AtfITIAY ALL1 UN-SPRE-17E0ELE ADMINISTEIATIUNIZA.

,
PAWMUUT ROViA.1-0' Xo. 1. -- TtED4CTIMIEt STRUM
ACADEWIET N. 20.
V31E317. 5t Vgl PUTE Mffri TAIIMIRIE 1887.

AMI
Cap. Dist. LUIS/NEZA-TE 41I VEI
anti leI 128
sese luni 64 4u. Abonamentele in Bucuresci, Pasagiu,
trel luni 32 5° Romänil No. I
ua tuna
.
In districte la cores-
pondintil iariului si prinpostd. La Pa-
Until esemplarh 24 par. ris, la D. Daras-Hallegrain.
cienne Commedie, No. 5. A rue de ran-
antru Parish pe trunestru fr. 20 se adresa
pen tru administratiune la d. C.Ciocarlai
.11tru Austria ............. tior. 10 a.
ANCNC11.1RILI:
Articlele trAmise si nepublicate se vora arde. Linia de 30 litere
Redactoril respundetorra i --
Eugenia Carada. Insertiuni i reclame, linfa.
let
)CETATEA AMCILORU CONSTITUTIUNII. va din barbatil emininti cari,
Asta-dt 4 lanuarla in sfera pentru eel cari i-a0 ajutatil in Oilele
ajutata la de durere gi de nenorocire, ci äncäîi spune c5 imperatul5:Atistriei: a pri - Credinciosil interpretil alí acestori
lorO, aù luptatri i ne-ari
Adunare publicg, la 61/, ore séra î SALLA dolAndirea drepturilor0, [nit(' la I Ianuarira, prin telegrafü,
:4ATINIANU. DesbaterI politice i economice. ce avema
institutiunilorü lovesca ca se nu mai 1)60 coin- simptiménte, rogii pe Maria Watt.* s,
nici rosi plimente i urki de anulri
adgetele astA Of, a fostil in adeverü 'nainte-le de ingratitudinea nori de la bine-voései a primi prin mine
votatii de Constituante dupi ai de ru- regele Italiei, i cA s'a grAbitti a res- sincere qi curate marturisiri. ecest,
votarea sinea Iorü. Acésta este situatiunea ce Faca ceruh
Constitntiunii; insa anari vedutii
Bucuresci Carindariù mai a facutil guvernula ai terei oi Sena- punde cu .aceeagi cuttenia si p'aceeatil se Oh u0 soegintecaahundinte anulti ee se Incep,
susa ca otarirea de la 15 lunia, cale. Asta schiinb0 de politete, a doua de feri
Constituantea a acordata Altetei Sete mita de guverna, pri- tului ai nu ne mai remane, decata se cire si Were pentru Mar41-V6stra,
privia tóte voturile rugama din di dupe cederea Veneziel, este cela prosperitate si d
)gale principelui Auton de Hehen- Constituantil ai nor' Senatulü a 'ntelege bucurie pentrn Ord
le dispense pe t6te de situatiunea a'a pucina interesante de notati:i." cleruld romana nu va Meets de a re
ollern, impannêntenirea cea mare. A- aprobarea Senatului. Lice so tréca de la noi
dice ferbinti rugi Wt.*, celti a
Nota Monitorului francese prin care
ala vota, data inainte And d'a se c'ua data, Gevernula Curtail dara, an- acesta pachara. Putinte ea se preinngdsca preci6sel Toth
a pututii inlatura declara neintemelate asertiunile Oiariu-
votatil Constitutiunea actuate, s'a ua otarire facuta ett învoire i apro- Mariel-V6stre 40e si a ye inspire I
øuLü cunoscuta Altetei Séle regale, Mai dilete trecute se respandise sco- lui la Patrie, in privinta politicci Franciei Ott- lucrarile."
batea atnbelora puteri, ale
ire a bine-voita a ai transmite Ca- Statului ? motula ca guvernula avò se retraga facia ci cestiunea Oriintelui a provo,3atri Marie Sea a respunsa :
Curna, mai cu sémA, a inlAturatri- multe desbateri. Se remarcase mat 11- Moltamesefi clerului pentru ura
lerei multamirile séle. o subventiunea de intretinere a Asilului
numal pentru unele legi, éra lesil in /a Patrie cuvintele urma tórie : rile ce educe prin organuld Emi.
In urma, dap votarea Constitutiu- tru tóte ? nu pen- Elena, in care se primescil si se ada-
ii, Camera Constituante a acordatü
In adevera datu-s'a Sena- postescii copii orfani. Nu voimil a 1) Francia n'a e-,itata a desaproba mis- nentiel-Véstre. Din parte'ml, va rogti
tului spre desbatere i carele candiote, cari, in nici unü se fill Incredintath cA facii uriirile cok
cAti-va cetAtiani englesi i francesi revotare Ole cerceta daca asemeni economie sunta mai sincere pentru
legile Ma le-a votatii Constituantea ? cele maï nemerite nu pota avé un0 resultatò favorabile, etc." redicarea biaerice
7epturile de Romani, ca semna de Nu. Pentru ce una Guverna romane i pentru prosperitatea Mende
icunoscinta pentru caldura cu care a'altete ce darri unele data trebue se fica; ne voma margini a Desmintirea note& ce-i da Monito. el, In care vedh
nu s'ail data? garantia cea mal pre
aperata in timpü de 20 de ani Si pentru ce, spune c'acestil rut este privita de WA pressa ca unri ciósä pentru moralitatea
intro cele date Senatului, scomota a produsa tiä semnri do bunri aqua). poporului."
repturile natiunii romane in parla- Ministariula neplacuta impresiune. Maria Sea multaminda felicitarilor
alese tocmai acelCi proiecta de lege ce vorba a Vedènda ca era pline de mensnetudine ale elerului ca .
ienta, in Presa, prin brooiure ai me- este numai una se retrage copiilora orfani Ucasele se 'multescil in Polonia, dice tolicii, protestantii, reformath si or,
ncti políticù ? $i ce midlkele de intretinere,
iorie. se va fice dad Senatula, gasita ce- Avenir, ukasi) tinanciarri, ukasil ad- meant', a Incredintatii de adeverateh
In oedinta de la 15 Ionia, Con- dupa Ministeria, luAndu-se tatiani dispuai a veni in ajutoriu18 a- ministrativü, ukasfi religiosti ; este vor, simptiminte de solicitudine ale Marie
ituantea a data (Ina vota prin care va respinge acela vota silului-Flena. Astu-fela ua Sdle pentru clernla deosebitelord eulte
publicare ba d'a transforma acésta nobile té
declarata ca guvernula este autori- in [Ado ? $i Constituantii in totale séa a eforiei anunta
'n asemene casti cuma va urmatoriula ra i d'a o rusifica prin loviture de raelitui va glisi
laraelitilora le-a dish Cfi cultuld is,
ita, farti a se mai core votula Se- D. Dimitrie Nicolau din capitale, decrete. Nu vorri isbuti tu Romania aceiasi to,
face Ministeriula ca Prose englese in acésta; leranta co ale asta-di In cele-laiti
atului, a promulga ai a aptica indata francese se i prin declaratiunile séle
inregistrate la in desertra se vorti schimba imparti- StAe ale Europe)" qi care este unuli
íte voturile Adunarii Constituante. S'a cA cA nu banuiéscii ai se nu di- No. 8,879, ai 9,312, s'a ingajatal a rile teritoriali, se vor6 din principiile fundamentale ale civili-
Senatula prin respingerea bucatell, dis-
ropusa atunci do sectinnea a IV ca a facuta ce intretine cu spesele séle cincl copii parti poporatiunile, se vorri lua saliunei modern,,,
in totale séa in parte, a orfani in Wulf.% tóte Comitele Roseti, In numele Senatu
3ea autorisare se se di) numai pen- voitii se dia una Elena, respundhda precautiunilo irnaginabili, una popora
al legile ce earl votatü 861 se von-) blamù acelora sträini anualmente sums de lei trei lui, a rostitil urmatérele cuvinte :
cari aü combitut cu putere regimele 3,000. mil No. nu se supriml; bucät.ile imprAsciate se Santa ferice de a ma face orga-
Dta inainte de Constitutiune, insa ma- vorti intruni, i 'ntr'd di, care nu e nuld simptimentelorii
trecuta supta care zacea tén, i a0 Senatniul,venindt
iritatea sectiunilora i mai unanimi- luptata Eforia se credo datóre a esprime p4te prè departata, Russia
cu stAruinta si va regasi a depune au aedsta ocesiune, la pici6-
itea Adunaril a mAntinutri propune- devotamentri In publicti multAmirile séle in ficia-i pe Polonia mal viuà decAtri rele tronului Inaltimel Vostre, omagiult
in curso de 20 de ani trecuti
35 primitiva, care privesce tóte vo- ne ajuta la dobêndirea staril actua- fani, spre mitrie Nicolau in numele copiilora or- totr, déuna. respectuosulul sei devotamenta qi
arile Constituantil. Deci aceste voturi, le de lucruri ? pentru acésta filantropica faptA." ye ura, Prd Intiltate D6mne, ant in-
in momentula ce Omit va face guver- Inscriemil ai nol cu placere ac6sta dettingati l ferielti penteu gloria
data nu mai B- nula ca una DEPE§IA TELEGRAFICA. urosperitatea Rotneniet
eau nevoia de sanctiunea Sentitului. partiale ala Senatului, asemene vota, totale séa fapta fila !), no.eiatE. Atka 99Se traili Maria Vástre
iuvernula singuril avea se se pronun- so nu fia pri- siune, aducema aminte nriviitli a Ai,..:oew.i.dta)
Maria Se n respnnen mattanocati
vita ca tiA declaratiune indireeta, del cuvintele cetatianilora Peak. Camera deputatilord. S'a publicatd
a de le sancionZ i promulga séri nu. Ministrului Ricasoli,lcare'ine-a proiectuld de adresit Deak contra decretulul Senstulut, si e esprimata finch eh dolt
nu se putes direda, a acestui înaltii spustl c
,unta cAte-va dile insà, veduramil initiativa, privata este Or- periald tu privinta ctimp1ectgri1 armateT. Adetit interesula r0 are pentru iticrarthl
corpfi contra stArii de lucruri d'as- ghia adresg va fi discutatg la 15 Ianuarid n edintg eestot tnalfl torph.
rin fóia oficiale, cu mirare, ca gu- cea mai puternica pentru crea publicg. Dreptuld de fixarea sistemultif
la care acel strgair ea contri- rea i intarirea tutora este ug. condipme vitalg a Constitutid ungarese,
militard D. Lascar Catargiu, pregedintele A-
ernnla a tramiaa unele din proiectele buita asia de multa? institutiunilorù la care tent nu p6te renuncia. dunlirel deputatilorfi, a tinutti urmato-
e legi vatate de Constituante la Se- Despre noi ne folosítórie, fi politice, fia economice, Acdstg adresg ter-
implinima cu durere datoria ming prin a ruga de a se aboli decretuld gi a se rulä cnvanta
at t c'acesta a votate
pe cela pri- tica acestri faptri nepolitic6 d'a cri- fia filantropice. Ganda nesce asemeni restaura Constitutiunea. litdria 7a,
itora la A. S. principelo de Hohen- i, fil-ne institutiuni suntú
permisii a Oice, nelegale al gayer- initiativa ameuintate, de la Romanie care uraaliresce de aecult
ollern, s'a pusri in desbatere pe 'co- cetatianilora, do la vointa Sambatti, 31 Decembre 1866, D. realisarea marelul prinelpifi de stabi-
nulul, oi nu ne mai reraane de eät0 !cirri atirna balm Green, consulula Maiestatel Sdie litate in cara ea a cautatil purures
i-lalte.
II ruga pe SenatO se nc scape d'a- sustinia prin conserearea lorù. Ei le pota britanice, D. comite Tecolo de Bayo, solidarea nationalitatel mile, scum canal con-
Pentru ce 6re Ministeriula a trecutû concursula Ion-) materiale, consululii M. S. regele Belief,
ieste otarirea Constitutivantii s'a su-
cesta reri, séa dechiarandl ca nu aste séa prin sir R. are foricirea de a posede scald tahn-
concursula tort, morale, a- A. O. Dalyell, consultd engles la Bus- tuitora principia In persóna Marie,
in competinta sea d'a mai vote legi- dica
pusil votArii Senatului aceste legi po-
re ficute de Constituantea, atunci pe esprirnarea prin contributiunile lora séri prin ciuk si mai multe alte persdne ati a- stre, augnstuiii ei suverand, ea 'Ate
tice ai do recunoscinta nationale, oi dorintelora lora, a trebu- vutii onórea de a pranzi la M. S. Dom- relnouirea anulul en bucurie i li
u ce drepta Senatula le-a pusú in canda Senatula actuate nu era con- intii ce se simpte, prin adrese cari nitorulii. ea p6te d'aeama alinti viitorul a
vocatil, nu era alesri i prin unwire Sdra, la 8 ore, utt mare retragere Increderea.
lesbatere, ai mat cu séma pe cea pri- so lumineze guvernula i Camerele in
itóre la impamêntenirea Altetei séle nu esistea de ct in proitctri, sM lucrArile ce afi se faca. tti facie, a fostii cantata In curtea pa- Solicitudinea ce Maria-V6str..
d'a- la vote i p'aceste cumI a vo- latului princiara de catre t6te bandele aretata Ja téte ocasiunile dare
egale principele Antona de Nu mai asia se va impedica reula earl se aflaii In garnisona
ollern ? Chiarü de n'ar esiste votula
e care vorbirama mal susú alit A-
Hohen- WO, CIL totula aria' competintk
celù privitora la Alteta Sea regile
i pe ce se We face, fia din nesciinta, fia -- capitalel.
din ori ce alte motive. Numal aoia se Duminica, la 1 lanuarifi la ora 10 ')2, Marie! -V6stre s'a grabitii a pria
romana i pentru poporulii ei,
vointe au care augustuld parint- 411.
1-1.ne-

principele de Hohenzollern, ca te se 'Ate sustine gi impinge M. S. Domnitoruld cu case sea Civila fluid d oetatiana alA Romanief,
Unrii Constituante, ea a votata acea im- guvernulti pe qi militarA a asistatii
póta acoperi greséla fAcuta, Oicêrdu- Calca binelui. la oficlulb divinu tile traditional*, In glori6sa fami.
allAntenire, inainte d'a vote Constitu- celobratti la Santa Mitropolie.
.

se a Senatula le-a votata numal pan- MArief-V6stre smith atiltea garanti

!Linea, adicA atunci pe canda Senatula trii c'a voitì La Intórcere le la viitorniti nationala si consti
ctuale nu era nascuta i se s'asocieze i dênsda Cestiunea la ordinea dilei urméza bisericti, M. $.
pe candü la acestü vota cu totula i Domnitoruliii, a primitii In apartamen- malt, ali Romaniel.
urmare traia, in forme cela pu- esclusit a fi cea oriintale. piariele stritine con- tele Ole particulars felicitatiunile easel Adunarea deputatilorh
Intr'alta-fela reula ce s'a . stati atitudinea actuale a Engliterei, sdle civile si militare. este tr.
inü,Senatule Statului. Cumri dara fericita, Prea Ineltate D6mne,
And face este invederata i ori cine hate- care pin'acuma La 12 ore, M. S. a primitü felici- paten /Inca ua dath constata eu
lAdatA, Ministeriula a supusil sustinea integritatea
Senatu- lege cull1r1 WA' presa strainA va
Ili actuate proiectula de lua Portei, oi care asta-di se declara par- tärile ministri la cari a res- nitate aceste marl cenvingert ne
lege votató partea celorü loviti atAtil de isad a poporatiunilorri punsii In modulti urmatord : viindti cu ocasiunea anulut non
le Constituante, mai'nainte d'a taro de crestine i (IA
fi data catre guverna ai de catre hsurectiunii unù concursù ,,D-lorii, ve multamescn pentru fe-. pune M iriel-V6stre simtimente43
a nascere aceitui Senata ? Senatri
ce s'ar facet% Am pentru d vós- de cola mai profundn qi lealb
inttimplata dada Senatulil actuale ar loviti numai fiinda ca ea luptata ne-
I
formata, dice l'Independance trii dorintele cele mai
sincere si stint() tomentii.
i

refusata d'a revota ua lap ce eici contenitü spre a ne ajota se doban- in Englitera comitate, la earl' fericita de a va exprima Representanta a unel tee emir'eritu
dirnü cea-a ce avema asta-di. Aeel swtü asociate numele cele mai ilus- mele de reeunosointa. Anulii simptimintele
ntr'unù modil n'avea drePtil care a ugricola, Adunarea deputatilorii qrcaa
d'a o
late ? Dupa noi, guvernula a kouto In barba9 n'ail ceruta de la guvernulii tre spre 'a ajuta victimele luptel ce a trecutil mi-ati usurati sarcina prin con- Mariei Wake buAria de a veden ra
ai de la Constituantea Romaniei acetil eclabtri fi Greta, si &eft conduita cursnlb 9i consiliile purerea Imbelsugatil, si poporulti vo-
Icésta ua greaéla politick
§i alta de gu- voma lucre impreunad-vóstra; speri, ch stril pururea In prosperitate si
Irepta, si Senatula alunecandú vota.. Li s'a data spontanefi de catre vernu'ai esto prudinte, reservata, ne- à cA multA timpa fer;etre.
pe pri- represintantil Romäniei, si pentru vrosperitatea Se träili Maria-V4stra I"
orulü pe care l'a
pima Ministeriule, ine foiele stra- interveitionistä, simpatiele séle insa urmA l'rea sanlia sea parintele Maria Sea a respunsa :
reeotata una aflat' i unele nu surta in opositiune cu ale opiniu mitropolitü Primatii a rostitu Pomnilorg,
proiectü de lege ce can aeelri urinate-
putea vote, fiindri ca, mai an- f ipta frumosa de recu- nil pubice." rulii cuvanta : ,,Primesed eu data' mal mite bueu-
6a fuses() votatil de Constituante noscinta. A se Ina acumii 'napol de Gazeta de Florenza, anunta rie urärile ce'mi esprimatl intr'unti mottii
in- CAtra ge- Ta,
ialtatea
esistintii Senatului actuate, a'alù a li guverna oi do catre Senata este nerariulaFieury, in timpula aflárii selo nqa de graciosh 9i le considera 4' u-
so da in loca de recunoseinta ua in capitaha regatulul LAW, Credinciosú tradilliloru séle natio- rarile lerei letregi careia sunteti re-
kohl otarirea din 15 Ionia a Con - a atinsa nale si miscata de unii sim timêntfi do
itituante lovire. próptA este ua asemene lovire? costiunea iventualitatilorri preseetanti. Santa forice a va here-
radicase acesta drepta ori-
hine ne se s'aril putè iabire pentru augusta Mfiriel V6stre dinta Inca tta data despre -
aarui Seelto, va face et in lumea civi- produce ie Oriinte si a vorbitil pers6na, clerulu romAnu vé adace as- tuld meii fare margint l
ueci ¡rase ca töte vo- lisata, s66 din de t6te intei
turn° 411 sa von) contra va radica pe toti preliminariele until tractatri de alianta th-At prin organulu moo, omagele romilee. Anuld 1867 Incepe
sanctiona si pro- órnenii de Anima felicitaliuntle self) peen] qiun anului Peke hvorbiIe. Ordinea ticepe
31'41, f4r'a roal trece prin contra nóstra i firma franco-austro-italiana. non. Fericitn de a ve&a In Maria v 6s- stuhili in administralie
Proiectula de Senaturi. intréga tie va trata de ingrati i de
ordarea drepturilerei lege privitora la a- ingrati d'ac,ei-a cari indata »Multi polifel, Oict les Débals, no trit qefuln prea jubitù nl natinnel durett la luorarile pricy,
ce parvina, von) lipsi d'a apropia puterniculu s sprijinitorn, cleruln ve friteleptele meson! ce ¡rely Doi sir
de Romani la câti- nu numai cA nil Mai aù recunoscintä acésti asertiune Incongi6rii de chidurése
de articlulA diariului din Wiena care bine-cuvintésii din OM Anima. arart 9i va isbuti. RIII sperantA, n face.
se A
su ferintele trecute. Am stetornie.-

www.dacoromanica.ro
10 ROMANULU 4 IANUARIE.

eredere ch aerate vu hine-eu valeta o3 . citudine junimel smdiese, destinate o volt Iwo Ian d'aune in mine uu Dupe late informatiunile cite am pe- sustinuti toti dame de noi i an01,,
tenelele d-v6stri l ch va Opera ant& contribui, prin viit6rele sdle lacrinl, la judechtorii impartiala i aria pH( de- tal culege, cote dome article esentiali hall pentro prima Orii in opusculul0
acesta de lipsa grozavii core a loyal') glorificationeri repute! 1nllimol Vds- votatii. Se ne Noma fie-care &Ae- pentru indestularea capitalii, de fapte, noatro, inlaulate Societifile comer,
elite de dureroan patria nifstri." tre pi ola Dulcet v6stra posteritip. rie, saran( nitstrA va devout imidni. se gesesco tote into mAnele acelora chaff, cornparatiune intro Legislatiunin
D. Vasile Sturza primula presedinte Francese oi Romeni" (Time nab.:
ali cartH de Casatiune o felicitate pa M. ,Se Diesel Maria Ta , intro malt! Este frumosii o se consocro pentru a oil le oval oi mai 'nainte de pro- jo
S. in chipule ormitorii: ant fericitl opera on6rea pettier clamarea precitatului principie. Este Doctorate.) Merturisime ci de oi druari
Maria Ta, Merin Sa a respunse La 3 ore, M. S. a priimita pe d-nil In adevere regretabile a ode cA nu insemnati prin conoecintele lorfi juridiet
Curtea de casaHune sa unesce no ,;Multuntesel corpolui Invetetorii pen- ropresintanti al pupil-Horn airline. s'al inlronill duoi comercianti, pini ae emise alte opinioni diametrale
marele Cornell ale Statute( a veni ou hat felicithrile ce'ml educe, 11 profitA D. baron Eder, agenta pi console ocular, cari prin unirea capitalurilore posüe, total, nol nu puterne renuatit
dens Máriol-V6stre respectudsele séle cu ;Arent do east/4 ocasie ca se mar- g..menala ala M. S. apostolice impera- lore, se pure concurinta in joch, spre la ideiele se ne anal) formal. Cu Mt)
orange pi erlirile selo cele mal sincere; turisesce tell intereaula co peril la- tall Austriel, ca decanü all corpitlal a-oi procure lore Mode beneficial 0- acesten, spre a Maine or) ce focal_
cu ocasia anoint nob urdzi ea a Toth consalare , a pronunciata urmatdrele norme; l, in notesi timpe a inlesni tate, se treeeml in analise dispositi),
Puternieula se bino-mivinteze solicito-
cririlore sdle. Dal cea mar morn im-
dame MAriel-Vitstre, prosperitatea portante instratiunel publice Ai sperii cuvinte : nutrimentule sáracului, a potoli Noes nil° moo si se constatiml vitiurile i si
glorin natiunei care este tote al deli o profesora )(al pune tete aural, Corpule diplornaticii mi consularn lui, min sciderea de preturi a pine agenda do urging indreptarea. Le:
glorie principelul see. Curter, va se- fcle lorA paint desvoltarea spiraula aro on6rea a presents Allele! Viistro oi a cernii, adiel a articlelore de prima coo actuate in privinta socieldblorl In
conda din tdte pslorile sdle generdse oi formaree moravailmii tinerimei nee- Sorenisime, prin organula man, nee- necesitate. Acéstá indiferiai este cu 'comandild, finial cifra capiteletui lute.
intenunl ale Mariel-VAstro prin im- tre pe colors armath In t6te teaks ci- gectuaele sólo feliciterl si urarile pen- abate mai culpabile, ca cite fernetea une mode proportionate la sumo es
partials aplicare a legilork tru fericirea oi prosperitatea Princi- rinjesce dojo prin comunile rurali, la re parte sda actions
a losta ton d'auna petrunsa de &Ao- vilDate."
rtae sdle pi scie eh indepliniroa lore D. Dim. Britianu, primarule onoto- patelorü." uoia cetetianului; inaintAnde ca peri Nuessitä i
pro tnetofitul-ecre Lego se ocupi de
rIguritsi eke Magee% satisIoco alnico tui Become!, in capulti Consilialui Co- Maio Sea e roomiest): rápedi catra ()mote numiree consiliului de supra-veghiers
ddra halite se embiiie, area do e'll monall si all notabililorti capitotel, a Dentnilore consult', de partea de capitale ce fili-care dit
concilia shins suveraradul sea li res- naafi marditoratil cuvénte Ve multumescii pentru urerite ce'int membrii acestui comae Imbue so ps.
nodule justitiobitilora sot. Afore de numerate regrets)] de so-
Prea [negate Nome, email. Sotû fericill de bundle relation cieteti comerciali, coordinate in caj- Ode, de reinoirea aostui coneilie, elf
Urine ca cerull se acorde M. V. etc. Ei bine, bete aceste amenunte polo
ant multi, aA domnie fericith l eh, dupe eomunale , corneil co- co gavernele meti intretine cu cote lane ole nostril comerciale, pole fi ferrate
treditiunile augustei adlo familil, M. V. marciale gi noDbilil suburbfilona tintI tent, M mi vole sili din OM puterile oi constituite socieldlile de credini cari, forma clansile pactului fundamentals
se foci pretutindeni so prodemndsce fericitl de a WC roseate M. V. o- a mat stringe ;Inca legimintelo de a- specials pearl) no), pote fi de cea mai all asociatiunii; déca ta legislations re-
di:amnia justitiel pi se Wilma din re In magiule sim0mintelorii de necuuescinth, mide co esista intro Herniate li pa- mare utifitate; societeti de cooperatiuni di- tionabile n'ar trebui, Ai nici nu Its.
co mat matte legaturile do rect.:I.:iota de lattice pi de devotamentit s !omit- Write airline." bue se se came de dipole prin dump-
verse, cam transactirmile (mama poll
ii de iubire cere légh irevocabilmente torilore erepulul Bucurescl. Poporale In tams, M. S. a bine- voile e con- da nascere in fikcare momente all vie- sitioni legislative. Interesule acestei cos-
pa Retain! IA alesule lore. Smite fo capitalel vo iuboscii ca transporta, Pre vorbi In particular), en fil-care din tiuni nu este numai curate doctrinale.
tei comerciale. Legislatinnee natrA
rice, Pre Inaltato D6mne, de a a or- Ineltate Data, aid simple all in- membril aceatui corpii. in genera b acea a asociatinnii, in EV, este oi esentiale practice. In Mr
punk! mold Mtr'acdstá nolaatnttot, pi bat; act.) cA Maria Vested onorenü M- Hopi Indian, M. S. a primite fell- particularia, Ore, lipsa [mentor prescriptiuni are Me
se cobdra in ifite ame-
do'nit este permish, yore adaega inch oretti Mute pe cel sermonl, voesce drop- cithrile real multora persOna private de etrage mina societAtii, l viitorull
nuntele, in 161e combinafiunile, pe cari
nit uraro, area ca tdre so MIA feria- (Mee ; sae ch cegetinito si silintelo consideratie cart air &mite a esprima M. soctatiunii ar fi tonne compromisk
Legiuitorull trebuia se le trOcA ea
rea de a putea In curiindil eni folici- Mirka V6stre t6te sunte consecrate S. urerite
ladle co ortresdna Domnitorolul sari Maeda( publich pi market Roe:tinier
pree iabitü, acelea ce or oferi cu en- Cu iubire ditch poporula capitidel ve
--
0099i111100 modal ma.
vederea.
Legea, ti adevera, nu este datare
Cu ocosiunea armlet non, N. S. Dom- de ata a mode principiurile cele mari
pe elude din contra dace
prescriptiuni nu ara esiste in polite
fundamentale, societatea ar pule toll
acemensa

tusiesmii unit gratiAse Name, ea prio urdsh Inteacdstli ti solemnh, Prea Infil- nitonalii a primitii, prin telegrama, fell- deans inMtura dificultAtile, prin me-
de egalitate, de securitate pentru toti,
armagil ce ar de M. V. so deshvIrgd- late Dame, oit domnio tanga, nohnósii, eitari de la idle districtele din partea dificatiunile ce are educe actului set
Ifisindti fiá-chrui cetiliana, libertatea
Bch consolidarea dinostiel romöne ce a mardlif i eternisath prin mostenitort , autoritAtilorik prefecturl, primiril, guar- constitutive. Legislatiunea 'Matte lati
de a se mitica, lucre Ai invirti, in con-
fondatii. Se trdiasch Carol H" nomad Maria Ventre." de nationale pi diferite culte. Ase- formitate, bine intelegéndu-se, en prin- mate de doritri in WM privinti.
oi
Traiasch Altotele Lore regale au- Melia Sea multuminda (western- o- menea M. S. a aria:alit felicithrl din cipiele primordiali stabilite de diorite. Pine in momentutù de facie ea nu
gustil parintl al Severe:milli nostril!" ral a invitate pe membrii present!, ce perteo mat molter() pereae pr.vate. ocupate de eke de asociatirmile 6ine.
in aceste sense, Rayneval eaplici in
Iniltiraea Sa a response esprimendù represintantl al Capitalel, se esprime (Monitorial()) nacre anti ; fiinde ce ue mare pare
uvragiula sat, despre Dreptule Ma-
remmoscinta sa pentru Mamie uriiri etc arinile mile de fericire iubitel mile Ca- din reguleN stabilite de dinar( nu a
mie t all gintiterit, caracterula pi sen-
carpi de easatiune gi neutral ineredin- poll aplica societitilore COMPUSE CIE
pttlú
WO. e'l lO eOOlOti,,l iojt ministri ad presentata fil-care ASOCIATIUNEA. Legea civile fiinde necesariA, dice MICI CAPITALISTI oéü SIMPLI MUN
ra1,sos P. -Hiitortele serviciurl, la cari I. S. a res- ell, ca se manta dreptarile respec- CITORI! Legiuitorele a attain din ne-
pbro Oro or orile ce'l fat, ¡AMA cu gratiositate, urn:Ida-le elude noroctre cd mama; esle iscorula
Cestaforu, roolorul5 n oivee.n toit
Daca aufletute tine) nation) este co- tive ale cetetionitorl, ea trebue se se
ou mimeo, menace"), 01640 aersatuia este creditulte intinole ()supra hauled obiectelore cari pi ala capitalelat!
relloitato pe M. S. in Trodulti nuotioriari La 2 ore, d. ministru do
reabolii a ai asocialiunea. Kira credild, PA a- pole se notice reporiuri, li, prin nr- Astil-fele device acume invederall
pr.sentatu pe toil eficert1 armatel cart sociabune nu este camera:M. mare contestatinni into demon; insk dificultatea de a face uti lege cars
lastractianea publich a testa con- où venith a depune ornagele Iona la Capitalurile sole ea ()mane: unite in 161e cele-l-alte casuri cart nu in- se eibi pretentiunea de a prove& lea
aiderath In top timpil ca base unich a- piciArele tronulul, allude M. S. fericia, sunlit a tote putinti; isolate smite slabe. tereseza societatea, ea (loges) nu tre- casurile, se se adapte la tóte combi
supra clireia so OW Intemoia viiterule glorie pi mhrire. Spiritului de asociatiune, America, En- bue se fie nici imperative, nia proibi- naliunele si se respundi la bete al(
unit popore. Do acea foudatoril Sta- M. S. lo- tinute olocatiunea or- glitera, Francia, Belgia, datoresce pro- live : aplicatiamea sea nu trebue se cesitifile. Legiuitorele cell mai ir-
urilore n'a lipsith de a protege scale, miitdre gresulii comerciului oi industriel lore I MIA loft de ate in lipsA de con- telepte trebue se se inultimdech a it.
fin a Incuragia artele pi sciintele. Ei Caomen#, Lucien Dace& de Ponies in operea eee )(martini into partite interesate; yea toeda basile in linia dreptului
ati emits) de scope principaln de a In- Santa feline a vi vedea aclunatl ira studio asupra Engliterte ne arita ci conventiunile smite acea d'ántein lege pentru mete, libertate trebn
Mamie unn corph ai ninth, membri se'fi projurale, wed la inoeputate acestai anfl. nutnai pre] asociatiune estate contra- cetaltanulat, i ei nu smite presu- lAsetes ceolianului e urmeri calea cli
propue in commit descoperirea cause- Nu va putoti Indoui de arddrea pi sin- rile de lumine oi de (Ate. Nurnal a- pall ci al renuntate la libertatea de s'a indicate ca se nu mai devieze nji
lore gi cusioseinta principielora, in ve- ceritatea uraritore cas ripe peatru vol, sociatiunii datoresce, &Ober() a le face da CM in manilla obiec- Wall. Se nu ni se 4ici ce
dere de a intinde eteneleimperialui a. olci. ta fandek_ ;aim, eiele ai puterea see si progresull sell SOO, retort contrarie prineipielore consti- sistenat Mete de large, judecitorele n
malat asupra notarM. Frederica I-ia aceleall siratiminte pontru armata mea armatk stabilimintele de bine-faceri, tutional), prectime Ai bunuritorA mo- ajunge o interpreta reps, fiinde-ce ell
intemeia regatute Prusiel, Winer> cer- pi pentru poporalú men. Intregii din fabrice tie tote felule au se concepe, ravai. Afore de aceste doue casuri, o interpretA oi elude testae legii Oa
cule dominatiunfi sole, Mira In acolnli rape, ea ease &vim. Astc-41 al ems nu se awe, na vietuiescl deceit nu- dreptuld come nu trebue tote den- )(age see obscure, sae cende wadi
tine, co eat, principe ..generose 0 noun' se deschide fulminate u6strä. Se mai prin impArechiarea capitalurilore na se domineze de MI cAnde de care este vorba nu este preveljutt
magnifick se incongiure de aa neck) no es, atol gandime la timpii cari aoaiû particulate. Ori- ce mare intreprindere tile LW s'ail implicate; in alto euvinte, de lege, see chide dispoaitiunile iei an
incuregia po savanti, acorde departe de not. In anulii care s'a sfir- care o opera, see ori-ce mare hub- ea ell nu trebue se servésce de re- se raportazi la dinsule. In fine a.
amicitia se marelid Leibnitz pi institui pith amI avutu a lupta contra multerh tutitine care 80 amaze nu se Ole mioca, gull de OM in lips& de conventiuni ceste ideie nu le poll face
academia, ale atria fundemenle oran dificultisO, economielo mai bins
co an trobuit se Wpm de cite in ¡mimeo acesta idol() esprese. In virtutes acestui principie, simptite de WO 'Wilde
pane ¡woo ma( inainte de predenesorale focessu In Ibto remind., administratiel, se vorbesel
reintuitere care se numesce asocialittne". leginitorele trebue se fie mai mate éreet Rayneval, cu care arn ineeputi
see, marele Medina Frederic Wilhelm. roductiunile earl on Mete rea consecinti Duph not, stavrlile ()merchant oi octipatú a determine, forma coven- oi cu care vole fini.
Fern srlintelo acestal priutctpú straor- au, desorganisata its parto, unele cor-
tudostriei amine alienate le atribuime tiunitore spre a garanta adeverull, de Legiuitorii nootrii al Mae pine a-
dinara ¡mutt a civilisaraa poporulal sek purl ale nriuutei, pi In timpula Licata ici trei marl rele cati cattle a fi in-
Berlinure like el 1101 tir Li devenit con- a trebuitO so judsce serviciale ou mare
cite fondull ell insusi; adMA vointa, ctual inspirati de ideia omnipotintel
laturale. Limit( creditului, lipea spiritu- ¡Aeolians& pertilore coutractanti." lore absolute, oi ce a venite, in fine,
tralti intelectuale ale Nordalui , taci indalginte. lei do asociatiune pi defectele ce le
Acume voted pun, 161e si- Este evidinte, dupe not, el coin- timpule a recunósce el mull facendil
chiara de laminate epoch u lai lintele nastre pentru a opera WA In- aflame tu Ilislapunea aistre comer- petinta legiuitorulut nu se pole 'lotus- parte din
Frederic colli More. Societate, n'abdice la teite
tardiere 1610 ameliorativaile recuiloacute ciale. Nu avenue Denim) de dial in de do ekte ((supra faptelorl,
Mario Vfistra , a per- de treiminta. Spore oh budgetui wes- actiuni- drepturile nOie. Legile nestre ne coo-
private celorti date d'Antlie. Ele sunk) lore cart mite intercsa societatea t Ole
mite corpubd aniversitrig ea, reamin- ter aim ne ve pane la stare a Intro- sided adese-orf ca pe copii, ele ne
ennui...41re de toti co asiome fatal) in- cele-l-alte trebdie se remitie libere,
Uncle aceste mareps lapse, se vie as- duce inovatiuni foloall6rio. Marele pone in !hoe, ne stringfi pi 00 con-
res- radecinate in pomerclula nostru. Nu nu in mrlulea permisiunii legii, deed
to-di o solute hi fundatorule Statutel belt] din urroh a doveditii in duce mimeo, ca mine noi n'ame fi
chtii esto do ne remúne decáta a lumedera stereo virbofco drepluld ce dd omulut nalara u stare se vedemil din ce parto eats
rontlinn pe ilustrule pr teetere ale sci- mare importante, la tote ee peiveseo Went comerciului prin cAte-ve e- sea lndependulld.
intei, fare do care instrtutieuile eel," organisatia ors iciatai, armamentalu u slulti oi injustule. Nu este acesta
Ai sernple reciMi ce le imprumutáml, pe Asta-fela legiuttorele are dreptull calea spre a forma cetitiani capabili
mal liberate nu aril pute garrotte min imbocamintee soldatutui, fia-care di, in anima nostra immerciale. a declare ci nl societete
i MI MORI ce or ti de a implini rolulti lore M4'0( tere
viitora forico patriot !Moire. instrucliunea Ai discipline lefilore. Nu Pentru prima 6ril s'a inaugurate, in fuudate intr'une scope
intent) énh libonit , <lace Boleti- {imbue so lima eel din !Irma a profita taa distil, mole mai MHO pillUipia contrail ordinii publice, see
imorale, see liberá . "
une into acosibile tuturorii; dera eats dupe puler-de nitste de esperientele do- de eimaornil politick libertates Iran- tentiune de a vetema pe cc in- Modificatitmile ce le aroma pi is
in dreptulu puterel in caro so remelt (starlit«, pi sunte ineredintatù ch veti Aide, eta, privinta codicelul Comerciale se acacia,
sactrunitore comerciali; ceci [Imago este fiegale oi Imbue
interesele comune, do a atipilla eon- Friuli nu !meanie tóte dispositinnila cari disolute; dere, astA-fil, etr spiritull Constitutiunii Ol-
de comercie educe dupe sine. ca COlt- dude scopull socielAtil nu este do
ditiunile sub cad eetetenit suntu id- pota spori resureele militare ale ditione inevitabile, coneurnfia , AMA ive I Face
multi ca aceste consiliori
teret. nature a educe perturbatiune
do drepte ir osercitiula sarcini- Cara mantra mine, o scti, sunlit garanfie cea causi ware pare se Ole ordinil co la de autorele ce ame cage se
lent publics, publice, nici a Memo
soldate n Fuliata oi ia sufletulit. Am da consumatordore I Cu tbte acestea, pe altull. nici lie tote de name in facerea none-
Allele %tiro sonnisiine , petrurma a (Alva l pieióre legea morale, 1611
Polrocutii ¡Nit M Ligera pi am ri- pinü in momenta(' de face, apatia co- ibartatea Imbue G. Pelresea,
nu no Indouimn, da smite marl adeve- vet:Oa a eunósee., leeele asociatilore CC ktennt60,4:06milsogpir.ofeaore de dreptwii publicO
pi a respecta ordi- inerciantilete, Du jugiduite ca se-i
earl, vs bine-voi, ou tdte dificultátile nee, regulantatoa prepiritarn se stanza ei 018I8i asupra intense- Çi admisiArativii.
presentolol, a acorde ougusta ea soli- Suitt, mum+, ea de corp. Nee a apretia resultatele mintuitóre ale lord lore, diva
polls cempta pe vol acestia principle de Aberlele de comercitil tornii ei le intolegl.
Acute principie ratiouabile a fora)

www.dacoromanica.ro
 ROMANULUt 4 TANUARIE.
putea daril cere de la proprietari
Bucure s ci, 2 Ianuari5 18 6 7 11
sa- etoti peril' de la zägase precume
9omnului, Redactorù crificie, ce n'aveati se fiä de catii corespunde cu seopulú pentru care este 10. Trhsurile cele midi se vorfi tran-
ruinä sigur5, mat cu osebire
me' »fun da m en tale ce \Terri remänea subü infiintate.
INUNDATIUNEA AMENINTA BUCCRESCI. pentru a- cludirile ce suntú a se desfiinta, ase- P entru aceste motive s'a decise
sporta pe t6te directiunele postali real
Suntú doui anl, ffirä ee te-va celea ce erafi destinate a fi cu Multi susu arAate i iarfisi nu mai Mini) de
,Imenea se vorfi curati si nornolurile, se da prin concurentä in intreprindere done ori pe septemfing.
suprese .
de clindü am luatil parte la u g comi- si pe cfith timph nu e- transportula de diligente si cariole pe 11. IntreprinOtorii
.
prundurile ce impedich cursulti ape!. vorfi infiinta call
s iune de specialietl convocet! la
25 sista nicl unil plena de nivelare, si termene de 5 atil cu incepere de la 1 necesuri,
Art. 6. Se se dea In Bucuresci ufi voril depune in attitea re,
fostulü consili ii de nici veri war studiú seriosfi, Mali) 1868 cendü
Ianuariii 1865
tea aproba nisce
nu se pu- lärgime uniform!! de 10 st. WI doe antreprenorilorh de espirä contractula lent! cfitti vol.(' erode de cuviinta, astil-
poste si la case fehi ca eircularea
State , ca se- 11 " pererea asupra propuneri neinteme- clod metre luminä se se fach WA in-
apei de a se putea Intelege cu antreprenoril, trerupere si intocmai dupil orele
proiecte cu earl, se se reguleze iate c onfo rmii art. 9 pag. 523 din Reg. chierü Inaintea espirhrd contractului. fixate
regimele apelore In gn eera, ei canali - EtA dart! consideratiunile ce a facial! se se lase pe fie-care margine a
prin marsrutele postal! ca care circull!
l
sarea Diimbov itei In paicularú, pentru china' pe aceia din autoril proiectulut rtulul cäte unü spatie libera de 3 'it CONDITIUNI diligentele Statului aste-41.
12. Diligentele, cariórele, call si ha-
pentru darea in intreprindere sunventionati a
ca se se scope cap italea Bucuresci de supusfi la esaminarea comisiuni de la st. Constructiunile effete pe terenele serviciului transportului diligentelord aurae vorti fi din cele Ind bunc pen-
inundatiunI ea acelea ce o Inecasera In consiliulfi de Statü, ca se se convin- coprinse in acésth
anulfi 1864. gh cfi nu era aplicabile nici
Proiectele de lege cart se supuneafi fie, propusulfi me4iu de canalisare a espropria insfi,
zone se vorti des
theo- fiinta fär6 indemnisatiune. - So vent]
lorü postale cu incepere de la
1. Transportulú diligentelorfi '
i cariole-
tru asemenea
intretinute,
serviciti, curate si bine
felt] ca se ofere atätil
cu espeditia Statulut specifi- aspectutir &ate si comoditatea until ser-
cu desphgubire ace! cate la
la esaminarea comisiunil, i special- Dilmbovivitet . . art. IV qi V se (IA in intreprin viciii plecuth si bine organisatil.
'0 carl ati clfidirl din naintea Regula- dere subventionate CII incepere de la 13. Conductorii se vorü afia In tot!!
mente acela airi canalisarit itimbovitel Comisiunea mai avu In vedere si mentuluI, derma Impreuna eu diligentele si ca-
alte consideratiuni de uti ordine ingajamente ante-- . . . pinfi la . . . .
era celti mal urginte. supe- ri6r1 cu municipalitatea capitalele 2. Guvernule ve piAti intreprinVite- riolele la biuroulfi postale cu ue orA
Aceste proiecte ora') eiaterate de rióre, imperiosii reclamatä de igienti Art. 7. Se se desfiinteze In Bucu- rului subventia ce va resulta la lid- hiaintea rani fixate pin marsrutele ci-
inspectorit general!' Bonetfi, A. publich, si care nu schpase si toile doue cteetiuri, adica la incepu- tat() la art. XI, spre a (wee timpti a
6meni- reset podurile actual! cu picióre
Costinescu, Aninosianu Valle* ca lore! nespeciali, cu bunt] simptfil apt!, si se nu se mat construifi alte- tule fie-chruia semestru inainte. primi espeditie postate de la biurourile
Technic ti de la lu- erne din anulfi 1835, pe chndii capi- le pe viitoriti In 3. Cu aceste servicii se vor transporta de uncle pornescie
membri
aceste conditiuni, ca tóth corespondinta oficialfi si !niftieu 14. Pentre Iniesnirea publiculul, an-
crfirile Publice ..... la care lease taboo n'avea pe jumetate poporatiunea se remäia Mil ma! tart!, siniplä
parte inginerule Iorcianu si inginrullí de astä-4!, pe cande Däinbovita da un Opel%
liberú cursul5 i de val6re sat; de bani treprenoril pentru liberarea biletelord
ce i va da din parka biurourilorii, de diEgente qi primirea bagagiulul va
Tetoianu, decal nu me volume de op !! mai mare de Art. 8. Se se facd studie pentru ca- fare nici unü profit!! elf! Intrepringe- avea nit canzelarie chianti In localulfi
Pentru a so putò canalise Diimie_ eäth volumele de astte 41, si cu tóte nalisarea Dfimbovitet torului; ion taxe!e transportului de per administratiel; iar in orasele distric-
In tote cursulü s6ue si bagaje eu diligentele dupe
ca
vita si sap Capitala de inundatiui, acestea, a cfiutatil se mfirescfi acestü ei si Infiintare de splaiuri
totulii onsist In adoptarea sistemk volume prin canelisarea Dambovitel.... Proiectulu acestel lncr6ri
de Baragiii mobile a l'aiguille, pe car si a fortiori astä-41, cändii prin pot- terminatü colli multi! va
In orasifi.
trebui a fi
rifele
ligenteloro
losule
aplicate asteli
guvernului,
intreprin4fitorilorii.
remfinü in fo-
tie tuale chtfi se va putea mat In apropiere
in serviciulii de- de biuroulü postalfi.
15. Impiegatli postali se transportii
eu diligenta Wit plate in cue de tre-
In timpii de don!
se Indatore se-lh Mints* proprietariimoliri succesive provocate de zhgase- an! . . . Intreprin4fitoril vorii infiinta cu a buintä din serviciii, ins6 numai multfi
de morl dupe elute Dambovita. Cieci morilorii, apa rill numai cfi nu era (Subscrisil) Presedintele lorii cheltuiala, in termenü celir matte de cfite unulti tn fie-care cursli si dupfi
e!t u ti asemene sistem6 credea Dim- idestulätóre chiarii (idea si-ar fi [ras-
P. Poenaru. de 2 luni dupe confirmarea ordinulfi directiel.
1.1. Melic, Al. Orescu, N. dilfgente europene pe resorurllicitatiel, 16. Corespondinta
bovita se va canalisa. tttii volumele d'acumil 30 de ani, ci
B. Tetoian, Gilbert, C. Ani- solide si comode us6re, intreprinderel pen-
Conaisiunea ceru darú se v64fi pla- er in starea in care ajunsese I. ye."' nuinfire suficientfil tru serviciulh diligentelorü cfitre o-
nosianu, M. Caputindnu, N. si nu mai mkt de catii de la 4 per- rfinduiti din parte- le se va primi gratis
nulfi Dfimbovitei de la Argeil s ODA tetTltórifi, era decI urginte ca se crés- ;6ne, pe drumurile urmiltére : la biuronrile postale sub band!).
Mariutianu, Iorcianu.
la punctule pia unde se propunea a a kiintär4iatii volumele apel. Fficutfi in BucurescI la 2 Fey. 1865. I. Din Bucuresci la lasI. 17. La crier clinch! Intreprin4etornla
se Intinde acéstä mesurii, pentru ca se Coisiunea dupa ce constath Intr'un
vé45 dace (au asemenea sistemfi ce se modü ihidinte ch prin mfintinerea mo-
(va continua). -
III. - Iasi
Galati - nu va efectua console in órele fixate
la art, XI, va plfiti utí amendh de cinci
adoptà numai la dud deja canalisate rilorb srea tä in care se aflä si as- IV. - Bacuresci - Galati. gaibent pentru fie-care cursh afar6 nu-
se putea spera realisarea obiectulul ce VOL mlennal cä apa ayes se se micsio- PRO1ECTU DE LEGE. V. - Bucuresci - Craiova. mat la cazuri de fortu majoril constate
Art, 1. Se autorizli &dui ministru se- 5. Tote latrepringlétorii vorii infinite ce ar justifiCa iniuír4ierea ; jar intelie-
preocupa lumea. retie qi ba fincfi, Dfimbovi- cu a lone cheltuiéla si cariole pe doué rea se va socoti dac6 ea va tree() peste
De si de ant Intregi d. C. Aninosianu te) ce 11Tease In mule Botenilorfi ug cretarii de Statii ia departamentulfi de sail patru röte, purtate de o patra parte a 6relorii marsrutolni.
Interne de a da In
fusese inrolatii In servitiú specialmente scurgere irectä in Cioro-gfirla subir tulfi de deligenteIntreprindere transpor- voi, atetir pe drumurile cfiti cal yore 18. Pantien ore ce 'ebatere de la in-
si cariole (hip con- de mai stale
pentru rädicarea planului Argesiulul de numire dogma, din cause zfigasului ditiile aluturate, pe torment' de cinci cfite si pe directiile mal josii Insem- datoririle condiiiIorii i de la caetulii
la Dunfire si pärifi la Dhmbovita, si a- morelorfi d la Boteni, si in casii d'a ani si cu incepere de la 1 Mali' 1868 nate. de Insercinfirl, si dupä trei avertis-
cela aid Dembovitei p.a.ah la amp, lua acelldirectiune din a). Din Bacuresci la Giurgiu i Tut.- mente In intervalii de 15 4ile, until()
cause zfi- cfincle espira contractuld antrepreno- nu-alfigurele prin Alexandria. dapil altulfil dacà antreprenorulii nu va
unii asemene plane nu se fficuse gaseloril din osulú stavilarelorú rilorii de poste.
de la 2. La case de e se putea Inklege b). Din Bucurescl la Oltenitti si fi fficutil Indreptarea cuvenittl, guver-
In lipsa darh !mod' asemeni luerhrl anturl, siantele fie ma/ putändu-se lärasi. nut(' va supone imprejurarea unul ar-
cu antreprenoril
preliminare farti de elite nu se p6te mroltin/51 D6111,vita de sicurfi avi) se Interne oste autorisatiä d-nu ministru
actuali,
nici studia si nicl Intreprinde veri ufi mérgä cu totul In,Cioro-gärla. de a da acóstä c). Din Romani) la FalticenT.
d). Din Romanfi la Pétra.
bitru compuse de done persöne, una
din partel si una din partea antrepre-
intreprindere i inainte de la 1 Moir]
lucrare publica, comisiunen fu nevoitt! Capitalea eralarfi amenintata d'a re- 1868. e). Din Cristesei la T. Nénitu. norului, iarii la cazii de ne Intelegere
se discute eficacitatea Baragieloru mo- wnò ffirti Piturfi- de apà, ... (Ste Ministru secretarfi de Strati 6. Circularea carrolelore atfith pe Intro nrbitri, guvernulfi va numi unii
bill a l'aiguille . . . adecfi zfigaselorti dart, alternativel ll a care era espusti la departamentulii de interne, drumurile unde existfi diligente cat!l superh arbitru care va hothrl asupra
si pe cele-laite drumurl cestiunel si guvernulii va face In-
miscfitóre cu ace . . . pentru unfi nth Bucurescii. Ion Ghica. coprinse la
art. precedentfi so vorii porni asemene dreptere potrivitil contractului In comp-
nu numal necanalisatfi, darú finc6 si C4'misiunea In 'enimitate inchigifi ESPUNERE DE MOTIVE. de doué orl pe septhinfinfi sr vice versa. tole* antreprenorulul.
potmolitii cu totulii din cause zegase- urmfitoriul ii procestierbale. Espeditia Statului cu deligente si ca- Espeditiunea postel de scrisori, o-- 19. Guvernulii are dreptulti a cere
iorú de mori ce se aft6 In matca Dm- fisele,
Art. 1. Se se desiteze t6te zfiga-
riole introdustr la 1 Maifi 1862. biecte de vaphre, pachete, gropuri, etc. si
Intretinerea acestut serviciii se com- se va face allele eu diligentele efitii pegatii alti intreprinderel care nu'll ar-
a dobfindi depärtarea ori carat im
pune din urmfithrele cheltuieli si cu cariolele precumir sa prevede indeplini datoriile sale din serviciú, si
Mal antfiiii, ffirfi unü planfi de ni_ dirile si ori-ce alte opeele ce se vor fi 1. Progaine pentru transportulfi di- la art. 3.
cumfi si la ce adfincime avea se afihnciii Pe mat" Dimeritel, si cari ligentelorfi din nu ar avea cuvenita diferinta catre pa-
Bucuresci prin Iasi Se deslusesce Ins§ ca fie sager! saù cfindii ar adresa vre unfi a-
se stabiléscfi pragulii stabile de josh, se vorti fi fecutii In a legiuirel MihäilenI, Bucuresci-Galati, Bucuresci- chete Incredintath poste! nu ¡Ate care pa--
la
fi ruai tace impegatilorfi postal!.
ca se opréscg vlrfulii taracilorii ? . din anutfi 1835 relativ! le pl uti re a Craviova, Bucuresci-Predealt! si Buctr- greii de cfitii pine la 4ece ocale i in 20. Pentru asicurarea
.

resci-Giurgiu, asernenea pentru cari - casfi do aglomeratie de pachete, bin- treprinptorii suntii datori guvernului In-
2, Dambovita fiindii potmolità, precumii apelorh. a depune
scirnte trebuia ca autoril unul asemene Art. 2, Se se desfihtse t6te clá- ole intro Bucuresci-Mfigurele , Buco- rourile se yore spedia succesivfi in cautie In valóre cu subventiunea cu-
resci-Cfilarall Dorohoiii proportiune ea puterea venit6 pe tine anti.
proiectii se inventeze s'ufi maehinä per- dirile ce se yore fi aäelietiouta fl
mi Beall, Dena, Romani] Fälticeni ,, Nu se póte indatora a primi Intro- Acester cautie póte fi In imobilfi hp-
tativ6 si efting, cu care se se p6te 'naintee anulul 1835 asstii rite Cristescl si Nérntu. . . lei prq,n4etoruiú pentru unel potecarfi dupli tóte legiuitele forme,In
sate tared de trel stinjini lungime si chic 6 aceste construction! e osi 2. Retributiunite conduce 876,736 espeditii uh mai maretransportarea groutate de &ate nurnerarie, Iii bonuri de tesaurfi sat'
grosime In proportiune din potmolii de preschibatii na cu inältarea ,gselore, torilorü . . . . . 150,000 pane' le uä sut6 cinc1-4eci oca (No. obligatiuni rurale, care la ca4ii de a-
(lout stinjini, si póte mal cu stavilfirelorii, leeilorü, 3. Cumpfirät6re de dili- 150) cu diligentile, si cinci-4eci (No. bater! stipulate la art. 18, s
erumue gente
acea inlesnire cu care se sate null tate de la loculii lorii.... 50,000 50) oca pentru carioli; lar de patru orl de sr In trebuinta de guvernil
4. Reparatii 40 000 pe anti se fie obligati') a primi Indou- locire de judecat5,
acfi dujaa halnä . . . la orl ce viiture Art. 3. Clfidirile statulutedo do 5. Pentru (moil
de ap j ufi datfi pa septemfinfi ca se ori cfinde l'in ori ce modi! ,e
. . 6 ,000 itä greutate. 21. Pe Ifinge garantia ecis
6. Subventia ce se pläte- 7. La cazir ca trebuiatele guvern - subventia unul ant), mencion
illIesndsca canalisarea de sine a Dam Dfimbovitei capitale pe luile sce pentru cal unde circult! lul se reclame In durata contractului ticolulú precedente, se va o
bevitel. . 3. Dad! acéstA sistemai d se sent& desfiinta de inal CII diligenta In numerü de celii Infiintarea saú pretungirea de nuoi curse prenorulul din prima subven
care imPlinea proprictariloril cheltuiell totnlii si fänä flier uä esceptiur putine 800 ce se yore des- de cariole sae diligent() pe drurnurile primi lei 20,000 co se ye,
fiin ta
marl, nu era se-I condamne la ufi rui- Art. 4. Pentru morele ce seoei . .
740,000 undo deja circula diligente, intrepriai - la case de depunere si con
nfi sigurA, cam nu era destutii ca se fi aflända Mete inaintea sus!! 3el Resultà !IA chieltuiatu a- 4etoruiti este dameú a la efectua ci si vorii servi pentru imedis
facä ufi data pentru tote de una legiuiri si care ou se yore lì re nualfi de le! 1,862,736 analogia preciurilorii i cu aceleasi con- gubire a gropurilorii, pache
ditiuni cu care'i suntie cedate cele scrisorilore recomandate ce
Pentru acoperirea aces-
tuiala Infiinarii zhgasului mobile si se ditii In urmä, se va face cereal torfl cheltaieli este lalte drurnuri specificate la art. 4 si 5; de prin impiegatil antrepreno
unü sin .
scape, ci so urmeelo neincetate si cu despre venitulü lorü anuale, si (i gore venitü adicA taxele pa- la asemenea cart] guvernulii va taco - inteiegendu-se ca de cfite or
schimbarea inaltimit a tótel sistemeT ce s5 Ara constata determine sagerilore, care scA4endu nosciinta pi) intreprin4etorl cu uä tuna trebeinta acea sumä In tota
motrice a morilorti, inainte a se cere infiintarea curselorfi. parte, ea va fi complectate
scoborin- ,Sces venitú se vorti desfiinta si 450,000 8. Diligentele
du-le mereü la nivelutù ce Isi crea gasele acestori) mori , s i se vortin chieltuielile sus!! specie- voril circula pfin5 la partee anteeprenorului spre
espirarea contractului tot() &Stine rind fondfi disp
apa canalisändu-se matca incite eu tea indemnisa proprietaril de acesth ve-ate mal reinfinli a se cheltui 1 412 736 susfi aretate si fixate pa directiile mai 20,000 lei.
Admitênde c6 chiarfi de guvernii nee
cetii . pfinfi cfindil se se scobore morele vorii remunea In ne Ala antreprisel s'ar sub- putfindu-se micsora console nici uà-
urea
progesivinentiä si mal josii de OW mat- Vtactivitate, Onset and(' guvernulii va niaximumü de . . . . data mal patine de doue ore pe sep - PROIECTU DE LEG
ca primitive, naturalei, ce so aflä pot- indien acestorii proprielari modulti 600,000 ternanfi, Art. Unic Inulta Curte de
ar resulta uh (scone- g i de jestitie, se va strfimut,
molitfi cu stinjini 4 Si chiare dupd care aye all construi stavilarele ca iihnsemnatä do lei. 9. Conductoril atatii a diligentelord
duo ce s'are obtine canalisarea dorith ese nu impedice plutirea ntuÍui dup ce Pell', farà a se considera si
. 812,736 (Me si a cariolelorii se yore nurni aseclatfi In orasnlii Iasi!.
taltiasomaata de 380,000 capi- retribui de cfitre bitreprinelétorii pe a Mieistru justitiel I. Cantaci
Indreptarea negresitii a scurgeril a- acesta se va canalise, érfi dug canalisa- lei co s'a lore respundere fficéndu-se cenescutfi
pelo cu ,,re u va da locí ch4u- de la Mate 1862
uniforme in tog' d'a so mal put() perana din cum- directiel numele lorii. PREFECTURA POLITIET CAP
lungutzx aph vre unuia din acesti proprie- t6-4Ves diligente qi pentru care as Pentru ori
D5mbovitei, asia precumü core in licitatie nu se gasescil ce porderi instretrthri Domnule Redactore !
uä adevarata canalisare, tarl, se Vora espropria definitive. amato stricficiuni, abusuri din pirtea acestoru D6ci credeti crt este de interesuli
era posibile \ le cumpéra. se da u mai intinsa publicitate ali
Ca t6te merele esistinti so remäie in Art. 5. ,,Se se curete !lute Dembo- Tra
Outfit diligenteloru pe dru-
conductor! a obiectelore incredintat
aetiyitato? figi de biurouri spre espeditiune precume dinil circulara datii cátre dd. Comisa:
. fare indoiale ce nu) vita Midi! In capitale cäte si afara In
cact attract nemerulú
morilorii urine se '111 jose pe la We locurile
Gmiuul ru
uue enure 18\datii
resci-Predeal Bucuresci- scrlsorl, gropuri paahete , obiecte de No.Comendeloril
antreprize Nee din vah5re etc.; intrepriePterit suntä di - le insera in colónele stimahiltduI d-v.
Capitald precumil si
:39. Ve rogii, d-le Redactors, ce
fie subordinatil
clinel definitive
pärtate Inteene tucidú regulatú, si de- do se va fi afilinde impedicath cur- De ferment' de 5 ani sub- rectf responsabill atätei la pltitile am en- redactati.
,1
nu se ,Isniti opal pe matca lei, scotändu-se cestfi ser4, youtionair lei 42,120 pe anfi, a- dolorü In conformitate Priimiti, d-le Redactere, asicura
cu regulainen- mele
este bine organisath si tulü cìtii i la plala val6reI consideratiuni.
obiectelora. Prefeetil R. D. Rossetti.

www.dacoromanica.ro
12 ROM/MIDI 4 IANUABIRI.
st DAVIS, ,rofeeseue d'analais, liceO d'arriver OdIA CoamESTI (dejosa), dio distriey
Arn raged pe 6. Imps...nett generald all 11. Cedteni sunta rugaIl ea Wad ce Pralm,, In departs.ee de and cad de Ploesq
ODIMI rireidara cdIre d -n4 Gina. ri de parade orliperesel a-re da concursuld d.se le In vre anon din vecinatato cu d-tora da asemene de Londres, et désire dooner dr lemon S'adreaser
Comandirdor4 de jand,rmi edlöri nedsta efaeeec, pi sunta aieura el vol gin in toll N, 4. a d-loril Alexendru Ernanoila Cowriemo p2
dettudri, denunte celul mal apropiatd agentd au beoreau de Rournanuld, eta Minn. sad Isoorull Dulce din Dietrictuld
pedesiri, feftdrd sergeNdorri orafenesei oficieril guardel, anistente intro indsplinire, aeon- politieneecl. ANUNCIU. add, In depletive de nod Mad de eragiuld Baal
ordind dupe mind mind siend el Id nee- Ill. TotI agentil politienese mind ordona11 a Pin Mote fiindfi cunoseutd de la teatruld Ita a Ddtif Emaned Comtism *until de Mud la
Stares de led orasultil (ce pr i multd rams. asistente vi se re da qi de catce toll bu- carotene de aprópe qi orl-care s'ar abate din &- liana ca tenord, se recomandl odor. Publied, care end4 de la St George viitord Doritoril d ,
eampd de realm% de cate Capitale anal po- ng pi pacivieil cetatenl, detruld ea aginiii Jed ordowinta, la momenta ie en niestede, ard avea plI oovyv. il Invite pe la muscle d-lor I on,eeooe drems la d. A exandra Coeordseuce ,4
.

pord curtheato, a trebtutd . atragl atonpunea se le old seen asistento.
cu dte ae. cd nu am priimitil niol and
proced.verbalif, del ad denuntore a acelora ce
in mutts ordonantilord Politil pi a liniscil pu-
blice nu ad discontinued tad diuu qi tOtA nap-
tea la 1 Imuarid a do focuri de pued qi Pisdle.
Aveadd in redo.° Tristan qi selbatiould aspect* matte ordonaute puuiiio nt,Ol afielate, eunel star-
ald Capit del in di. de I lanueria; ordadd
vedere pliegerile ce am prilmita a done di ci
mal ande carte s's gdeita glanIe intrato pe fe-
imp/nand eu arms de se trimid la Profectord, epre ale invoca mclodiilc cele mal placate. chided la Motion Cocoriliti sad la d Emanop
pentru ea aetd-fen re incetede detundrile pi ee Se pdte nd eeenoaOr I (Band in plate Episco- Cocos.. in klueurept1, cusele d-lul Nieu
Prefectd R. D. Ronda.
previo rIa10 cc ar pate results. Politia limn no- pid none cambia Id Gherase Ne. 72, 1.1d etajd veld, peste drama de Teem. Pentra maeie,Leh,
tarised de loge a preveni crimele, desordinile pi Peeliuld dupe bona voind a d.róstre. 64
rate Tool, doritorii se vor adroit numal I.
URDONANTI.
or7ye póte bantai Nocietetea. Da Doraniqi6d Germana voeqte a m apvta in- manoill Cocodsru. Nr.
Avendd le vedere sub..risuld ea, dupe mad let/a Cal al, Guorrnada. Adress Holed Ned
Prefect", R. D. Rouen!, s O A MIROZI din judeItt Based, phase
barter No. 55. N6. 654 3-24.
No. 39, lama/nil 2. 11,1 eat, a e d aluner ada de la 8f. Gel
pittl Inca re000 obiceid de a se de food prin pupa DAMA GERMANA, cuaoscauda limba Imo
piddle in CapiMle, eeia ee a fostil pi este o. TEA."1"1mt-E. U toga, germana, romind, qi feluriml de uvrage
Doritorii se ',Ord
an
la
nele: viTon d

ran d deb
pritd cu deper5Mire. dormte a Mtra ea governante.
lted. Arena o vedera nenoroeirile ce s'a in- adresa Stab. Sf. Viaarlon, Strad& Brutaril
tamplatd ia trend ea incendiurf, omornel pi al- ConsiderAndd r 100mo mene detuneri nu nu Merl. la 6 ianuarie 1862 vie de Porand. No. 28.
1:1 ead61:1"DLUprnleatie MpO:geado qeile rateoVij't
veto provenite ton din acAnd selbatici deprin- mi4 pe t6te deleIe ee intlamil diforite neuoroclel, del
dere a da pusel pi pist6le la serbAtorl, of all. dad pl turburare peelnicilora loeuitorl. Teatru riongänd °antra eel() mare ) E V1NDARE mad Mod charmed, aubú 316 Be:65f.aInp,erneyolo,

tuft acesta ordonand pi vd feed respundetord pen. Sp. a so Mid:mina ye viand ori co asemene Centro &lime dra in acestii deposit CD-
D tropolie, 12 stinjini fats, in dreptuld eidulul,
dVe reer:Nuoi,o.

ems meta el indeplinire; oeil mudsce d-le el rele, sub-sericula am ordonatd eele ce urmed( Bibescu-Voda, 12 atinjini lungu epee Mitropoliel nE
R AMA SAL AMANDRA, Comedie vo- Mazioula Vet/MARE Celle din DM% ?magi No.-
deatitui pe sup.cominaril de dace, 1-id qi a totd fata,. Doritoril sit es, adreseee la lliamatoril re m adremde Ulita Sculptrail
2-a in all carol ocold dandy.ec yard pi puddle I. Este oprid on deoevlsrpiro lu ori re timpd devild In paten note. La nctulo ell del 8.18 Comogiopolu, spre teeter,. I
MatelotiIord No 688 30 an. Nonoo."7 NStetiollaNeptun. No. 615
nu vs descoperi qi aresta ye cull:m.1dd sal rerbidre detundrile cu ori cc arml in Candela. 08 96 Ye jeep D ant
A ESITU DE SUB TIPARU 51 SE AFLA DE VINDARE LA LIBRARIELE SOCECU 1 DANIELOPOLU

CALENDAIUU PE ANU 1867 ARITIVIETICARATIONATA

l me porfativa: Preflight 1
E Volume ha gi de 130 paghte; "'rennin vAwyan3. R zv,
IrDM Ilagn
PIR-C3FMSCDP-MAutorisate
oweauite ale; fig-enrol eulendmid
I-A.A. T-TITIVERSIT.A.TE IN3EIT-TCT-TRESCI
de Canadian superiord alú Instructiunel peals usuld clvelord superiere ale Gimnasielora ete.
Ancen eakmdarid moan de noodle noprionn. desermee a
tutord fenorneeilord "decent calculate pentru Viva abated qi mal unite ar,icle poyorario soups Astrottom:ei. Materiild copriuse o programele oficiall pentru semeetruld all 2-lea de snail, suntl tratate au multi, desvoltarl.
Aceatd ealondand se pate core pi la Administrationeu pasagiultd rondnii. Panted district, a se ashen la D. Sown, only. Mogopi6i Nr. I.
AVIS IMPORTANTLY.

GARDA NATXONALE.
La II Innaarie eurentd se vinde le nib. chin
Wood nee. D6gele din Toleorrnand,
patios Aposatului Mih. Berindel.
MAGASINU BE PXANURX
UNIFORME GATA COMPLETE Veesta parte de moqie ride vecielt nioqic, on
Motif. Tetuan a D-lui L. Calenderogle Are /di- LISCHILA
STRAM.A. ISVC:111-11 No. j 8,
LA MAGASINU STRA T A EIPSCAN me/at/1 de calk.. bond. Condon 7,500 pogóne,
elme oomai pe same proprieditil. Auld old. a Recornande vu and priimid and noa trammorti de Pianos qi Maniase din a
Doritorii pen gad tote de-Itna aerated! uniformr, calitat. era mai bona ea welt. numal de ramie peste deco mi.( &bend. Pasture in stare de cele mal renurnite Pobricl, se node co ed mal aventagidee preturl, pi se schimbd ou Mama I
6 GALBEN1 costuld Intregb. Nr. espiddatii, rnagasil, plod, case marl, bieuicit etc. cede yacht 684 65 A. LISCIINA
allo. 688

CASSE DE FE RU
ASINE AGRICOLE
A' ,OMNILORU RANSOMES & SIMS
Resistbire
contra
ip ei.'.--.4.',..- j .--:. :.r..... .
41

FABRICA
DIN PRIMA

(IPSWICH ENGLITERA
i !wkeil r------------ 7-- e
r
Efractiune'i e .1!..,--,-,!,- fillbrta nuot-i
IiI' 6 odoinivini srm,testa ' r
1. I, PI
FRIEDRICU VIESE

hteendiu. Cao di ferr) in

.doriamente sicur
PENTRU VIENA,
act n imfratinot detatil. la Ote
PESTRAR EA
FTIERICO ¡ME Esposititmele
Aimee. Induetnele eu
BAN1 Meru. use,. se
le alma ..,alaleol to.logri
1' I*
MEDALIA
CATASTIMII malal., awl. la vaa..17.
PM. 11.1. Maw. /s.lar ltilllooE Ranal
pl inreetat ea Prinleg.
DOCUMENTE e. r. Rolland.
..
Cti actIsta stand onare de II fame cunomutd, cd In Radii rorentu desehied del in Rocuremt. Agenturd
imam Maqine agrieolc, pi santemil sigurl ed mayinde earn ego in wad and din febeise odstra on multumi tóte ee- Depositul %era! se Oa In Capilidi la D-nii G aspar Gubler
coolie, ragiadl pu onorahilii mnstori a Ma in Mignon de sama. ca la Work.. umeiaolord de treerata and esplotatd
olee esperientelo dobindito in evil treeuti qi ejuned a lucre en a yatra paste mu( meld ea eu tIte cele-alte el Warlahmeimeare sunth si AgIntii pentruillomania.
=vine preduse One fiindd fob. de cind picere butgi.
UI asemenvele million de leveret Inpreund Ala uli loco/not/ad en poets dc 10 NO, adage in scheIe
\,........ N.. 489 I/1. 24. FfilEDERICII WIESE.
In Giorgin coon 1000 d., geared.
De :Iowa rugand pc Dorenil proprietaii qi arendatcri care sinned amatorf de a area tallpiee de teemed en lo-
comotive, stamina de aeceratii, odd driblet parreclimate pi ado (Man de mashie egricolc, se se adrestse eatd mal
in grabd la *weld nostril ea so pool efeetea rornandele. Nr. 3,
RANSOM ES ET SIMS, Ipswich Englitora. FIIIEDRICII FREI; ND et C-nie, Agenti generall Rucourese7 MAGASINU I OAN ANCELESCU
OALEA. 0,080%1 VIS A VIS DE PALA.TIILL7 DOMNESCU to COLTU.
Matti 'Italia tiohileep 31 onor. Pubticit cö !tonal] sesonoll de fella de gitsesce asor-
tntii eu totO fork de aricoIe (de specialitater sa,) trebninciose easel, precumn ai cu ma1
STRALUCITE CADOURI PENT= ADM NOV. mulin Nina de mecelierl II bu Anzeturi areine.
PI d *IL 5,10(10*UAEI No. 4S, NTAUJI. PESTE DRUM 10E PASAGII7. CCINSSMaR:VES A.L.IMMITTA.IRMS
1 Celebre neromeargenc mane de Me-
sta, alo easel Amciiiranr, apeceali pentru
tru cgire din bald (nortios de ball de la Ca-
sa IL/grille din Paris, Zliate fitrAminece Mc. PATES DEFOIES GRAS, ANANAS, ETC., ETC.
famtliA.Mare tenonmd non* coed qi 4. Ponca meemae eu Muni, nalurale VINURI, CHMRNU gi FELURIN de MORN Wine de la male renurnite din Frencia.
pldenti distrac0une pewee. dame, curl, (minunele Pei), told neat eplendidd dar
fled cea mal meol oatendlit gi runnel dopd co ae tents lace u //4 dame.
Wei ore de ieelione, peld cu sceeagi me- 5. litfuterld Ma de nuril pi plaquée de VINURI UNDRESCL VINURI da MALAGA, CHERI( .0 MADERA cu 00012.
fiel case, a di tIdbel, Orr, broda, sn- yell mal bun pu.t. Pre)uri One cumpelate.
arl& cordon I, indented rufele, etIll 6. Pendole de ealetneil (etiolate de la Ps/ s o reoomgidis cu deosebire °lade' de linpitio rafinato, dublu, bunn pentre Seldno
e., &Id rApedeciane de 14 erI 01211 mare 15 galbent
de eltd a mAnel. 7. ChdrIIA clulmled epee a copia mi. Sub-scrionle sigern re ori cine va Ibine voi s visita Magnsinuld sea vo remiinen In-
2. Un dial de India (medeld dembieri nutd, intuA imentiune ee inlocuesce pre- tree telle malintiil, flee e se *veld invitnee.
unicd te lume). sele copietit newton/I pentru biure- loan Anghelescu.
hogala de catifea haine pen- mt, adininist.alluid. etc.

er,etre.l .tenkinneneefia!re

_ G- Pt A INT
MAGASINU EIGLESESCU
1111"411rnj ILA_ AVIII 411WVOLI.4 ea 11,11E,f.rriE ND IC HSI 11. NA] IN tik. 111WIND/W Kt.U.
oent4illnea bOntlilil tool se vindo ton Ieliu10 de obinclipentun eaciouri,
ell prefuri tIllÉe reduRe.
Broil :Uri de rule. mobilr miee de hum ertlirqe lieusetie. irmpe. pdaseluri, siole de metase tle
&Toe:puma tuturu euzltl I U obleote c. anbre itICI116i1(0.

Tipogidua C. A Roiletta. Sugdf Academia No. 11,

www.dacoromanica.ro