f

monrcwrawrturrittA.,1,10 VIRTILI3 141E1 41 20.

CI Ali,. .

o.r.-..:Aor.

Dist.
. lei 128 152
» 64 76
ei luni 32 38
.4 hina 11
par.
Parisu pe trime:- !u fr. 20
.. (Mr. 10 v. a. Redactoril respumjetorò Eugeniu Carada.
I

u Austria A-ticlele trUmise nepublicate se voril arde.

nomPftallrg11,101.0"t _lki_l -.Pliri-e"Fir*-----

188
01 .411C, ITu- euroonie, ia +Airstili", anului 1867, cu misiune ca se cerceteze dach in adevetil lip- propuneri si d'acea-a cere a se
i espinge acestA Art. 4. Esportatiunea ncestoril article est
a fiindit rtc;iplai 'il. tlt(' :16ieurärile coprinse in discursulfi song 'Artie din dosariele atingatórie de ,ro- propurure pinA se va aduce unil proiectii de lege. libtrA 9i nosupusa la niel uA tacsA.
cesulfi dornnului P. OlAncscu. Guvernuffi prin D. P, Gradistianu aratà cA uà propunere fii-
lui Napoleon+, III." fAcutA anehetA, ail descope- cutA in Adnnare, discutatii si votatA devine unii CAPITOFU II.
)r.rviaiit! dd. Procurori
Uno aIt ()md Posta Nordului, or- rit 'Artie furate datii In judecatA pe ed adeverat5 proiect5 de lege. Despre desfacerea materialului.
_datului s'a gan() oficiusrl alt) guvernelin rusescii, bAnuip, acume comisiunea nu mal are niel D. Tacu sustine opiniunea d-lui Costa-Foru. Art. 5. GuvernulA t ste autoritil a des face
supscrisä de fe mai pubhcS out) artiek unu D. BoereLcu aseinene o suspne si dice cA au- materiale aflata in depositIle Statului cu pre-
Al. Orescu, Sc. fórte ostile Turciel, si deelar5 ca D. 1. Breititnu combate opiniunea d-lul torii pre-ininerii s'o transforme in proieetii de lege tiurile fisote prin tanifa actuale 9i cu modulA
dis tianu çIicidd comisiunea trebue se vie deplinii care se 'mplin&A pe cea in fiino, s'atunci s tip:data prin art. ce urrnhdA, eeli multh in
C. Ci!*anti 6§1,-1(eluirs intrt- Imperiolfi otomqnù i Gre-
eu raportu'; )!eputAndii nitnine de cAtil Iuciarut va fi in regulA, 9i cere treeerea la or- cursil de de ui unI de iapromulgareaacestellegl
p ;roie.:Au1t ,?ste ndrildturabile, eu Vote mlintele
Camera kJ mspen, i prin urmaro tr!-bue dinca 4ilei. Se pune la votil si s'adoptA Art. 6. CAndii desfacerea mat?,rialelui se va
impiicatórii3 ale Diplomatlei." ( ncra raportulit Comisiunii pen- Se pune in desbatere raportuli comisiunii apropia pAnA la 9/10 atuncI restuld de a qe-
Qiariult rusescri invitä pe puteri a
7

tru a avisa. petitiunilorfi in privinta petipuniloril maI mul- cea parte se pune in si se vinde
T.( 1) Prinani,tru Iice c'.( dechiaratii eA n'a-
ingriji mb multi] de sórtea cresti- toril sAtiani eari se plangil cA nu mai air ce cu ori-ce preth va e.
4", eilora dia Oriinte, i a opri uä versarE
' vea add uh eutioseinth de lipsa hArtielorh din mAnca si cA 'n acéstA stare li se cere im- Art. 7. La debituld regiei se primeseil sa
tect le a ncele closwie 9'a aderahl ênsu-9I la numirea posite.e si plat% pAunêntului si cerú a fi pA- bani bonurile d tutunii 9i ori-ce alte bonuri
e sânge in peninsula Ralcandorü.
cnn, 70. un i cott...:iuni parlainentarie, dard cA nu crede suiti le trei luni pe,.iru plata s'a li se da de tesaurfi.
P e cân d aceste- a se scri0 in isic/1P Impedica luerArile s'unû ajutorfi Comisiunea in facia unei si-
e aproh c. de cerilw, Contradie- CAPITOLU III.
riele Irnperiului Czariloril, se Oice ri cll. dumnélui a car- tuatirn1 MAUI de grave cere ca Adunarea se
ne en otárirea din 15 Iuniti a Con- (15 propunere ;
una , numkscA 11A comisiune din sinulii iel cdre se Despre drepturile i obligafiunile
care s'a si pusti in lucrare formale s'ar fi si 1P. gAsit6 ch, hpsesce uà
Art. 8. Debitantii spre a pute esercita pro-
era) in privintl altorri proiecte cub puterilorù de câtr5 Russia in,
uiç fj, jUtPC1. Inda IA se pie in raportil eu guvernulil spre a cAuta
nulul a dath s'a propune AdunAril mesurile ce suntfi a se fesiunea lord suntil obligati ca pAnA inteuà lunA de
votate d'aceeasi Adunare. Pro- tru desfiintarPa rftirCo'i actualo la promulgarea acestei legi brevete de-
pune 4,dc documen- lus stare curmarea reulul.
fâcut4 ast41i la Sonatii, stituirea mai mutton"( State !rider ,; Pentrt. reclamArile I) Prirnfi Ministru aderA. finitive, earl le asiguril dreptulii de a face co-
suptil principi, austria0. i ruzf: roco.rorelui le- a coma- A Nicolae Ionescu, aratA cA locuitoril cari merciulii atfit5 cu tutunuri atiàine eilt4 si cu ce-
le indigene.
-,.rAiderare CA Aclunarea Con- Rusia se indurá, se Oicé., a lAsa d ;t justi[ie, carc va fa- at' reclamatii spunii c'aù fostil bAtutl de per-
camil datil oi Romátfrd)rri esistintia Ire la or- colated spre implinirea impositelorii si cere Art- 9, Obligapunile debitantiloril consiste in-
e si Guulú (Tolatituiail a-
-independinte. 1% se se trAmite petitiunea la d. Ministru de tr'aceia, de a face debitil la depositele statului
czterile Siatolur pentru fie-care prAvela pe fiA-care lung cAte nA
Tirnef: Danaos et dona lerenies.- GMSC,4 urrriA- finance s'a-i cere lAmuririle cele mal depline
considerare c Senatol, aclziale tpelae. ampra faptului ilegale de cari suntil acusati sumA determinatA (lima proporpunea urmAtóre.
itiltata din Constitante oi prin Ce putcniú traduce románesee; Îuebmù pe ti. Ministru de Interne? care potil wel perceptori. D. Prima Ministiu declarA
Cei de clasea I, materiale in val6re de 4,000 lei.
póte desbate acie i vo- Me temi de Muscali si de darurile ce fi mtivele pentru cari aù arniinatil si ainhat inert ci va cerceta d-lui si dacA Camera voiesce Cei de clasea II de 2,000 lei, cei de clasea
III de 1,000 lei.
3 Constituantii; ofert")." Spatial0 ne string() astä-0;li esectarea decretului Înaltei Locoteninti Domnesci, II va face cunoscutà cea-a ce va descoperi,
Çei de clasea IV de 500 lei si eel de clasea
iatulii se declare a privesce nu putema Oiee Ne vomii pentu darea in judecatA a celorii din urma Mi- §i prin urmare erede ch propunerea d-lui Io- V de 100 lei.
iToturi ca legi votate de puterea margini dart' a ruga oi pe guvernii, nietr inainte de 11 Fevruariii: pentru ce dre cu necu nu mal are cuvent5 d'a se face. Art. 10 Clasificarea debitantilor5 se face prin co-
asemne amAnare boa térrt a se intemeia in ere- D. loneseu mAntine propunerea sea. i co-
oi nu remâne decAtti ca gu- pe Adunäri, oi natiune, a da mai dinp el violAtorii legilorii ca acei ce aii dispusil msiunea o adopth. Se pune la votil conclu- misiuni ad-hoc, numite pe lêngA fiA-care deposite,
Vt. 1 se le dè cursulii ce dreptulii multe atentiune ce se petrecii dupi vointii de banii contribuabililoril potii gAsi súnea ra portulul li. s'adoptil, otArindu-se ca compuse din 5 membri alesI de cAtre insui cor-
nostril oi a lucra pentru ocrcirea pulii debitantilorg. In ori ce casii regia are dreptii
dictézil." in pedepsele i esemplele smith mmerulii mernbrilorù comisiunii se fa de
stä propunere a fostil triimisa la ea so limit pusi pwitiuno d'a nu inn' multii pentru unii din functionarii cei dnci. Se procede la alegere 9i furA, alesi dd. la unit debitii de midlocii calculatil p'uit propor-
tiune egale intre fiA-care etas._
ni. Speromú ca. Senatulû o va ne tome, la U.-care minutd, de 6r5 cei marl potii trece peete cer5 eu !on BrAtianu, George li),..,i4, Stufan 0,-)leseu,
j
-Ai Margbiloman, G. Caruzi. Art, II. Dispositiunile stipulate la art. pentru
I. I precumil am() (Jim) ittteunii ;;. ea d Min;stru se tie pronunte
D. 1116o tintian,, , raportore Coiniaiuuii. fi
1 clasea 1, II. si III, se vorii menpne in cAtil timpil
trecutfi, va pune capetil unei fte,!.,wiu!cj autLxt ce'littne, e n càt 19 eainta Constitue.tei
,neiario, da citire raportuim pentru numerula debitantiloril va ajunge la cifra de 450.
dAy, 13 Mair; trectitn intprpelatil &Oa ,.1,-)sfi
lie neintelese flouiA de iguvernil Gazete rueesci. CA fACOIni:n_Oi 6P0 ra-4 .. n a rea mono ualuy ,t,atAri_x_mi,tate,1
y in casii cand5 inscrierile mi varii APATIP-ri *.p.*a
.,-r, celoril iuse,i.q nu ar ajunge
'1Arergirli rArdt e ru eaTartirbrirse ne mstitic privee. si deuctele
tiara procesultt
Se ph imescii articlele propue de Cutaiituae
la Srt.
la numerulil de 4'50 debitanti de t6te clasele
rindä ? tice, 611 pent,rn despAgabire de ulodificati precumil .urinkA.
vorbinda va unna. precitate, atunci proportin mirfi ce are a se im-
numere ntre debitanp de clasea
Asemene i d. Proven-tole alii Consilinlui de a- PHOIECTU PIT, LEGE. pArti pe fig-Care lu
i .,urs(4ile de anulii nob cari turci" C11 ocasinuaa uneI alte interpc!ArI fAeute la 1, II si In, se va calcula ca analogie pe' num5-
pacea espreser§ta temerile nös- CAMERA DEPUTAT1LORTi
repetindii cele de maT susü, adaoge
pentru ruhl debitantiloril in lucran ì pe base cAtimea
evenimentele nu le vor6 da Sedinta de la 5 innuariu. ;Art incetatA, urmele acé destiinlarea monardutut tutunului. de marfil ce avea se ridice din deposite num.&
fJ CA judecata criminale
reptste. Pentru prima 6r6 póte séù D. 1. Sturçla refusA mandatulfi de depu- ciyii
despre bani 9i acdsta este inaintea Curtii CAPITOLU I. rulii intregii de 450 debitanfi.
Mal remilnii ne votate articlele urmiltórie :
pueinú printeun inipieglurare rarä, de Casatiune.
tatii pe considerare cl la alegerea domniei- Érti dupa positive soil* ce avemi Curtea de Despre afeVarea taxem.
opitinne cu Art. 12. In casii &Ana' debitantiT nu vorii in-
7,11sirämii d'aceeaoi side av'endti paritate de voturi cu can- Art. 1, Legea pentru dreptulii sclusivuí
micä diterint,5 to- Casatiune avé inapoiate dosarele i lucrArile sdle fAcisa destule garantie pentru desfacerea cAtimii
.0 rusesci, didatfi s'a trasti la sorti s'aiaoge cA orc,- i crt d'atunci a ince- alú Statulul asupra vînárii tutunului, taba- de tutunii, cigAri si tabacii ce posede Statulii, in
privitóre la acelii procesil
Näl esprimearnù uá temere e5 de de demnitatea sea a li depute:a priu sorld
orI ce actiune i chiaril civile centre. acelorii cului si cigArilord aseijatil prin legea din 5 in termenuli snail prescrisii, Guvernul5 este au-
fi in curêndi1 $i violiate tur-
Se dechiarA vacante colegiuld I. ,

Decembre 1864, este abrogatA. torisatii a desface acestil materiale, en ori ce altù
M ini I,

s:.15,s'aedsta temere este baiatä pe Ridianu. Stefan Golescu. Art 2. Com(xciulti acestorit article e li- modil ce va crede mainemerit5 in termenulii Kuril
D. Bollicce cere ea se se citesca unti ra- berfi sub conditiunile prescrise de acestà mentionatii, fiirA 'MBA ea acéstii desface se pro-
la in care ne fikni) not si care portti comisiunii de fInchetA in priviMa Sc un34zA desbaterea ineeputA in gedinta tre-
lege. vóce nA perdere mai mare de &Atli' ace's de 10
as§ espuol la ori ce eventualitätt dosariele,r5. ce continti t,rocesuifi delul Olh- cutil in privinta propunerii fAcute de unii depu- tabacurilora la sutA prevedutA la art. 6.
Art. 3. Asupra tutunurilorii ,
"acele-aoi consideräri póte, nescu, cAci s'a descoperitti suntit fu- tati. e.a deputatii cari aii functiuni sal pensiuni cighrilord strAine se percepe la importa- Art 13. Acei ce voril unelti comerci5 de tu-
: ate 9i pentru i s'a refueS'arh conlisiunii se au ié diurna de cAtil in
proportiune cu ce va
de Mil uuú resumatil tiunea lorü ttlra distinctiune de calitAti uà ta- tabac5 si cigAri cu modil clandestine si fr
Gazeta de Mosewa declara, dosariele de Atre Prociuratore, Pr,ledin- lipsi din remunerariele lord ca functionari 865 pen- urnAtórele mesure:
esh, duph, se posécIA brevete, voril fi supusI la confiscarea
telo CamereT deciaa feteutil cw'oseutil sionarl pinii, la suma ce priimesce deputatufil ea
intr'unü modil care dovedesce guvernului a pune la idispositiurlea Comisiu- Lei 16 pentru una oea tutunii. mIrfi, la amenda de 500 pinA la 2000 lei si,
c5 nil We: hArticie 16 pentru una suth la urmArirea justitiei ca inculpati de fraude in
9re ci din contra sperantä cere. D-nu Costa-Foru dice eil este ill lege pentru
3rede In putinta mäntinerii p§eit 20 pentru una oca tabacii. paguba Statului.
1" (-;diefrd;,/z. Camera a numith rth co- diunti si cii nu se stricil uà lege prin simple

intirnitate a tinef in- neimptabile acuratetä de sunetii ; notele celepe pa.mantulii campiei, pe urmärevine, c'uiini- delsolm, fugele lui Bach, totü ce lncänti tot'i .

OITIA ROMANULUI arrel audita pe violinistalii un- mai cutedatórie esd tad derma drepte si curatepetuositate, Cui furia, c'ua. imbetare, c'und de- ce misci gäsesce unit acentil inflicalratti pe vióra
chiard øì miscarile cele mai iutj, candit arcu-lirid ce esalta pe naturele cele mai red. Cine óre sea. Dahl cuvintuld nu este In stare a esprima
10":: :Terb t. Ffil und omit d'ua infäci-
E Iifh REMENYI neafectata, c'tia. mare frunte ne- ar [(MO asculta faea Íi miscatd acestii cant() te- transporturile ce produce Remenyi, candil canta,
siuld ins)iratit sare pe cOrde ca in delirifi, s'a-
O'H"
dulceta, imbed- ribile, d'ua selbatica indipendinta, i d'unii pa- de esemplu, rapsodiele sele unguresc i faimo-
céstä mmich atatit de difícile este esecutata de
trescii vord ascu: tedAcu ochi, dbastri plini triotismd neimblanditit a carui Willa a pastra- suld marsid aid lui Racoczy.
atii In cosluie unguresca, cu cismele pe dea-
dinsuld cu uä inlesnire magistrate,
trial renurniti D.
(die sicurl, cal »poloneea» lui Chopin, »Rap- tu-o memoriapoporari ?Candil canti acésta temä
Nu mai este ui viora, nu mai este und mu_
(1eNtenitsti celebru in cele d'' sapra pantaloidlord, cisme nationali. Casi Liszt sicante, este Ili orchestra intrégi, este unil po-
ald sea, unii Puzzi, ele- sodiele unguresci,» de Lfszt, ard fi trehuitii se Remenyi, atatd de naturale in manierele lui, a-
prin miiestria care eld are und llormann tad de inemicd a ori ce maimutarii artistice, pord intregd, uä armati intregi. In weld mar-
d iijjvUi, a sositt i va vuld de predilectiune ce-Iii insocesce, unit feld ne rnultamesci; insi noi wan( a tta dorinth ar- intra intetiä stare de esaltatiane ciudata; frun- sift, care este poema unei natiuni eroice, s'audii
. 'oa Ro)4'aje'. Cre enta darú de pagiii cu ochii ald cirui typd amin- dinte i secreta, acea-a d'a audi »Marsuld !M. tropoitulii cailord, tobele,
desemnurile lui Valerio. Rakociy,» pe care Remerryi ne-Iii eantaseua di- tea lid se acopere desudóre,ochiilui stralucesc, pasurile
te-z fanfarele, scomotuld sabielord, tunurile, tipetele
la care lua parte Mora, ;( riscindii d'a fi indiscrey, ild rugaramd eld miscal arcusiulii cu furia, i, impinsil dejo-
itorilord no- !n repausele conversatiunt culd lui mnsui, facindd se se strimute audito- urletele murintilord, 0, cu tote aces-
originalitaté spirituale, Remenyi a cantatd se iie-ld mai cante.
"f! acestn artittWomil repro- »Ripsodiele nngu- Renlmyi, dupä ce se scusa ca trebue se e- riuld lui cu dinsuld, urméza prin salond Mar- tea, imnul de speranti care persiste i s'afirmi
din 115,4, polonese,» de Chopin, printre suspilluri. Asti vióra a lui Rememyi este
suld lui Rakoczy rebeluld".
resci,» de Liszt, intermit chipd in adeverd mi- secute ntmai pe patru biete córde acésta temi Se terminamii acéstä mica revisti eu catd-va und teribile revolutionarid."
Suptd arcusiulii Eceste melodic atitd de hmosii orchestrata deBerlioz, presinte
i!) $111-1\ WO ',lea rharinlii nunatii.
acertil profunda, la acea selata, relua vióra lui i 'ncepu printe- randuri ce le publidi in Inde pe n di n t a Teribilelerevolutionarid este inBucuresci. Se
ciudate 'ncintatóre ne tememil de elii. Se mergernd ascul-
la pa_ stribafatorii, esottcd pentri noi, natm- unii feld depreludilUvertura plina de scomote Belgica cunoscutuld scriitoriii Louis Ulbach. nu tämd. POW ca acea suflare patriotic:a, aceld a-
Leuld (obiectuld admirárib, in ac-estil
li ;-,entr- ElluardReme- nale pentru dinsuld, de unit efectt neinvmsd. tiäbtisite, de fremetenedeosebite, de lamentatirmi vintii sublime ce vibrd in tota flinta sea, va re-
' 0-;udianid la 13oermanii inhini vage, de vuiete de furtunä, de resunete de arme mentii, este vioristuld Ungard Remenyi. Eld n'a descepta in noi acele simptiminte e, suntii Ott
dinLenan, atit liberi, galopuri de cavaleri. de ciocnete de sabie, fost pin'acum atklit decat in salrme dar deja re-
pre multii adormite. POte ea la acentuld pasio
atatti de fantasci, de sunete de pinteni, de, rostogolirl de care si putatiunea sea este fatutà, i viitoriulg seù con- natii alU patriotismului ungurescd, patriotismult
anului. In
arie rage ca canttrile pap de tote acele scomote dePärtate prevestitore re- eertil va fi unuld din evenimentele rojninescii va bate mai puternicil i, intrunit
adeverd, de la Paganini, nimine n'a dramatisatii
loresci vieta nomada. Ni- voile. Prin acesta invelinäialä amenintatória, 1101 prin yucca cosmopolita a arlii, aceste doue
nai capriciosti, mai reanan- cate-Ta note persistinti Ned a se presimpy tenia sciinta vierel ca acestii patriotd inspiratin la a- pore yoril inveta ca, in toed d'a se sfisia In pt.(
dar d'ea nebunii delbriosa. marstlui, i cauta a esi in fruntea acestei furtu-
p a tri o t d cu intentiune. Gindil se tidied de mane, i
intrunitil cu tituld unui aid treilea, trebue
mavitate, (nth tinerete si de Wise amonie; thipä acestamarstilresunä cu me- Céstä putere, artistii ad sufletuldUungurii prin numele Iibertä,ii, se-si reeunnsei unuld altui.
i Reinenyi este
Ale, earl pard a canturile lodia sa atnigatóriä, cu ritmut sed iresistibile, sulletuld. patriei, i frati, legati print
si rebele. Motivuld galo- toto brele iliutci sele, prin tOte vibratiunile drepturile Aj independinla,
copilaria, ce se leganä ca. In- cu ard(rea sea eroicä aliant'a strinsi, se lupte Rentru cäusa cea ma !
p('za, a(itä sabia, da loviture de pinteni calului corpului sett. (land(' -arc:10111d sal incepe, in dreptatii, a nationalitatn. Orfed imblatujia
:atii de arburi; alle arie pard plingtnY ale tutor rele-
ilesce cäpaIwe prin *urea ce calansce, se aruncà asupra inemiculul dandd giurulsd suplanä fantasmele eis lira sea, fiä ea viora lui fOrnertyi
tutor--fourtilor tinertittitEta blandesca urele ce despartd chine poparets
ieloth s'a apogiaturelord, strigate 'elbatice, dupe acesta se intórce Ckpe,4-- itrO8Crissi1 or, ale Nepturmde lui Chopin., (war carui viitoriii pote I( sdrnhitii prin lupte abs1,4
(ndii cate-u prin tra a reittrtultrtaber4, old se de".pirtkza, pot- e:Vocà, i reinvieza. nedrepte dc egemorlia.
enyi pose& ui cOyele eaului tut se audit resunandtt mai iele asupra HuguenotitorI, l:oncertelc lui Men- ''agt-ft

www.dacoromanica.ro
 ROMANUIN 6 IMIIARTE-

Lkin1106 Sdrohinde in no! suve suvenP1° ce trei esomple

PI
numai de modUlu '" cull'l d'a ye adrosa et Intittplqare
incredi ne leg§ de trecuta, injosiedu-ne lem- actualule regime a
Aoro gu_ nitatea, Iirivimii uimiti ineioretoruie hue- eingrareei revolutionei urmáritù realisarea 11'6 dv" 0'0V veitù a ke inborn;
din 11/23 fevrt- timpe Ill armil sesiedì 11 Fevr
"'an"- Verne eentee eheltuleli rulnatere ei de... tack uncle mormintele perintilore noe aria, relative la bisericknoN e %Tome sa- n'ain miii gfinditil la acesth aface
_.re a aces- Vedfi acuma cri reproduceti as
.nesce 60- 19 pidfiri. stri siintii profanate; cenu0ia lorä sacr eri aci, 056 catastihule stru e lunge Tine Chronicei in Romatinlii de art, c
_cinistratiune. E timpii Ca acéstO neinteléptA, cm. aruncati in vintü, obiectele aderatiuni- el eariate . amil spicuito in i
.1a viib5rfá care d'atipte ei chiare nemorale interpretare nóstre batjocorite, monmantele glorie junsä, 'in eh) d'a- din clisa intämpinaro, de ,ou
,?4aarice- diverse ordine do facto sole oficiale, saves() teeneret,
.....--- A vorbei secularisare de avert monas- na tionale risipite, in mine, ei ornamk- Se abordeme materia special a a_ trebuite de multü a rocue6see d
.1.1 ULU ROMANIEI. tiresd, se incehze. E timpa ea Sta- tele lore cAlcate in picióre. cestore studii. Se cercatimä le Ificiunea lore, Nu I_n4?!.4.1 tI i penes
Propunere. tute se redea facerilora de bine, aN5.. Si apoi Vote aceste feeendu-se pen- eume-va proiectulii de budjete alu".01- ce parieti d'a voi se arro?ditati
de eke In privirea mea ;: ...
Cerceteadu-se in scie0i , 1rile date klorii, vechiula lore capital(' materiale, tru cea mai mare gloril a epocei n6- telora pe anula 1867, roaliséeä, sal neatly vva.lei, mai ales(' cr ecopult.
de fosta Adunare elective p. art' aeor- ineredintate de strebuni ingrijirii bise- stre, in numele mintuiril ei prosperi- aspirä, promite a realisa macarti in le a putatii Ithaa ufidint,',1, nu coid
darea drepturilorö de cetaiteni romeni noel. Bine-cuvinterile acelorii sänte taw. bisericei I" parte, cata de mica parte, angagiamin- te esiste do cAnhii am eicetate d'a
la mai nwle persene, s'a vedute ee nmbre yore implea mai bineledile sta- Faptele ce se petrece in Miniete- tele hiate de Revolutiunea de la "/33 veriii parte directa sitc :fWirecth
unele din loge voturi nu mina" date tulle, de ()urn(' le-a putute implea ne- riulfi Cultelorti, justificA durerósa acésta fevruarie, in facia bisericei. trebile pelitice.
Ort Lama va fi, ar 5 iqi pre
de Adue, 7ea elective ci de adunarea päsät6ria sfateiare a vointei lorú de pe descriere a situatitmei besericei, de Mi- Voma observe acestü proiecte da
almegatiune, u5 recuniSsrere 1141
constitute urrne. Acéstä re'nturnare a averilore tropolitula Primate. Acesta fapte aii budget(' ale Cultelore din urmitórele alegalfuniloril hasardate, ea al
Cerise ;add cA Adunarea consti- clericalt, nu in mAnele a cetore-va ce- indueranita ei inasprite beserica cu fuecte de vedere: politica, legale, e- eurinte ateti" in eitatulii reform.*
tuna die preunA cu guvernuhe con- lugeri, atésta nime n'o cere, ai la puterea civile, pine la preseiiinbare de quitablu et juste, ei in line aconomicie si in chron ica d-v., dach poi oaak'
stituafi [needle Statului atunci. adeverata lone menire, la scoff §-1 &fa edrese de uil violintä neusitatii And IV . tre..
de cânde esista la noi u5 logofetiä bi- Iraqi fi putat(t folosi do acAlstä: t'
Considerinde ca Senatela actual') k scoli, ea prima dintre bine-laceri Probactulii de budget(' aid Culie.oril pe
ocasiune
este resultatil din constituantA ei ce va redeschide Oda generositAtii ro- sericésee ! -. i in adevere ce. era() a- anulii 1867 este elil politicti?
mea de one Intend) alte peen,»
&suite nu póte desbate acte si vo- inAne, pe care vote) mai intro, ea in cele fapte de natura a irita iii a pro- Une budget(' are nu numal interese seólitnidmup-uolii dme valfir

turf ale constituantel timpii trecuti de pietate ei glorie ei voca asemene lupte regretabile. Re- naomentane,individuale de satisficutieele
Propunerna Oa Senatula privesee a- alti nuoi indesträturi ai institutiunii,oril servându-ne a vorbi aiure et detaliú este datorie se urmAréseA ue ideie, se pr,v.rea ; i reforatului in vestiune.0
tenintii d'a face pro anachtai
cele voturi ea legi votate de puterea publice; dui se va fi data asicurarea asupra lore, se eitAma tot* bee WI eeprindO in ataava ureiala viitorului m'am socotitil mat de -Gig
legiuitóre, ei nu rernArie de cete ea doritA de cei ce testézd, cA vointa lore trei din ele : "institutiunilore pentru intretinerea ce- si apt am posiiune se repar
guvernula se le dea cursule ce drep- va fi lege, legea cea mai mare lin a) D. Ministru actuale a nureite E- rora in present(' afectézii sume. Ume d'a ve pun° In
suet da v. injustitia comis de d'o.,
tule see ii dictése. legi, legea 'naintea cereia se inchna gumen-ingruittorii Monastirei Frum6Sa "'In budgeta normale ale Cultelore in Ro- In asceptare cA yeti bine-voe
Gr. Sc. Roseti, Al. Oriscu, Sc. Turnavitu, Vii- Ord, 0i marea 0i netermurita putEre lass'. pre unti laica, contra prescripti- elenia, dupä angagiamentele luate de mien dere aeeete seris6re dim
seseu, C. Cereseanu, Bogdan.
legiuitóre a terei:-- Adunarea! unilore can6nelorti beserieei orientate Beveletiunea din 11/23 fevruarite in cu 'wee de anii aläturatA aci f;
D'ue came data, pine se se plSit române. Revolutiunea de la 11! feb. facia beseria;, si dupe fericita suire u5 schimbare, ye rogil, &mint
nepesia Telegrafica organise tiA case speciale din averilo a stersil din eatastihulii egurnenikrü, pe tronulte terei a M. Sele Principe- se primiti incredintarea el Stet
osehitei
Craiova 13 Ianuariil.
clerului destinate la scoli ei faceri d( pre anticanonicula egumenü laice da la lui Carol, nu pete fi gola de ori ce consideratil.
D.luf Redactore alii (liariulta RomeinuIrt. bine, Guvernule cantle se mai adud Cotroceni, ei era permise acestei re- ideiA politics, de eä0 nb`%..r.:9 me ara'di- '' Acurescl 10 Ianuarifi 1
Asap 12 Oile de clinda am pornita uà cu- 'Wore unele hnbunaitiri matertali pi volutiuni se creeze ei ea une noil e- ()rare neamicA nouei stAri de lucruri
Dome/. mei,
tie cu obiecte pentru anulit noil in priimirea /a monasttri fi biserici. Cele mai multi gumene anticaonieil? D. Dimitrierca 860 nä luerare naivä, suptii pre'zstu d a
coneórtel mete ce ee Mitt acilea, Ong, ast'do¡li Cronies politic5 a Revisiel hp
din aceste inonumente ale gloriei sofe este renduite de actualulii Ministrua- fi economici see ce seine(' et! vorbinde in numeral(' de la 1 fail
n'a priimit'o dupe telegrafit prilmitti momen-
pietAtii strebune, cache in mink de h supra (Adore sfinte de la Frumósa. to- Cu durere cate se mertulime ''' de staroa financia0 a lord ei tal
talil. Vedeti regula posteloril nóstre puelieap
ve m0 apre vtiinta publicului ea Cadoti de uuele n'a remaaii nice piatre pe piatri, sarele Miniateriului manta phne de po- protectulú de budget(' alii Cultelore pe do punctil de plecare cunoscatulh?
anulfi nuoit oi la multe lucrAri de restaurare, in. testerile besericei contra acestui faita, 1867, este sea, uscatil pine la me- feratii nlä d-lui Strut, succesorok
relate*,
DevotatuM d-v. servii. treprinse eu cAti-va ani in urn* MAI §i suntii aceste protesteri une procee duve de ori ce ideiA politick in in- la ministerulù finantelore 1864, eh d.ifi
D. Archimandrescu. Nimicil privirea esereitiulul
neisprfivite cu pierderea materialulut dureroste ce vtitorula ei istoria sere telesula mai sus(' limurite. or fi ,,constatatù cii cheltaelile *
adunatO ¡ei a eiduriloril descoperite face nu revolutiunei de la '1/23 foie, in vedere cu angagiamintele revoluti- u fostä, cam(' le a aretatiit
Ruine §i nedreptate 1 Budgetulú Cul- ei barbatilore earn ale incredintatte jit- unei de la 11/23 fevruarie efitre tire; tule ministru de 85,637,264 lit,'
Iludgetu1u proieetatu pentru
Culte pe 1862. tolorfil dupe cume era aleetuite de re- tíficarea, la emeni interesati póte to;- nimicú care se spite torei ortodocse 1,, de alt sumh Indoith__:, U9363,61410
girnele trecute abia lese monachilorie mai d'a o areta condamnabile ei nae romine, cate amerce ingrijire, protec- Acdstii citatiune este cu total(' I
e de la monastiri, cu ce se nu móri de ustificabile. tiune aflá beserica strebuni in ptósa esactil. Enormitatea care mi sP4*
Revolutiunea de la "/23 Februarie a feriae. Sunt monastiri Orono li se deedea b) S'a provoette de actualulú mi- animi a Domnului Romenilore ! Ni- bile nci., eN d
nu numai 0 n'am comikthr?
Strat n'n acrisu-o in
in privinta biserieei nationale. In me-
. _ .
_ --i....41-wicr- au- flame-11,4y tee istru tereupta 'eriu-comfea- de comp,- filler( in line care se spuli'tooineni-c'»:--&-e
di de monache! Prin noule tridgetil tinta intro Minister(); 0i Mitropolitula loll' ori undo fie et, ca Biserica lore ratulii sea. Acestii referatA, ap
segiula de deschidere Constituantee con-
alä Ministeriului de Culte se ridice suma Primate in privinta personalelui Sino- tinuä a fi vechiulte altarü, vechtula scute avuth unii carastera oliciani, (.6(
regimele de la '143 Februarite a des-
aprobatte §i condamnate in termeni a-
acésta la unil lea» &dui Eparhiale. D. Ministru a wade ale unitatei de limbe ei nationalitate I vernulii, din care Wee parte d. ,

H. una, Primatule alta.... De aci adre- la desavuath ?n Monitorii ea o

plaudati de Romenia intrége, situatiunea Co .'0 Dioutft ein4 aeume in ve- se werai gi De este uö ideiö in proiectula de apocrife, in chtfi nu sciA dach d
ce vechiulte regime, regimele inlocutte, dere cu acéste programe, carele, alai in urmA.... Dare se budgete pe 1867, este acea care trans- sa voiesce alti mat miiritinA age
din nu anticipämä !
Douse bisericei nóstre strebune, fie in puntule de vedere ale bisericei, juse pill prin cifrele lui ei care dice: de totule sae in parte. Ort riumb
c) S'a destituitù din slujbct bisericei oche lumei
respectule dogrnatiefe fie in ode me- tifice ei elü eu mare succesii Revu- Metropoliet din,lasi mai dear" se esiste um- eh nil primesch astä (lei ea ant
ter/ale. pe una Archidiacenü, bra vechilora biserici ei monastire, pine c5 si voie respundo cronicof fiindh
lutiunea de la '1/23 Fevruarie ? are ca se fie cerute acésta luendu' le drepte tecstil Jpretuir
Ne eredeme datori, and(' e vorba Ministrule din urme, ei anume d-nu la slujlet bisericei, a aceluia,opdreirecitdrei cânde von) putè se le radii din bud- séle, 'a urnatii apol agia :
d'a cerceta proiecte de legi §i de bud- C. A. Rosetti, a presintatú getil cu desevireire I"... De este o ideA Clinda se constate in registre
cumil se capulu see firesce, Mitropolitulie Ce ei de se [Ate numi ideiii,
gete, ale stArti de fagie, in respectula scie Camerei una proiecte este irnpie- ,,serniue fapte, co nume se di n
de lege pen- tea intemplate? Mitropolitule
bisericei, ne credernú datori se pu- tru satisfacerea
canontai a bisericei, tat(' Oicêndil 05 D. Ministru
a protes- tatea cea mai profunda." Se se mire cifitoraltif, si chndii hull sua)
nenati in fruntea studiilore nóstre acea citfi se atinge de alegerile nu da pot- daril cine-va OA Anima nestria nu mai Nil manipulati de Ingrijitorii
Mitropoli- capu ei niei pete ale lua . . . Archi- e capace la re capete eFlo propriotarul:,
cAtrA natiune supscrisli de bier- tilorti etc. ti de compunerea, se coprinde rie ideie gene-
bate neuei ken de lucruri; in ade- tele etc. ale Sinodului generate. )atribu- diaconule eel continua slujba in bise- rase, mere, senta! Dog( obicinuitii same de in iiii,
A- tied cu tete ordinile (Hut Se se mire eine-va la oritica actelorfi mole po ot.',/,
veril regimele de la 11/23 Februariii ur- cesta proiectii stö si asti-di, Miniateu, a societatea -Rästrii pe We ditia se me simpte in pace cu conscii.ee
mézA a-ei plAti aci polite prin legile in cartónele Aduntirii. paremi-se, care mai in urme se multerni cu ceea afundä in ceeapiiene, spre peire !... me crede limit (Wore, in (Neste.
ei budgetele ce necesariaminte are de ce era in puterea sea chrecte, ea nee prejurare, d'a restabili fackle,
Ce s'a mai Bunt(' alta? (Va urnnita) N. k. U.
La plötirea lefc" acelui slujbas0 besericesci
a face pentru biserice.
Ète-o:
une am) va suna peste cete-va dile d) S'a tratate, cum(' prose bucures- D. L Steege
--Nter-- ---- putine, de u5 cam(' dat5 in acole p
to co facA obiectulti nedreptolut
de la "/23 Fevruarie, §i tine ane aprepe tied' a aretatü, ne trimite un>kIlintP'" ..,
montane a cbronicei. Si Hindi" 0 a
Guvernule de la '1/23 Fevnnr'fi a de guverneminte ale pe unii biete sterol) articlu din Revias &mina, din
revolutiunei, adicti betrâne, isgunitä din chile' dust' de ung.-4i cate-va care arik: .,,,, ,.,; ; Anima s'a eroduse inteunii 4iarä
Acute din acéstä trista perspeciivil ce d'acele, cari prin natura originei ce'§i fa- pasagie. Pubik
respunsù filrä 'Id eomenta, pentru -- 1 -Citfi instil de devisii adeverubT li ei
regimele trecuta läsä bisericei Romene, merget, stinta datóre lortl, cuse cu munca sea. ca I ,,;,,,,,c, ,.
¡wen. Rperii cro, ei fere se in. oce
qi consolarea d-luI S':ege se
una din primele sele preocupAri. Pro- de trei, de elece ori a merge de douo e) S'a fecute din Episcopu abia ce- nisce discutiuni car"
nu lia Mlia. 't 4 P"
intelgemli ert-I dispacil V (im " gee reget, directia tievistei va bi 1
iectula de lege pentru a inapoia bi- mai tlipede do ate va ea nisce capi de devisiune a unui aduee aminte numal d-lui Steege cal nol ila ..'"" 1VOi ,
in numeral(' eel(' ma-A,
guvernAmintele cele din timpii ordinari, terati deprinqi cu cl. unil felii de 1

sericei marea sa misiune divine ei ro- Ministerie, tratându'i in budjetula pe a- ca pnn urmare imputarea ee se fie' mauipulArI 1 proW,i4,, limoinarea do facia,
merle e deja pe biuroulii on. Cameri; ea se nu diceme normaii. Ce s'a mai nulii ".866 mai pe jusù de câti" a- qi lionanului ea manipul4dA onórea 4-Itiltianileril qi &pi:4e: le MAO 1' t1 17 r ot:cei s'ar fi pututa sil
acute alta docile presentarea proiec- cesti fenctionari if o meritilmil. Ea s':ir putZ adresa ti d. ,lstunALI d'a LLti, si pe !nine .1
remAne sarcina cea mare d'a reda de- laici ! ma" en dreptii
finitive bisericei romane rolule eivili-
tului de loge ale domnului Ministru f) S'a protegiatu instructiunea ele- ómeniloril celoril alai :Jew' d'a ,.v4o acdstil F+itOimpi,lato di
;
Rosetti? onorabill qi cari ail trimikf,
satora i nationale ce mini romána, cu gia ze10, cä, (le e- cä, canosi: 'liana eh principal?' datorit
fivUtrl §i care Stint(' vre dece dile abia de candle semplu, primula seminerio alie tene, Se- barbati ca D. AI Golescu, . N,
i se cuvine a-le pestra. Cioarlan 11 al. until cronica " -4' .-.d'a fi le ee info
in sinulil Senatulue capule supreme minariula de la Socola '_..'
Tot() Carnerei rornäne este läsatä
alä bisericei romene, Mitropolitule nu s'a &schist) Bacuresci, 4 I.litm.iii 1867. mete, ar fi voiti; se elm4 '' "
misiunea, d'u5 petrivä mare 0i siintä, Pri- de câtil in Decembre! bna semes- Munului liedadore Wiz. Oiariului" Romeinulrt. mentelecotiel care s,intn \'.." tk.i.4
.
maw, a traseta inaintea
,

d'a impeca urnbrele mihnite ale atitore Orel, tristule, tru scolastica de la Decembre la la- nult4igicii, i fiinda 05 d-uu Str,
negrula tabloù ale situatiunei btse- nuariii l Doinrudii mert,
.

oombhtindii In referatulä FO3ii

subhmi dAnaitori ei inzestrAtori ai bi- . . . Amnia(' legea cere se se
ricel ei. face esemene sernestrali I ! In luna linuorie anulut incotatii, prev,: 1
sericei. tie rea interpretare de Iatoria in- vor- derea inea in privirea esertiliuiä 1'14
dare UA tecere adince invelue totulei.... chiderei Seminariului Hilda in cronica ReMster Duntird de fi -
regirnele trecutii, a vorbei secularísare, din VAceresci, din se razeroli Po unii Ph'"''''.4 a es!)ack"
nu numa a sfi§iatil, feel infiorare, Altarulä e päräsitti, monuments:31e sacre causa tutunului aeolo depusie nantele ¡ere!, all citatii,
tes- eate po- norn prevederi enunciat
tamentele, cuvintulä ultima 0i säutü alú despoiate, cache in derepenare, preote sibile, cum(' s'a vadutü, nu retinal ina-
espuneroa de motive ha
celorû ce murirá, daró mne a dese- sei sante nevoiti a eei din calea rni- inte de 11/23 fevruarie.
asupra ardonan¡arilora es
cate, priu acéstA fapte, din uima ro- siunal lore, se desbata in preocupAri g). Corule vocale AO Catedralel din
nisce .asortiuui deja dest
mAne, avntulä santä d'alte date pen- sträine caracterului lore, altii s'ate ri- laei, corule cele Mai bum) din 05 din faimosulfi
referatil
tru facen de bine. Färä a deprinde sipitfi pierelênde speranta unue viitorifi ei cele mai vechie, s'a suprimate de
(nai ¡eaten) pe Romani se consacre tea' bunt), ei pueinule numera ce se actualule Ministru, tote d-lui Strat ei, (la gi ace
entree inai gisisce spre pediee et gAsenh deja desmintite pr
erea tie in trecutti ar fi datu-o bi- refugiata IMO mânele a- lauda sfintei nóstre beserici
cestui We're, creitine finieve depase po heir,
eilore, pentru fepte mnue, legea alte (lag asia de prosper!), ortodocse L
cerfesce cu durere
panea de Mid d-v. le-a¡I mal eflagorat
larisare, ree intelésk a dise lit.
go.- eke / " lIntr'uail mod(' *WU do r
Dare era vorba se aducermi doue- gresivu, In cat4
Ill'aum

www.dacoromanica.ro
3
 RONATMLE! e 1A 'Me Mr. 19
ill11111=1111111.........oc2V.171

adeoga ue a treia par- .!tr,:.-4.1, prin urmar, t, fr, pie-y(434W Ua presumpt,one de venituoi ei de chel- Ac.,st(; locn este nepopulat6, si pe Dorttorii dar d'e lua cu chirie are-
te din sumä ce co - de mine eu 85 miliene, enter' o orate toieil eu se póte asemena eu acele face densula nu se ran vre o maga&e sae Mete prevelit sunte invitati se viela
prindü, &Ate adice se cronies, ce numai ce ceva peste 10 te tositive, implinito, care se trace In vre o alt.1 Inciipere in care moor- Primärib in (bun aretatá mai sushi , la
pete prevede, dupe miliene. Acdstrai diferinte intro roe conlieele si eentre a carora neesacti- ciantil ce imperte sae esperte reerhri 12 ore de dimtnete , sere a se face
analogiä, ch se va mat feesarea mea f-aletale fteelinite, desi Lett numai, se pete invinoveti negu- se albe uncle a le ,idepeeti, aceeaece ticitatiunea si adjudicatiunea dupe o-
e- i

pute ordonanta in tri-
mestrule din time a-
supra esere. 1864,
edict] . .
Resulte, c cheltu-
e)ia(a probabile a anne
lei 1864 ar fi de lei 114,133,032 37 de ordonantare, cifra ordonanterilore tisfeere i se p6te core Andre, avendira ratele comerciale aril lua o desvoltare Paratieree,
Prin urniare, see-
eindfi din veniturile
normal° ale anului
,1864, care smite e-
recluse la proportienea de 716, cruide cieerule despre care Chroniea Reviater provece o Insemnate piedica et page_ q.:IiildUi.dla.
cronica i a date acea enorine de 112, Inteee ce name i se de and(' se con- bee nu numal comerciului teret pin lee. 40. 1867, lanuariii . 3.
nu mi se 'Ate inse impute; cAci In gee in t-egistrele 9éle faptele gresite. nesigurane-1 ei strieecienea. merfurilorfi
28,5,5,758 9 eliva eändii am eeitti din ministerite la The se-mi de voie eutorele Chi-0- In timpur! ploiese, dare ei tesauruiel La 1'7 die curenta Rigel lanuarii e-
20 Iannarie t86.5, edict, eu 6 lent ei Feat d'a-le Intrebe, la rendulti mob, 'Niblick prin pierdorea impositteui va.. st(- a se line licitatia tn sale s»dinte-
10 (lile Inaintea inchoierel termenului ce iume se de chronicarului ei ce sa- male ce are trebui se lea crainde ope- lore Consilitant Menicipale pentra re-
si inOintarea din rive-) a o-
efectuate asupra esercitiulai 1864 era midece d'a cunesce adeverulii, dena- mat Intinse. bieetelorú mat jest semnate ce nienéze,
numat de 132 miliene (conforme lemu- wee factele si manipulizei astiie felt] Aceste considerante. D-lorú deputati 36 fakir in ease de ure meal inunda-
r i r e i autentice ce pestrezil de la comp- oneen concetätenilore ? precumii ei cererea fficute de mat mul
tabilitete generale). Am lesatò dare frimitl, domnii awl, espresiunea dis- comereianti din partea loculei d'a li 1 i ° DI;o rei ;doe:: It da l'ea lain' g;)agpiliat el ea. e xp u s a o -

valnete In budgetulti dupe mine ue latitudine destulti de ma- tinet mete coneideratiunt se vinde statornice 'ocurl pentru de- peratione conform(' deviselui date de
de la 11 lulie ce lei 150470,087 re Vine la troplinirea sumel de 150 L Steege. direr) de case ei magaeii pc pretti fic- d-in Architeete se vie la Primerili iu
Citata cheltuiale miliene preve4ute de mine pentru e- -- 7.-- -
sate de 20 galbeni locoed, kiii silitii pe aretata cp la 12 ore, pregetiti de ge-
probabilä a an, 1864, sercitiule intregie Ne erede cil cro- guvernü a (labor, aleturatule preieete ranee eekbili peatru ooneurente.
ALBINA DI RHONA. P. Primar, C. Lapatg .
adice . . . . . 114a83,032 37 nice me va face responsabilii de iatin- de lege pentra fondarea eeestui erase
NO. 53, 1867 I'll-more 3.
Mal remene, pen- derea ce e putute Ina ordonantarile te cate-va dile acéstä artista danté- sub denumire de (maple let CAROLU
tru acoperirea ordo In urma retragerei mole, mat ',does() za le scena TeatrulUI romrmil de supta etene ewe a, plintate in Romeeta di- i . Plate de reparati.

Ilnanterilore eventua- in facia ante budgetii h: v area in- dirctiunea d-lui. Dimitriade, c'unü su- nastia easi de liebenzolre. 52 Pluto de reie.rate peindele grille
le ee s'are mat ivi toereire, o Mai rope", n'em partici- cOsj pe fia.-care di crescInte. CMe a M('ntemetele .),--cliectii (hit, oink o - (brine de bruit") din mine conforme
pate de fete, li eende n'a real state In eeelitu-0 in ((leue senile ei lee palme,0 in deliberat e domnie ceiore veehi, seendurt de dueiemee si
One la inchirlerea e- pituta apretia talentula si gratia, e--
sercitiulie (peste ce- putinta Wa d'a iiireari In vre unii triode a n':/::: ;;ÓI:trs:PunP de "Inch" preem: ceie, pirene etc.
pentru restringeree de nisce alocetieni legaite ei meiestria iei. Terancuta, fa- Mirestre Fitianeelore l', Mavrogheni. 217 Ca-Allele d r reparate puindele
le efeetuate pent le ciacu soldatula invasiunil straine
30 Sept. 1864 ei ()e- de cheltuieli co so orrAi la 304 meie, fertile trebeineioet sl otelite.
ne, intrecendii cu 53 miliéne -cifra
uni banatiant care mersese In Francia PROPUNERE. 54 Ravel' de foil's de I-operate.
lite p,eveeute pentru ye-
eu armata austriack ea scie a evita
ultimulb trimestru al niturilore. Destule erat intoranduemè Coosiderende ce love care no per, 8 Topere se li se pue cede din
15 britalitatile soldatulift, prin desrasiu-
acestut ape), tine rest in tdrá dupe punerea In lecrarea bud- &tore eeteteni ori care ere fi cu- nuon .
ralea unuI sirü de cocheterie, de res- "dim
51 de lei .
. . . 36,387,054 3 aetului de la 11 Ititie, m'am silith cete ferieri, earl fartneee pe soldatulilitiva- neecintele lore teoretice sae practice, 3 Ramie! se li se pee cede de lemne.
In facia discretiunei ee a pro- am mat Mime) parte din guveraii, d'a sieniI casi pe auditoria. Diintuitória, de a pled") (le procuratori ai perso- din35(woe. Lopeti de lemne ' se se infiinteze
bate guvernele in intrebuintarea cre- margini ordenentärule doeede este in- In dCaprichio» danta spaniola, si'n nelere de a verorii iecredere s'arie bu-
ditelore alocate prin budgetulti de la ferioritatea reletive a caret lore le e- Marszawiana,» ea scie a se folosi de cura de efitti numai advocatilerii re Pentro compieee4rea tablelorii de no-
11 Iulie, e greii de admise, ce acéste poca retragi,rei mole; &evade tiara suntu tele resursele artil coregrafice, a Irwin- diplome si reennoseuti de gevernii, eon- me e el atura etrade I ore si de numero-
latitudine de 36 miliene se nu ajuneei 46 miliene eredite anelate Isere ei- ee bte greateetile lei, ei a rapi publi- seine unit privilegifi. tatia easelore din Capitale dupe mo-
a acoperi tete ordonanteiele ce s'ar mai suite budgetii, co ne erate socotelile cult sea. Considerende ce a nu so läsa so - delulil celore In einte aseente pe ca-
face pine la Inchiderer osercitielei en- supuse Camerei si publicate In Mone Darninica viitória, d-ra Albina di cietMei dreptule de a-el numi pe pre- lea Megosóie, fiindli trebeinte e se mat
curentia etc. tore; dovade, in fine, este qi budge- Rhola va juca Inteuri nouä bucatti, eureteril set in eare aril aeon depline face ei WO 630 table de nomencla-
.

ture ei 3800 de nom,rotatie, sub-scri -

Ante mat adaose in urme : ,,Pe cete tell] anelei 1865, in care am recluse Un, Tata in incureaturn Ne fa- ineredere este a o pune sub tutele. 503 publiee spre .ceneSeinet tuturerii
15
timpe buna chibsuire s] economie, si cheltuielile de 42 wilióne in compare- cem0 ua placere a anunta acésta scire Considerende eti e restrAnge drop- ee le 2 del vraiterea lee] Marti() se va
cluiare o 6re-care resistente in con- tie cu acele alocate in budgetule de si a trage atentiunea asupra progra- WU de a pled() reline"' in mätnele unnI tine lieitetiurte In sale Ospelului Co-
tra nerebdiiterelore nestre dorinte de la 11 lute. Pete adeoga, basen- met acelel represintatiuln. nume"ii do pers6ne, acésta nu numal munale.
ameliorert, verb preside la administra- deeme drest pe lemeririle primite de di constitue untie monopole, dare ewe Prin ermare doritoiet (Pe se Inset--
chin w-i tlis3 kierfr.e , dupe conditiile
rea veniturilorti publice, %tome putea la comptabilitatea generate, ce nice Proiecte §i. propuneri presintate Aduarii ee de societatea le diseretiunee aces-
respecteve se vrairt le Primerie in mom-
tote deuna acoperi trebuiutele nor- cende a scrisii d, Strat referatule see PROIECTU DE LEGE tut numere de persene privilegraate. Veneta trai po la emieel pregetilueti*
male ale Statulul eu resursele sale ei nice ehiarii cende s'e retrase ei dom- Pentru fondaroa wail ora§il pe pruprietatea Pecan( aceste consideraote seb-sem- prrei:4111i;desppliriniiraeaselergaicneitelliocri-ti
normale, resell/rind].) espedientulti nia sea din directia finantelore teret., Statelier, numith Tatar Bunar, din districtulii natii prat:mew) ca legen advocatilore tr:ite
Belgrade.
prumuterilore, saú deogirea impo- la lunita ordonanterile pentre 1864 nu Art. I. Po proerietatea Statulut nu- pe We impiedeed legelule exersicie form-
sitelorii, numat pentr3 necesiteti es- se urcasere ence la eifra de 150 milie- ale libertetri eetetenilorti, se se modi- r. Primare C. Lapaly.
ne presumate in espunerea R1011 de mo- mite Tatar Boner., din districtele Bol- No. 68, 1867 bannarie 3.
traordinare, urgente. nerecusabile.e. fice aste-fele Ifisfindu-se libertatea vote
grade, se va fonda an0 orate; liherii
Din cele ce precede resulte pine la tive. Este darn de 00' imposibilitatea sub denumirea de ()revile CAROLII. ciirui cetgtdnii de aei alego pe advo-
evidinta: ca, deja la 31 Mertiii, epoca referate- (meet" see vecheulii in ori care per- vaLa 10 din viiterea June lanutie, Ee
tine iieitateme In localule Prime-
Art. II. Gevernule este autorisate a
1). Ce cifra de 85,437,274 lei, pe lui d-lui Strat, ordonanterile in ees- deosebi pe Meta proprietate o intin- sent" ore even Incredere flirt( restric- riot, pentru adecerea si platarea In Ci-
care cronica Revisteil ;ay nu d. Strat, tiune se Ii foste de 169 milióne, come dere de 300 pogene, ei a vinde lo tiunea se vede Pein loge() nellnitA mitirele erbati Veda ea tete cele ne-
7:4.'l

o arate ca preveclute Ie mine pentru le arate domnia sea; ele ajunsii

curi In largime de 12 seinjini tote si a advocatilorti,
cesare a unui numere de .90 plopt de
Intregulii esercitiii 1E361, se refere nu- la aceste Ineltime niel mäeare la in-
fixate de 20 gal-
(Subserieit.) Sevoiii, N. B. Locustenu. Cavada si 110 ulmt, avênde inMtimea
20 lunge et] prep
maI la cele Antel noue lute ale teisu- chiderea esercitiuleii cndö, dupe came bent fie-eare loce, si respunei (-k tee Anton Pericel, Costandaehe, C. P. Vre- de dole si jemetate stinjint ei grosi-
men de la 3 5 eentimetre conform()
lai esereititi, i aci trebui se amintese am ITN:lute-el s'ae ficsate definitive la data ell eererea de eumperetere. biome; D. Genesee, C. Mihfiesee, C. devisehe Ute de d. Leyras Horticul-
cä regulile comptabilititil prolungesce 160 miliene. Ererea d-lut Strat., in a- Art. III. Mai mnainte de alienarea to- Hristesee, Hasnaeti, Al. Siblene. torulii, sub-serisele publice ease( spre
esercitiele unui anii, ta eátü privesce ceste privinte, a fostü cu atete mat re- renelorti, se va precede la elaborarea PROPUNERE. cueoseinta t,utulore ea doritorii d'a se
ordonanterile, pine la 31 tulle anului gretabilä e'a date nascere la ingrijit6- plantlike oraeulut, prin care se va re- insercina cu acéstä Intreprindere , se
rea preelicere a domniel séle cä eser- Considerrinde eh' institute) portärei- se presinte la Primerie In aretata 41
ermetore, ceea ce se vede ce cronica locurilorü, formarea lore care a baste Infiintate spre a In- pe la amiadi penteu coneurentä.
a uitatü ; eitiulti 1864 s'ar solda on en(' dificitfi gula impärtirea
pietelorit si a stredeenti dupe une mode taxele cele peste p. Primarü, C Lapaty.
2). Ca prevederea mea, contestate de de 28 miliene, preeicere, despre care regulate. Terenulti trebuinciose peatre lesni justitia, prin No. 1028. 4866 Decombre 21.
d. Strat ei trunchiate de cronich, a fost sunte ferice d'a putt, afirma astral -ei
mesure grele ce iea acelora earl' ati
aceste done din time, va fi coprinse procese este o piedecral justitiei, In ate
cà resersele anului 1864, evaluate In Intemplarea n'a realisatu-o de felii. In numerulii pogenelore afeetate. La 10 din viiterea tune lanuariii se
ajunsil ea emenif eel ne avuti se nu va pee ecitatiuue in sala Ospelulul
budgetulii de la 11 lulie la 150,570,000 Oct, deli rosette din eitatele so- Plante') va fi styes() aprobrairi con- Ina] pete reelanla dreptate, si tate so-
lei, von) ajuege pentru acoperirea tu- coteli ce raneaserile relative la esercitiulii Melistri. Comunal printru constructiunea Imprej-
1864 s'aii märginitti Io 148,881,471 lei, Art. IV. Viederea locurilore ei sub- cietatea se nu mg pótuí crainta proce- rouireI unui loot, liberil ale Comunel
telore ordonanterilore acelul ani, ei
3). Ce n'em datii cuvintelore mAe cende ordonanterile respective ari fostie, scrierea actelere, se va opera de Mi- sele cele mid care acelea smite si situate pe strati)) Spirea.
eel() mai numerese. Doritoril d'a se insereina cu eisa
caracterule certitudinee ce numai acel precumfi s'ati aretate de 160,937,661 nisterulti Financeleri. lucrare dupe devisee"' date de d. Ar-
a probabilitetii, a until presumptiunl ; lei, ei era, prin urmare, a release une Mieistru Financelork P. Mavrogheni. Sub-semnatil propuneMii a se des-
chitectii ale Comune, (tore veni la Pd.
ce acésta presumptiune, mdul, am nereense de 12,056,391 lei pentru 1864:
fiinta acestä itistitutiune jicnitere inte- märie io mentionata 4i pregetiti et] aa-
EePUNERL DE MOTIVE. resolore intregil societatil care a de- rantie in reguei spre a so face !kite-
basatu o pe anologia ei am subordi- inse aceste neajunse se gesesce eu pri-
Asupra proiectuldi de lege pentru fondarea unui venitii o adeverate plagsn priri implinirea leginitorilore
natu-o discretiunei ministrilorti intru sosinte aceperitti Cu remesitele in se- (wag' de proprietatea Statuini numita TA-
ordonantarea cheltaolelore covereitere me de 17,510,623 lei, tote relative la
ale budgetului de la 11 lulie, la In- esereitiule in cestiwie, Aretatehe ne-
TAR BUNAR.

viciulìl Statulue n'em foste teeth nice s'ar incase din aceste remäsite, newel nia pertea Basarabielrelneorporatrat, este miresee.
parte. done We' din trei i aeia flindìi, suntti punetele Tatar Bunar, 1040.1'1 pe
D. Genesee, L Petracu, C. P. Vre- forme,
dintre cole teat princ.pale pane- biesce, A. Purieele, Berlin Isvoranu,
tocmirea ceruia, field(' absent() in ser- ajunse se va aeoperi dart], chime] de teri fie treeetere din Rusia In Rome- Sovoiti, N. B Locusteanu, M. Vladi-
No.
p. Primare, L. Lapaty.
-
14024 1866 Decombre 21.
DeclaraVuui de ca'sátoric acute inaintea oficie-
rule 9tfira civile din circornpscriptia a II, Co-
Mire Galbviiii, de la 26 pinii la 3 qa.le trecutel
Se vedeme acumii One la co puncte fundatii a eliee ce esercitialii 1864 n' a proprietatee Statute) ei care vine fata PARTEA COMUNALE. luta Decembrifi.
s'a realisatii prevederea mea. Lucre In fate cu eralulii co Perta acelas1 nunie D Stefan Diniitresen ortod. de
PRIMARIA COMUNEI BUCURESCI.
e 'Isere astä-4I ; tótä Indoifiale a dis- Eveneinentule a conlirmate prevede- remase pe teritoreile imperiului Re- ant 25. ,,:ervitwii din subur. Ceimata
La 29, Decemvriii treoute, cendii a strada Forturea fiiulti d-lui Dim. Ma-
perute, eeci soeotelile anului 1864, de v"' wen; le: de aci niel ue Met, eu ocasia delimitärel feeute in ur-
care e cestiune aci, Inchoate de n -ete ciel r- eae foste otarite eiva de lieilatiene pen- rine en si alb d-ei Stan() decedatt
fi putute in- ma tractatelel din 30 Nellie anulii 1856,
ministerulii finantelorii si s'aii muse s o ei m'ain tru inchirierea preväliilore comunet de en d-ra Nicotine Joe ortod de ani 20,
negreeite in alte incheiatii la Parise.
Cameret la 11 Decembre anulut lace- revirt. Dore tie cróre, comise CUI bu- Importenta acestet loc d-lorii de-
bruterie ce N- le 50 ei 51 din pieta servitere din eleiatii suburb. filch a
tate, publicendu-se ei In Monitorule de Il credinte, nu s'a mal imputate ni- Watt, cote provocata chime' prin si-- S eta Vineri, po !impel(' de la 23 A- e-liti ten dulgbera si a d- el Tita lea,
e decedati,
la 5 lanuarie curentie T-euI ea ue crime neremisibilä. Ore tuatia sea, care vine in apropiere eu prilifi viitorii 1867 pane la 26, 2, D. Danillñ VIad era de are 2S ,
Se scie dare astä-ei , cä tete ordo- alectele ei predictiunilo d-lui autore Dunerea ei depertare de porturile Merl 1868, In comptule aver& decedatului cerutalie din sab. Dichiu, strada Fe-
nanterile fficute In socotéla esercitiu- I 'eronicei, pine et ecele ale Calendari- Negri, slujincle ca pence" de impor- Matache Ploteseu , brutaeule , fostule rarele1 No. 12, veduve, fiiù ale d-Ini
lui 1864, edict pene la 31 lent; 1865; lore ce imprint/1, nepresentende- nici unti do- Vtera George se a d-ei Stana , dece-
realisate ele tete tatie si esportatie In Oriente a tuturore riteru [metre inchirierea lore date d- ra L uxs,ndrA Stan , ort. de
5Q merginescii la cifra do 160,937,861 eeldepline Si dace nu see. realisatu, cerealelerti si unel insemnate perei de ria a oterite ea acéste licitatiene se ant 20, din suburb. strada Teilore
le] Si fiindü eli oresumutin men 8 feet eibee se-le restignesce ace.) cari, cre- manuffocturii vacire!e provincil ale se tia tn tea de 20 lannaritt eui-ent, foea a d-lut St in George, decedatei
''re.,ti4 deceptiunt ?.. Imperiehe Reetet. 1867, la anealit Ja ospelulte comunalel ei d-ei Sands Stan.

www.dacoromanica.ro
 ROMANULU IANUARIU.

ANUNCIU. AFACERE
nE ARtSNDATU. Tel. din districtuld 1401A SARATA .411 OGRAPILE din judo- vie .VINZARR Boat vil la Diffilliani,
face eunoseuta in ItT Nobilia i onor. Pu-
R, Vb.., Oa. Glovaciosu mte do friend.: pe if. Old Baled pla. Sirall nenumirate is- f uss
Ole la Sedeni, 'Noted) urra eie la De.,,,
ineepere chided de asap Tire de plicate pe dense, me di in arendi de la enl 1001 in 13neuresei, (Maluda. Preeopelii
blicd ed la To.rnld eelil Mare in foareill se afla
*peed unl porftell mere M frumosd, elf Mdriel
pict BUNA SI LESNE
americand, fundsorti patentatu
te.mead de patru an1
numlta motile ail! in intindere de 5,000 po- St. Ghoorghe viitorid. Deritora se potd inlelege on! ken task le Tor. Migureli. Deriterit
re,
multoill gibe din care 2,000 pogine de al ilturd, 200po- Ceu.413,,irent.ners 0010.es...do se emit adren sorrull d.lui Costae. d.lar
*le Domnitorului Carold I, augrivitil M errata Gp. ernerniute din Europa, *met, utuni nail A- gene finete resin iota. ariturit de tem. de Slitiniun, Nit 113 la ealea Mogoseriel,
Nr. 9. doplo
arrev.o dp d-ra Li. Gavala, care s'a pusil la I g.til eirru Imes. umnopoluld esclusiver pentru grin cold mal bunii, 300 pogine pc searna go- imputernieinl din part. In, NB. Su priimestr
loterie in mane. 500 ale I icoss. numeru. vin4ares indeinelord iel de anti (recompesate deja peietilil si ea arenda pe and de 800 galben. FIE ARENDATU de la St. Oheorgho viitorii,
Dontorai de a . inseri le aedetA Intone .081 Pen IS do medalar Doritorti co peen mire. la mosta C.v.,. dare - motifs mea Smeenti din districildil Bused a-
rugati a bMe.voi se so ad..* d. G. Gerald A la Represent...trill Getter-aid ald
care se gases. totird'auna la teat. in aerie de disci ca. in poe de la Iil pint( la 3 ore din jud. Vissea ea la Oteluld Patric No. I: de Idea wipe la 700 pogine lucriitlro. A se
dreda la Ppooznol.,sictioOlis dim. E.
repreeentatie érd ortretuld se pite veden in ride dope pini k 10 lannarie. Peduld Mogosei la orele 8 pi. la 11 dimindla. Nr.8
fresh. U 14 I I Nr 29 Irfente bijoacoil efeinb de aintlares
d PccaLU-strarb.Sfinlitort Voivedl vie-it-vie de
serile de spectacold de la orele I dn. 0 pi. la 48 1id etagid. Inutili de a se presen Cfesen. e a
inehiderea teatrulut pffiduri dioponibile. Nr. 7 d-lui Voile ilcanu. Nr. Inaas

A ESITIT SIIII TIPARI1 Si AFLA DE VINI)ARE LA LIBRLFDELE SOCECLI DANIELOPOLU

CALENDARIU PE ANU 1867 ARITMETICA RATIONATA

Edlitlune portativa; Preti aaaaa
de 230 pagine; Prethals ',,,,z1;anz. Volume In (4
D
Aeodii ealendarif
I*0.A.-LNIT-T PFLOPSCIP...M
sturIM seiinlificc eeprinde. pe lingd d.ele obienuite ale fil-eiral ealersdarie ad *scrim a t
T.T14-1VMILSIT.A.TE
Autorate Onsilralit auperiord
IITBT.TGT_TRESCI
Ins.acliener wilt. peetre marl! el100100i 8le Gilrmasielore ete.
tutord fenornenilord ceresci calculate pentru Ore mistral si mai mu* article peperarie aanpra Astronomlei. Materiile coml. in programele oficiall pentru semostruld alir Odea de starlid, suntd baton. en multe desvoltarl.
Amer calendar-id se pile core si /a Administration. rominii. Pent= dietriete,a se afire. le D. Some, Megosiii Nr. 7.
AVIS IMPORTANTIL
La 21 lanuarie our-told ere yin. la Trill. tilO
GARDA NATIONALE. !lined see. Mears Dergele din Teleonn.,
partert riposatolui Beriudel. MAGASINUDEPIANURI
UNIFORME GATA COMPLETE ,
AcIsti parte de monie eerie vecion
Mesta Teencli Ddal
magi en
Calenderoglu Are.- A LISCHKAwo. is.
LA MAGA t.T Nr. 17, STR AT A I.APSC A N Wiled de caliGten band. Contine 7,500 pqnc,
rimase nnmal pe adraa proprierdOl. Obligounl
saa.c...n3o..A.
Anal .6. a Freemanllo od antil priimitil unfi turii tranopodd de Pianos si pieninos din d-
Doritoril pot! giai told de-mta naomeni milker., ealilatea era mai bung et, min nurnal de rurale pule 4eee mii galbeni. Pirdure in st. do
6 GALBENI costuhl intregd. eck renumite Fabriel, 000ill 01 000000 le seal preturi, si se .1ilmbi cu pianuri
No. espi6datil, magasil, ca. marl, bisericietc. A. LISCHEA
celle 6 34

r- CASSE DE FERU
No. 633. 6.
684

NIAGASINU I OAN ANGELESCU

tiALEA VIO A8418 DE PALATULU DOMNESCU IN COLTII
DIN PRIMA
ResistAtóre Ammo Omaha noblime qi ono, enblicn cr. ',ontoo sesonole de Nil se gOsesco aser-
tatù coi MU' felin de articole (do specialitatea sa,) trebeinciiSsr coati, procmon ai co mal
contra FABRICA mullo feline lin meselicori ai branontorl Famine.
I. R. p.m
fablerlca InoW
each. ante prtultp.t.'
,
OCDISSSF_Xt..77-Es A.I,I1V1=NTMAITUES
FREDRICH V1ESE
Ineendiu. Cow di fell. PATES DF FOIES GRAS, ANANAS, ETC., ETC.
doppi manta Fleur VINUHI CHNMPASH at FELURIM to LICORIu trim° do la ,;asele renomite din Frannie.
PENTRU von. VIENA,
Imo refraneee
*tali la Mtn VINURI UNGURESCi, VINURI de MALAGA, CHERY as MADERA on noeu,a,
PESTRAREA
FEBBICO WIES:., Espositia nele PS, Sa recomAnde co doesobire Aleiglio de flopi/il rafinate, dale, hone warn Salóne_
ienna. Sub-scrisule, sigurii el mot cine vn bine voi s visita Ningnsinola see vn romance in-
BANI eiwomo osase
Imbistrialo eu
tro mu, moll/Amite, face a sa placate invitnre.
EATASTIFURI dartae I. na.a1as
111EDALIA -loan Anghelescu.
MM... ad..* va.111
lueluitulS nangn

kerstat r-11 Privtleg

DOCUMENTE Z c. r.

Depositul cielieral se alla if!

el.117arlar.00niez rare si
la II- 'dig; aspae Calder
tghetitii peniro Rumania.
pi_401331=IIG_A
No 4i19 bl. 24
14$11:01411(11'
I MASINE AGRICOLE
'CASSE DE FER
DIN
AVIS
A OMNILORU RANSOMES & SIMS
(IPSWICH EINGLITERA.)

RENUMITA
I M le H TA N T E
-------
FABRICA
CASE DE FER No. nisled ineuotere
a lui de siguranli so aeon-
sigo, . in contra
bosee de tiro eelod-alte
repelled td epereerel
F.WERTHEIM&C-E esistento pinis acorn, prin
pew, lipsa arceriloed inhaled
plattaarea de
CATASTI., 1.471,11.+113 din care caned MI
ETC. necesitA niel fold de
V LEA din Fabrinr reparaturi. Mica Red
F'. WERTHEIM el e
geurn fa. imposibild
de a dobindi deacuerea
Depoeitolii din fabrica lueit carlige odd alto
'web WA
nistril se JR in instrumente de asemenea
1,00. tual hear reel. naiads,. hnpedici. ehcoo
BUBUEESCI care vs d teelede bons., si epargcrea polo inter-
nistri sietrane ruediuid erbel pus., Cu aelsta anemd ottirre de a face euriosetilii, of ie could ceceo flood desehnil ded in Bscuresci uta Agenturd
LA D-NII Uri elseor el cater acosto incitietori pentob idaeine agricole, 100cm ntimi siguri
MI se pad desehide, de mastnele earn car: in doisda mod din &brim nested ea nadiumi tile co-
ougindil po onorabilil annateri 0 lua 000 brigate de sitnii eii 1,0
eirtd numal proprie- farior10011 inasinelore do teernatii emir esploted
MEL & r le sale chei.
toile csporienlelo dobindite ilk nail trecuti
rnatino produee prod inward, audit toba de
a-nd njutrad a Nora en a pairo parte mar multi,
ern. pice.
ou trite cele.altc

LILA nsomenen 'nosier] de treorat blIp roonel .-.1 on 100,..111livh 1,1 We. d., 10 cal, .,dasa in school.
Aceetc c.o oferind cea mal maro Amer.. in contra fomt nI, neck* tile triatorialele, ea. in .4 de inc. diA
1.1 Giorgio co:isle 1000 d goliorno
putea produce ahmil i esplodune. De acea-ra trugimd po Ilmi proprietari o arendatorl
Earale, de inperle gratis Oa D-lorir Appel et C ie suntir emoted de a ay. masire de &waif eat lo.
rometive, 111011111e dc ran enrol, mird cloblo
pet .etionnle p 0 80 fell* de naafine egrieole, se co adresese eiti Olga
grab! la ...pi nordrii
F. WERTELEEIR ET COMP. '...RANSOMES ET SIMS, IrOwn
pot0 efeetria emennflele
Eoghtern FRIEDRICH PREI ND et Csolle. 40110
Nr.
novel; in Iluerturcsei

DESFACERE CU PRETIURI SCADIUTE.

1VIAGASINU ENGLESE E. GRANT I 76111111111F4 CDSÌ ell IC II 114:;1.-ir IF; III Ma a TIM I D.; rab
Bronzuri de arle. 'nice de Intru, lieasene. lanspe. Ininsloluri, dole de Inetage de
Espesqiunea tutorfi mr.tst. rit objeote d Nat'l pi do, utilitateesto eid sobine lii tdt, inole Ile or. down a/.0 pinA lit s "" -Or".
16,
Tiretin C A itosetti Strada 4084.11W, No .1

www.dacoromanica.ro