0 ADMINISTIIATIINEA, PASAGIULU RONIA.N1.1 No. t. RED kCTIrrsTr: k STRAD& ACADEMIEI No. 20.

**1 Vt PCTE

lei 128 '')stncte la cores-

ye anù pandietil çliariiilui i prinposti. La Pa-
pe gése luni » 6'1 6
Ufll 32 38 ris, la D. Daras-Hailegain, rue de ran-
Pe trel cienne Commedie, No. 5. A s adresa
Pe iia lund 11
pentru ad ministratiune la d. E. Carada.
Unù esemplaril 24 par. ANUNCIL
Pentru Parisa pe trimestru fr. 20 I 0 V. a.
Linia de 30 litere I

Pentru Austria....4...,.... tier. reclame, linia 5 lea

Articlele trarnise si nepublicate se vorie arde. Redactoril respuneletorn Eugenia Carada.

p8PBSIE TELEGRAFICE. Mata." Viefore Emanuele ar fi d50- Diarie vorbescú d'óre cari cereari -norocirii darn ne lasa i compestiri. besei de reformele Sultanulul, elú
particularg at ROMANULUL) gite chiare c5 dintr'unù mornentO in- le guveraului francese d's provoca Italia ltbera4ta definitive ei constituitie respunde : Cana plantele descoperi-
Constantinople, 11 Ianuariu. In facia eventua- tr'altu armata ar puta fi chiiimalci, nu ua Conferinta, ce s'ar aduna I Paris inteua mare natiune de doue-deci ra lui Lockmun virtutea lorn medi-
aMilorú din Oriente
si din nordthl Europa numal a apera fruntariele, ci chiara spre a supune la ua noua cereetare einci de miiióne de ölneni liberi, este cinale, nici una nu-i dise : Am vir-
Pórta are intergiunea a chiama suptil mne uã wart spr.3 a dobindi ea need glorie pe noul /t
ciacI4ecl de mil de redofi. MushirAbduldovin cestiunea Oriintelui. Italia singura ar na mare emu de veselia i unO mare tutea d'a vindec unü cadavru. Sul-
pap, comandantek trupelorii din Epirtsi Tesalia cdmpi de bataliei." fi respunsn inteunn mocin esemplu ce probéza ca unü morn tanulO este unü nuoii Lockman, insit
a sositil aid si a participatri la conferivtele dese Importanta aceetorn cuvinte, de suntO
co se finil la M inisteriulti de resbelii. favoritoaia la Peek propuneri. (henna de libertate ei de unn bunti imperiule e Mayne
Paris, 11 Ianuarie. lnvoirea in cestiunile eaacte, dice le journal des 'Mats nu Diariele ruseaci rie voabisera acumn guvernO, le dobêndesce tote déuna in Decal nu este numai imperiulú o
religióse, intre Roma si Italia, s'ail termitatii. o va trece cu vederea nimini. cate-va lune, dice le Journal des Debats cele din urm5. tomann Unti cadavru; bola ce l'a con
DEPEOE TELEGRAFICE. A semnala aceste cuvinte, earl ne incercare do revolta a Polonesi- Din nercoroeire popórele cari iu- sumatO a [OA pe multe altele.
(Comunicate do 4iariulii Iris) peg) a respunde la adeverata situa- torn din Siberia, in guvernamêntule de intelejö i scia se practice li- Tote sislemele cele vechie, tóte sea
Buletin oficiale. 9. lanuaria Ateise. tiure a lucrurilorn, credernn ca este Irkutsk, darn ne o presintasera ca ua bertatea, suctO mai totO atata de rare perstitimile cele vechie, töte despo
Telegratnele din Constantinopole suntil neade-
verate, Mel bataia nici biruinta nu s'a fAcutil la u5 iatoria pentru noi mei 2les0, cari mica turburare. Se ye& ins§ c éra tia guvernele ce o respect5 tismurile cele vechie politice i reli
Creta 4le1e astea; fregata RttséscA a Transportatil ne-unO deprinsO a ne increde 116 insurectiune seriósa ; ceci consiliulO do mantilla eu sincerititate. Acea-a ce gióse, Neva() de neputinte ei de disi
familie de la Creta. multn in cuvintele
Atene, 10 Ianuaril Panelliniou qi Ydra
pacifice, ne -tee resbehl insfircinetO a judeoa pe auto- deosibesce pe popórele libere, Anglia creditie suntil in decadinta i invinse
dusii la Creta cu voluntari i muniOuni, si sari uita la vintille care atiaenieta cu tur- rii presupuei ai acestei revolte, a vé- ei Staturile-Unife, spre esemplu, este Nici nu este sén nici va fi nevoie A
intorsa fArA a fi superate, duprt ce ad implinitil tling, spre a pune corabie nóstr5 in infacieiandu-se 'din aintea lui a- trial pucina curagiuln ce punn spre le resturna, ele cede séü voril caR
misiunea
Depe,ia de ea' din Wiena, s'a publicatil cu e- aeia, Aare, A intinde ptinsele astO- própe de eépte sut dc acusap. Din dobêndi drepturile fora, de ate ta de sine. Alai lupt& And, ins5 ca Sar-
éci adeveratuld testri bataia neinsemnatä la feln, in Mil furkina se nu fia teacestO numerO, doue sute patru- ria mai cu sérnii credinta eu cari racinulO de la Berni, care combatea,
i

Foches; Grecil retrasil in ordine peabndii 20

ómeni. Mustafa a intratri in Selino, care se eva-
00451.iä pentru poi. deci aìì foste acitati, ue sut5 trei-deci apera libertatea. Se-ei sffirime ruin cu USIA ca era mortú.
tuase de cdtre greci, prin strategig. Yoluntari trel suntii declarati de greti ba- popore ferele, se le rump ei se stri- Andava embattendo, ed era morto.
inu compania, inprirVitI in treI corpurl, Ceaninea de susii ne duce d'a drep-
nuiti ; noue-deci i doui sunt6 con- 7ésc5 suptO ele pe apesetoril lui, a- In ce parte ne aruncarnO privirile
Vapórea Panellenion a plecatil cu 800 volun- tuln la Atitudinea Russiei facia cu Ro-
tarT Creta. damnap la deosibite pedepse, ca coin- cestii-a este, mai multù séú mai pu- tot() coneutéze darn a ne despagub
mania. Ann dab) necontenitO sémO de
plici ; inteue alta categorati de ua sutà cinú, unti faptù, destuln de comune, de treeutii §i de relele lui Ode, a ri-
31 indrea limbagiulii oficiale i oficiosú aln agina
13ucuresei 12 Cárindariii 1867. noue-deci i patru persóne declerete dupg noi, la natiunele vechie i noue, dice, a intAri Increderea nóstrie in vii-
Worn ei bielorû museglesci; cititorii
de autort principali iï revoltei, sortii earl' doborindn necontenitu tiranii tor& Contra tutorir aparintelorti, pro-
Discursurile ce se fact' de capii de aû pututû ved6 acolo cari stint') simp-
yore arita noue spre-dece vietime earl fiindia total déuna doboaite suptil tire- verbulta are dreptate: Ann non, viée
Stetn cu ocasiunea anului not] stint() timêntele te. Russia nutresce pentru nia, parti a 6 mai ocupate a o rein-
von) fi impuecate, in fine oépte nóuii ! A. PEyRAT.
totti de una privite ca programe peliti- awl; cari stint(' dispositiunile séle in
sunte anume condamuati la m6rte ea noui de Mt o destruge. (L'avenir National.)
ce ale anului ce are se urrneze, sal celú privinta-ne ai care este sórtea ce ne
capi al complotului. S'edaogimil cä a- Insa, ail redobêndi drepturile o's
paint] ea prevestitórie, ping la óre reserva ea, iar casn d'ua complica- PATENTA DINOANUAR1U
ce' dintre condamnatii supuel la tra- fi destuln de neadormitti pentru a le
care punta, a unor0 evenimente ce re a intreguln Oriinte, dada ne-ar
gore de sorti, cari vorn scapa d'aces pastra neatinse, a putb, a voi s'a ci despre
ail a se produce. Astfi-felii la Mee- gasi cu fruntaiiele deschise, fará nici
funebra conscriptiune Vann fi tramiei fi lìber, â stabili pästre libertatea ROMANII DE PESTE CARPATI.
putulO fia-carui ane lumea astépta eu min Ite aperare, de proteg-
, a e_ r-linnale. la mine pentru une timpn nelimitatO, dupa co a fostO dobindita, a o'nere- Se venimia acumia la cestiunea na-
Oïariele, ei mai dinta nu unorn 6meni
fia care din ei va primi, mai 'na- i unorn De- romöne gi se raIrtnrisimfi cit
cale mai devotate in-
inte de plecare, na suta de loviture de claratiuni färã putere ci a radio& In In asta priYinVi 'ulnae pateete nu our-
, lindependance belge,
giurula iei unO didO care s'o apere rinse, 1111 priu aplrarea el aid prin
ion proba deepre in- plete. Instrumentuln de suplicin numita contra agresiunilora puteril cele ea le cuprinde , ci prin ceie ce
e-voitörie ale prevoslev- plete este unii knutù
(pate &been)) chime)
cuprinic. Niel tu patenta
vecine,
ii411,0 cai ear, k.A:$au la vtilti contra reitieiriloru séle Ena so- In comentariele ce i le Mourn orga-
Englitera an provocatO plumburi. Aceste-a suntii condam- cretulii pe care Anglia oi Staturile- note regimelul, nti gasirtimii verl unii
dude taancuopi nape tJ ua uaruava ue ere-otee desbateri-verbalie d'ul cam() narile etarite de judecatoril militara de Unite l'ati cunoscutO singure pina a- cuvientii mama despre Transilvaria.
la Irkutsk. Aceste fapte, luate nu din- cunati. Romani! Ungariet i al Banatulul ,
care numal Grecil i Polonii aù sciutil data , asupra cestiunil dace recu- canoscanda cMil de anevoia (sdli nicl
Francis a %cute mat multe revolu-
a da esemple netiunilorú, po dada riöscerea lui Carolü I, n'ar trebui se tr'unti diariO polonese, ci din Gazetta
tiuni pentru a dobêndi nesce garantie, cata) se misca glivernula tri causele
Tesaliotii se scólii, ei in EpirO se for- fii sanctionati de Conferinta europia- de Moskwa din 27 Decembre, n'an national!, verb fi bagata do sétaa ca
pe cari mai tóte guvernele i le-an tare aceste cercumstantie cu aka maY
mézi unü guvern5 provisorin, pe calla ni, printeue inchi5iare care se con- nevoi5 de comentariO.
promisa mai anttiiii i pe cari mai tóte vértosii nu potii spore , ccl amintirea
in Grecia se forméza comitate ejuta- firm modificarea adusa prin alegerea
DEPE8IE TELEGRAFICE. inderetnicitia a le i refuse. In cease! nationali n'ar fi de "'Aura a
törie insurectiunii, in cari intra chiarú aelstui principe la tractatulú din Pa-
(Servitiula particulard allí Monitoriului). 1789, ea le ceru prin &whale auten- sterni placere In fret» magiarl gi pc
consuli englesi ; pe candfi Regele mer- rk Alegerea lui Carole este unO faptii
tice i unanime. D'atunci, ea n'a in- anfcitia acestora se contdza multii.
ge oficiale la servitiele bisericesei or- &Anita, reennoscutO de tóte puterile Atena 5. Regele a asistalil la serviciula Curiae cí Ungaria nu se compune nu .
pentru victemele ca4ute la monasti- cetatO nici ug-datà d'a le cereoi re-
ganisate pentru a ruga cerulù pentru ei in serisO in analile politicei euro- funebru rera Arcadia. Grecia va face cunoseutil pate- clamatiunea sea, candil e liberA, are mai de magiaii, e una mementa ce de
triumfuln insurectiunii; pe canal or- piare, mesura propusä de cele doue rilorìl eeloril mari, prin misiuni speciale, a- uti entail data remane numal de impor-
deverata sa situatiune. adese nà vioeill care amintesce antéia tanta geografia pentru eel ce direga
ganele rusesci acit5 cu MOM Invede- puini occidintali n'are darn eitto scopn
Dupa parulii. Le- CindO i se resiste, tur- la gavernii destinele acestel terl.
rare poporatiunile crestine diu Tur- de ,iätti da da :weld modificari unit vant-herald" raporturile lui Mustafa de la iet isbucnire.
Constantinopole 5.
tunele se forméza, bubuie i isbuc- Cestiunea nationalitetilorii In Austria
cia; pe aria Serbia ferbe ei re- carteterin diplomatica eolectivú ei a 26/,, asupra inAbuOrel insurectiunel suntii in- e cee mill mare, cea mat urginte si di
nesen. Ea trebue se se bucure pe
clami desertarea fortäretilor0 séle de evitt astO-felú, ea elü se deviiä min esacte. la a eerie destegare ferice, depinde h
....1011111111MIMW
deplinn de aceste garantii sa se fia
catre Turd i prin urmare desfiinta- preediute d'ue modificare unilate- Ann non, viéte nótia, dice tine pro- Cu totuln privita de ele. Intre aceste mesura precumpenitória prosperarea vii
rea principalilor0 legarninte cil Impe- rale tratatului din 1856, de care verbú ; ProverbO minciunosfe In ape- iória R monarchiel. Chiarii cestiunei
riulú; pe candO in Spania. legile Rusia ear put() servi spre a inlatura rinta, cell) pueinú, caci e multO timpfi
doue teamene nu este de eatil nedu- de constitutiune, precuma am demun
merire, agitatiuni, turburari de tote' fe- strata alta data, bine privitä nu e
until violate, deputatii ce vorti a pro- ei ea elte dispositiuni ale aeelui tra- de AndO mail pentru noi se urméza
lulú, nici Ili date stabilitate adeverata. chtt unia conflite ce s'a iscata intre in .
testa prin uä plangere la Regina, suntO tatO. lusia insa a spusu-o, a repeti- si se sém6n5, multú tienpn decanda
Aela darn, mesura securititii teresele nationelitatel maghiare (dun-
arestata tramiei in ()silk de partite tu-o ,econtenitO in foiele séle, ea traimO din suveniri i doruri, de aria publiee nu este alta do cite acea-a a listnii) a (3310 nemtesel (centralismi
clericale, ce se aflä la putere ei care considea acele tratatn ca rupte el se dorintiele nóstre suntO sterpe i ape- lihertatii. Acéste este ue demonstratiune strInstY) si u cote! slave-cehice (fede.
cruta pe Inch una din cele-l-alte pregatece a lucre in consecinta. A- rantele nóstre. arnagite. Acésta vrè se ce resulti din tot(' ce se petrece astá- ralisma). De aceea tinema ea cestim
Paatiti, i provoc5 astil-felfi uti gene- titudine jet' facia cu propunerea Fran- dica c5 suntemil deseeragieti ?
nea nationalitätiloril bine desiegata pro-
Matti
L In Europa. Pretutindeni dreptulú iè mite ajutórie marl si durabilitate pentr
rale contra guvenului i prin urmare ciei i ngliterei ne vedeece ei mai mai trebue. Ce fad] desceptMnile
locula faptului, pretutindeni puterile deslegarea cestiunel de constitution(
pregetesce teramulú unei revolutiuni; bine scourile séle. Ea a combatutn invingerile momentane celorn ea nu se
stabilite pe usurpatiune i cucerire, ca Dar patenta n'a privite la nationa
eat cendii Polonia este lovitä in combate cu stäruintä facerea unui a- 'ndouiescii de dreptatea causei lore ei
in Prusia de esernplu, simtn trebuinta intrebamii ci la teri. Aste-fela flindii, n
totO ceei mai remanea, esistinta iei ca semene Totocolii. mime ca ee e cu Transil
cari an credintä in triumfulú iei defie d'a ante noti sprijinü in votulO uni- vania? Nemica nu ni se spune despr
regatO, limba lei, religiunea iei; Ce voll face cele-l-alte puteri ? nitivü. CredemO intr'insa, pc fia-care versale, si nu numai d'a ante unil
D'u5
acé3ta t6rft, carea gi ea este na part
anulú acestil-a, dicerna, cAndü tóte a- date, dice Independinta o'tia credinta mai motivaa i ROM ne- sprijina In elO, dare and d'a trage constitutiva gi considerabile a money
ceste elemente inflacgretórie stet] ga- Be/flied, estiunea este Milricki la au- clintita ; asia darn nemultamirile nu ne
te a se ciocni, discursurile de anule têia ei nu putemn sci dace ele se slabescii in credinta nóstr5. dinteinsulO originea iota. Nu cste a-
Istoria ne césta óre ua recunóscere solemne a Guvernulii scie bine ca deputatil re
note ce an transmisii telegrafulo, anun- von) otari a deschide conferinta in mani din Transilvania nu smite la di
invéta ca timpurile de repausta nu suntn dreptului poporelorn, legitimit5til a- eta din Pesta si ca na verb se vinii
ta5 tóte pacea, liniscea, increderea in acéstn, prianta ferg Russia. Cãtfi pen-
nefolositórie; ca Revoletiunea nu per- cestui dieptu opusi iegitimitatii .egilore? Cind iffnoraza acésta cercumstantiii, m

f4'
viitorO, seninetatea. tru Prusia,acelu-aei diara ne spune de Mel uadata tarameln ce a cuceritti Turcii ce cauta a mantin6 Anca po- da Anse so crodeme cii voieece a In-
Discursulú Regelui Hebei numai, pe ea, la Lonon oi la Paris se spera ,
ca pasesce neelintitá spre ampult. poratiamile greco suptel nedemnuln re- multi cestiunile cu ana Transilvana pri
etre îiü educe diariulel l'Italia, a res- eh ea se vi tini cu cele doue puted iel, chiarn candO .evenimenta le
part' a gime eta le impunO de patru sute de vit6i la referintele acestel teri c6
puusO la temerile ce se simtü, la pre- occidintali. o'ntórce din cale. Oath despre ace! insa bine convinei ce im- tra legelatiunea centrale a monarchial
ocuparile popórelore. De cate- va Despre Itlia n'avemn nevoie a vor- ce combatk pentru dime, ei smite nu- periuln otomann s'a sfireitn, î Turcii Guvernutil scie bine di tn casula dac
se va stabili representatia prin de.e
le , a ensu eneeranula Italiei audO vor- di. Seim0 n adeverú c, constitu- mai in aperinta invinoi. In politick', lu- eel bogati se !nmormêntéza in eimi- gatiuni, rom7 nil TraTisilvaniel nu vor
1Ar5 in. it
p princiliulO nationalititii, ea nu tätorii sérnana cti lop5tetii, adese ori tiriult, celii mare de la Scutari, in puta primi
.
laind a-se multú de economie. e .
fi representati in delega
douiéla economiele suntO fórte neee- póte Mel uaetti a ti contra ori ca- iei intrA tragendu-se inapoi in portil. Asia, pentru ca locaeiule unde se vorti tiunea magiara. Dect prev64andii ca .
eerie; trebue îns a se lua bine !aim rut mesure eae ar tinde a da mai Se nu no lasamü darn amagi de repausa Eisele lore, se nu 65 profa- sulfa acesta, de oe nu se fad] Inca a
spre a nu le introduce acolo untie multe garante irespectului vointel na- sparinte. Dace anuin ce se sfiroesce ner, aria semi-luna va ti gonitá din cume despusetiunile necosarie?
arfi fi fatali, de esemplu in armatli. tionale, ei a iaaeura gi din actele di- fostö trista din multe päri elti n'a Stambule. Insuei Turculn nu mal cre- cercariloraî dace Chiar anti' presupune cl in
nationalt ale romanilorii pen
Economiele nesocotite ficute in buge- plomatiei, ori dispositiuni tentrarie fostn eu lotulil sterpte EUI ne lasa do in viitoriuln Tureiei, i, dice linO
tru autonomia Trinsilvaniel te-ar lips
tul6 resbelului
aril putò desorganisa ar- acelei vointe, moatenire multe dureri i multe ne - autori cunosce bine, daca-I de uà :,'run data orl co resultatti, qi le-te

www.dacoromanica.ro
 ROMANULU 1 IANUARIE.

ucede magiarilorb a duce representa-
ia la Poste, - aceste sucesti Irma n'ar
-6 durabilitate, cad in facia omnipo-
tentei desvoltarei timpului va cauta se
se franga tiä sistema, a fictiune ce pAr-
tinesce uã minoritate.
CAndb se incórcla mat tare feudalis-
ciente in budgetele aijiloru 1864 si 1865 Contributiuui directe, si pe respunierea casierilori generali. tortilul, j sub-casiervlui, asupra cool
si 1866; PeCimi aditioeale, Acesti agenti sunti obligati la de- turner(' citate
Asemenea si elite-ye alte trebuinte Embaticuri si punere de garanti hipothecari sail In celii 'nuke tn 4elace
publice, ne fiincift de lea prev64ute in Darea pentru aged i dijittä. obligati!, orl bonurI de ale statulul cA- rea lord.
Art. 17. T6te registrele primariltt
acele budgete ; spre sustinea i Intim- Se implinescri si se urmärescú de tre casierii generall, In val6re equiva-
pinarea lore, ministeriile respective ba- cfitre primeval() cu concursuli secre- lenta cu 73 din venitulii pe unä tri- sub- casieriloro si perceptorilorii, 341

atunci tncepu a se &Mtge. Candii sate pe art. 25 si 29 din legea comp- tariulat consiliului comunalfi. mestru. prenumerate si flumuite sub sigilpl
se Inc6rdä mai tare absolutismulti, a- tabilitatei generale, i prin Indeplini- Comuna este solidarä si respunge- Art. 10. Prin derogatiunile art. . ministeriulul FinanceloN ele so triro
.

tuncl resärt libertatea In Europa. Pro- rea formelorit acolo prescrise, aft tre- Ore de faptele primarului In acesta din legea curtel de compturi, suptb- Impreunti cu imprivaatele de cari 4
gresulii multi In lunge lui cariera buintii se recurga la deschiderea de materie. casierii perceptorii fiscal!, sunti jus- trebuinta Pe comptulii agentror il cit
e de cätù uk nisainta cätre adeversi drop-
tate. Romanii Transilvaniet vor progres- credite suplimentarii i extra-ordinarii. Art. 2. Veniturile din aren4i de me- titiabili In privinta cestiunei !orb cä- mai sob.
cAtre dreptate, In facia cAreie fictiunile Suma totala la care se ridicA cre- sa, päduri, clädiri si podurI, se Implì tre casierulit generalil alit distriotului; Inspecliune.
Incordate cautii se se desc6rde, ca de ditele In cestiune, deschise In susb a- nesca de catre suptb-casierit de aron- ei ai dreptulb de apart catre curtea Art. 18. Sub- casierit de arondi9
flu apolo se rumpe. retatele esersifill este de lei 2,970,762 dismente, cari vora fi determinate dupä de compturi, contra alegeriloril ficute mente stab obligati a inspecta de del
(Albina) 16 p. 2/3 din care lei 130,000 pontru catimea veniturilorre de casierii general!. ori celti putinii, In fie-care trimesti
-1.1111M9111.4-- esersiciulü 1864 si lei, 292,000 pentru Art. 3. Contributiunile directe, 4e- Art. 11. Suptre-casierii si percepto- serviciuni de perceptiune din commit
esersiciulit 1865, aft remasii netrecute cimelo aditionale, chiriile i embaticu- rii fiscali suntri obligati a avea si in- arondismentului !orb, spre a se Inert
LUCRARI PUBLICE. Prin decrete ca
in proiectele de legi ce s'ari presen- rile proprietatilorii statului de prin ("- tretine cu cheltuiala lori, uni biuroa dinfa de situatiunea Implinirilori
data 28 Decembre curente, d. Con-
tatb onor. AdunArt pentru acel ant, iar rave se implinescil de cake percepto- statornicii, asegatii MU se va putea tinerea comptabilitätel, al spre a 1,,
stantinfi Toncovicänu, conductorulfi de
:lase 1, In serviciulii comunel Buca-
lei 2,548,762 16 p. 2/3 pentru eser- rii speciali ase4ati pa despAr(irl. mai In centruld arondismentului long. mewl de Indreptare potriviti legilori
siciulii 1866. Venituli pentru formarea unul aron- Ei ati dreptulit de a'si atasa si In- fiindii si responsabill pentru perderil
.esci, este Inaintatil la gradulti de in- Pentru legitimarea dart" a acestorb
disementii financiarti, va fi paint la suma tretine cu cheltuiala lori unit adjulore ce ari Incerca comunele prin abateril,
;inert] ordinarb clasea 3, cu retribu-
iiunea fixatä pentru acestI gradii, care
credite, sub-scrisulit vine a supune dent- de unii milionit lei pe anti. pentru lucririle de cancelarie i tre-
niilorú v6stre aläturatulit aci proiectii Suptii-casierii si perceptorii suntii ubruminñcri jorseu.10 numèrb de agent' pontru coAs;ta.ril9cin .oCiatseieril generall fad' ace.
se va respunde din fondurile CO -
de loge precum si actele relative, a- pusi suptit ordinile imediate qi suptii ¡ail inspectiune sub-casierilorú de e
munei.
daogêndii a vi$ informa ce economiile respunderea casierilorii general!. Art. 12. Adjutorele qi agentil le ur- rondismente i perceptorilori fiscal,
D. conductoril de clasea 1 Marcovan,
ce art läsatii alocatitmele budgetaril pe CAPITOLULU mirire, sunti agentì privatl a'l suptfi- ()data pe tuna cell" putinú ; II vegeazi
este si rwetine distituite, fiinde data
acele esersicil, verb compensa sumo Centralisarea fondurilord. casierilorii si perceptorilorä ; cl t6te daci sub-casieril inspectézA la rInclull
judecAtii pentru abateri de la datoriile
creditelorú deschise. Art. 4. Primarii versa fondurile ce astea, numirea lori este subordonati het comunele rurale si targus6rele.
postului seta.
Minist. Financ. P. Mavrogeni. implinescb catre supti-casieril de a- prealabile! Incuviintarl a casiertluI ge.
D. Recht, este numitä conducted' de CAPITULU VI.
dasea 1 de punt1 si sosele, In loculä PROIECTU DE LEGE. rondisemente, la fie-care cinci-spre- nerali.
Dispositiunl generale.
d-lui Marcovan, cu retributiunea fixa- TITLULU I. 4eco 4ile. Acestl agent! nu vorfi aveadreptuli Arl. 20. Agentil administrativl si po-
ta pentru acestit gradir. Art. 5. Suptii-casierit versa la ca- la pensiune, i prin urmare nu snail litieuesci In generali, suntii obligati
Creditele supliment. pentru eserciliulii 1864.
supuai la retinerile prevegute do legea da Inpiinitorilorú i agentilorb de ur-
Art. 1. Se acorda asupra esercitiu- sierulit generali fondurile Incasate de pensiunilorti.
PROGRAMA 10 1864, ministeriului de finance unit la primer!, si cele implinite do dtnsil mar!re, toti concursulii legalä de care
primirilora /a Palatii in #lia de anula creditil suplimentariii de lei 130,000. directb, la fie-care 4ece 411e. CAPIT. V. vora met' trebuinti In Indeplinirea si
nog 1867. Distinatiunea acestui credit& se in- Art. 6. Perceptorif de erase versa Comptabilitate si Cordial. Insercinänilorìí lorb.
Mdria Sea Domnitoruld cu casa sea civild diet In tabloulii aci anexatel subit li- fondurile Implinite de dänsii la casie- Art. 13. Primaril si perceptoril fis- Art. 21. Sub-cassieril de arondis-
militard va asista, la orele 10 y, la oficiuld di- tera A. multi generald, la finele fie-carnia sep- cal!, tinia urmit6rele registre de comp- mente aft dreptulú la uti gardA armatti
Vmd ce se va celebra la s-ta Mitropolie. tamfini. tabilitate : pentru paza In Indeplinirea serviciului
TITLULU II.
La int6reerea de la bisericA, MAria Sea Dom- CAPITOLULU a). Registru cu matci de chitantele de trezorerie.
nitorulii va primi in apartamentele sae particu- Credite suplimentarii si extra-ordinare pe eserci- Retributiunile agentilord de percepere si de cen-
lare felicitatiunile case Ale civile si militare fuld 1865. ue urmezit a libera confribuabililorb cu Art. 22. Dupe noué lunl de la stir-
tralisare.
la orele 12, acele ale d-lord ministri. Art. 2. Se acordA asupra esercitiu- rubrica speciali pe matcA pentru Inles- situlii trimestrului, hôte rämäsitele ne-
La 1 orA, Maria Sea va priimi tn sale tronu- lui 1865, credite suplimentarii si extra- Art. 7. Primanil comunelorri rurale nirea adiionàrel sumorii implinite din justificate din contributiunele directe,
lui felicitatiunile deosebitelord corpuri si autori- ordina In suma de leI 292,000 In to- suptii-casierif de arondisementú, pri- diferite dirt pe fie-cire gi. arencp de mosi1 si ernbaticurl prevOnte
tAti publice ale terei, in ordinuld urmAtord : mesci pentru compensarea cheltuelilori b). Pegistru recapitulativä care so prin roluri vi statue, pivesca In tsar-
clerd alii religiund dominante; Acdstä cifra se subd Impede de
Intro percepere, 2 la suta asupra sume- presinte pe partea stngi totalulú ve- cina sub-casierilorb, perceptorilorb
religiuni;
deosebitele ministero conformii tablou- lent ce verb implini din veniturile enu- niturilori ce aii a Implini si pe trimes- primarilori, vis-a-vis de casieril ge-
legiuitóre; tut Mere 8. act anexateI adica. merete pentru fie-care la Art. si tee, apAnifinete dupe nature lori, ei he- nerall; ire" vis-a-vis de stati privesci
casatiune; Suplimentii Extra- o ni. 2-lea. plinirile efectuate pe fie-care 4i ; iar In sarcina casierilorfi general!, care se
Curtea ne Lel. Suptfi-casieril primesci pentrn coin- In partea dréptà vershrile ficute la substitue In drepturile statulul citri con-

de
Curtea de apeld din Bucuresci si tribunaluld 10,000 - Pe seine mi- pensarea cheltuelelorii de centraliaare,
fist. justitiei. priveghere, ispectare si verificare, 1/2
sub-casieruffi respectivi sai la casie-
rulù generalb, asemenea pe nature ye-
tribuabill sat debitorl.
Art. 23. Agentil de percepere cari
MINISTERULTJ DE INTERNE : 200,000 - Financelorit. la asupra sumelorb ce verb incase avêndä si o colónä specialg arfi Implini vre ua dare iiscalä autori-
Administratia centrald; 82,000 lucr. publice de la primari si asupra arendelorii si pentru remisele cuvenite. anti de lege WA a libera pentru suma
Cancelaria consiliului ministrilord; 292,000 Totalulii. chirillorb, cari flindii trecute In debi- Casierulti generalii, sail sub -casierul primiti quitanta sdit recipisti din regis-
Administratia telegrafo-postali, tulä lori, s'ari fi vfirsatii de catre po-
Serviciuld sanibarii qi corpuld medicalii;
TITLULU HI. la care se face versarea, dupi ce fe- trulti cu meta, vent" fi distituiti si su-
Credite suplimentariI si extra-ordinare pentau eser- sesori de a dreptulfi la casierulä ge- rifici matcele chitantelorfi cu regis- pus1 la plata acelorb sume cu precen-
Administratia iachisorilord;
citiuld 1866 neralte, sari la case centrala a tesan-
Prefeetura de politie a capitaleT; trulü recapitulativii, i asia4a sittatia tele legluite flirri drepti do retinerl,
Prefectura districtului
Art. 3. Se acordä asupra sercitiu- rulul. perceptorelul, sub-scrie tweet(' re;is- dindu-se si in judecati spre fist laa
Consiliuld generald si comitetuld permanentii lui 1866 credite snplimentarii si extra- Primaril din targuri i tärgusóre pri- tru, Insemnindi si numeralfi reciiisei penalitatea legiultii.
alú districtulta Ilfovii; ordinare In sterna de lei 2,548,762 mesa 5 la sutit asupra contributiune-
liberate pentru priimirea banilori Art. 24. Sub-casieril si perceptoril
Primaruld si consiliuld comund Bucuresci, im- ea 2,3 In Walk lord' directe, clecimelorit aditionale si
preund cu corpuld comerciaI
Art. 14., Sub-casieriil de arondisaen- care nu verb preda compturile (orb men-
i notabilii su- Acéstä cifrä se subii Imparte intro embaticurilorfi ce vorii Implini si varsa te suntit datori a tinea registrelr ur- suale si trimestriale la terminile ficsate,
burbiilorti; deosebitele ministere conformit tablet"- la suptii-casierulb arondisementulul.
Guarda nationald; mit6re : sett caril n'arb tinea comptabilitatea lor
lui aci anexatti adicä : Perceptoril de erase primescfi 6 la
MINISTERULU JUSTITIEI. a). Jurnalb de cult pentru Incrie- in build regula, se verb amenda, pen-
Suplimentil Extra-ord. stab asupra contributiunilorfi directe,
Administratia centrali. rea dupe ordinea efectuArel a tturorti tru fii-care data and') se verb dovedi
Lei par. Lel. par. 4ecitnelorú aditionale si embaticurilorfi operatiunilorii de primiri i verari, a- abfituti cu 1/4 din remisele cuvenite Iorü
MINISTERULU TREBILORU STRAINE I DE STATU :
17,000 - Pe séma Minist. ce vord Implini si 1/2 70 pentru chi"-
Administratia centrald. se4ändu-se bale* pe fie-care i. pe tuna precedenti:
MINISTERULU FINANCELORU : 599,089 -
620,000 -
303,020 - - Finance.
Interne.
rune i arencjile
51,686 - - Resbelii. incase, in despartirea lori.
ce vorii urmari safi Operatiunile ce verb face a per- Art. 25. Agent"ï fiscali cari s'ar do-
Administratia centrali cu directiile ieI;
30,000 - Culte. ceptori, se vomit lnscrie In acetti jur- vedi ci ai inutú asupra 106' si n'ai
Administratia easel de deposite si consent-
960,000 - - Externe. Art. 8, Casierii generali pentru com- natl.' la luchiderea qedintei intrani sin- värsatù, la terminele prescrise, sumeie
natiunI; 13,966 26 2/3 presid. con- pensarea cheltuelelorii de priveghere, gurti condeife Incasate, verb fi amendati cu perderea
Comitetuld de licuidatie. sihuld Ministrilord. inspectare, verificare i pentra respon- retinerilori cuvenite la acele sume, ei
I INSTRUCTIUNET PUBLICE : 1,219,089 - 1,329,672 16 V,
b). Registru de parti4i, iênticú In vor trebui a le restitui
MINISTBRULU CULTELORU
sabilitatea ce art asuprä-le, primesci: forma si Incheerea lui cu raistru re- impreuni cu
Administratia centralA; I Art. 4. Creditele acordate mat susfi procentele legiuite, afara de Impedecti-
Consiliuld superiord alit instructiuneI publice si suplimentaril i extra-ordinaril, ridi- Din contribntiuni directe, 4ecimele capitulativä alfi primarilorit. rile de fella majorii justificare In regulti.
corpuld profesoralii cu pictoruld si decaniT de fa- ettriclu se la cifra de lei 2,970,762 Ig aditiceede, aren4i, chirii si embaticu- c). Registru pentru ase4rea debi- Disposititml transitoril.
cultdtI in cal* rile co von& incase: Mu! lorü si Inscrierea in prtite a Im-
In totali Inst! : Art. 26. De la paneres In splicatiu-
Directia generald a archivelord Statului. 1/4
la 04 asupra Intdiel pitrimi din plinirilorii ce facä directfi. ne a legil de fata, agentil fiscal! vomit
Lei. par.
MINISTERULU LUCRARILORU PUBLICE : produsulii anualii alb acestori venituri. d). Registra cat 'mica le recipise primi, pentru ramisitele ce verb Ina-
130,000 - Pentru esercitiulfi. 1864.
Administratia centrald;
Corpulii
La orele 2L va fi primitii:
292,000 -
2,548,762 16 2/3
-- - 1865. casatä.
1/2 la 7 pentru a doua pitrime In-
pentru Incasarile ce verb morn si pen-
tru versirile primarilorfi.
plini din anii trecuti pina la Ianuarii
1867, ludouita remisi provquta prim
--- 1866. 1 1/2 la pentru a treia pAtrime. acästA lege.
MINISTERULU n RESBELU Se yore' considera ca faanau-se Art. 15. Sub-casieril dearondismen- Ministru Financilorii P. Mavrogeni.
2 1/2 la 7 pentru a patra pitrime.
Administratia centrald; parte din budgetele anilore citati te si perceptoril fiscal!, yodel la ca-
Casierii general! n'ati dreptii la re-
Statulii majoril generalii; Itntrebuinarea !or(' se va justifica ufi- mise asupra sumelord despigubirei dig- sierulti general& compturie urmit6re
Corpula ofieeriloril de tóte armele; datti cu Incheierea definitivA a neater(' 1) Comptii mensuali, fare va con- Domnule redactorel
La orele 3, Mdria Sea va primi in salonuld col, asupra celori-lalte veniturl inca- tine constatärile, efectuate In privinta neregularitatel priimirel Oipru-
esersicil.
verde pe d-niI represeutan0 aT puterilord strdine. sate precumi si asupra aren4ilorii, chi- Burchi, despre care
Ministru financelorii, P. Mavrogeni. In lunele precedente, cde operate In lui d-v. de eb.tre
tratét¡li reelama d-v. di 21-12, am onóre a
Persónele private de ori ce categoric, se vorii
Mamie 1a oficioruld dejurna de la orele 12 ping -- rillori ai ori cari alte ce se verb vir- luna cureuti si versäreb fAcute.
sa lu alti casieri sail la case centrali
ve comunica pe längti. Rasta ea resultatii ali
la orele 4. (Monitoriulii.) PROIECTU DE LEGE. Predarea acestui conbtù se va face cereearilorti f1eute , referatulA din
No. 183 alit
cart) ye Du-
pentru a tesaurului. in elm! 411e cell" multi dupe finele top
Organisarea serviclului de percepere i cen- CAPITOLULU IV.
=a "r°5116ea nu a Pro-
tune!.
Prolecte presiaLte Adunärii. tralisareaventturtlorú din contribufluni di- Numirea i indatorirele suptd-casierilorii de aron- 2) Coaiptú trimestriai, la yece 4ile generall
recte, domenii §i rescumperarea dismente si perceptorilerti. dupe finale trimistrulul, care se presin- COPIE.
ESPUNERE OE MOTIVE.
nomnilorri deput att. CAPITOLDLU I. Art. 9. Suptie-casierii si perceptoril te situallunea easier,' ai i a fondu- de pe referatulii §eluluf staitei Piatra Nr.
Perceperea. multi agenti ai fiscului, el se numescii 183 Moe directiunea telegralelorg fi Pos-
Pentru cAte-va servicit publice ale Art. 1. In comunele rurale, tärguri si se intirescit In functiune, de minis- Art. 16. Casierulit general(' este die telorú , din 1866, 31 Decemvrie.
Statulul, nt fiindt alocate eume satl- si tirgus6re veniturile din:
teruli Financelorül (INA presentarea tor(' a verifica II a r spode percep- La Nr. 9378, fAcandi menutiósacercetare
www.dacoromanica.ro arätirilord d-lui Burchi, curad ea e'er prii-
 ROMANI:Ur 1 IANUARIE.

nil ragulatil (panda Rominuld, am consta Asemene straordinarfi meteo- aparatiune ne isbi privirile. Una girl- Bowline acum6 se ne convingemn de comptorin ca conditiuni prea modesii
flute('
tat5 ci Burchi de vre ua duol ani lo- ric(' s'a observatfi !risk In alte sere si On de admiratiune ne sciipa la a- t6tA veritatea iel, dupa cantitatea de se va da la mat mite operatiuni ea
du-
cueace la térii, 9i ctt jurnalele,d-séle se in diferite timpurl. Asia, ca se nu ci- mendoni; era una glob(' de foca d'ua plouia ce va cadè Ire anula acesta. Se s'al. fcutú aici
ctitre Impirtitort , p8IA la lanuaria pànä asta-di cu
céii (IG5 tamfi de Ma pe cele cart aû avula marime Indouita celü pucinü de cat(' a atribue stelelorü adet6rie si unfi altfi maniera fórte neregulata, si
1866, la case d-lui Burchi ce o are 'in acest cu un
femeie, care le tri-
locti, china, la acéste epoch a anului, lunei pline la resaritula sèii; ela liven efectfi. Asia s'aa citat Intunecimi de S6re prep prea ridicatfi, este Inaprumutul
orasi unde le priimia
de la lanuarifi adice In nóptea de 31 Octobre spre 1 culórea rosil deschisa si arunca rade ce s'ar fi produsa prie interponerea a- asuprn consignatiei, orgauisatiunea el.
mites cu ocasie la trä ; iarBurchi, in urma
cAsätoria d-lui Noembre, si care sent(' cele rnai In- luminóse. Ela tiria dupb densula ua celorfi stele. Disculfi S6relul,
dice Warrant intr'ua vorba care Incepe, pr
Inc6,1e.
.ler limdeeeAtre cumnatii
jurnalele se
d..aéle,
d-séle ,
semnate; la 1799, Humbold si Bonp- lunga col6na de lumina', de cul6re au- Arago, se IntunucA une-ori d'uädata, cuma si acea de Clique cari verb
ulatti land veOurä din Cumana, spre resarita ria. Ea nu semena cu c6da unel co- si lumina se slabesce attitfi de multfi puse in practica.
edia la tértt, s vede cA nu prea
deunedI a Nen'tú Burchi la ea inattime mare, ea una straluci- mete, ci cu eh col6na soUdul d'aA mare In cata se verin stelele diva méda mare." Atfi douile suntfi Romani, toll fit d
;erèndii
jurnalell pe cari deja cu torti foci" de ertificia, nisce globuri de largime si de totfi compacta care des- D. Erman este unula din acei astronomt comercianti, cari afi avutfi idela aceil
niai inainte, le luase Fo- foca, aprópe de doue ori ate Imo, partite albastrula Inchisfi al() cerului. cari pretinclii ea asemeni intuneolini tui Comptorie, si ne place a vedea jut
cumnatei d-lui lurdki , fP ca apol stele cadetóre In newer(' infinitil, La Inceputii, ea presinta aspectulfi ueel provina din cause stelelorii
caclet6re, continuandfi profesiunea
jinLyä. Atunci a cuLú d-lui ce- care strAbatea4 neincetatfi unü cerfi se- linie drepte, Irma Inaltandu-se
spre cari venincla In dreptulii Sarelut inter- Englitera si Franta datoréda succesela
ca jurnalele si nu s.3 mai dea
ninfi, pe care lase', brasde lumin6se. cerfi, ea urmA curba unui area, cu cepta lumina lui. Asemeni Intunecimi lorfi comerciale i industriale aceste.
, cl se remàiA t biurod pAntt
ni unii omú alil (Bete se le eel-A. Olmsted si Palmer at' descrisfi aseme- schInteiarl d'ufi mare intensitate. Diree- s'afi intêmplatii la 1206, 1208, 1547 si usagiii. Fit profitfi de exprlenta tatithe
cerutd, asa s'a unatü ; ne niä plóiä de stele cadet6re ce nfl tiunea sea era de la nord-est spre 1706. D. Faye, esaminandfi documen- si prin activitatea si zelulfi lora,
oalui nu i a'a fAcul niel uä ne- observatfi In America la 1833. Stelele sud-vest, si Intinderea sea asia de e- tole originali asupra acestorii fenomene juuga indatA a adfioga la clientele dea..
; i reclama ce a teutil (I. Bur- cadeafi ca fulgil de nins6re, si In noue norma, in cell" pe ciíndü capulii iel dis-
ne spune: facuth, relatiunt noul mat tot(' deu9
ami diarii Romänul era mal nu- ore afi pututa numera poste doue sute ['area subfi orizonte la Sud-vest , La 1706, Mai(' 12, pe la 10 ore fructu6se pentru ca afi de basa ere
) adresa catre dorji cumnatiI de init. Ele straluciaii do culori va- c6da era *Ana visibile la nord-est In
dovadii. cä ati fostillulpanitil de ninaineta, S6rele se Intuneca pinte la ditulu, confienta care se etas* la -
cä n'aii reclamatit aici uttdal6. riate, globuri de fecú de diferite ma- t6tä splendórea sea," asia punetti In catii si6recil Incepura a veche casa E una nume onorabii
lata i. nimi erafi amestecate printre ele, de ,,,CAnda globula de foe(' se afia ime- rontai prin caste si furA nevoip 6menil care se perpetua, nu e nici de cua0
acésta cu supunere la cunos- ore ce pe fundulii firmamentului se (A- dint6 d'asupra n6stra, pare ca, se o- a aprinde luminarile. Acésta mentiune UflÜ creditfi nuofi a se aseda. ;0
le directore generalii,ve petit a- ria asióre urme fosforescinp. La 1.818 presce unfi momenta eu vibratiunt asia este imprumutata de la unii medic(' ger- In fine, acesti juni nul studiatii In sce.
lin partea acestel Stai nu s'a se produse fenomenula in Europa, si de raped! In catfi ni era terna se nu maw) numita Shourrer (Historia mor- la de comercia din Bucureset. latit uea
e va da motive de vrto Mugu- se aserva apot regulatii mat In top coda asupra nóstra. Insá dupa until
fi basatit pe argumente tal solide
burilorul genului umanfi), care a luatu-o prima fructfi eta sc6lelorri profesko
avea reelama d-lui
nit pia la 1849. Celfi mal conside- momenta vAdut câ acósta vibratiune nu dinteua cronica a Suabei. Póte ea nale, una resultatii positiva. Nu e t-
Sefuld Statici D o b h s. rabileeste eel(' din 1832, in care tone- era alta ceva de cat(' uil evolutiune, i multi s'ar mire: cuma unfi asemene stra- loca in spiritulti nostru de a face aia
menul veduti: in t6ta Europa si a fostil ca elf' se InvIrtia rapede Impregiurulii ordinara fenomena se se intemple in lauda scólelorii profesionale. Diceue
observrtil mai cu osebire la Dusseldorf osiel séle, trecendfi de la culórea fo- seclula XVIII-Ie §i se nu fiA cunoscutfi numai ca in töte partite se Imultesce
ARIETA.TE, de D. Custodis. culut rosia villa la ua cul6re rosia In- si notata decritfi In Suaba? Respunsulti este credemil nol, celfi mat buna ar-
Astrolomil se pusera a observe mat chisli, fara se Ore) nimicii din aspen- este pre lesne: neaperatil ca acestil In- gumentfi In fav6rea utilitAtil teen.
&LE CAZETORX. cu luare aminte aparitiunea acestora tulfi sea. Nol continuaramu a-la verle, tunecime a testa cu totula locale, nu Terminama aceste cate-va 1juli dai
lele cerescl pain aparitunea stele caOtóre, numal de vre ua jume- totfi asia do stralucitora, dupa arburil s'a intimplatù dead(' In Suaba. rindfi Comptoriulul de incasare
eptata aruncata uulta tate de stele inc6ce. Cu chin oserva- de cea alta parte a satulul. Canal a- Intunecimea de la 1547 a duratfi torte fericitü. Vomil fi fericip de i
esa in pop6re, cart le 7, on- penile afi devenita mai rigur6se si mat cestb globi trace d'asupra n6stra, 'ml trel dile, de la 23 pina la 25 Aprile vedea reusinda ub institutiune nascut
mime si prevestirl de narI continue, recunoscutfi cat(' atenpune pare cove mat mica de cata entail apA- inclusivfi, adica in ajunulfi, in diva si orasulii nostru, dirigiata de comp
, i mai cu séma de we- meritii aceae fenomene asia de multfi ruse la orisonte, neaparata din causa a cl6ua-41 de !Malin de la Miihlberg, patriotil nostril si'l asigurAinri, ca, I
Ibill si nenorocite. As AO timpa neglee. In urma cereetarilorfi precumfi Sórele si Luna intro Imperatulfi Carolfi-Cintu si elec- ori ce circonstante yore avea concur
lutii din vechiulii toed pre- perseverinti s'a constatatii ea stelele petit la meridianula !era mat mice de Wrote Sexel. Gemma Frisias raperta, sula nostril.
u poporele civilisate, cart cadetóre, adia seek) trasure lumin6se atil la resaritula fora. o (lice Kepler, ea la 1547 Sórele pare
Dontoniplà eu acele emotival fugitive, pe earl tót lumea le a ob- IIPentru ca de mitt timpù aveam stinsfi In timpa de trei dile, si nu da A EMU DE SUB TIPARU
nticitatil. Asta-41 progre- servat6 in fein6sele nopti senine, nu obiceiulfi d'a observe stelele, am ve- decata ua lumina slaba si rosiatica, In ELEMENTE
de
[era a facutfi se se reca- suntfi adev(rate stele, ci nisce corpurl dutfi mat multe stralucitöre meteore, asia gradül in dial se verlea stelele 4ina
;1'116 acelora ideie si temeri, analóge cu eametele, cart In miscarea insa nice' unula nu e de comparata ca médift mare. Scaliger si Buntingus spuna ARITHMETICA RATIONATA. ;
a vedutii ca era posibile lorü impregitrulfi s6relut, trecandfi a- acesta, atAt6 prin marimea cätul si prin tote Singurulfi marture ocularfi VOL. IN 8 DE 230 PAGINE.
4i d'a prevede de mat nainte
dese din spalurite ceresci prin aerula splend6rea si durata sea." este Gemma Frisius tatala (fiialb-sefi, Cu autorisati
utarul séú cutArut fenomenü . ce se Intlacara din Catalegulti globurilor6 cadetóre sóú citatfi de Kepler, n'avea decatii 11 ant). rióre de instru
Pentru usulii
ade din nenorocire gustula cam frecaril ce suferfi ea aeruld in Bolidilora, alU Observatorelui meteoric(' Irma, la marturisirea unical si de Liceelora, sc61
cartilorfi sciinpfice in earl iutda tort', producfi acea träsura de la Luxemburg, coprinde de la 1 Nov. signal f6rte de mirare, a lui Gemma De I6n
..eveee.,e ie
lumn6sA.
um6sele spectacle ale na- 1859 pinfl la finele lui Decernbre 1864, Frisius, pot(' se opunii pe unuI anti versitatea din Bucuresci;
ste, potfi (lice mat niel de Ghburile de focü earl se mai nu- 72 globuri ca4et6re, din care 8 de 1- a marture oculara ca totulü interesata a Deposita, tu Bucurescl, la LibrAriel
mesci i BoJi4, suntii tot(' do aceast marime, 23 de a 2-a qi 41 de a 3-a. DD. Danielopolu, pasagiula Bomana,
alimentulú intelectuale alb nu se incela asupra naturel fenome-
Mora, consista mat cu naturi eu stoke cadetóre, insa multfi S'a Weal oservatiunea tnsemnatil, lul, acea a lui Carolfi-Cinta, care se &wee', eaten Mogosbie No.7. Pentri
districte, d. liked se vol.(' adresa 1
fabule, legende, ro- mal Cireilandfi in spapii ca si ea la unele epoce ale anului, mat cu plangea inainte de hatalia, dice isto-
d. Socecfi.
de mirare se vedemii do- acestet Impregilrula sörelui, vinti ash' séma la inceputula lei Augusta s'a tut Heel(' resbelului germaniefi, semper se Preciulfi unui exemplarfi, 5 gimp.
minanda ideiele cele mat gresite asu- apr6pe le pamlata, In cAta trecfi prin Noembre, stelele clidetóre se arita in- nebulae infestari, quoties sibi cum hoste pug. COPRINDERE.
pra natural stelelorfi si fenemenelorfi aerulfi tmosferich, devinfi acolo strii- Went' tumor(' prodigiosa, si eh ele nandum sit" ea de ciite-ori elü aye se Capitulii I. Teoria nurneratiunet;
lorfi. Asia nol nu ne miramfi 'gel de lucitóre nin frecare si se depart* pléea atunel dinteuna puncta determi- se lupte cu inimicula, era incomodatfi Capitula II. Cele d'antêiü operatiul
cumfi, candfi audimti 6ment chiarfi de apol in ApOiciunea misefirel tort', cu Bata alfi cerulut si so miscA Inteua di- de negura. asupra numerilora.
Mediculti Schnurrer chiarül judeca pleCapitulii
unlit spiritfi ce.va cultivatü, atribuindfi tóth atratiunea pamintului. Cu trite a- recpune determinata. Pentru nest(' cu- III. Cate-va din proprietti
until stele ca4ets:5re espirarea unui mu- cestea Rua unele dintre &insole cari vIntii se admite ca se afla in spatiii, dupa acésta ea era vorba curet(' de a- numerilora.
Capitulu IV. Despre Fractiunl. Ge
Mora, ft3 i consideranda stelele ca nine cede atractmii globulel terestrul si cad(' &Sue marl zone, In forma de cercurt cele vaste negare sec() pe cart me- neralisarea teoriei fractiunilorii.
semne pentru destinele fiintelorii pe- asupra tut ub forma de nisce mase imensl, implate cu miriade de acette teorologistil germani le numesca Ho- Capitulu V. Despre numerile decimal
rit6rie dupe acestfi mica paminta. straordinarie petr6ne si feruginóse cart mice corpurt si ca pamêntula in mis- chenrauch." Capitulu VI. Despre puterl si ra
IJA plóia de stele ciipt6re se vedu se numescii !eroliti séfi petre meteorice. carea sea anuale impregiurulfi S6relui D. Faye nu credo ea s'ar pate a-
la nol, la inceputulii trecutel lune a Aceste mase3e tnealdescfi asia de tare vine de le atinge pc) pe una la tribui seriosa acele intuneciml la in- Capitulu VB. Despre raporturi qi pro
portiunl.
Jul Noembre, si spiritele inculte, in sciin- prin contactull cu aerulii, in Ma crape' inceputula luI Augusta si pe cea-1 alta terpunerea stelelorfi ca4et6re. Capitulu VIII. Despre pregresiuni.
tele positive, tuna apucate de teróre, Inteua mulpin de bucap, sosescii an- la Inceputulii tut Noembre; cea-ce eau- Capitulu IX, Despre Logaritml.
detóre asupra olului, si producfi tffi seza acele fusing meteorice ce obser- Terminamfi articlula nostril prin a-
si privira acesta ca una semnii de mart Capitulu X. Aplicatiuni : Begun' d
resbele. od6re tare de Were. Globurile de foal vamfi la aceste epoce ale anulut. costa frumos6 pasegifi ale tut Humbold: tret, de interese, de esconta, de anui
Leta ce ne spuni" mat multi martori lumina pre mare
séui Bolidi respndesca mai adesea nul Afara de acésta, astronomulii Olbers Eta cum(' sciinta, pune In jocü In täti, de amortismente (ca ap1icatiu1
()Mari al acestei plot de stele ca0e- ori crapa In maimulte asupra solute!, si une erode a write aparitiunt de stele ca- sufietulfi nostril, secretele resorturi ale la imprumuturi publice), reguli de he
bucap In imaginatiunil si fortele vial ale spiri- partiri proportionall; etc.
stóro diferite localitati: Targovistea, mental-1 clindfi diparii, produandamo- detóre nu revinfi de catii dupa ua pe- tulut, pe canda vulgula nu No te divers e. 1. Diferite si !
si riocIA de 34 ani. vede, In
Campulunga, Campine, Telega. teme de numerapuni; 11. Despre op(
In *tea de 31 Octobre spre 1 Noem- detonatiune. Ele st" dupe dansele ua A§ta se epee ca: Spleudidula feno - aceste fenomene, dealt() schinteie cari rapunile abreviate ; Ill. asupra Logt
bre, pa la 3 ore, miliarde de stele ea- códa lumin6sa, ere remane une-orl mena care se produse in luna tut Nov. se aprinda si se stingfi, si in aceste ritmilorii ; 1V. Despre sisteina metric
deb:5de amestecate cu globuri de focfi mat multe minute tipe ce ele afi dis din anil 1799 si 1833, n'a mat reapii- petre, cenusie cadute ca scomota din V. Despre numerile complexe.
infiacarail regiimea septentrionale a ce- paruta. Una globa te foal fórte stra- retie d'atunci. Dupä ideia lui Olbers amnulul norilora, decata productula gro- Pentru ca acésta carte se se p6
ordinar6, este acela care s'a oservata deli', or trebui ca, In tune tut Noem. siera ale unei convulsiunt a naturel." vinde cu acelasi prod(' in tóta tér
ruluL Direcpune a miscarii lorii era de antorele face una rabat de 20 ni d-lt
le re HO spre apusii. Fenomenula a la Hurworth In Octere 1854, a cant a acestul anti 1867, se avow(' oca- M. M. Draghicianu.
Librari de prin districte, transportu
avutri u asia intensitate, In catfi me- descriere o credema vre interesante. siunea d'a vedè uti plóia de stele ea- flinch" pe conta d-lor, trimitendfi ern
stesugaril care se sculaserA, dupfi o- Herschel citéza desclerea urmat6ria, getore, multii mat considerabile decitn Pita de Wan cu cererea.
biceifi, de nópte pentru a se apuca de estrasb din Scheffild Imes, si publi- acea care s'a ob3ervat6 in anula trecuta. COMPTORIU DE INCASARE.
lucru, se speriara i fugira in cata d'ua persóna ce beuia la Hun- Una oservatore pre sperimentata In Primiramil ua circulara care ne anun- 111
t6te worth, care dimpreuna
partite, cu frate sea, a WAN acesta, d. Coulvier-Gravier, pre- crearea la Bucuresei a unui Comp-
avutfi ocasiunea d'a vele acelfi me- tinde ca duph aparinta i direcpunea
,,PArea, dice unfi marture ocular(' toile de Incasare, septa firma sociala Teatru Remind (teatru cola mare.
Wort" : stelelora cadetóre s'ar putò enunta cu Z. Petrescu et Comp. negresitii ea a- Duminica 1 Ianuarie 8667.
din Ploesci, cä cede focal din cerü a-
Frate-meii i ea, ne intórceamfi a trot sea patru dile ¡twilit() variatiunile
Supr Areeitdul, credeemfi ea ne pe- casa pea la noue ore sért, ne ceste fapta nu cuprinde tnteinsula ni- CORABIA SALAMANDRA, coined
aflamfi timpulul. Eta dice apol ca, cu atui mica estraordinarfi, amfi fi läsata vodeviln in 4 acte. Holurile principa
depsesce D-deri cu petre de focii, pen- la capulfi satultri, In munentulfi d'a stelele cadetcire stint('
tru nelegiuirile ce s'aa urmatii acolo trece ua livade care este Vila mat numeröse, se tréca neluatfi In bhgare de sema, se va juca de d-nil Millo, Vladicesc
lArgi- eu atatfi plouile sent(' mat abundanti. dad% acesta creare n'ar fi de loci.' in- Alecsandrescu, si d-na Efrosina Pc
cu ocasiunea alegerilorii." me considerabile. Cerula 3 r a curet(' acésta observatiune a sea este In parte
teresanta supta diverse punte de vedere. peeco.
Fonfinenulii a durata plait spre Insa oscura. Not oservaina una deja confirmata la noi: tóta lumen 1st Mal Ant& supta
Se 4ite raportulfi de cre- Luni la 2 Ianuarid 1867.
ua asia considerabile p160 din consteIatiunile cele mai straluci- educe aminte de plouia si nins6rea a- dit(' : ua institutiune destinata a facili-
de stele tadet6re, nu s'a vedutfi Arica Ore, canal chiarfi in partea 3pre care bundante ce amii avuta dupe plóia de ADAMU §i EVA, §i Potopula lui No4
PAM as16-li la not. ta afacerile, este totil de una uä bine legencla biblica in 5 part!. In beneficiul
era' fipsati ochil nostril, uil manifica stele cadet6rie din Noernbre trecutfi. facere pentru Ora, si vederoù ea acestfi
www.dacoromanica.ro cl Au! Daniilü Dragulici.
 ROMUTULU t 1ANUARIU.
de ci ABINET DE LECTURE! C.
MOW '111111,0,111MMINTW---
cu data de la 27 Decembre 86g in MAGASINULU D
E VANpARE. Und boat pentru clddire d- VMogosoi vis-a-vis du palais BORNER 0
oasa, pe ulita lui Face, aláturea cu casele du prince r -egti
tea I a Loteriel Reesci Sacsond a cdrei câ-
° d 44:

igû este de 1,500,000 lei se va trage la 14

sumd de lei 19,%00 trecntil d. Ruband ei gi- ial Coloneld Cornescu, formilndil Lind patrilateril,
trie St. n. in Lipsca. Loose dela acesta snntil rulil intild de d. Popescu
M. Georgiu, chiard in acea
ei ald duoilea de d.
qi sub-semnatalil du
FIALKOVSIET et Cr8
asorti- mea stiinjini 151/2. Doritori d'ald
cumpára o-
NoRe7co2:nmande dux honorables
lungimea In facia Ulii stAnjin'í 25 iarii adinci- ture son cabinet de lecture francais amis de la theta.,
et all eolao
itialare la H. A. Ronthaler, Collecteur Face cunoscutd el ia sositii und mare contenant 5000 des volumes. Des cotolcg
cdndu-me la d. Grigore Apostolu ca s'o scomp- havnicii se vord adresa la D-na Anica Floréaca,
ireaden. mentil de marfd noud, adicd totil feluld de cutie y recoit
teze, d-sa vadándil ci termenuld este de optd luni aldturea cu Liced Sf. Sava.
calla Guvernante, Profesori, Griclinari ei de cartonape i bonbóniere din cele mai elegante, 3 2z. No. 606.
atunci, am etersil giruld med M. Ge- totil-feluld de Bonb6ne frantusesci, Liqueurur, Vi No. 656
feliuld de servitori previlluti ea docu- n'a voitd, viitord IA DAMA , cunoscendii limb
sd orgia cu condeiuld de plumbil, .n intelepera cu nuri streine, Ceaiü, Calisson d'Aix, Marrons placée 1111E ARENDAT de la St. Gheorghe
-Ae trebuine6se, Capitaluri midi ei mari, Buzeu, plan felurimi de 'ass
Comisiuni pentru d. H. A Ronthaler In d. Ruband. Se public4 deril eà la easil de a se ei fructe de tote calitdtile precumil i totil feluld 25 =Oa Bilhaculd din districtuld
sub-sein - gdi-o)rit;tleA'a gienrtnrlaa u(6;:t,
de Ciocolat 3 din casele cele mai insemnate. Cámpului. Doritoril se potil adresa la la oriii!6:---an.
evt:,. -ore
den si Gottfried Daubert, jun. in Braunschweig scompta de cdtre cine-pa Visa poli, giruld med dress
2grijeocú promptil in totd timpuld. Rocks. ct Drops. Ananasuri naturale in cutie. natuld Calea Mogogioai No. 68, in fate palatului vis de Povarnd. Ne 28. 1:11 B.ruta-rilu T.s.a.

se va considera oa ad chdrtie albi 6 2. Domnescil. C. Méricinénu. 652 5 2z.

arse de informatiune Strada Germand vis-a- 627
2. 655 3 M Georgiu.
le Hoteluld Concordia.
LIBRARIELE SRÉCU $1 DANIELOPOLU
A ESITU DE SUB TIPARU $1 SE AFLA DE VINDARE LA

ANTI 18671 ARITMETICA RATIPNATA

1ALENDARILTIPE
Editlune portativa; Pretiulu 1. V2zvaitz.
-Volume in S de 230 pagIne; Pretitalu
INBITOT-T11-ÉSOI PR_CDF=SORM LA. TINIVMRSIT.A.= pentru usuld claselora baPeióre ale Gimnasiejorii
zv,

3DM I0A-1\t-CT
sefintifice caprinde. pe lîngd
CQIATtT
datele ob1cnuite ale fiä-ciirui calendarid urt descriere a Autorisatá de Consiliuld superiorfi alu Instructiunei publice aid 2-lea (le studiii, suntil tatate ea multe cleavej tail.
Materiile coprinse in programele pentru semestrulti
Wet:4A calendarid casatil de studie
rd fenomenilord ceresci calculate pentru téra nóstrit ei mai multe ariicle poporarie asupra Astronom:ei. Pentru districte, a se adresa la D. Socecii, calea Mogoeied Nr. 7.
romind.
tcestii calendariil se p6te cere ei la Administratiunea pasagiului
M. L It AENTHAL.
gles liderea Noului stabilimentil de Cafe ei Res-
taurantuld de COMERTU, strada Lipscani Nr 2.
BAZAR ANGLAIS
UA NOLA CARIErIA DE MSIPU Recomandd onorabilului Publicil c afard de ca-
fenea este aprovisiouatd de 'id Restauratiune, ca
InfortnéVii numerósa sa clienteld i onor. pu-
blied a ad decisil a se desface de bijouterie,
recomandi un asortime nt de:
111:11111ES3CaltillAi 1ILAIL IIEVIENLIE1-1V1E1311Elit. bune, ad vinVindu-o cu and mare scdlimentil totd ad-
constructiune i de pavagiii, cit pers6- mâncirile cele mai gust:58e el bauturi
Se face cunoscutil intreprinVetoriloril de lucrItori de considerabile de nisipd, se voril bucura carätenie deosebitrt ei unit servicid promtii. Deju- inetiintéld a ail priimitil peniru acestd
nele, ce aril dori a trata pentru ud cantitate mai Acei ce arù voi se se bucure nurf, tableg'hots ei prinjuri bune. Face abona- sezond al varietate fórte mare de obiecte pen- Ilitri:14 IRA BARBATESCI
d'und scAldmintii de 15-20 la eutà din preturile ordinarie. invoi. mente atiltil in Stabilimentd cdtil i afarä. Eld se tru cadouri de anuld nod, precumil: Pandule,
de acdscA scadere suntil rugati a se adresa la proprietariti la Belbedere spre a se mai recomandd a se angaja cu aranjarea de totil Candelabre, Bonbouerie, Vase, obiecte de bronz PENTIU TIMPULU ACTUA LU
felalil de mese la multi i soarele. Domnii visi- ei unil mare asortimentd jucdrii de copii ase-
11111. YE 4111C;ALS111._374J IIE tatori ce mc vr onora cu a d-lor presentA, vord mine rochii de mittase i limn+ Thee aeeste METER! EORTE MODERA TE.
gdsi la ori ce cord de Vi i n6pte totil feluld de au preturile deja cunoscute de fórte moderate
10 dr
ETA LOCOMOBILE de CLAYTON A. ORA INDOIJITA OITA mrtnedri in cdtd vord remlnea satisfAcuti. sustinuta ei
Nr. 612 Calea Joi5o0ei casa d. Filipes cu No,
Ou &Sue parechie de petre. incorsjatil In speranti eft ca Romand void fi
De putere de 8 mi. in noua intreprindere, am onóre a face E datil cu dobiudd fume mjci pe emaneturi vis-agis de Prefectura Politi ei
A se adresa la Fabrica de la Bele-vedere, unde póte cineva gási i alte multe macine respectoasele mele invitatiuni onor. Publied. sigure. Doritoril se voril adresa
646 3r
D
straia Sfin-
agricole. PRETURI FOARTE REDUSE. 625 5 2z Antreprenoruld. tilord Voevo4i Nr. 12.
..ennimminnnent
NEFISEISEEMESElf

MEDICAMENTE FRANCESE RENUMITE III

CASSE DE PERU Preparate de GRIMAULT i Co, Pharmaciani A. f. I. principele Napoleon
0, rue de la Fewilliade, à Pwis.
DIN PRIMA GENICRA.I. E'IONTRIT AJIMELÈ IPIZINCIIA.TE IN IIITCURESCr
BINDER.
F.'N I ES'ES: D. A. PLECKER vis-a-vis de Passage,-FlIale la d F. FISDORFEB 111 d. M.
Resistitóre In Ia0 la d. Chonya. Galati la d. Caucheski. Craiovf la d. Pohl. BrAila la d. *ermelli
contra
111111111113
11011111111Imuloalitiiiiummtmilinauniumil I ..42, FABRICA
I. R. prima FICATU DE PESCE
Efraetiunel fabbrica mlstriacp
(i
a lui PHOSPHATU DE FERC PEARA UNTULU
MIMI] DE IIREANÜ IODATU
9i
esclagnameste pnvileggiata
Ar di
PRIEM WEE
lneendiu. ¡her
Casse di ferre in Pharanacentii, doctors& in sciinte GRIMAULT SI CE, PHARMACIANÍ LA PARIS
..11;11,11 doppianiente slow VIENA, Cella maT puternicti cur Atitorti vegetalii cunnos-
PENTRU r PY'
APPAY,%1
rfalituvO il
Nu ecsistil nicT unti medicamentA ferrugindi ma! cutt, mal demnti urmasill Mill untuluT de flcatn
Iwo rinfrazine dotatA la t6te Insemnatil de MA Phosphatuifi de fern. luI de pesce si cent' maT Insemnattl modifieltorii allti
ll umetteldor este, dupa pArerea tururor Faculatilor, Si ro-
PESTRAREA Leras, doctorft in sciinte. in chta töte;elebri- put! de Breanti lodatti allti D. D. Grimault C*,
FEDERICO WEE Espositialleie tAtile medicate din lume, adoptatil c'o rifiA cum phaimacianii A. S. 1. principele Napoleon. prospec-
de vg4utti essemplu In annalele sciinte_F etele tuillacestuTescolinte medicamentri vetY vedea Intr'Ansuln
nu s'a appobatiunile cele maT onorabile alle celor maI mEri
'Vienna. Induatriale cu palide, durerile de stomacti, digestimile ane- meticit din Paris. Intrebuintati-lti si yeti fl siguri cra
RAM volóse, anemia, convalescintile grele etatea tiliadui, ski cellA pucinti d'a modifica, celle ma! grare
la
Waste Oasse oho fur(
esposkloal lndustri le MEDALIA criticA, perderile albe, neregularitato soro- yriAmlri de peptfi; d'a distruge In copii D vdstrA, IS
OA de tinerT si de delicall, :zermenulti vAttinttrilor
CATAST1FUR1
prealate, danno la masalma if- culuT la dame, frigurile primejdiöse,stingele scrofulóse, =Mara ghindurilor va
caress& lue addora rs.gglur o. lnttluhl Rangil stricattl, lympbatismuld sunt tImAduite él modi- 1 mphatice
tisplrea, pAliciunea, moliciunea cAtnurilor slIbiciunea
vi investat eu ficate cu mare inlets prin Intrebuintarea acesel compo- ;onstitutiuniT se vorti sehimbh In slnAtate, vigöre si
sitiunT recunnoscutA conservatortat prin escdintA allti .)oft5 de mancare. Persénnele marT carT
9A
unti vicill,
mokl i mm a moo nor mot sAnStAtiT, preservativult cellti nial signet In coitra epide- acrime sange, o MA de pele, buboae, manclrimT
DOCUMENTE C. F. Austria& rovenite séti din mostenirc, séti din tristele consecinti
z 111111.11
millor i declaratti superiorti tuturor ferrugdmselor cun- alle bólelor secrete, vorti obtine o usurare immediati,
singurii
noscute in spitalurT si de accademiT. NumaY dal e Peltea, curatitor care sl
G aspar Gubler
cAcT
convine stomacurilor delicate si nu provódconstipatil se appropie de efficacitatea StropulnI de 'Irwin
Depositul general se alla In Capitali la ERA i numaT euh singurti nu 'negreste gura ding lodatil.
etWartai4ouliez eare suntrt i Aghentii pentrullowania.
489 hi. 24. FRIEDERK1tI 1E8E. INJECTIUNE SI CAPSULE

GRIMAULT SI C , PHARMACIANÏ LA PARIS

EfiniIELT S CK, PHARMACIANI LA PARIS
Curl not& exclusivil vegetall, prepared cu frun de
Pepsina este o descoperire sciintificl noul. Ea pcsedit de Matico, unti arbore din Perh, pentru dnd-
proprietatea d'a iniesni digestiunea alimentelor, LTA a duirea repede flrA exceptiune a sculamentulul s'a
obossi stoinaculti i matele. Subt influentl sa ges- scursorilor de orT ce naturl, IAA teams de restringeri
/MAGASINU MAN ANGELESCU CALEA MOGO§IOIEI VIS-A-VIS DE PALITULU DOMNESCU
IN COLTU.
ti unite anevoiöse, gretele, balele, in de canaltt séu de Inflamatiunea matelor. Cea mat mare
Hamm atiunea stomaculd s'a matelor retétil parte a medicilor din Paris ati renunciath la t6te celle
ca printeunti fermecti. Gastritelle si gastrigi!le lalte medicamente
cele maT InclArltnice sunt modificate repede. Aetelile
ce a applruttl acesth lead.
Inj ectiun ea se 'ntrebuintedi la inceputulfi scurséreT,
durerile de capii, ce provinti din digesali mele, si nu pricinueste durerT,nigT usturiml; Capsulele,
Anuat5 inalta noblime qi onor. pentru sesonulú de fatiii se giisesce asor disparti Indatl. Damele vortk fl fericite sl 0 cA, Ca In töte casurile unde se preferl medicamentele interne
precumii qi cu mal invechite ,cart a& 1
tatti cu totii feltti de articole (de specialitatea sa,) trebuincióse easel, Intrebuintarea acestellicorl delicióse, disparA Nrskurile si en seaml in cele cronice
la care sunt dênsele suppuse la Inceputul fiA-c5riT resistatti preparatiunilor de copaih, cubebtl, s'altor
multe feliuri de meselicuri i binzeturl streine. insArcinArT. Bltrinil i convalescintiT vorti gAs Intr'énsa injectiunT metalice, care töte sunt primejdifise. Intre-
elementult repArAtorti alti stomaculuT lor, s pAstrarea buiptarera tottl Inteacelasill timpti a acestor cloud pro-
clowssmEL-vms A.Laramivrr.A.Iik..ms vietil s'a sAnAtAtil lor. ducte, constituA o doctoril fórte

PATES DE FOIES GRAS, ANANAS, ETC., ETC. BOALELE DE PIEPTO SIROP DE HYPOPHOSPHIT DE VAR
Francia.
VINURI, CHAMPANI1 i FELURIM de LICORis triine de la 3asele renurnite din GRIMAULT S PHARMACIANi LA PARIS
VINURi UNGURESCi, VINURI de MALAGA, CHERY §i MADERA ea ocaua. silitA a gAsi Guturaiulti, Catarultl, Gripa, tusea, In-
De maT multe secie, doctoriI sapientil cei
ceteü IndatA cu Intrebuintarea acestur si rop S,
uA doctorie care 81 vindeca toate botele de piera,
PS. Se recoiuändá cu deosebire uleittlii de Rapitia rafinatii, dublu, bunii pentru Salóne. toate cencettirile Insa ati fostA vane. o toate aeestea cari suferA de &stela gAsescli un element5 sigur5 de
vindecare.
nisce lucrArT none comunicate de curéndicademieTdeMe- Se recomandi asemenea bolnavIlor se bvebuinle4e
sigura e eri cine va bine voi s visita Magasinulti sett va remänea In- dicing din Paris si IncercArTle cele maT :rioase Mute la
spitalul Brompton din Londra, spitalA onsacratiA espres pastilele luT G ri ma u It ai Cs.
tru tóte multumitb, face a sa plecatá invitare. AcestA escelentfi bonbone se compune de done sobs-
at' probat A acésta teribill tante
pentru tratarea fOrte potolitore cu totulil nasal:drab:we. ne Con-
Ioan Anghelescu, boala a gasit un ce putinte In siropuliypophosphitului tiind opium.
de var, (And ea nu ajunge In cea dipé urmA perioda.

-4,11t -p -17
V

4iteroP
E. G-Ft.A.NTI"
dEDKIVILJ
MAGASINU ENGLESESCU $TII CIO It, IIMIESTIVIE
Cu ocasiunea anulut nod se vinde tottl feliulu de obiecte pentiu cadouri, cu prefuri fórte reduse.
.11VIUBIfitici 111.11E !SA.. Elt IN Ng

Bronzuri de arle, mobili miee de Ifixu, eutiule easelle, ptinseturi, stole de nietuse de mobikete
4m3E- 3C MT N:11 31E. 3I31 7Ir nIZIP '3Ir Ala( A 3E MAW F. A.

-rVs'ae:
oss
EsposiOunea tutord aoestord obiecte de luxd si de utilitateeste deschisS,
www.dacoromanica.ro
ipogafia G. A Roaetti. Strada Academe! No. 22,
táte Clele plat a 31 Deoembre in6lusive.
daft..
' , ' Mils
I,, AIMS