Consilierea nouthetică a lui Jay Adams

(vede omul behaviourist dpdv biblic, nu integrează inimă, suflet, spirit, carne)

Deoarece Dumnezeu exprimă dragostea în termeni comportamentali decât în sentimente, consilierul

nouthetic se concentrează nu pe cum se simte pacientul, ci pe comportamentul lui…sentimentele curg
din fapte. Oamenii se simt rău pentru că se comportă rău. P. 93.

Sentimentele sunt involuntare, pot fi inconștiente. P. 110-111.

Se delimitează de Carl Rogers deoarece reduce gândurile, convingerile, părerile, atitudinile la

sentimente. O atitudine, spune el, este o combinație de presupuneri, credințe, convingeri și
păreri care formează o reacție spontană privitor la un subiect, o persoană sau un act în în mod
constant. P. 115 Atitudinile se schimbă mai ușor decât sentimentele și pot declanșa amărăciune,
furie sau frică.

Definiția aceasta a atitudinii este, esențialmente, cognitivă, în timp ce psihologii aproape unanim susțin
că atitudinile au baza afectivă (emoție sau sentiment), deși pot avea și o componentă cognitivă
și/sau comportamentală. 1

Jay Adams înțelege prin comportament activitățile întregii persoane ce pot fi judecate de Dumnezeu.
Skinner înțelege ceva mai larg comportamentul2: atitudini (comportamentul creierului) și
sentimente (comportamentul glandelor).

Lupta spirituală o vede între dorință și porunca lui Dumnezeu, care rezultă în două căi de viețuire: modul
de viață orientat pe emoții înspre sine și modul de viață orientat pe porunca lui Dumnezeu înspre El. p.
118.

A trăi conform sentimentelor iar nu supunându-se poruncii Domnului este rănire a sfințeniei.

Motivul pentru care sentimentele apar așa legate de păcat este că el echivalează sentimentele cu
dorința (pofta), iar pofta este legată de acțiuni păcătoase… oricum, punctul nevralgic al lui Adams este
că a asculta de sentimentele tale în procesul terapeutic este în detrimentul acestuia. Mai mult, chiar și a
avea sentimente (de orice fel) pare să fie o piedică deoarece ele îndepărtează ușor persoana de
Dumnezeu. 3

Relația dintre comportament și sentiment este următoarea: începem printr-un comportament și o auto-
analiză evaluează conștient comportamentul; sentimentele (bune sau rele) urmează analizei, și aceste
sentimente vor conduce la următoare comportamente. P. 135. A te concentra pe sentimente în loc de a
te conforma voii lui Dumnezeu este cheia patologiei.

Noutheteo= a avertiza.

1
P.144.
2
Behavior.
3
P. 146.
Deoarece Biblia vorbește despre schimbare, suportul în cadrul consilierii fiind pasiv, este greșit
deoarece:

Consilierul nu trebuie să susțină un comportament păcătos.

Suportul este dăunător deoarece nu doar că ia cunoștință, ci aprobă faptul că consilierul a dat greș în
privința problemelor sale.

Nu există vreo evidență biblică prin care clericul doar să asculte, nefăcând sau nezicând nimic. P. 157.

Critica lui Adams privind acceptarea, susținerea, empatia și ascultarea, precum și alte tehnici privind
relația consilier-consiliat s-ar poziționa direct împotriva perspectivei rogeriene. De asemenea, se
distanțează împotriva conceptului psihoanalitic de transfer.4 Transferul încurajează pacientul să
perpetueze și multiplice păcatul și vinovăția; transferul pozitiv nu este mai bun, deoarece încurajează
fantezia și o relație ireală. P. 101.

El rămâne la a avertiza, sfătui, chema la căință, prin amintirea pedepselor și răsplătirilor din Rai și iad,
precum și de aici, de pe pământ.

Perspectiva sa antropologică este subcreștină, externă și comportamentală, iar comportamentul și

calitățile exterioare observabile sunt decupate prin perspectiva păzirii poruncilor. Iisus se axează pe
inima omului și lumea sa interioară spre deosebire de Adams cu orientarea sa extern-
comportamentală.5

Ca și model-de consiliere din perspectivă biblică, propune parakaleo, paraklesis =confort, consolare;
paraklesis=dar al Bisericii diferențiat clar de darul profeției sau de cel de a învăța6(Rom 12,8). Conceptul
de paraklesis este suficient de permisiv pentru a susține o varietate de tehnici terapeutice, de la
intervenții în crize la terapeutici de adâncime. 7

Succesul aparent al lui Adams stă în caracterul superficial; schimbarea imediată este de suprafață, dar
nu aduc schimbări adânci, majore ale personalității; confruntările repetate pot conduce pacientul să-și
reprime problema interioară și să adopte un comportament compulsiv cuplat cu negare și reprimare a
tensiunii interioare. 8

Slăbiciunea teoriei nouthetice de consiliere este că nu are o teorie a personalității; nu există stadii de
creștere sau dezvoltare; nu sunt articulate nici o teorie a motivației sau tendințe dinamice fundamentale

4
P. 150.
5
P. 152.
6
Pe care miza Jay Adams în modelul său de consiliere.
7
P. 153.
8
P. 153.
ale personaei precum instinctele (libido) lui Freud, actualizarea de sine a lui Maslow sau Rogers, lupta
pentru superioritate a lui Adler sau căutarea sensului a lui Frankl. 9

Adams Jay, Competent to counsel, Grand Rapids, Baker, 1970.

Adams’ Theory of Nouthetic Counseling

Carter, John D.

Journal of Psychology and Theology, Volume 3 (3): 13 – Jun 1, 1975

9
P. 154.