Conceptul de identitate nationala

Identitatea naţională reprezintă un ansamblu de date şi trăsături prin care se individualizeaza

o persoană. Identitatea persoanei este influenţată major şi de relaţiile acesteia cu cei din jur.
Orice persoană aparţine unei comunităţi naţionale, unei naţiuni.
Naţiunea se defineşte ca o mare comunitate umană, instalată pe un acelaşi teritoriu ,
caracterizată prin unitate istorică, lingvistică, culturală, economică, şi care este suverană.
Naţionalismul este o doctrină care afirmă superioritatea intereselor naţiunii în raport
cu interesele grupurilor, claselor şi indivizilor din care este constituită. Naţionalismul poate fi
şi o mişcare politică de indivizi care vor să impună caracterul predominant al naţiunii lor, în
toate domeniile.
Să reţinem două tipuri de doctrine naţionaliste :
1) Naţional – populismul , bazat pe un naţionalism xenofob (urând străinii ) şi rasist,
susţinând că apără interesele poporului;
2 ) Naţional-socialismul , fondat pe rasism (în particular pe antisemitism ), care a
reprezentat ideologia politică a Germaniei hitleriste (1933-1945 ).
Nu trebuie confundat naţionalismul excesiv cu sentimentul naţional sau cu ideea
de unitate naţională. Sentimentul naţional înseamnă ataşament faţă de neamul din care faci
parte. În zilele noastre , excesele de rasism, şovinism ori fanatism trebuie catalogate ca
maladii ale naţionalismului.
Sentimentul naţional trebuie canalizat spre stimularea forţelor creatoare ale
neamului, a calităţilor lui, şi spre corectarea defectelor .astfel, naţiunea va participa la
progresul general al umanităţii, pe calea sa specifică, alături de celelalte naţiuni, într-o
competiţie onorabilă şi demnă. Membrii unei naţiunii au un sentiment naţional care exprimă
următoarele trăsături :
• conştiinţa naţională care reprezintă ansamblul ideilor, aspiraţiilor, sentimentelor prin care
membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă identitatea comună pe baza unităţii de : -
teritoriu;
- limbă;
- cultură;
- viaţă economică.
• mândria naţională.
La constituirea unei naţiuni sunt cinci etape distincte :
• identitatea,capacitatea unui grup de a gândi despre sine că aparţine unei naţiuni;
• legitimitatea;
• unitatea sau capacitatea unei naţiuni de a cuprinde întreaga populaţie;
• participarea sau reprezentarea la activitatea de guvernare a diferitelor categorii din care
este constituită populaţia;
• distribuirea sau împărţirea avuţiei naţionale între diferite categorii ale populaţiei;
• cetăţenia.
Pornind de aceste etape, se poate defini identitatea naţională ca reprezentând o
caracteristică dominantă a membrilor unei naţiuni, pe baza unităţii de :
• teritoriu;
• limbă;
• obiceiuri şi tradiţii;
• viaţă economică.
Identitatea naţională este legată de patriotism, ca sentiment de dragoste şi
devotament faţă de patrie şi de popor. Şi aceasta face ca, de exemplu, apărarea teritoriului, să
fie o posibilă expresie a fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cu apărarea identităţii naţionale.
Încălcarea teritoriului conduce la conflicte, uneori dramatice prin posibilele consecinţe.
De asemenea, lupta pentru identitatea naţională a reprezentat o idee forţă, urmărită
de diferite popoare, în momentele istorice ale constituirii lor ca naţiuni. lupta acestora ca şi
ideea pentru care luptau erau legate de un profund sentiment patriotic.
Sentimentul naţional pe care îl au membrii unei naţiuni exprimă :
• conştiinţa apartenenţei unei persoane la o naţiune, precum şi
• mândria naţională.
Conştiinţa naţională reprezintă ansamblul ideilor, aspiraţiilor sentimentelor prin care
membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă identitatea comună pe baza unităţii de :
• teritoriu;
• limbă;
• cultură;
• viaţă economică.
Rolul conştiinţei naţionale poate fi evidenţiat prin semnificaţiile care i-au fost atribuite:
• ,, suflet al naţiunii”;
• rezultanta tuturor elementelor psihologice constitutive ale naţiunii;
• factor de legătură a caracteristicilor specifice naţiunii.
Pornind de aici, se poate vorbi de :
• ,, deşteptarea conştiinţei naţionale”, atunci când comunitatea îşi afirmă, de exemplu,
dreptul ei la libertate şi independenţă ;
• ,, pierderea sau declinul conştiinţei naţionale ”, atunci N conştiinţa naţională nu mai
vibrează, se manifestă slab sau încetează să se mai manifeste, în condiţiile în care sunt
în discuţie interesele comunităţile naţionale.
Conştiinţa naţională este păstrată vie prin forţa morală a naţiunii, simbolizată prin
cultul patrie.
Identitatea unei persoane este legată, deopotrivă, de :
• spaţiul în care s-a născut sau căruia îi aparţine în prezent; uneori, această legătură
sufletească marchează, major, o persoană, aşa se poate explica, de exemplu, pentru
persoanele care trăiesc în alte locuri decât cele în care s-au născut, sentimentul de
dor faţă de meleagurile natale;
• celelalte persoane, de instituţiile existente într-o comunitate, relaţiile cu celelalte
persoane dar şi cu instituţiile marchează trăsăturile identităţii personale prin :
- conţinutul lor;
- rolurile pe care le are o persoană;
- normele şi valorile culturii în care se naşte şi pe care şi le însuşeşte.
Fiecare persoană aparţine mai multor tipuri de comunităţi umane :
• familie;
• comunitate etnică, religioasă;
• comunitate naţională;
• comunitate internaţională.
Aceste tipuri de comunităţi se integrează una alteia. Viaţa şi identitatea persoanei
sunt legate de comunităţile din care aceasta face parte. Apartenenţa persoanei la o comunitate,
precum şi modul de organizare , pe care acea comunitate o impune, au o influenţă complexă
asupra identităţii persoanei.
Conceptul de identitate multiplă pune în evidenţă complexitatea identităţii unei
persoane, constituită din trăsături legate de integrarea şi relaţionarea acesteia la diferite forme
de comunitate umană.