
 datorita adventicei → reactie locala mai scazuta;
 cisticerc mort → inflamatie locala puternica → resorbtia continutului (+)
calcificarea cisticercului → compresii;
 se poate interveni chirurgical uneori;
o ocular:
 !ochiul este pierdut.

Clasa Cestoidea

Echinococcus granulosus (unilocularis)

Hidatidoza uniloculara
 se mai numeste si chist hidatic;
 infectia cu stadiul larvar al cestodului E. granulosus (parazit in intestinul cainelui);
 gazda definitiva e cainele;
 gazda intermediara e omul;
 E. granulosus (adult) la caine:
o 5-6 mm;
o strobil format din 3 proglote;
o ultimul este proglotul oviger (3 mm) – cam 1/2;
o 4 ventuze, rostrum cu carlige;
o ouale au acelasi aspect cu cele de tenie;
 cainele elimina prin fecale proglotul oviger (contine oua cu embrioni hexacanti);
 omul se infecteaza cu acest proglot accidental – nu doar daca are caini, ci si daca a avut contact
cu iarba, etc.;
 infectia cu oua se face pe cale digestiva;
 in intestin, embrionul hexacant eclozeaza → pe cale circulatorie, disemineaza → se localizeaza
in:
o ficat (lob drept, partea inferioara);
o plaman;
o creier;
o *peste tot;
 la locul de fixare, embrionul hexacant se veziculeaza → vezicula creste cu aprox. 1 cm/cateva
luni (pana la un an);
 poate creste pana la dimensiuni mari (cat un cap de copil nou-nascut) – !mai ales daca e
asimptomatic;
 la exterior, este invelit de adventice (nu apartine chistului, ci este produs de reactie al gazdei, pt.
izolare);
 structura unui chist hidatic format:
o perete alcatuit din doua componente:
 exterioara = cuticula
 multilaminara („ca cercurile de la copaci”);
 elastica;
 albicioasa;
 aprox. 2 mm grosime;
 la inceput este destul de permeabila;
→ lasa principiile nutritive sa patrunda in chist, iar metabolitii sa iasa;
 odata cu trecerea timpului, devine treptat impermeabila (!inclusiv pt.
medicamente);
 interna = proligera → strat proliferativ
 captuseste cuticula spre interior;
 aprox. cateva sute de microni („niciun chirurg nu are cum sa o vada
ever”);
 rol important in structura chistului;
 proligera – prin inmugurire:
o formeaza la interior niste vezicule hidatice secundare/„fiice”;
o acestea, fiind in interior (nefiind supuse actiunii gazdei) au perete
format doar din cuticula si proligera;
o proligera veziculelor fiice, prin inmugurire → vezicule hidatice
tertiare/„nepoate”;
o „se poate merge mai departe, ca o matrioska”;
 secreta un lichid limpede – „apa de stanca” – lichid hidatic;
o cuticula devine mai impermeabila → in lichidul hidatic se
acumuleaza toti metabolitii;
o acesta devine !extrem de toxic;
o este un alergen foarte puternic;
 produce larvele propriu-zise in interiorul veziculelor = protoscolecsi/
scolecsi primari
o microscopici;
o mici vezicule, cu o „coroana” de carlige si ventuze invaginate;
 daca scapa din chist → ajung in alt tesut → isi scot
carligele si ventuzele → dau o noua vezicula;
 „se deplaseaza ca un arc”;
o acestia au doua posibilitati de a evolua:
 fisurarea chistului (natural/in cursul actului operator) →
disemineaza in afara chistului → pot infecta organele din
proximitate → hidatidoza secundara
 fisurarea naturala: traumatisme (de exemplu, un cot
in „pateu”);
 mai ales la chisturile mari (perete tensionat);
 dati ca hrana cainilor (daca oamenii sacrifica vitele, oile
etc. la care descopera chist hidatic) → din fiecare
protoscolex se va forma un cestod adult;
 uneori, se poate insinua intre lamele cuticulei → vezicule catre exterior
(care au adventice pentru ca sunt supuse reactiei organismului);
 cand nu se poate scoate chirurgical intreg, se injecteaza o substanta care inactiveaza
protoscolecsii → se dreneaza, „se scoate cu polonicul”, apoi se scoate si invelisul;
 chist hidatic hepatic:
o partea inferioara a lobului drept;
o simptome:
 hepatomegalie;
 icter mecanic;
 dureri in epigastru (+) umar drept;
 greata;
 voma;
o fisurarea → fenomene alergice acute/intermitente
 se revarsa o canitate mare de alergeni;
 primul simptom: alergie pana la !soc anafilactic (in functie de marimea fisurii,
printre altele);
 !eozinofilia creste doar cand chistul se sparge;
 ulterior → diseminarea protoscolecsilor → localizari secundare (peritoneale
/pulmonare);
o 25% din purtatorii de chist hidatic hepatic au si chist secundar pulmonar;
o posibile fistule biliare → drenarea continutului pe cale digestiva (uneori, eliminare prin
voma) →
 protoscolecsii pleaca fara complicatii;
 ramane doar cavitatea restanta → se poate suprainfecta;
 chistul hidatic pulmonar:
o tulburari respiratorii:
 tuse seaca, chintoasa;
 dispnee;
 durerii in zona pieptului;
 hemoptizii (reduse, dar repetate) – in cazuri grave;
o ruperea chistului → drenarea si eliminarea lichidului si chiar a veziculelor, odata cu
sputa; cantitatea eliminata poate fi foarte mare ~ vomica;
→ pot avea loc vindecari spontane;
o pot ajunge in cavitatea bucala → se pot inghiti → protoscolecsii !nu rezista in stomac;
o daca exista leziuni bucale → se dezvolta acolo;
o totusi, de cele mai multe ori, astfel are loc diseminarea infectiei/dezvoltarea unor abcese
cronice prin suprainfectie bacteriana;
o in 40% din cazurile de hidatoza pulmonara primara, apar forme secundare hepatice;
o !imagistica este cea mai relevanta;
 chist hidatic cerebral:
o in primele faze → cresterea presiunii intracraniene, manifestari epileptice;
o da foarte frecvent recidive (deoarece cuticula este mult mai subtire → se fisureaza usor
→ insamantari secundare);
o pune chirurgul in dificultate: chistul nu se poate expanda (din cauza calotei) → se
insinueaza in scizuri → presiune puternica (+) simptomatologie severa → scoaterea
chistului poate genera o decompresie brusca a creierului (!foarte periculoasa);
 chist hidatic osos:
o altereaza in timp structura tesutului → fracturi (la traumatisme foarte usoare);
 chist hidatic renal:
o durere in loja lombara (+) hematurie;
o fisura → material hidatic in urina (chiar mictiune cu vezicule hidatice „cat o maslina”);
 chist hidatic muscular;
 ne imaginam un triunghi echilateral cu sageti in dublu sens:
o infectie parazitara → alergie → eozinofilie;
o infectie parazitara? ← alergie → eozinofilie;
o alergie ← eozinofilie ← infectie parazitara;
 tratamentul:
o pana recent, unicul tratament in hidatidoza uniloculara era cel chirurgical (mai ales din
momentul in care cuticula !devenea deja impermeabila)
o in ultimii 10 ani, veterinarii au descoperit un medicament pt. trichineloza (albendazol),
care se pare ca penetreaza cuticula chistului hidatic care este < 3-4 cm;
o daca pacientul e tratat cu albendazol inainte si dupa operatie → concentratia de
medicament din organism !omoara orice protoscolex scapat → evitarea hidatidozelor
secundare.

Echinococcus multilocularis

Hidatidoza multiloculara
 infectia cu stadiul larvar al E. multilocularis – parazit la caine si alte carnivore salbatice (in
extremitatea Emisferei Nordice: N-ul Poloniei, Canada, Alaska, Siberia, etc.);
 ciclul biologic este identic;
 carnivorele → gazde definitive ale adultului;
 omul → gazda intermediara (accidental);
o victime: vanatorii, crescatorii de animale, muncitorii in prelucrarea blanii;
 ficatul – aproape unicul organ afectat;
 inmugurirea si aparitia veziculelor secundare/tertiare se face catre exterior → „un ciorchine de
vezicule” in ficat → la excizia lui, ficatul ramane plin de gauri – „parenchim in miez de paine”
 din exterior, ficatul se vede ca o masa de vezicule;
 ficatul functioneaza cata vreme portiunile sanatoase sunt in contact cu vasele de sange si cu
canalele biliare.

Hymenolepis nana → himenolepidoza