A NUL IX. Nr. 2321 10 BAN FXE MPLAP UL SAMBATA 13 APRILIE 1885.

ALIPATIJE 1N 71r0.AZIME ZICIAELAE

BE
ABONAMENTELE : Pentru Abonamente, Anunciurl. i Reelame a se adresa: ANUNCIURILE :
Linia mica, po pagina IV 30 banl
tn Capital: Pentru 1 an 30 lel; 6 lunl 15 lel; 3 lunl 8 la In Roinfinia : La administratiune, Tipografia S`tefan Mihdlescu, Strada Covacl, NI% 14 0 la corespon-
Reclame pe pagina If-a 5 lel. I Reclame pe pagina III-a 2 lei
In DIStriete: 1 an 36 lel; 6 lunl 18 lel; 3 lunI 10 let dentii ziarulul din judeto,
1 an 48 lel; 6 lunl 24 lel; 3 lunl 12 let Scrisorile nefrancate se refusa.
In StrMnAtate: 2,
In Paris : La Societe Bavas, place do la Bourse, 8. Articolil nepublicatif nu se inapoiaza.
In Viena : La Heinrich Schalek, I, WolNeile, 12, Biuroul Central de arinn iiri pentru Austro-Ungaria.
In Hamburg: La Adolf Steiner, Gansemarkt, No. 58, Biuroul de anunturi pentru Gorrnania. Pentru inserta si reclarne, redacUrtnea mi esto responsabila
Director : D. AUG. LAURIAN
VONLIZEMERIESCZegzvAlgim=-2YZEWIMMESZENSIMIESSEEZZegoi Nr4LtMeNfeWlanalattle22p.a. -3614MMAXIMEISEMINIEMZ gat78-'54MIZZateM41,73
Starea sanitara in Egipt este satifa- chiet ereditare ? sunt vre-unit in con- Aceasta din urmA §1-ar fi tras o lovi- Imormôntarea lui C. A, Rosetti
0138.ERVATORIUL METEOROLOGIO cä tra libertatilor din constitutiune ? tura de revolver in creed, indata ce-a (10 Aprilie 1886)
Rah atmosferic, Vineri 12 Aprili
Scutari:, 21 A
Sultanul a amnistiat, dupa cum se Am clod sa ni se respunda la a- aflat de moartea surorel sale.
a§teapta, pe top Albanejii cart aib lu- ceste intrebart. Discursul Presel pronuntat de d. Bor-
Alalta-ieri d. C. Esarcti a inmkat d-lui deanu, redactor la Natiunea".
at parte la ultima rescoala. Emigratii fiind-ca suntem sigurt, cd. N. Cretulescu adresa prin care II cotnu-
Elernente eitmatie,e 2 ore 8 ore 8 ore fruntasi eati inapoiat deja la vetrele unit si abstractie fac'end nick cA. in ,sedinta din 27 Martie d-sa a Domnilor.
p. ii6ra dim lor. Sefil tri)urilor muntene ad depus de cate-va accidente pe carI cet ce lost ales presedinte al Ateneulul romAn. Un mare dolid se intinde asupratd-
Toniperatara aorulnI la amhd . . 93.0 16.9 13 6
juramintul de credintit Sultanului: in le-ail produs singurt le regreta, pri- Ceilaltilmembri al biuroulul ce s'ad ales rei intregi. C. A. Rosetti nu mai este.
24.1 presenta maresalulut Mustafa Assim. sunt: d-nil Esarcu si P. S. Aurelian, v.-prese- Adevdratul creator al ziarismului po-
inatima. .
niaintL . .
.
7.0 Londra, 22 Aprilie mese constitutiunea en toate prin- diny ; StAncescu si Gr. N. Mano, secre- litic la not, el a luptat fara preget a-
af'oritor. 26.0 15.6 18.0 Coneiliul de cabinet de ieri s'a ocu- cipiele coprinse intr'ensa, este na- tart si G. M. TAtArAscu, casier. proape o jumdtate de secol pentru li-
752.9 752.0 753.8
Baronlotral Ilk; It Or . . .
10.3 9.9 80
pat cu depesa lui Lumsden. Dupa se- tural a't intreba Daed nu exista Se stie cä presedintele de onoare al bertatea presei, si cele din urina cu-
Teftionea nporilor in miliogiro
0oitua1 a rektili n pronto
.
49 70 69 dinta s'a adresat o depesa la Peters- deoscbire de caracter constitutional Ateneulul este M. S. Regele. vinte rostite de clènsul in represinta-
diroctia 4ont.insolf, . s. S.E. N.E. burg "spune «Standard in care se intre stinga i dreapta, in ce con- tiuna nationala ad fost pentru apara-
VetuR 20 3.5 42 accentuiazA, ca RIOT. ad lost atAcato-
sta deosebirea care ye tine intr'o represintatl erl la inmorméntarea lul C. rea
Studentil romAn1 de la Viena ad fost acestei libertay. Smuls din mij-
inotho
0.4 0.4
haporatignea ape
Ploaia. .

kotinomotn (0-100)
. . .... 0.0
53A
0".6
0.0 0.0
59.5
rut in lupta de la Ak-Tepe si de aceea
guvernul britanic se vede nevoit sa
lout nostru el a trebuit sa aiba cel
lupta asa de inverstinata, de ploua A. Rosetti de d. Al. Ciurcu, directorul putin multurnirea intimA ca a reusit
Nebolooltatea (0-10) . 3 2 1 repete cererea facuta ;'mai nainte ca cuvintele violente i acuzarile exa- ziarulul «L'Indépendance roumaine», in fine a distruge toate barierele cart
Aspectul /lief :
purtarea generalului Komarow sä fie gerate ? Studentii Universitatel din Iasi ad fost ne impedicad de a esprima cugetarile
Ert. 'lost& ziva i noaptea senin, vent slab, soa-
desaprobata. Ca unit vread sa stea la putere, e represintatl de d. Inotescn, prezidentul noastre prin scris si prin grai. El n'a
o
lucru foarte natural ; eä altit vread societAtil stud. in medicinl din Bucu. crutat nici un sacrificid ca sà ne lase
rele a stralucit 11 ore.
Asteizi dimineatd. Roua multa, senin, v8nt slab,
Barometru se urea. Serviciul telegrafio al ,Rom. Lib." restl. acest patrimonial nepretuit §i care va
Directorul Observatorulul: sä ajunga la putere, resturnand pe rknanea in veci cel mai mare §i cel
NOTA.Temperatura este data in grade centigra- 23 Aprilie 1885--3 ore seara. cet ce poseda guvernul, este iarast M. S. Regele a primit ieri in audien- mar frumos titlu al lui la recunostinta
8 a+2 p+8 p+Min. tä pe d. Ion BrAtianu, primul-ministru.
de Vi media calculata prin formula 4 Llndra, 23 Aprilie.o dorinta naturala. Dar intr'un re- generatiunilor viitoare.
inaltimea barometrulul in milimotre de mercuriii. Daily News" constata ea in urma refu- Aprig aparator al drepturilor natio.
Iuteala medie a vèntulul este data in metre pe se-
Evaporatiunea apei si ploaia sunt socotite in
sultii espriulat de Rasia de a face o ancheta gim constitutional lupta pentru pu- La Cotreceni se vor face mAine es- nei, pe care o iubea mal presus de
milimetre de grosime. Gradul de claritate a ceru asupra luptel do la 30 Martie, raporturile tere nu este legitimata decat cand
lui se mesoara cu grade actinometrice, socotite 0 intro guvernul rus §i cel englez sunt din ce se reazima pe o sumä de idet la- periente cu tunurde-revolver Nordenfeld or-ce in lume, el stia ea nu le puteam
grade la intuneric i 100 grade, atunci cand cerul
ar fi cu des8vörVre fara nori V. in atmosferd n'ar fi
in ce mat: rele. inaintea comisiunel de apArare. cueeri de cat prin libertatea absolutA
vaporl de apa. Nebulositatea este mesurata de la 0 Standard" crede c discutiunea privitoare murite, in raport cu folosul Statu- S. Regele va fi de fatA la aceste a preset. Depuse dar toatA activitatea
la 10 ; cifra 0 inseamna un cor cu totul senin iar la incidentul din Pendjeh va tine un oare- lui, pe cart unii le primesc iar altit esperiente. si devotamentul de care era capabil
10 arata un cer cu desgverVre acoperit de norf. care timp.
(Havas). le combat, punènd in locul lor al- pentru a atinge acest scop atat de mA.
Comisiunea ce a insotit pe d. Stolo- ret si atat de mAnos in resultate fe-
tele. Unde sunt aceste idet ? am in- jan, ministru al domenielor, la Severin ricite, i gee eroasele sale silinte furA
TELEGRAFICE
din ziarele streine.
A se vedea ultimo ftiri pe pagina Ill-a trebat adesea-orT atat pe cet ce de- spre a alege un loc pentru construirea incununate de succes.
tin puterea ca i pe eel cart cu a- ocoalelor de rAmAtori, a ales doué lo- In 1848 el funda ziarul Pruncul ro-
curl, unul din susul oraplui pe margi-
Berlin, 21 Aprilie Bueuresell, 12 Aprilie tata foc o revendica, dar respunsul nea Dunarel, iar altul din josul orasulul
man", §i scurtul interval de trei luni
in care acest organ apAru, fu de a-
Tonul nelinistitor al preset ruse reclarnat de starea normala a re- in apropiere de Topolnita.
este un simtom pentru parasirea luI juns ca BA sdruncine pana in temelfile
;fadpfone de cAtre partida panslavistA, Tott Romänit sunt patriott. Cine gimului representativ nu ne-a so- A mal remas acum constatarea care luI regimul inaugurat la noi de pute-
care' Pana aci avea simpatiI pentru poate tagadui acest lucru ? Nu e sit inca. din aceste doué locuri presintA mal multe rile strdine, i sA lumineze poporul a-
ddnsul, dar aceasta nu schimba intru Roman, credem not, care sa nu do- Tara aceasta, daca vrem cu a- avantagif igienice pentru oras. supra drepturilor sale antice si ne-
nimic situalia, precum nici asigurarile reasca binele, márirea, fericirea pa- devërat sa desteptam constiinta po- prescriptibile. De si cu intrarea ar-
in strada Teranilor s'a surpat ieri- matelor turco-rusesti in tarA, liber-
de pace din «Pall Mall Gazette». Si-
tuatia a rdmas neschimbata ; nid nu triet. In acest punct suntem cu 'loth litica a poporulut, trebue sa stie de noapte o casA pAna in temelil. Din no- tatea preset fu sugrumatA si autoril
s'a agravat, nici ameliorat. De am- de acord, de la mic pana la mare, ce se duc unit si de ce vin la pu- rocire nu s'a intamplat nid un pericul. miscArei de regeneratiune a RomAniel
bele pArti dorinta de a pastra pacea de la proletar panä la cel mat bo- tore altit. Numat ast-fel se intare- tuna esilati, Rosesti continua aposto-
pare egal de mare, dar pana acum nu gat, de la cel lipsit de cultura pana ste regimul nostru constitutional, Ieri dimineatA un lucrAtor a fost stri- latul ce intreprinsese, aparA cu aceeasi
s'a facut nimic care sa aplaneze an- la cel mat instruit. Deosebirile dintre care are la bazele sale guvernarea vit intre doué mash)i la gara de la Nord. caldurA de inima in ziarele streine drep-
turile noastre, §i fu destul de fericit a
tagonismul real dintre pretentiunile not se nase, cand se pune intreba- natiunii prin natiune. Alt-fel ne mi- Nenorocitul se afla in spitalul Filantro -
engleze si ruse. Rusit asteapta de la pia, intr'o stare foarte criticA. le vedea recunoscute in parte prin
Engleji primul pas spre o intelegere, rea : prin ce mijloace s poate a- scam in intuneric, ducem o viata tractatul din 1856.
Engleja viceversa de la RusI. Deci junge mat sigur la acest unanim anormala, putem cadea in primej- Ieri s'a presintat d-lui prim-ministru o Reintrand in tara, el relua in 1857
intrebarea de pace sad rdsboiii e cu scop patriotic ? dit. Pentru aceasta, am cerut not delegatiune a judetului Tulcea, insarci- publicatiunea ziarului sdd, dandul asta
totul pendinte. Pana mai in anit trecutt, parti- des partidelor sa'si spuna limpede nat6 a supune Regelul, conform legel de data titlul de «Romanul,» care cores-
Berlin, 21 Aprilie.
dele 1st aruncati o multime de in- amanuntit vederile lor de deosi- organisare a Dobrogiel, dorintele i im- pundea mat bine cu era de maturi-
Toate foile discuta cu vioiciune pre-
jurit : unit erati consideratt de re- bire in privinta ingrijiril de intere- bunätAtirile ce ar trebui introduse in ju- tate politicA in care intra natiunea.
tentiunile rusesti din «Moskowski Wie-
sile publice. detul Tulcea. Puind interesele permanente ale ta-
domosti». Ele zic, cA navelor engle7e acOonart, oament cari vreti sa des- Azi, poate, aceastA delegatie va fi pri- rei mai presus de ori-ce considerati-
nu li se poate opri trecerea prin Cana- groape regimul trecutulut, cu cen- Cu generalitatt de ridicarea ma- mitI in audientä la M. S. Regele. uni personale, RomAnul" nu inceta un
lul de Suez §i a aranjamentele austro- sura, cu rangurile, cu inegalitatea gistraturit, imbunatatirea bisericet, singur minut de atunci a fi eel mal
g,ermano-turce se rapoarta numai la reforma scoalelor, sporirea avutiet calduros aparator al institutiunilor ce
Dardanele, nu la Canalul de Suez. Ce. sociala, cu dreptul boierulut d'a Neintrunindu-se, in zioa de 7 Aprilie,
nationale, ordinea in administratie numèrul membrilor fixat prin statute, a- ne dedeseram §i in special al liberth-
rerile ruse privitoare la inchiderea Mara stapani pe mojict ; altit erad consi- tei presei, pe care asta-zi, multumita
orientale stint ridicole. deratt ca nebunt, revolutionart, cart alte multe tot de felul acestora, dunarea generalA a societatil pentru invé- fundatorului lui, o poseclAm intreaga
«Kreuzzeitung» Buie : Ocupatiunea tind la imparteala averilor si la a - nu se desteapta constiinta publica, tatura poporulul roman", s'a amAnat pen-
tru ziva de DuminicA Aprilie. §i neatinsA.
portulul Hamilton de Engl ezi este o narchie. Nict unit nict altit n'aveati nict nu se legitimeaza venirea la WA, domnilor, marele cetatean ce
capodopera strategich prin care se pa- Intrunirea, in localul societatil din cur- plange Romania ; iata aprigul luptator
guvern. Partidele trebuesc sa spuna
raliseaza cu totul actiunea navelor ruse dreptate in acuzarile lor : nici con- tea bisericel Sf. Ecaterina.
de capturaj in Oceanul pacific. servatorit nu erat asa de strigot limped; in liniele principal; cum Cestiunile la ordinea zilei sunt : a) vo- ce perde presa. Durerea de care tara
intreaga e patrunsä, este tot asa de
Odessa, 21 Aprilie. cum a infatisati unit rosit ; nici libe- cred ca se pot aduce la indeplinire tarea budgetului, b) darea de seamA de vie, tot asa de profunda ca §i aceea
In Batum se fac marl' pregAtift mi- ralit nu erad asa de descreieratt acele generalitatt, ce denota numat fondurile generoOlor donatarl acute in de care suferA familia:sa care perde
blare. dorinte dar nu si capacitate poli- folosul societatil, c) i alte cestiunl cari intednsul un sot si uu parinte WA sea-
Doud nave de rdsboid sunt ocupate
cum a infatisati unit allat. Ba inca se vor propune de cAtre membra socie- man. i multimea care s'a grabit a
in timpurile din urinal s'a putut tied.
cu transportarea de material de re's- A avea ast-fel de dorinte, cart toate veni din toate unghiurile Orel. ca sà
boid, de cetate, baterii si munitii in a. constata ca conservatorit imping La 25 sad 26 Aprilie va sosi in Bucu- urmeze astA-zI ramasitile 1111 C. A. Ro-
cel port. Se zice ca se va concentra Ufl liberalismul pand la revolutionarea se topesc in fericirea tërit, nu este setti, ne atestA incA odatA ca Romanii
lucru gred. Or-ce cetatean poate rest1 unul din distinsii inginerl captatorl,
corp insemnat cu scopul de a asigura unor straturt sociale, iar liberalit, d. Fauch. D-sa va fi insArcinat de mi- tiù sa apricieze pe compatriotii lor
pentru or' ce cas importanta linie stra- in dorul d'a fi partid de guverna- O. le aiba i sa le esprime cu mat nisterul domenielor, spune «Vointa Na- earl s'ati sacrificat pentru binele comun.
tegicA Titlis-Poti. Tot asa se lucreaza mult sad mat putin pathos ; dar tionalA», cu captarea apelor de la bane In numele Societati Presei venim
energic si in portul Azow. Fortifica- mint, stranend frinele liberalismu- dar sA depunem aci tributul nostru de
tifle d'acolo se inarmeaza cu tunuri lui infierbantat. nu or-cine este in stare sa 'st dea Calimancsci din judetul Valcea.
seama de mijloacele prin cart s'ar Tot in acest scop ks'a comandat easel recunostinta, ilustrului el Presedinte.
de cel mai mare calibru ; se asazA Din punct de vedere constitutio Litmann et Comp. o sondi pentru consta- Peste putin ne vom desparti pentru
in grab& o serie de baterii litorale, nal, nu stim unde ar fi linia de deo- faptui aceste patriotice dorinte. Cet tarea isvoarelor. tot-d'auna de dènsul, dar piatra sepu-
menite sa apere golful de la Kerci. sebire intre liberal! si conservatort, ce fac insa politica i aspira la gu- lerala care va acoperi precioasele sale
Lemberg, 21 Aprilie. vern sunt datort a cunoalte mijloa- D. S. Hepites, directorul observatoru- rdma§ite nu va putea nici-odata sterge
bin Petersburg se telegraflaza toi- case pana acum, or-de-cate-ort le- cele, a le spune tèrit si a se lega lui meteorologic de la Herdstrdd, este din memoria noastrd §i a generatii-
ler Won?, : Escadra mediterana rush, am cerut-o, i unit si altit s'ad fe- lor viitoare aceasta mare figurA care
dinaintea et ca le vor pune in ese- insircinat de ministerul domenielor cu
C6-reia s'a adresat ordih de rechiemare, rit de a o arata ldmurit. S'a inga- facerea und statiuni meteorologice la apartine istoriei.
va intAri escadra din Marea balticA, nat cate ceva icï i colo, dara linia cutare pentru ajungerea la scop. Constant& SA pastram dar intact patrimoniul
Ocupand o positiune in Pewel. de deosebire constitutionala tam Alt-fel lupta este o amagire, care D. Gafencu, inginerul liniel Cernavoda- ce ne-a lAsat si pentru care a luptat
()air, 21 Aprilie. poate profita unor individualitatt, Constanta, s'a insArcinat cu facerea ob- pana la cele din urma momente ale
cercurile militare egiptene dom- n'o cunoaste, cad n'o cunose se
In
dar nu va profita tèrit. servatiunilor. vietel lui.
ne§te parerea, ca in casul rdsboiti vede nict partidele, ce par atat de latà singura rdsplatA la care el aspira
anglo-rus vor rdmAnea ocupate de tru- inviersunate in polemica de pe hartie. In noua faza in care am intrat, «RomAnul» spune c redactiunea zia-
pele engleze numai Delta si o parte Cine nu primeste constitutiunea trebue sa inceteze amagirile, rulul umoristic Calicul" din Sibie (Tran-
a Egiptului superior pAna la Assiut, inceapa lupta nobila, frumoasa, fo- silvania) a trimis pentru reposatul Ro-
Precure si Cairul, iar teritoriul la sud
actuala cu principiele coprinse in- setti o cununA, jumétate de laurl i ju-
D. Mucenic Dinescu, in numele tdra-
lositoare, de idet. nilor, a rostit acest discurs :
de Assiut va fi ocupat de trupele turce. tee'nsa ? o métate de margAritArele, legata cu o
Care este anume principiul, in panglicA alba cu aceastA inscriptiune : Durere mare este in lard, ; vitile n6s-
Londra, 21 Aprile.
.Agenzia Reuter anuntA din Ottava : contra caruia s'ar declara unit sad CRONICA ZILEI Calic at venit, pentru calici aT luptat, §i tre aü rdsunat intristate.
CirculA sgomotul, ca fortul Pitt
ar fi altit ? calic te duct ! PrAnimea plange amar ; un cata-
cAzut in Du-te in pace la Dumnezed §i '1 roaga clism se intAmpla in noaptea de 7 spre
mAinile lnsurgentilor. To y apa
ratoril ar fi lost macelariti. Ce nu recunosc conservatorit din din0 viatA
telegrama din Iasi anunta incetarea
a d-nel Alina Costiescu, sotia tulutnu ne lase WI de esecutorf al testamen- 8 Aprilie. C. A. Rosetti muria.
sit
'Priest, 21 Aprilie
constitutiune, ce nu recunosc libe- d-lul colonel de artilerie Costiescu si a «Voe§te §i vet putea.
:
SAtenif afi cunoscut si iubit pe Ro-
o tirile
din urmA spun, cA holera ralit ? cumnatei aceluiasl d. colonel, sora dece- Lumineaza-te §i vel setti, pentru cA ddnsul 'i-a cunoscut,
creste in India, Bombay si Calcutta. Sunt vre-unit in contra monar- datel sale o 'i-a iubit i 'i-a ajutat.
www.dacoromanica.ro
 ROMANIA LIM R A.
Amolommlamiggirmwoollomm-
toril popornlul roman, sa-t faca 0, as- Mena intro comunele Congaz i Hagilar, din
Ultimul sèü cuv6nt fost-a : «De soar- atacul Ru§ilor, ali fost folosite de mem- DIN TRANNSILVANIA v6rle cat colo arma legel §i sa se a - plasa Babadag; de a dreapta i de a stAnga'
ta sAteanulul sa ne preocupam mat ea brit misiunil lut Lumsden de a desco- runce in bratele fatalismulut §i ale re-
soselet campul e pustia. Cocenit de porumb
seama». peri cause conflictulut. Resultatul cons- Transilvaniel de la de anul trecut uscatt rÉimasi pe camp fac
Citim in «Gazeta signatiuneT mute. E natural, ca in ca- privelistea si mat tristl. AflAm cA s'aa luat
N'a ajuns cà o viata iutreaga s'a tata ea un ce neindoios, ca atacul ge- ro Aprilie sul acesta le-ar fi foarte u§or terori- mèsurt ea din casele comunale sl se ajute
interesat de soartea noastra ; dar §i neralulul Komarow a lost pe deplin ei Stirile telegrafice, ce ne sosirti erT etilor de la putere a «ferici» aceasta locuitorit de tot sAract cart n'aa avut pang
urmasilor s61 le-a lasat prin testament absolut neprovocat. Afganil n'ad ina- tara in infinit dupa pofta inimel lor.
acum en ce sit'st facA semAnAturt de popusot
grija despre not'. intat, ins& Komarow a impins inainte seara §i azT de dimineata de la Deva, pentru gura eel putin. Felicitam din suflet-
Mult ne,a iubit §i mult a suferit 3000 de Ruel, pana ce aù stet in fata ne spun ca. procesul intentat d-lui ad- Fie sigurt adversaril neamuluT no- pe d. prefect StAtescu pentru aceasta misu-
vocat dr. Avram Tincu inaintea tribu- stru cA poita d'a ne vedea pe toti pitu- rA. (DunArea de jos", din Tulcea).
pentru not. De aceea durerea noastra Afganilor cart in vederea acestel ina-
intarl ad brat numal mésurile cele mat nalulut din Deva s'a terminat eu achi- lAndu-ne §i tarandu-ne dinaintea lor,
este mare. De aceea, sdrobiti suntem tarea acusatulut. nu li se va implini niel odata ! Un nod organ de publicitate a apA.,
cu sufletul astazi, and sprijinitotul necesare de precautiune. rut in Ia§1 Orazeta Medicala" redac-
nostru pleaca dintre not. «Times» a declarat deja, ca acest Judeatorii din Deva ad gasit ca Cuvine-se omulut de caracter §i de
incident mat poet() provoca marl difi- niel un fel de delict nu i se poate im- omenia, barbatulut conscht de demni- tata. de un num6r de tinerl §i distinl
Mormantul rece va inchide corpul tatea sa de-a da pept cu orT §i cine ei medici ei anume : V. I. Bejan direc-
s6d neinsufletit ; dar niel cared n'ar cultatt §i dupa ce s ar resolve cestiu- pute d-lui Tincu dupa lege. El a vor-
bit in adev6r in Martie 1883 catre po - d'a lupta en curagifi ei cu energia tor; E. Rizu, C. Botez, V. Negel,
putea sa ne r6ceasca recunovtinta nee granitel. Sokor, §i E. Rigler redactorl.
Niel foile ruse nu linistesc lumea in por in biserica din Deva criticand cu pentru drepturile poporulul.
noastra. asprime proiectul de lege pentru ecoa- SA §tie asupritoril no§tri de azi ca Nu m6rul AnlèiU coprinde, spune «Lup-
Lacramile säteanulut vor inealzi ne- privinta temerii de un rèsboid. Aea acest soid de 'Dement inea n'a dispa- ta», urmatoarele materil : Myxoedem
incetat mormantul marelul patriot. In- Gazeta de Var§ovia spune, cà Rusia lele medie, asupra caruia avea sa se
pronunte adunarea poporala de atunci, rut din mijlocul poporulul roman §i ea §i Cachexie pachydermica. Salubrita-
sufletitt de sfintele sale sfaturi, sa ne face acum toate pregatirile necesare tea oraeulut Iael. Hygiene copiilor
silim a deveni ceea- ce el a dorit sá fim. spre a lua Heratul. Numita foaie scrie: dar vorbirea hit nu cuprinde nimic, ce Diet un tel de terorisare nu-1 va putea
s'ar putea interpreta dupa lege ca agi- abate din calea datoriel lor sfinte, pa- Activitatea Institutulut Grego-
Si faca cerul ea actele marelul ce- «Guvernul nostru n'a declarat niel o- rean in anul 1883 etc.
tatean sa inspire §i pe altit sa rnearga data in mod acial sad oficios, ea Ru- tatiune in contra nationalitatil ma- triotice §i nationale.
sia n'ar avea pretentiunt asupra Ile- ghiare. Adev6rul ei dreptatea vor trebui BA
pe calea grea §i spinoasa pe care a Cu alte cuvinte actul de acusatiune triumfeze mat curand sad mat tArzid. Cairn in «Liberalul» din het :
deseris'o ei-a mers parintele Patriei, ratului ; cared insa norocul resboiulut
va da Heratul in mainile noastre, vom Morita la 29 Septembre 1883 contra Sentinta tribunalulut din Deva este Un domn sub-locotenent numit P.
ilustrul Rosetti ! d lui Tincu vi a sotulut sü n'are niel o dovada viuA pentru aceasta. Ghiorghiu din regim. 25 Dorobantl,
0 §ti negre§it sa ne folosim de avanta-
jele situatiunil §i, tiind sabia lut Da- un temeid legal, de unde resulta ca in fate pietel sf. Spiridon a palmuit
IIIECARAEM mocle d'asupra imperiulul anglo-m- bietil cement' aU fost hartaitt si prigo- pe un seldat intr'un mod ava de brutal
dian, vom reu0 fär. indoeala sa hota- nip clout ant de zPe farA a fi vinovatt alf cad la fie-care tragere de palm& ne-
Gimnasiul din Roman, gimnasiul real din rim multe cestiuni arz6toare europene de vre-o crima sad de vr'un delict. norocitul soldat able se putea tinea a
T6rgoviste i Peatra i gimnasiul din T6rgo- in folosul nostra. Pentru not resboiul Inteadev6r nimic nu putea ilustra «Democratul» spune ca. la Ploe§ti nu Wee, jos. Aceasta fapta eta de
viste tree cu totul in sarcina Statulur si se
vor inscrie in budgetul ministerulut cultelor cu Anglia nu e Frozav §i n'avem mo- mat bine §i mat invederat regimul vol- untul-de-lemn vine atat de falsificat neomenoasa a seandalisat publieul nu-
instructiunet publice. tiv de a ne sperm de amenintarile en- niciel ei al terorismulul, sub care geme §i amestecat cu alte substante oleoase meros ce se afla in pieta.
Atragem atentiunea celor in drept,
Primariele comunetor Roman, Peatra gleze §i a ne da indärat ; in Asia an- astazi poporul nostru romanese, ea a- incat nu se mat §tie de gustul ade- de a pune cap6t
nrgoviste cedeaza, Statulut localele undo trala vom avea de operat intr'o popu- ceasta sentinta a judec6torilor din Deva. v6ratulut unt-de-lemn de alta data §i unor asernenea tapte
sunt instalate actualmente zisele gimnasir Ce a vorbit d. Tincu dare popor ? nu se mat poate manes, §i niel arde macar in public daca nu in parti-
impreuna cu mobilierul i coleqiunile didac- latiune care simpatiseaza cu noi ; He-
tice ce posed, pentru a servi si in viitor ratul poate fi in mainile noastre mat A zis cA Unguril dela 1848 §i pana prin candele fara un miros grett vi de cular».
pentru acele gimnasit. nainte, de cat ea un deta§ament de eat n'ad inv6tat nimic ; a zis ea abso- nesuferit.
Primariele comuneler Roman, Peatra lutismul nemtesc nu ni-a atacat limba
consiliele judetiane ale judetelor Roman, trupe anglo-indiane sa treaca granite ei nu ni-a impedecat desvoltarea cum PARTEA LITERARA
Neamtu si Dambovita vor plati Statulul pe afgana ; e'apoT nu ne va fi gred de a «Orientul roman» din Galati atrage
fle-care an subventiile urmatoare, cart i se intari Heratul §i a'l asigura pentru face azi liberalismul maghiar ; a ac- atentiunea administratiel eomunale lo-
vor inscrie de ofleiti in budgetele respective : noi ; paguba insa, pe care oetirea noa- centuat ca proiectul de lege pentru cale asupra starel in care se afla plan- ESTETICA LUI SCHOPENHAUER
Let stra va educe Indiei, nu va putea fi ecoalele medie este menit a impedeca tatiunea de pe pieta Stefan-cel-Mare,
Primaria comunel Roman . . . 10,000 comparata cu blocada coastelor noa- paralisa inv6tAm6ntul nostru roma- d'inaintea gradinet publice. 32.
Consiliul judetulul Roman . . . 5,000 stre §i eu pierderile comertulul no- nese ; a constatat ca legea poreclita Pentru ea sl se prindl si sa, se desvolte
Primaria comunet Peatra . . 5,000
stru ....» «pentru egala indreptatire a nationali- boschetele din cele douè patrate, ele fuse- In urma cereetarilor noastre de 'Ana
Consilul judetuiut Neamtu . , 5,000 acum, cu toga concordanta interna in-
Primaria conaunet T6rgovistea 4,000 Articolul numitel foi termina textual : tAtilor» §1 sanctionata de Maiestatea sera ingradite cu grilaje sonde de lemn, si in
Consiliul judetulut Dambovita . 6,000«Resboiul Rusiel cu Anglia nu poate Sa nu este luata in considerare §i ca timp de zi un gardist in permanenta isgo- tre Kant §i Platon §i cu toata identi-
Or-ce alta comung, urbanä care ar avea fi localizat in Asia, el se va intinde guvernul nu pune in aplicare legile nia dobitoacele erbivore pripasite, ce se a- tatea resultatulut la care aspired sad
un gimnasia poate, platind sumele coprinse in Europa §1 va duce poate la redes- sanctionate, ceea ce dovedesce ca gu- dunaa imprejurul grilajelor ea sa le atace. a modului de contemplatiune, prin care
De la un timp, gardist nu s'a mat vdzut, ad lost de§teptati ei condu§1 spre filoso-
in articelA de sus, obtine trecerea gimna- chiderea cestiunit europene §i la un vernul faà cu natiunea romAna nu e d'atunet erbivorele ne mat flind impedicate,
siulul sù pe seam. Statulut. sincer, el din contra o persecutA ei ea aa escaladat bariele, aa navalit asepra bos- fare, totu§1 ideea §i lucrul in sine nu ne
resultat, care cu gred va fi in favoa- si le aa sparcuit de uinple jalea pe sunt de-a dreptul identice : ci ideea ne
D-nit doctorT Butatt si Ziteos se depAr- rea Angliel. El va fi o mare nenoro- de aceea §i-a pierdut increderea la chetelor
teaza din functiunea de a dministrator1 in e- cire internationala, ce va strica An- Romani; in fine a aecentuat cA azi parte din Tot
privitort. din causa lipsel de pad., mare este numal objeetitatea nemijlocita (*)
grilaje si mat toate bancile fixate ei prin urmare adequata a lueruld in
ptropia averel repausatulut Dositeiu Mitro- gliel mat mult decat tutulor, pe care suntem amenintatt a ne perde scoalele pe ales aa disparat, iar vagabonzit depun la
politul.
D-nit Gr. Caracas, Gr. 5tefanescu, Ap. insa ea 61 poate inlatura, indata ce va romane, mane va fl amenintata limba tulpina arbustilor, cu totul alt-ceva de cat sine, care insuel este vointa, vointa in-
Manescu, C. P. Filitis si Hem Opran se preferi o pace rea until conflict bun. romanii §i in biserica. espresia recunostintet pentru umbra ce li se tru cat nu este inea objectivatA, nu inca
numesc administratort at averel repausatu- Dad, guvernul englez, care asigura Toate acesteale-a pronuntat d. Tincu mat oferit. representare. Cact lucrul in sine, toe-
tut Dositeiu Mitropolitul. Cu putine parale comuna, ar putea reda mat dupa Kant, trebue sa, fie liber de
pe toata lumea de tendintele et paci- in convingerea ea intr'un stet, care se arbustilor viata i visitatorilor placuta pri-
C. stefan Hepit-s, inginer st doctor in fice, le-ar avea in realitate, atunci ea lauda a fi model de stat constitutional veliste de mat 'nainte. Dar si gardistului de toate formele legate de cunoscinta noes-
sciintem matematice si &ice, s'a nuinit, pe neintarziat ar revoca pe lordul Duffe- §i liberal, este iertat a critica faptele punct trebue sA i se preciseze bine punctul, tra asa cum o avem, §i este numal o
interziandu-i-selescursiunile pe la eArciumile eroere a lut Kant de a nu fi admis in-
ziva de 1 Aprilie 1885, in functiunea de di- rin §i pe Lumsden, cart am6ndout joaca guvernulul §i a discuta proiectele de vecine.
rector al institutulut meteorologic din Bu- rolul de agenti provocatort. lege ce se presinta Parlamentulut. tre aceste forme, mat nainte de toate,
curesti. Dar d. Tincu a vorbit inaintea t6- forma de ea fl object pentru un sub-
Consiliul cornunel Galati aü ales ject)), aceasta find cea d'Ant6id ei cea
Italia in Africa. ranilor Romani, adecti, inaintea unor ce- trot ajutoare : pe d. A. Calineseu, in-
tatent de a doua mana, carora nu le giner, C. Serbesc 1, fost magistrat, mat generala in or-ce fenomen, adeca
DIN AFARA Serisorile primite din Massauah de este permis a avea derinte, aspiratiunl, licentiat in drept, advocat §i C. Dra- in or-ce representare ; in urrna carat
admitert Kant ar fl trebuit sa nege lu-
catre societatea afrieana din Neapole ba chiar postulate. De aceea d. Tincu ganescu, comerciant.
Anglia §1 Rusia. anunta : Regele Joan starue§te a arata a agitat. crulul in sine pull* de a fi object,
S'a inchiriat local pentru §coala co- ceea ce l'ar fl aparat de acea inconse-
sentimentele ostile ; nu de mult el a Par'ca t6ranul Roman nu simte §1 merciala.
Stirile din Londra sunt iara§T neli- stilt pe calittorul Traversi sa se in- a§a destul de amar, ca regimul ungu- quenta mare §i de malt descoperitä.
ni§titoare. Organul lut Glastone «Daily toarca la Massauah. Egiptenil parasese resc tracteaza mult mat ma§ter cu el, Din contra ideea Platonica este cu ne-
News» declara de;scorniturI sgomotele «Dunarea de jos» din Tulcea afia cesitate object, ceva intrat in cunos-
oraeul Keren. O mie de camile cu fe- de eat ad tractat guvernele nemtescll CA trel soldati ru§i, desertand din ran-
despre cedarea Pendjehulut care Ru-
sia §i a altor puncte de la granite afe met §i copil aU sosit la Massauah §i Peed, nurnal discursul d-lul Tincu ar durile armatet ruse ad lost arestati in tinta, o representare, §i toemat prin
se a§teapta o alta mie. Prin urmare 11 produs marea nemultumire din tara ! Tuleea. Ei ar fi desertat din prieina aceasta, insa numal prin aceasta, deo-
gana ei zice, ea pregatirile militare este neapärat necesara inaintarea Ita- Dar in zadar ! A§a este azi la not lipsel de hrana §i a batail or. sebita de lucrul in sine. Ea s'a des-
stint §i acnm neaparat trebuincioase. lienilor spre a asigura drumurile. obiceiul teril, ea cet ce pledeazi pen- bracat numal de formele subordonate
«Standard» zice, ca eansele pentru «Ace§tt trel soldatl ad deelarat ea
Din Dongola se anunta cu data 8 tru drepturile popoarelor nemaghiare vor sa remae supui, Romani. Prefec- ale aparintet, pe causet cart le cuprindem toate
negocierile privitoare la delimitarea Aprilie : Indigenit colporteaza sgomote O. fie infierati de agitatort vi turbura- ture le-a procurat haine civile noui sub principiul suficiente, sad
granitel sunt iarael mat putin favora- ea trupele italiene inainteaza de la tort periculovi §i sa fie urmariti tArA retinAnd uniformele lor la depositul mat bine nu le-a imbracat Inca ; lima.
bile, cad Rusia a sulevat cestiunt, ce Massauah spre Kassala. considerare, dad aU caleat legea sad nu. poiitiel; §i find meete§ugart (tamplarl) cea d'ant6e1 ei cea mat generala forma
erad privite ea deja resolvate. Gu- Arabil de pe Nilul Alb, dincolo de Prigonirea cu orl-ce pret a frunta- s'ad vi angajat sA lucreze in locali- a imbracat-o, forma representaril in
vernul englez mat a§teapta amanunte Chartum, parasesc pe Mahdiul, care a §ilor poporulul nostru mat are inca un tate». genere, adecti forma de a fi object
de la generalul Lumsden in privinta pus pe oamenit set sa se jetuiasea pre- seep destul de infernal §i periculos.
luptel de la Pendjeh. Catre numita tindenr. Contrarif no§tri voesc ea prin asement Cu inima string/ de durere am putut con- (*) AdecA nestrecurata incl prim limp,
foae se anunta din Tirpul de la 0 prigoniri sa descurajeze pe conduc6- stata prin not iosine in judet putina araturA spatiu i causalitate.(Nota traduc.)
4. c. : De 14 zile, ce ail trecut de la
0.1111.1111,
,1.1010
Si dete in acela§ limp o parghie Lesa-m6 in pace ! Nu eram atunci in situatiunea d'a urmeze galeria i sa ajunga ast-fel
FOITA «ROMANIEI LIBERE» ca ajut a deslipi o bucata de car- Ascul la. ne face politete ; unchiul Gaspard seArtle ei treptele cart erad aproape ;
12 Aprilie 80
bune. Accentul mete era a§a de emationat trecu eel d'ant6iti, 61 urtnal, si mae- dar in fata unut asemenea torent era
Pe cared 'ml duceam apol vagona§u1 incAt unchiul Gaspard r6mase cu cas- strul veni in urma, apol chip el, §i cu neputinta ; cum sa'l dal inapol,
maua in mana ascultand ; acela§l sgo - la un interval destul de mare, att.-ye cum sa resi§tt impulsiunit lui §i bu-
med spre putul Sainte -Alphonsine pen- catilor de lemn pe cart le ducea.
tru a treia oara, auzil din acea parte mot continua mat tare, mal sinistru. Nu melee cart ne ajunserA.
HECTOR MALOT un sgomot formidabil, o sguduire spai- mat era indolala, apa sosea cu putere. Nict-odata cot patru. zeci de metri Acelael euv6nt pe care 61 zisese ma-
mantatoare, aea cum n'auzisem de cand A learga repede, striga el, cart despart al douilea de primul nivel estrul, 61 repeta §i el :
&intern pierdutt !

ORFAN!
lueram in mina, : era oare o pravalire ? apa este in m'nä. n'ad lost trecuti cu o asemenea repe-
or o scufundare generala ? Ascultal ; Pe cand striga apa este in mina" ziciune ; dar inainte d'a ajunge la ul- Sosisera pana la not.
sgomotul continua repercutêndu-se din unchlul Gaspard '§I JuA lampa, citel time treapta, un val de apa ne caza Numal pe act, striga maestrul,
toate partile. Ce insemna aceasta ? Pri- aceasta este tot d'auna prima mi§care in cap §i ne ineca lampele. Era o ea- care singur intre nol Wee CA '§I--a
mul med sentiment fu spaima, §i m6 a until uvrier, §1 se lasa s'alunece in seada. pastrat sAngele rece, numat pe aci,
gandit sa scap fugend spre said ; dar galerie. Tineti-v6 bine ! striga un hiul spre vechile luerArif, ne este singurul
A DOUA PARTE Nu facusem zece pa§l, §i v6zul pe Gaspard. nostril refugid.
fusesem de atatea ort luat in rls, incat Vechile lucrArt era o parte a minei
'net fu rushee §i de asta-data de spaima maestru care de asernenea se cobora El, maestrul si où ne agataram de-
IV.
mea, §i statut pe loc. Era o explosiu- in galerie ea sa se convinga de sgo- stul de solid de sold ea sa resistam, merit nude parasita multa vreme, §i unde ni-
Povestirile lut Alexis nu 'net spuse- ne de mina ; vr'un vagona§ cal e cadea motul ce auzise. dar cel-ce venead dui:A not fura ti- se ducea, dar pe care mae-
sera tot ce voiam sa §tid, §i niel r6spun- in put ; sad poate grinzl cart Weed Apa in mina! striga unehiul Gas- rati, vi bine inteles ea, (lea, aveam strut o vizita adesea, Mild era in ca-
surile unchiulul Gaspard nu m6 satis- prin culuare. pard. mar mult de zece trepte de urcat utarea vr'unel curiositati.
Divona curge peste noi ! adao- am fl lost aruneeti, ea §i d6n§ii, diet Intoarce-ti-v6 inapoi, striga el,
facuserA, cad and '1 intrebam : D'o-data un batalion de §oarecl 'mt
Ce este carbunele de pam6nt ? tracu printre picioare, alerg6nd ea un gal ed. d'odata cascade devenise o avalanea. §i dati-'mi o lampa, ca sa v6 conduc.61
El 'mt respundea tot-d'auna. escadron de cavalerie care a luat fu- Esti prost ! Ajunst la primul nivel nu eram sea- De obiceid, cand vorbea,
Este un fel de carbine care se ga ; apol nel se paru ea auz o atingere Fugi ! 'ml striga maestrul. pap, cad aveam inca cinel-zect de me- Wee in tata, sad i se intorcea spa-
gaseete in pament. curioasa de pAm6nt §i de peretil gale- Nivelul ape se ridicase repede in tre paria sa eeim, §i apa era si in a- tele dand din =ell ; dar acum eel de
Due6ndu-ne6 ins4 acasa la maestru riel, cu un gAlgait de apa. Locul unde galerie ; se ridica acum nand la ge- cea galerie ; eram fara lumina, lampele mat tart 6§1 pierdusera puterile §i, la vocea
am aflat mat multe anafinunte, si vi- m6 oprisem find cu des6varsire uscat nuchil met , ceea ce ne impediea fiind stinse. care end a§a de mandri,
zita mea a durat papa, noaptea, cad acest sgomot de apa era neesplicabil. mersul. Suntem pierduti, zise maestrul acestul batran de care Mee eu chief
la fie-care bucata de peatra ce avea in Lual lampa ca sa vez, §'o aplecal Maestrul incepu sa fuga impreuna eu o voce aproape calma, ruga- minute inainte, tot! se supusera ; in-
cu not si cAte trel strigam, tree6nd pe ciunea, Remi. stinctiv toate lampele lt fura intinse.
muz6u1 s60, maestrul '§1 reincepea pe pAna6nt. Repede WA. una, §i cu cealalta a^
explicatiunile, aea ea, in cele de pe Era apa in adever ; venea din partea langA lucratorl : Dar in acelall minut, in galerie, a- eapul
urma, intelesesem ceea ce, la ineeput, putulut §i urea galeria. Acest sgomot Fugitt ! apa este in mina ! darurit eapte sad opt lampe earl aler- pucandu-m6 de mama, formartim
me mirase a§a de mult. formidabil, acea detunare era aea dar Nivelul apel se ridiea cu o repezi- gad spre noi ; apa ne sosea deja la trupel. Pentra ca ne duceam in ace-
A doua zi de dimineata ne regasi- produsA prin cAderea apel care se pre- dune furioasa ; din fericire nu eram genucht, fArà sit ne aplecarn, o atin- la§T sens cu curentul , mergeam re'
ram in mina. cipita in mina. prea dep.! tatt de scar!, cad alt-fel geam cu mane ; nu era o apa lioi- pede :
El bine ! zise unehiul Gaspard, Lasandu'mt vagonavul pe vine aler- niel n'am fi putut ajunge pana la ele. vtita, ci un torent, un vartej care du- 'mlNu §tiam in cotro ne ducearn, dar
al fost multumit de bMat, maestre? gal la unchiul Gaspard. Maestrul ajunge eel d'ant6it, dar se cea totul in trecerea el, ei facea bu- revenise speranta.
(Va
Da, da, are urechi, si sper cit in Unchiule, apa este in mina ! opri : catile de lemn sa se inv6rteascA ea
curAnd va avea ei ochl. Tot prostil Ureati-v6 vet mat ant6id, ne zise penele.
Mink atunci sa eiba astazt brate ! S'a ant o spartura sub Divona ; el, ed sunt mat bètrân, i am §i con- Oamenil earl venead spre not, ei
zise unchiul Gaspard. sa fugim ! vciinta lini§tita. ale caror lamp! le zarisem, voied

www.dacoromanica.ro

pentru subject. Forme le subordo-
nate acesteea (a cAror expresie gene-
suficiente)
ralA este principiul cause)."
sunt mijlocul, prin care ideeatreatorT,
se mul-
indiviza isolatt §i
tiplicA in
ideeT este
a cAror numèr in privinta
cu totul indiferent.
Principiul causel
este asa dar o a doua formA, in care
intrA acum ideea, ajungènd la clines-
tinta subjectulul ca a unlit individ.
Lucrut isolat, precum ne apare con-
principiulut causet, este dar nu- comunA este numat forma el, sistema-
form
mat O objectivare mijlocitd a lucruluT tizarea, inlesnirea intelegerit prin sub
in sine (care este vointa), intro care sumarea casurilor individuale sub o
lucru in sine si acel lucru individuali- generalitate in urma subordinArit no-
zat se mat aflA ideea, ca singura ob- tiunilor §i prin cuno§tinta completA
jectitate nemijlocitA a vointet, care nu ee se dob6ndeste ast-fel. ToatA relatia
a prima alta lormA proprie cunostin- nu
tot asa precum ne este data de cAt a- tivA, d. e. or-ce exisistentA in timp este
ceea a representAril in genere, adecA asemenea o neexistentA : cAct timpul
de «a fi object pentru un subject». este numat forma, sub care unuia si
De aceeasi este easingurA objectitatea
cea mat axlequattt ce este cu putintA
a vointel sail a luerulut in sine, este
chiar intregul lucru in sine, numat
sub forma representarir : j aci este
causa mud concordante intre Platon
§i Kant, de O. dupA toatA rigoarea,
ceea ce spun a méndol nu este iden-
tic. Lucrurile individuale insA nu aunt
objectitAtt, cu totul adequate ale voin-
tel, ci in ele vointa este intunecatA
prin acele forme a ettror expresie co-
munA este principiul cause! suficiente,
dar cart sunt condltia cunostintet, a§a
precum este datA individulul ca indi-
vid ; cAct in adevèr, dacA este permis
a argumenta dintr'o ipotesA imposi-
bilA, noi nu am mal cunoaste lucrurt
individuale, niet intAmplArt, nict scum-
bare, nict multime, ci inteo cunostintA
purA i neintunecatA am contempla nu-
mat idet, numat scara objectivArit a-
celet uneT vointe, a adevératulut lucru
in sine, si prin urmare lumea noastrA
ar fi un Nunc stans : dacA noi, ca sub-
jecte ale cunostintet, nu am fi totde-
odatA indtvizi, adecA dacA perceperea
noastrA nu ar fi mijlocitA printeun
corp, dela ale cAruT afectiunt purcede,
care insust nu este de cat vointA con-
cretA, objectitate a vointet, prin urmare
un object intre objecte, §i care, ca un
asemenea object, indatA ce intrA in
constiinta cunoscetoare, nu intrA de
eAt numat sub formele principiulut ea-
tad suficiente §i prin urmare presu-
pune si prin aceasta introduce timpul
§i toate celelalte forme, ce le exprima
acel principig. Timpul este numat pri-
virea frAnth §i impArtitA, ce o are in-
dividul despre ideile earl sunt afarA
din timp, adecA eterne : de aceea zice
Platon ca timpul este imaginea mis-
_ 91.4, !eternitAtil : oci(i)yee eixew mvejTei
ROMANIA MBE A
,vmint
pit. LAzArelul. Caloianul si pa-
individuale ;si dacà s'ar ridica toate vara
tru a
se urcd din nod : in casul acesta. pen-
isbuti in combaterea lor, prin proce- ULTIME yTIRI parudele. Ghicitort, intrebArT §i pro-
aceste relatit, i-ar disparea §i objec- deul bentelor de pAcurA, trebue sd nu existe Glu me.
tele, tocreal fiind-cA ea nu cunoasce in preajme, arbuati i subarboreT, cact acestia
bleme numerice (comparate).
Consiliul comunal al CapitaieT este Oratit de nuntA. CAntece de lume
in ele nimic alta. Si nu trebue sA as- ar putea nutri omizile pang in rnomentul convocat pe astA-zi, la 3 ore dup. a- (doine, 'loll, etc.). DescAntece si
eundem, cA niel stiintele in esenta nu metarnorfozet lor in nimfd, cand pacura n'ar
studiazA in objecte alt-ceva de cAt tot mat putea fi intrebuintata cu succes. miazi. prognostice. ImbArburarea. Ver-
numat relatiile lor, raporturile de timp,
Pacura se mat poate Mel intrebuinta cu fo- surt din basme. Cantece vecht (le-
D. inspector Vitzu ar fi constatat
los, and femelele fluturilor sunt fare. aript,
de spatig, causele prefacerilor natu- pentru cd in acest cas ele depun ouele lor la seminarul din Valcea §i pe la unele gende, baiade).
rale, compararea figurelor, motivele aproape de pament, dedesuptul centuret de Simpla eniintare a coprinsului arate insern-
pacurd, ai, cand tinerele omizi inviazd, ele scoale din Pite§tt mat multe neajunsurt. ntitatea operil ce se promite : de aceea o re-
intAmplArilor, va sa zicA numat relatit. nu pot strabate mal sus pe tulpind, asa in comandam de pe acum solicitudinit i aten-
Ceea ce deosebeste §tiinta de cuno§tinta at mor de foame. Din BrAila ni se comunica cum eh tiunil tuturor acelora, cart iubesc limba,
Sunt unele Lepidoptere cart depun ouele moravurile ai literatura poporulut roman.
lor pe corpul arborilor, i anume la subti- juriul gimnazial a condamnat la con-
oara ramurilor principale ; in acest cas, ra- surA si permutare pe o institutoare din o
murile trebuiese a fi separate prin bante de CAlArast, data judecAtit pentru purtare Primarul Comunei Bucure§tf
pdcura de care partite vent ce urmeazd a
se protege. Afard de aceaste, imprejurare necuviincioasti.
exceptionala, bentele de pdcura se fac in ge- PUBLICATIUNE
nere la inaltimea deam metru. D. Ep. Francudi, profesor de lim-
are insAst de cAt o existenta rela - Vdpsitul cu 'Acura se mat poate intrebu- ba §i literatura elinA la facultatea de Pentru a se putea da o mat repede
inta asemenea cu suedes pentru a impedica litere din BucurestY, a lost ales decan satisfactiune tutulor cerarilor sag re-
urcarea oinizilor in arbort, dupd ce ad fost al numiteI facultAtI.
doborite jos, prin scuturarea intr'un mod clamatiunelor relative la serviciul de
brusc. In casul de fate nu e necesar de-a tot curAtire a gunoaelor particulare, cel"
aceluia§T object i se pot atribui insusirt reinoi beutele de pdcura, cad, dupa o jume-
opuse : de aceea tot ce este ca feno- S'a inceput publicarea noulul dic- interesatt sunt invitati sa se adreseze
tate de ore, de la scuturare, omizile umbld. tionar al Academiel RomAne, cu care
direct cAtre seful salubritAtii si pohiiei
men in timp, este si nu este : cAct sa so urce din nod, ai se grAnaddesc toate
cats ad cdzut dedesuptul bentei de pacurit. este insArcinat eruditul nostru filolog comunale, insAreinat eu direetiunea a-
ceea ce desparte inceputul s6(1 de stir-
Acolo se pot strivi cu mare inlesnire, impu- §1 istoric, d. B. P. Hasdell. cestut
sit este tocmaI timpul si numat timpul, tinand in acest mod numerul lor pagubitor.
ceva in esenta sa treator, relativ, WA. Singurul neajuns ce-ar presenta aceasta
Comisiunea comunala, insArcinatA cu
Primar, N. FLEVA..
consistentA, ce se nume§tie aci durata. sistema de protectie este dificultatea de-a Secretar-general, BolintIneanu.
Timpul insi este forma cea mat gene- putea sd ne procurana destui luer&tort, pen- pregAtirea lucrarilor pentru nouile c1A- No. 12955.
ralä a tutulor objectelor cunostintet tru a putea sfîri operatiunea numat in edte-va dirt de §coale primare, se va aduna
zile. (Jonditia este esentiala, de oare-ce nu mAine pentru a fixa loçurile, unde sA
11 Aprilie, 1885.
supuse serviciulut vointet si tipul pri- trebue sa iacepern manjirea de cat cu putin
mitiv al tutulor formelor eL timp inainte de urcarea omizilor, peutru a se ridice aceste clAdirl. AVISPersoanele slAbite de boala de
De regula inteligina r6mAne tot- evita pe de o parte desicatnmea pacurel, iar escese, tinerile fete anemice,
d'anna supusA serviciulut vointet, pre- pe de alta pentru a termina operatiunea De la cornitetul de initiativA pentru femeile cart sunt lAuze si bCtrAnit vor
mainte ca omizile sd ajungd la frunze.
cum s'a si nAscut pentru acest servi- Cu toate acestea, procedeul aci descris ne rldicarea statuet nemuritorulul poet gäsi in vinul de Quinium Labarraque
eig, oare-cum a inflorit din vointA ca presinta noud folosul eftinatatil pdcuret, pen- Dirnitrie Bolintineanu primim acetista tonicul íi digestivul cel mat activ sl
si capul din trup. In animale aceastA tru ca cheltuiala totald a guclrondril, in in§tiintare : cel mat plAcut.
servitute a inteligentet sub vointa nu mod convenabil, a until hectar de pomt Quinium Labarraque, aprobat de
roditort la nof, improspatAnd pensularea la Domnule Redactor,
poate inceta niel odatA. In om o ase- fie-care 5 sad 6 aile, n'ar trece, cred, peste Din cauza nenorocirit ce a lovit tara, cu Academia de medicina din Paris, este
rnenea incetare se intampla numat escep- 15 sad maximum 20 let. moartea mareluf cetatean Q. A. Rosteti, M un vin pe care doctoril si bolnaviT pot
tional, precum vom vedea indatA mat Recomandim dar cu tot dinadinsul arbori- Sa Regina a bine-voit a suspenda balul ce sA conteze. Se vinde in principalele
de aproape. Aceastit deosebire intre cultorilor nostri acest preceded, mat ales acum avea sa aibe, loc in ziva de 15 curent. farmaciLFabricattunea, 19 strada Ja-
caul, cu inceputul prima-verel, ivirea orni- Me grilbese a ve face cunoscut aceasta
orn §i animal se esprima in afarA prin zilor va pate% aduce pagabe insemnate in atiind cat ve interesati pentru reuaita sco- cob, Paris. .111/1111
deosebirea raportulut intro cap §i trup. economia gradinarilor al a noastrd a tutulor. pulut ce urmarirn.
La animalele inferioare capul i tru-
pul sunt crescute §i confandate intr'una:
In curand voin avea onoare a ve comu-
nica ziva ce Majestatea Sa va bine voi a de-
Dr. J. BRAUNSTEIN
medic, Hirurg i Mamos 94
semna din nod,
la toate capal este plecat spre pAmènt, Clavir Yorbi to r. In saloanele din Bel- fostd medial pr. in Viena in clinicele lut
vedere Houve, la New-Yorc, so add oma- Primitt, ve rog, incredintarea prea deosebi-
unde se afla objectele vointet, chiar tel mete consideratiuni. Braun (Boale de feline i facerf)
aind nutnita clavirul vorbitor, adus de Herba (Syphilis §i bale de piele)
la cele superioare capul i trupul sunt curtind din Viena de o societate de anonimt. Vice presedinte N. Bordeanu. ConsultaliunI de la orele 3-5 p. m.
mult mat unite de citt la orn, al cArut Aceasta maaina este foarte complicate., are Strada Decebal, No. 20, (in dosulit Barkid).
cap pare a fi asezat liber pe trup, pur- in naijlocul et un fat de foale i este incon- AstA-searti, in sala Ateneulut, concer-
jurat i trece prin ea o multime de resor- NB. Bealele de gAt, gurA, nas §I urechi
tat de acesta, dar nu supus Int. Aceasta turf, pistoane, tubarl, etc. Aproape de gura tul revistei muzicale Doina". le trateazA print-10o arth specialA.
erninena omeneasca o arata in gra- foalelor se atla o cutie de lemn de mdrimea o
dul cel mat inalt. Apollo din Belve- unet caramizt destinatd a indeplini functiu- MEDIC SI CHIRURG
dere : capul zeulut muselor, priveste nile unut larinx omenesc, Naintea larinxulul SP,MOTA-COLM
inteun orizont intins §i stA cu atAta se vede Mate buze i o limba de cauciuc de
coloare rosie. SALA. ATENEULUI. Vinert 12 Aprilie
71E3n SLA.X..21903Ft.
libertate pe umeri, in cAt pare a fi Limba ai de buza dedesubt sunt mobile si 1885 va avea loc Concertul vocal sl Instru- de la facultatea din 'Mena.
cu totul liberat de trup, liberat de gri- trebuie unse necontenit cu unt-de-lenn, care mental organisat de redactiunea revistei Special: boale de femel si Syphilis
jibe pentru sustinerea lut. este saliv'a maainet vorbitoare. Dedesubtul musicall Doina", cu gratiosul concurs al trateazd radical ort-ae boald sifihitied, Ble-
larinxlulut se aria o mica cutie ovala de md- d-net Bessie D. Ionescu si al d-lor Habsch, noragie, poala albli, rant de ort-ce naturit,
1110=4111 rimea unet Ilmat din care ese un tub intors Demetrescu, Carini , Schipek , Rubinstein, boale de piele, polutiunf spermatorhde. Dis-
servind de nas, pentru pronuntarea consoa-
V A.RIEITATI nelor dui)/ moda Englejtior. Printr'o altd ma-
tte mal mica trace un os de hipopotam care
Cairetti, Rasianu , Vasilescu , Teodorescu,
Gabrielescu ai Barcdnescu. cretiunea cea mai mare.
Consultatiuni in toate zilele de la 1-4
Partea I.
PAcura ca preservativ in contra invasiu- dli tonul. Strada PeseAria-veche 8, (vis.d-vis de Hotel
neI omizilor. Toata lumea cunoaste desas- Mal sent hied patru-spre-zece chet regu- 1. Mendelsohn Quartet in mi-bemol ma- Londra, calea Mosilor).
trele caus ite de ogre omizt. Partite verzi, latoare i o multime de mict pdrticele a ca- jor, executat de d-nit Hilbsch, Dimitrescu, 10.101111=11211111IMM

o xpoveç. datatoare de viate, vegetatiunit stint atacate

fAre, mild, a i in special frunzele pomilor ro-
ditorl.
ror descriptiune ar fi prealunga. Pare ca cla- shipek ai Rubinstein.
viral vorbitor este foarte von de manevrat fix, Cairetti. 3. Mendelsohn
ca numeroase pArtt ale ingeniosulul sea d-na Ionesau. 4. a) Massenet
2. Faure Kruci-
Capricioso,
Printemps II AVIS I I
i commision
33.
Mijloacele pentru stexpirea acestor van- mecanism sunt expuse a fi deranj ate. CAnd
dall pagubitorl nu ne ar ti necunoscute, da- operatorit vor fi bine exercitati, se asigure,
Dernier, Rasianu ; b) Gounod
Rasianu.
Serenada, Sehimb
A§a dar not ca indivizi nu avem nici
o altA cuno§tintA de cAt aceea supusA ce, am sti momentul and trebue se, le a- ca se poate vorbi ort-ce. Pena acum, cuven- Partea II. MIHAIL BENZ A.L
pliam. tul tate este aproape singurul ce se poate 1. ChopinPolonesa, d-na I3nescu i d-nu
principiulut cause suficiente, aceastA Cine nu atie d. e. cit insectele depart oua- pronunta ea totul bine. Este de ajuns coa Dimitrescu. '2. Massini Hirondelles-duo, 41 bis. Strada Lipscanl 41 bis
formA insa esclude cuno§tinta ideilor. le lor pe cracile si trunchiurile arborilor, mat mica greaeala a esperimentatorilor pen- Cairetti i Rasianu. 3. BeethovenConspi- Cumperl i vincle ori-ce efecte de Stat
Ast-fel, dacA este tot ust cu putintA in prevederea lor instinctiva, pentru a le a- tru a scoate din malina o serie de st.nete ratorit, aranjat dupe Simfonia in la si ut mi- Scompteaza cupoane de or-ce naturd. Face
sA ne ridicAm de la cunostinta lucru- sigura in contra iernelor riguroase. ele le asurzitoare, intocmat cotcorozituluT &Jailor. pentru 4 vocl berbdtesci. D-nit Vasi- orf-ce schimb de bant.
invelese intr'un fel de pAnza subtire, sad o lescu, Theodorescu, Gabrielescu i Wired-
rilor individuale la cunostinta ideeler, le tapiseaze cu un sold de pert foarte fiat ? nescu.
OIORMISMIIMINI10

aceasta nu se poate inttimpla decAt

printr'o schimbare in subject, cores-
punzetoare si analogA acelet mart schim- te
Mijlocul cel mat simplu pentru a sea-
pa de ele ar fi ne i,pdrat de a culege toa-
acele cuiburl de pe craci de-a curdti
NOTITE LITERARE
Tara nouA krevista sciintificd, politici, e-
Acompaniamentul va fi sustinut de d-nu
E. Carini.
Preciul locurilor : Locuri reservate , 8
VIN NEGRU
de Orevita i Golu-Draueea
gramezile de mid de pe tulp'ne indata lei ; Locul I, 6 lei ; Locul II, 3 lei.
WI a intregulut fel al objectulul §i ce-a cazut frunza arborilor , de oare-ce conomica i literard, redactor loan Neni- Biletele se pot gdsi la redactiunea Doinet", Vechift de 4 anit qualitate saperioara tu-
in urma ctireea subjectul, intru cät cu- mat tärzid coloarea acelor cuiburl e mo- fescu) anul H, nr. 5 are surnarul : str. Serban-Voda, 118 ai la Magasinul de turor altor vinuri. 16 fr. vadrali
noaste o idee, nu mat este individ. dificata prin plof i, deve dud cova mai in- A 4-a scrisoare cdtre Galdteni, de I. Neni- musicd Gebauer. Inceputul va fl la orele 8
SA ne adueem aminte din cartea chise, ele se fac mat putin vizibile
In urind, toate acele cuiburt, adunate la un tescu.Pentru Patriotism in §coalele ele-
precedentA, cA intelegerea in genera loc, trebuie absolut distruse prin ardere.
seara precis.
ALB DE DRAGASIANI
mentare, de C. Dobrescu.Ridic pleoape a- SALLA BOSSEL. Viuert 12 Aprilie 1885 din resolta annlui 1881.-15 fr. vadra la
se tine si ea de objectivarea vointet La not insu neingnjirea arborilor e aaa de dormite; (poesie) de Emanoil Anastasescu. debutul trupel francese, sub directiunea d-lor
pe treptele et mat inalte §i cA sensibi- mare, incet Ind o mesura ca lumea nu se Un chip de a incuragia industria nationald, Claudius §i Sandré. 1-a representatiune, PAUN POPESCU & Comp
litatea, nervil, creeril, nu sunt alta de pane in practic i re 11 nu se vede de cat in mo- Strada
mentul cend arborele, frumos inverzit, a fost de Un student,Amintirt de pe insula
cAt expresiuni ale vointet in acest grad cu deseviraire despuiat:de organele sale res- gen, (poesie) de Samson Bodudrescu.-0 po-
mare succes, Le Maitre de Forges, comedic)
in 5 acte, de d. Georges Ohnet. ---------
al objectitAtir sale , ca si celelalte piratoriT. Pretul locurilor : Loje 30 let. Stal I 5 let. CASA DE BOHM
ticnire a spiritismulut, (urmare) de T. N. Stal II 31el. Stal HI 2 let. Galeria 1 led.
pArtt ale fiintet organice, si cA prin SA pdresim odata nepesarea care ne aduce Tinerele calator, (poesie) de T. G. Dj. Can-
atittea pagube, ai sä clutdm a inveta ai a
urmare representArile ast-fel proiduse lucra luminat.
stint tot a§a de destinate la serviciul Unul dintre mijloacele cale mat eficace ai
tec arab. (poesie).Corespondentd. TEATRUL NATIONAL. SAmbdtd la 13
Aprilie 188a, a 19-a representatiune a pieset : ci STERIU & Comp.
el, ea ni§te mijloace spre ajungerea mai practice in acelaa timp, pentru a nimici "Recreatil stiintifice", anul III, nr. 3 are Boceaclo, operd comicd in 3 acte, tradusd din No. 19 STRADA LIPSOANI, No. 19.
scopurilor el mat complicate (iroXtrrs)se- read chiar i dupe, aparitiunea luT, adica frantuzeate de d.[IA.,Bagav. Musica de Fran-
sumarul : eois de Suppée, costume nout de d. Ilie Ber-
=spa), spre sustinerea unet fiinte cu dupe, invierea oinizilor, sad mat ales pentru
opri invasiunea lor i asupra arborilor ve- Geometrie. Elementele lui Euclide, G. I. gher costumier al Teatrului National. OURBUL BUOUREICI
multe si felurite trebuinte. Din ori- acini, ce pand atund sunt neatacatt, este in- Rosiu. Trigonometrie. Cate-va aplicai tit
gine dar si dupA natura el, inteligenta trebuinprea pacurei in bante circulare pe (urmare), G. I. Luceseu. Probleme rezol- SALLA ORPHEU Sitnabltd Aprilie Pe ziva de 12 Aprilie 1885, ora 10.
este in totul supusA vointet si precum tulpine. vite ; 19, 106, 128, 136, 137, 138, 139 de E. iar in sala Orfed d-ra iL Alderowa, cu bine- Onsna_ VAnd,
objectul nemijlocit, care prin aplicarea Acest proceded este foarte uaor. voitorul concurs al d-lui I. Bettelheim ai al
legit causalitAtit devine punctul et de face Pe tulpina arborelut neatins de omizi, se Pangrati, M. Georgian, D. Bungetianu, G. dloaret Vermont va represinta scene din : I. 541/4 Imprumutal Comunal (cou-
cu ajutorul unet pensu'e o 1)1)10, circu- Levezan, Bug. I. Vasiliu, T. G. Nica, T. Deborah, tragedie de Mosenhal, II Karlss- Yersiunea 8°I. imp. corau-
plecare, este numal vointA objectivatA, lar& de pacurd sad chiar doue, cdutandu-se Canandu ai G. B. Nicolescu. Probleme chiilber de Lulbe, III Briganzit de Schiller nal (1883). 74 75
asemenea §i or-ce cunostinta fermata pe cdt e posibil, ea pdcura intrebuin- propuse, ai IV Emilia Galotti de Lessing. 501. Scrisurl Funciare Urbane 80112
in aplicarea principiulut causet rèrnAne tata sd fie de varietate grease,. Bentele cir o Din diferitele ziara se pot vedea en prisos 881/,
81 '/,k
culare de pleura, vor avea o lungima de la succesele insemnate ce numita tragediand a Comunale nol 1884
intr'un raport mat mult sag mat putin 10 pang la 15 centimetri, dupa cum ai orni- repurtat pe scenele teatrelor de acolo i mal
de aproape cu vointa. CAct individul Serviciul telegrafio al Rom. Lib."
zile sant de numeroase i dupti cum ad mat ales pe acelea al Muncipalitatel din Aix-la-
V/. Sc"isurt Funciare Rurale 82'12 82'4
Pis Renta Rominit perpetuA , 86 87
aflA trupul sèl'i ea un object intre multa energie de a se urca. Viscositatea 24 Aprilie 1885.-9 ore dimiueata. Chapelle,
amortisabilit . . 89
(cleiciunea) pacuret trebuie intrebuin tatd prin 5'Is . 89Ia
objecte, cu care acest trup are rapor- reinoirea stratelor la fie-care 3 sad 6 zile, Londra, 23 Aprilie. Scrisurt Funclare Urbane 88'14 89
turt si relatiunl felurite dupti principiul dupd cum timpul ste mat mult sad mat pu- Camera comunelor. D. Gladstone refusd TEATRUL ORPHEU. Duminicd 14 A-
prilie 1885, sub conducerea d-lul Th. Po- 6°10 Oblig. de Stat (cony. Rural). 85'i 86
causet, a cAror cercetare '1 conduce tin uscacios, repetendu-se aceastd operatiune sa face, vre-o declaratiune inainte de cliscu- pescu; se va representa pentru prima ()are,
tiunea creditelor, eare se va face hint, inte- Citil. Fer. Rom. 100 100"/.
dar tot-d'auna, and mar de aproape in timpul uredrit lor pe arbori, care aproxi- piesa : nadir Calomfirescu saA triumful lui
meidndu-st refusul sú pe imprejurarea cd co- Scrisurl Funciare Urbane . 95'a 94'4/4
and mat de departe, iarAst inapot spre mativ e de-o land sad done. respondeuta sehimbata intre Cabinetele din Mihaiii Brand, drama istorica cu cantece in Rurale. . 978/4 981/.
tre-ul s6g, asa dar spre vointa sa. Aceaste, ban* prin gradul sed de consis- Londra i st Petersburg a luat un caracter de 4 acte si 2 tablourf. N
tenti, prin compositia i mirosul et, este un o gravitate extrema, §i ea o declaratiune ar Pretul locurilor: Loja de jos 15 let; loja de i/. .mprumutul Stern . . .
Objectele intrAnd in acest raport cu abstacol infringetor pentru omizt ; ele flind sus 12 lei. Stal I 3 let. Stal Il 2 lef. Parter
trupel, adicA cu vointa, prin forma ametite si sldbite, foarte rar se intempld putea sl creeze o ueintelegere. Totuat eld 1 leg. Un loc in lojd 3 lei. 80/, j Oppenheim. .
pnnclpjulul causet, inteligenta supusA
vointet nicl nu va putea tinde la alt-
de a invinge. Dacd inceared chiar trece-
rea bentif de 'Acura, omizile se mAnjesc
insistli pentru ca discutiunea sa se face, luaea
viitoare. -0 0 blig. Case Pensiun. (Now. 300) 210 215
Impr. cu prime ora§ul Bucur. 32 33
eeva de cat la cunoa§terea relatiunilor se lipesc de tulpina art.,orelut ; dad, reuaeate Atena, 23 Aprilie.
Ministerul ce era presidat de cl. Tricupis
BIBLIOGRAF1E Active Credit Mobiliar 190 195
inse, vre-una din ele sà treacd peste bante, clandu-ai demisiunea, Regele a chiemat pe d. Constructimal . 205
prodese in objecte dupa principiul cau- starea in care se gaseate, dupe, aceastd cd1A- 210
se! suficiente, torie anevoioasti, e deplorabli. Insecta e in Delyannis i l'a insdrcinat cu formarea nou- Adam ca in curand se va pune sub tipar , Nationale . 226 227
adicA a diferitelor lor adever aaa de muiatti, in cat stigmatele (resu- lut Cabinet. o pretioasd culegere intitulatd popu- Dacht-Romfinia . 285 290
raporturl in spatig, timp si eausalitate ; Viena, 23 Aprilie. lare romAneo, cu note, aratärt de variante
act numal prin acestea objectul este flatorile el) sunt astupate de pitcurd, i mor Gazeta Coloniel" este informatd de cores- ai indice analitict de G. Dem. Teodorescu, Banca Nationallt . 1100 1120
inte: inainte de-a ti putut ajunge la partite verzi pondentul sad vienez ingajat intre- profesor in cursul superior al liceielor sf. Sava Fiorinil Valuta Austriaca 201 202
esant individulub, adica are o re- ale arboreluf. vorbiri intro Cabinetul din Viena i Poarta Matheid Basarab. Aceasta lucrare intre- Mitrci Germane
aie eu vointa ht. De aceea inteli- Prin aust pro ceded de-a implcura arboril 123 124
s'a scdpat ii Franta opt Pint (Pinus), care in privinta dreptulut dc garnisond ce pretin- prinsd din anul 1865 pan& astazi, va apdrea Bilete Francese 99'/. 9984
intru cat este in serviciul voin- ai-ad conservat coronamentul lor de frunze de Austria can are asupra teritorului strabli inteun mare vnlum, pe 2 coloane, coprin- Eaglese
te)', nict cà cunoaste alt-ceva in ob- neatins, de ai erad adunate la basa tulpinel tut de Lim, ai cit doue divisiunf vor fi mo- zend peste 45,000 versurt in 1,200 variante, 24'14 25'1,
jecte de citt, relatiile lor, cunoaste ob- bilisate pentru a intdri trupele stabilite in grupate in ordinea urmtiaoare : Ruble Ruse§tI , 250 260
lor peste '20,000 de omizi, un numer enorm, tinutul respectiv.
jectele nurnat intru cAt i se infAti§eazA de oare-ce numai a zecea parte din ele ar Mosig Ajunul. Sorcova. Colin- Aur contra Argint §i Bilete 15 451/8
in acest timp, la acest loc, sub aceste ti fost deajuus pentru despaiarea completh Aceaste *tire e cu desdveraire
dele. Plugusorul. Steaua si Vi- NB. Oursul de mal sus este in monecla de aur socoOt
inrre jurarT, din aceste cause, cu a- a color opt pint. Mayas).
cleimul (cu jocul pApusilor). Vasilca. dap& mum] ilsoului.Capeerte se aquitft fara scinsamlint
cute el ete, cu un cuvènt : ca objecte Stint unele omizt cart desciud toamna din
arborf, pentru a ierna in plmeut, lard prima- RugAciuni, cAntece si jocul de en- Adroit& pentru tolograaas s8TE111.110

www.dacoromanica.ro
 ROMANIti LIBFRA
111111illeel111111111111111111M1
aLtta.ISIBIF
11111111a

Mifflin Constantin, (cofetarl) INSTITUTU MEDICAL

Piata Sf. Anton, Nr. 16. BUCURESCE
r ratil L Gio1ogan, recoman- - .7seernmnrisieri micsmilionimillionummvpmetHE:wellimilitlyt t.tvitti!ttly 6, STRADA VE8TEI, 6.
,
r wagasiuuld nostru de IflIHiI!IIIÌI I II a-7e idt,;11

Coloniale i Delicatese diu Ca- sectia medicalfi.

lea Victoriet No. 80, at 1 cel , Hydro+ nerapia, 2. Electri-
dtn Strada Lipscaui No. 53, pe
zare, 3. Or.hopedie, 4 Gifts..
linga acestea posedgm un mare
dapod de cascaval si branze
turf de brasov. So primese ort.
co comenst de la D-nit comer-
c,iantl, se gaseste i o adevt3- Tdedalie de aur
TIPOLITOGRAFIA FABRICA DE REGISTRE, LINIATURA, STERIOTIPIE I GALVANOPLASTICA
Medalie de aur
stia Medicalk 5, Inhalatit, 6,
Masajiti sistematic, 7. Serviciul
la domicilia, 8. Consultatit me.
dicale.
rata tuica dantranttg eu preturl Sectli iligiAnteA

STEF. MIHALESCU
convenabile. Bae abur
Bae de puting cu §i fArA
jordaehe N. Ionecsn (restau- du§e 2.60
rant) Strada Covaci, No. 3, medicamente . . . . 1.
t )eposit de vinurl indigene si du§e rece aistematicA . 1.50
streine.
11:3T7cDrIxtmeicsi:, teerma..z1L3:)..a.. CONT.A..C,X,
oan PencoTIcI, (lipscant) Stra-
J da Lipscant Nr. 24, Specia.
BAI DE ABUR
litatt de matasurf, lAnurt, dan- *I DE
FABRICA
tole, confectioano gata, stofe de
covoare, pordnIttrif de
LATELIERUL ACEST STABILIMENT
efectueazA tot felid e lixer5r1 atuJ-tOaP. de speciahtaten DE
Ertl TIN-A.
Manta calitI. Venzare cu pre. Nota. 4. Bane de abur Bunt
turi foarte reduse.
IATOZZAFIC precurn: deschise In toate zilele de la 7
esecuta elegant Cartj Ziare in orm-ce formate j n liferto Afi,e in dift,rte ,nlurT, se primeac ore dimínéta pênA la 7 ore s6ra.
tjasile Gleorgescu, Fabricantn 2. Pentru Dame in* bAile de
de Paste , Uleiurl , Scobeallt TABLOURI GRAFICE, ---- - CompturT, CArtiT de vti,it't .sfi de l000dn,), livitatir de ounni1,1
_ OBI CE COMANDE IN abur, odata pe sAptAmAnA Vine-
moar ). de macinat fainuri, PORTRETE, Regktre pentrn tonte spe,-Ic le le t-ervT, rea, la 7 ore dimineata Oa la
str. Soarelut No. 13. Suburbia ACESTA SPECIAL1TATE 2 post-merid.
anea Brutaru, Culoarea Verde DINH, GARTH, ACTIUM, Boning in diferite culorl fine, Tarifa i affuni,urT comereiale i Mdustria:e, Preturile la sectla medicall
se efectueaza conform prospectulut.
PLANURI, FACTURI, etc OrT-ce fel de imprimate ale tutor a utortAf.ilo",
De vinzare maclaturI in dtferite cuter!. Bilete condicT 1.entru pãduri, camp, morT, necIse, etc. etc.
promm i eleganhi. Directlunea.
14, Strada Covaci, 14.
DE INCHIRIAT
IL J. INITINVII Se primesca comande de Liniaturà, Stereotipie i Galvanoplastica. Çamere l§i apartamente mo-
bilate in Strada Lipscani , No.
81 cu luna i anu in cea mat
s'a mutat i1,lI111111111111a1111111111111111111'111't
larnpirma k.4
bung curatenie §i servicia cu
preturt scklute, de la 20 1o1
camera pe lunA i pant{ la 55
let platitT inainte pe 15 zile,
St. Carol I, No. 2
iHÌiiIs a II

rl`A,111_44'1' U t CAPSULE GRIMAULT &

smolt 51 PASTA- DE LAGASs,
de Sevë de Pin (Brada) Maritlmù
tati NUM MATICO
CU

Persônele slabe de peptil, acele atinse de Tusse,

Rägu§eta, Grippd, Catarrhe, Bronchite, Stingeree
vocal Asthmil , suntO sigure d'a gsssi uä poto.
lire rapida si curarissire in intrebuintarea prin-
DOI iuuii
de lux tineri sunt de vènzare
PLAFUNURI IN RELIEF,
cipurilord balsamici a-le bradulul maritimO con- Resultatil infaillibilii in tratamentun
centrate in Siropula si in Pasta de sevë de in str. Berzi, 56. VERVE ALAMA PENTRU SCAR!, STICLE PENTRU 1ISI gonorrhee, färA a osteni stomachulii dupe
Pin (bran) de Lagasse. (GARID-PORT) cumil teen tóte Capsulele cu copahu
Depositii la Bordeaux pharmacia LAGASSE
§i in principalele Pharmacit
DE INCHIRIAT din cele mal renumite fabrice, cu preturt foarte mo-
derate, recomandà Onorabilulul Public sub.muoatui
Depositù la Paris, cease GRIMAULT &C", 8, rue
§i in principalete Pharmacit.
Vivienne,
In curtea caselor din calea
Vacaresd No 46 sunt de in-
chiriat da la Sf. Gheorghe vii-
mr. xi iv I ra 11111111 .1

tor, o pivnittt boltita, un grajd Tapiter l decorator

cu odae, un sopron
NEINTRECUT PANA ACUM magazil. Doritorit de a le lua
cu chirie se vor adresa Calea
(Medalie de merit) Vitcdresct 42, la d. Pancu.
mat multe No. 3, Strad°, ft;t1rbelt-Vod.K, NO. 3.
Primulù biuroú concesionatil
66 de informa-tiuni
pentru institutort, educatoare sat) guvernante, companioane, Bone
pentru copif rnicbi cameriste mat superioare. Loeuinte pentru gu-

G. MAAGER C. R. esclusiv privilegiat.

IIMINEINEW
vernante Mil post. .A.cleD11:Lede=1 33.1,32.clitax.
Institutóre dlplomatl. Str. tIrbey-irodA , 19

De yënzare Mlete de inchiriat de lipit la case

UM de heat tie Morn purificat INSTITUTUL STEFAN VELESCU cu 10 si 15 bant bucata
(FONDAT IN ANUL 1871)
A se adresa in Strada Covaci No. 14.
No. 1, Strada Armeana, Buouresci.
INTEIZINT.A.T
I I 1I
1.1.
(JURSURI PRIMARE I LICEALE
PREPARATIUNI PENTRU BACALAUREAT I COLI SPECIALE
Minstitutul BERGAMENTER6
Huile de foie de morue purifiée) a luT (Fondat §i autorisat de onor. Minister 1875)
LOCAL ANUME CLADIT PENTRU INSTITUT
Directiune.a are onoare a face cunoscut cIt Institutul in
GUILLAUME MAAGER in Viena Dormitoare si salt de studfa, spalioase si bine aerisite; toate condifiunite igienice de I aursul tuner Aprilie a. c. se va muta in
aproape i sertos observate. Bat in institut, calde i rect.
Esaminat de la primele autorittql medicale pi Aparat de sudage, dust, etc. Gimnastica de camera. tiimnasLca de vara. In finnerie.
Refectorift organisat dupì sistemul cel mat noti.
Strada, Tigibeseu-Vodal, 1
din causa upoarei lui digestibilikql ma1 ales ordonat (Oasele dl-ui Obedeanu)
pentru copil ca cel mat curat, cel mal bunl natural Biblioteca. Museit cu obiecte de studift. Gradina botanica.
din causa mamam numerultu elevilor. 1ncaperile spatioase
0 recunoscut ca cel mal folositor remedid contra Cursurile f6c6ndu-se conform programelor oficiale, elevit tree esamenele la scoalele publice. luminoase indeplinind toate cerintele igenice §i pectagogice
maladielor de pept pi a pldmcinilor contra, scrofulelor, Limbele francesi si germantt sunt obligatorie, cele-l-alte raman facultative.Institutul po- Internat, Semi-internat, Externat,
pecinginilor, ulcerelor, maladielor glandulare pi ald- sed/ un bogat material pentru cercurile de intuitiune si profesorit dad cunoscintelor mate- pentru baett de la 6-14 ant.
matice si naturale o intindere reclamatä de progresul stiintelor positive.
Mauna. In Romania la farmacitrti ti droguerl. Studiile Institutului, oopr nd urmitoarele seopuni : jstructiune in limba romAna, germanit si francesa predatit
*) Mat multe firme de curdfnd ample o ealitate infe- de profesorT probatt conform programet onor. Minister al
rioartt de unt de ficat de morun in flacoane triangulare Cursul primar complet cu limbele francesd i germana, obligatorie, desemnul
1). Cultelor si instructiunit publice.
si incearci a-1 debita drept tintutut de ficat de morun musica cuprinse ;-2). Cursurt !gimnasiale predate in Institut, de profesort recunoscutl ; Pentru elevi cart frecuenteaza regulat cursul, pirectiu-
a lut G. Maager. 3). Sectia claselor V, VI si a VII licealA, elevi primese numat meditatie in Institut, ur- nea garanteasa promovirea lor in g s:mnasift saU scoala
Pentru a evita o asemenea lesiune, se roagtt a con- mand cursurile la liceele Statulut.-4). Preparatiunl pentru esamenele scoaler militare, co- de Comercia. Localul ne permite d'a primi chlar"sl acuma
stdera mime acele fiacoaue umplute cu adeveratul unt merciale i claselor gimnasiale sad bacalaureat. elevI miel pentru clasa I-a spre a fl preparatt mat bine
ficat de morun purificat, pe af carer perett, eti- Pentru informaitunt amtiauntite, a se adresa in toate zilele de la 8-10 a. in. si de la pentru anul scolar viitor.
chetta si receta de intrebuintare se gaseste impriai 4-6 p. mn. la cancelaria Institutulut : strada Armeana, No. 4. Bucuresct. Deslusirile necesarit se pot afia in Cancelaria Institutuluf.
numele Maagere Director-proprietar, Stefan Veleseu. Direetiunea.
Agentf generalf §i depositari in Rominia la d. A pel & Comp. Bucnre0 Effignau,

Importanfil
De inchiriat si de v6nzare un
numar foarte insemnat de case,
pravAlit i locurt de diferite
preturt, si la cele mat frumoase
positiunt ale Bucurestelut.
Amatorit pentru a vedea ta-
blourile sa se adreseze in strada
Clementel No. 25 lan0 farma-
cie vis-a-vis de sci5la comunall.
DE INCHIRIAT
de la Sf. Gheorghe viitor apar-
tamentul de sus din casele si-
tuate in Calea Mosilor, No. 132,
coltul strader. Mantuleasa, com-
pus din 6 odal, cuhnie i pim-
nitn. Doritoril se vor adresa
chiar in acele case sus.
ANUNCIU
De v6nzare en prat avanta-
Metre numeroasa noastrd Clienteld din Capitalä §i Provincie. giosa Mosia mea din atunuld
Coslugea, plasa Silistra-Noud,
judetul Coustanta in intindere
de 227 hectare pam6nt de cul-
Domnilor, tura, 414 hect. padure 11!/,, hect.
fsmete, o grAdina pentru zar-
zavat arendata cu 50 lire anual,
Avem onoare a v6 inform, cä primul transport de haine confectionate pentru_btrbatI §i baetY de Prima-Vara §i Vara al sosit deja la mat multe case de locuintl pen-
tru stapan i servitort, ham-
bare, saivane, 2 mod cu abur,
EN GROS EN GROS batoza de treerat, instrumen-
EH DETAIL 11
MARELE BAZAR DE ROMANIA" EN DETAIL
tele de agricultty 6, vite mart
semlnaturn de tOaa-
mol 250 chile de Dobrogea gráti
BUCURESCI, STRADA 5ELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI si 32 chile orz.
Doritorit sn bine-voiasel a se
din propria noastrd fabricatiune din Europa, eel mai distin 41 ¡i ranurnitA pentru eleganta croelif, soliditatea confectiuniT §i ne- adresa in Coslugea la subsem-
626 merita aiegare a nuantelor, ast-fel ca, putem zice : in comande speciale, §i ea intreitul prat ce atT putea plati aiurea, 11U ai pu- natul proprietar.
tea avea avantagele fabricatiunef noastre destul de modeste §i in preturI. Ali? Pala.
Reeomandam la atentiunea D-vbsträ marele asortiment ea am primit de DE INCHIRIAT
Casele din Strada Clopotaru

Administratiunea :
PARIS, 8, bonlev. Montmartre.
PARDESIURI I COSTUME T3IVICI0INT din veritabile stofe, Cotcimen, Diagonal, Travers, Camgarn, *eveot, Tricot, etc., etc.
66 No. 13 eu 3 camere sus si 4 jos
o bucdarie in curte. avand
pi innita.
G RANDE-GRIL LE. Afec tin ni
limfatice, bÓl oior mistuitóre,
nmflars ficatuld s'a splinel ops- 3FL 13 I IV cr 4:31 pp 13 ie; DE INCHIRIAT
Ca-
Casele cele mart din curte,
tructiuni viscerlae, calcule bfflare. lea Mo§ilor 138 cu 20 camera,
HOPITAL. AfectiunT ale
ailor mistuitóre, greutate la sto- Pantaioni fantasie-Caro si Rap. Gile-Brosche de Lana si Docs Englezesc 4 saloane, grajd, sopron, buae
pentru un pension, sad §cual5.
macq, mistuire grea, nepoftl de realti, de comert sail gradmna de
mancare, gastralgie, dispepsie.
CELESTINS. Afectinnile re-.
COSTUME FINE PENTRU SALON FRACUM §1. GHEROACE copit,sati pentru o berarie, club
altele, avand gradina mare Oa
nichilor ale besicel, nisip, piStd, de Pervien, de Brün & Drap de Sedan. 107
in Strada Vintuluf.
gad., diabed, tabuminärig.
HAUTER1VE. Afectinnile Metrala iar de FLomemaaita,
rinichilor, ale besicel, nAsip, ptitd,
guti, diabed,
STRADA *ELARI No. 7. SUB HOTEL FIESCHI J. TIEDGE
A se eere numeleievorulta pe copeuid. ruglim a nota INum4ru1 '7" sp-r-a.k a evita eonfusiunt regretabile. PICTOR *11 FOTOGRAF
Depositul Iii Bucuresel la dd Bueureoti, 7863
Wartanovitz i Hertog. CaleaVietoriel 13,11ngi Pattie.
T.. SI Isa

Tipo-litografia Stefan Mihalescu, Strada Covaci, 14.

www.dacoromanica.ro