Redresoare comandate

Modulul 4
Obiectivele modulului:
• Comanda în fază a redresoarelor
• Parametrii specifici
• Regimuri de funcŃionare

REDRESOARE COMANDATE

Redresoarele comandate transformă energia de curent alternativ în energie

de curent continuu, prin comandă putându-se regla valoarea medie a tensiunii,
ceea ce înseamnă de fapt reglarea puterii medii transmise sarcinii. Redresoarele
comandate îşi găsesc o largă aplicabilitate, cel mai important domeniu fiind acela
al acŃionărilor electrice cu motoare de c.c. Din acest motiv, în analiza funcŃionării
redresoarelor se va considera o sarcină care asigură o valoare medie constantă a
curentului debitat de redresor.
Se va considera, de asemenea, că tiristoarele au caracteristici ideale.

4.1. Principiul de funcŃionare a redresoarelor

comandate în fază

Se consideră un montaj (fig. 4.1.) constituit din p tiristoare având catozii

comuni, iar anozii alimentaŃi de la un sistem p-fazat de tensiuni sinusoidale,
măsurate faŃă de un punct comun numit "nul de lucru", cu potenŃial convenit zero,
sarcina fiind conectată între acesta şi punctul comun al catozilor.
Tensiunile u1,u2,...up sunt defazate cu 2 π /p radiani şi au expresiile
următoare (s-a ales ca origine a timpului trecerea prin zero a tensiunii u1):
2π
u k = 2 Usin(ω t-k ), k= 0, p − 1 (4.1.)
p
tiristoarele fiindcomandate în ordinea numerotării.

49
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 4

Se numeşte punct (moment) de comutaŃie naturală a unui tiristor punctul

(momentul) începând de la care tiristorul este polarizat în sens direct, respectiv ar
intra în conducŃie dacă ar fi diodă.
uT1
id Lf

T1

u2 T2

T3 ud
u1 Sarcina
u3

Tp
up

Fig. 4.1. Schema de principiu a unui redresor

comandat polifazat [2]

Pentru a găsi punctul de comutaŃie naturală, se aplică teorema a Il-a a lui

Kirchhoff pe un circuit cuprinzând tiristorul respectiv şi tiristorul aflat în conducŃie.
Astfel, înainte de comanda lui T1, în conducŃie este Tp şi aplicând teorema a II-a a
lui Kirchhoff pe circuitul u1-T1-Tp-up, se obŃine:
uT1=u1-up (4.2)
şi Ńinând seama de (4.1) rezultă:
(p - 1)π  π
uT1=2 2 Ussin cos  ωt - (p - 1) 
p  p
care se poate scrie:
π  π π
uT1=2 2 Ussin sin  ωt + −  (4.3)
p  p 2 
Punând condiŃia uT1 ≥ 0, se obŃine:
 π π
0≤  ωt + −  ≤ π sau,
 p 2
π π 3π π
- ≤ ωt ≤ − (4.4)
2 p 2 p

50
 Redresoare
edresoare comandate

Rezultă că tiristorul T1 este polarizat în sens direct începând din momentul:

π π
ωt = − , pe durata a π radiani şi deci:
2 p
♦ punctul (momentul) comutaŃiei naturale este întârziat cu unghiul:
π π
βc = − (4.5)
2 p
(radiani) faŃă de trecerea prin "zero" a tensiunii ce urmează a fi redresată (fig. 4.2);
♦ tiristorul respectiv poate fi comandat oricând, pe durata a π radiani, din
punctul comutaŃiei naturale.
Principiul conform căruia redresoarele comandate permit comanda puterii
medii transmisă sarcinii, constă în comanda fiecărui tiristor cu o întârziere reglabilă
α, măsurată
măsurată din punctul de comutaŃie naturală, întârziere numită unghi de comandă
∝ (fig. 4.2).

Fig. 4.2. Definirea punctului de comutaŃie naturală [2]

4.2. Valoa
Valoarea
rea medie a tensiunii redresate
la mersul în gol

Neglijând procesul de comutaŃie (preluarea curentului de sarcină de către

tiristorul comandat de la cel aflat în conducŃie), se va considera amorsarea şi
blocarea instantanee a două tiristoare, în ipoteza existenŃei unui semnal de
comandă pe poartă pe toată durata necesară
(adică 2 π /m - unde m caracterizează numărul de faze):
m= 2, pentru monofazat
3, pentru trifazat

51
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 4

Amorsarea şi blocarea tiristoarelor se produc practic instantaneu numai la

funcŃionarea în gol a redresorului.
Deoarece expresia tensiunii redresate se schimbă la fiecare comandă a
unui tiristor, rezultă că aceasta este periodică, având perioada 2 π /p. Considerând
intervalul în care tiristorul T1 este închis, respectiv:
ω t ∈ ( π - π +α, π + π +α ) .
2 p 2 p
Valoarea medie a tensiunii redresate va fi (fig. 4.3):
π π
+ +α
2 p
p
Ud=
2π π
∫π 2 U s sin ω td (ω t) ;
− +α
2 p

şi transformând diferenŃa de cosinusuri în produs se obŃine:

Ud= 2U s sin π cos α . (4.6.)
π p
p
Introducând tensiunea medie redresată la mersul în gol şi la unghi de
comandă nul, rezultă:
π
2 U s sin
Ud0 = p (4.7)
π
p
Iar expresia (4.6) ia forma: Ud=Ud0cos α (4.8)

Fig. 4.3. Formele de undă idealizate în cazul unui redresor

complet comandat cu p=6
52
 Redresoare comandate

Referitor la forma de undă idealizată a tensiunii redresate (fig. 4.3), aceasta

se obŃine Ńinând seama de intervalele când sunt închise tiristoarele respective.
π π π π
Astfel, pentru ω t ∈ ( − + α, + + α ) , T1 fiind închis, la bornele sarcinii se
2 p 2 p
va regăsi tensiunea u1, apoi, pe un nou interval de durată 2π/p, respectiv pentru
π π π 3π
ωt ∈ ( + +α, + +α ), tensiunea redresată este u2 şi aşa mai
2 p 2 p
departe.
Se subliniază că, odată găsit momentul comenzii (închiderii) tiristorului T1
prin măsurarea unghiului α din punctul comutaŃiei naturale, momentele de
comandă ale celorlalte tiristoare rezultă, în mod univoc, Ńinând seama de defazajul
de 2π/p radiani dintre aceste momente şi de succesiunea de comandă dată de
ordinea numerotării.
Forma de undă (fig. 4.3) a tensiunii redresate scoate în evidenŃă următoarele
aspecte:
♦ tensiunea este periodică şi formată din segmente de sinusoidă;
♦ în funcŃie de valoarea unghiului de comandă α, tiristoarele sunt
solicitate sau nu, în stare blocată, chiar de valoarea de vârf a tensiunii ce se
redresează;
♦ tensiunea redresată poate avea atât valori pozitive, cât şi valori
negative, în funcŃie de unghiul de comandă.

4.3. Regimurile de funcŃionare ale

redresorul comandat

Puterea instantanee debitată de redresor este:

pa=ud id ; (4.9)
iar valoarea sa medie, Ńinând seama că:
id ≈ Id=ct.,
este dată de relaŃia:
π π
+ +α
2 p
p
P=
2π π π
∫ u I dωt =U I ,
d d d d (4.10)
− +α
2 p

respectiv Ńinând seama de relaŃia (4.8.),

53
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 4

P=Ud0Idcosα . (4.11)
RelaŃia obŃinută arată că puterea activă poate fi atât pozitivă cât
şi negativă, în funcŃie de unghiul de comandă. Astfel:
♦ pentru unghiuri α ∈ (0, π /2); puterea activă este pozitivă P > 0, deci se
transmite putere activă de la redresor spre sarcină, regimul de funcŃionare
numindu-se "de redresor";
♦ pentru unghiuri α ∈ ( π /2, π ); puterea activă este negativă P < 0, deci
puterea activă se transmite de la sarcină spre convertorul static, regimul numindu-
se "de invertor".
Semnificativ este faptul că, prin comanda în regim de invertor, adică pentru
α ∈ ( π /2, π ) nu se obŃine neapărat şi funcŃionarea în regim de invertor, acest
regim fiind posibil numai dacă sarcina este activă, respectiv poate menŃine sensul
pozitiv al curentului, deşi valoarea medie a tensiunii redresate este negativă.
În cazul unei sarcini pasive, comanda în regim de invertor duce la
funcŃionarea în regim de curent întrerupt, fără a se obŃine funcŃionarea în regim de
invertor.

4.4. Caracteristicile de comandă

Caracteristicile de comandă reprezintă dependenŃa dintre valoarea medie a

tensiunii redresate şi unghiul de comandă, la valoare medie constantă, a curentului
de sarcină:
U dγ = f (α )Id =ct
sau în unităŃi relative:
U∗dγ = f (α )I∗d =ct
Caracteristicile de comandă sunt sinusoide situate într-un domeniu delimitat
după cum urmează (fig. 4.4):
♦ superior faŃă de caracteristica corespunzătoare mersului în gol:
U ∗dγ =cosα;
♦ la dreapta, faŃă de valoarea maximă a unghiului de comandă:
α max = π ;
♦ inferior, faŃă de caracteristica corespunzătoare curentului
maxim admis, din motive de comutaŃie:
U ∗
dγ = g (α )I dmax
;

54
 Redresoare
edresoare comandate

α
U ∗dγγ = − sin 2 . (4.12.)
I
dmax 2
Unghiul de comandă α ∗M (fig. 4.4.) reprezintă valoarea maximă a unghiului
∗
la care poate fi comandat redresorul, atunci când curentul de sarcină este I dM .

Fig. 4.4. Caracteristicile de comandă ale unui

redresor comandat [2]
[2

4.5. Regimul de curent întrerupt

Datorită caracterului pulsatoriu al tensiunii redresate, curentul are, de

asemenea, un caracter pulsatoriu, chiar dacă sarcina este activă (de exemplu este
un motor de c.c.) şi menŃine constantă valoarea medie a curentului. Dacă sarcina
este un motor de c.c. (fig. 4.5), acesta este caracterizat de:
- tensiunea electromotoare Ea, presupusă constantă (în ipoteza că cuplul
static şi unghiul de comandă al redresorului sunt constante, iar momentul de inerŃie
este foarte mare);
- rezistenŃa Ra şi inductivitatea
inductivitatea La, corespunzătoare circuitului (sarcinii) de
la ieşirea redresorului.
Dacă se scriu ecuaŃiile care descriu funcŃionarea acestui circuit, se poate
pune în evidenŃă faptul că, atât tensiunea cât şi curentul prin sarcină sunt pulsatorii
iar atât
atât curentul mediu redresat cât şi componenta sa alternativă se obŃin ca soluŃii
ale aceleiaşi ecuaŃii diferenŃiale. Maximumul curentului redresat IdM (fig. 4.6) se
obŃine anulând derivata sa şi acest lucru se petrece atunci când valoarea
instantanee a tens
tensiunii
iunii redresate este egală cu valoarea sa medie.

55
Convertoare statice. Curs introductiv Modulul 4

Fig. 4.5. Schema echivalentă a unui motor de c.c.

alimentat de la un redresor complet comandat

Limita de apariŃie a regimului de curent întrerupt este momentul în care, la

începutul şi sfârşitul unei perioade, pentru un interval de timp foarte scurt, curentul
redresat este nul (fig. 4.6). Valoarea medie corespunzătoare acestui moment este
aşa numitul curent limită Idl (fig. 4.7 b, c).
Când curentul mediu scade sub această valoare limită, adică:
Id < Idl
curentul prin sarcină se anulează înainte de aplicarea unei noi comenzi şi, în
fiecare perioadă, există un interval de timp în care curentul este nul, respectiv toate
tiristoarele redresorului sunt blocate (fig. 4.6, c). Acest regim se numeşte regim de
curent întrerupt.

Fig. 4.6. ApariŃia regimului de curent întreupt în

cazul unei sarcini active (motor de c.c.)

Regimul de curent întrerupt trebuie evitat, deoarece are următoarele

dezavantaje:
- caracteristicile externe ale redresorului devin neliniare, iar valoarea medie
a tensiunii creşte rapid la scăderea curentului de sarcină

56
 Redresoare comandate

- apar şocuri de cuplu ale sarcinii, deoarece, când curentul este nul şi cuplul
este nul.
Pentru evitarea acestei situaŃii se folosesc inductivităŃi de filtrare care se
dimensionează punând condiŃia ca valoarea medie a curentului prin sarcină să nu
scadă sub valoarea critică Idl.

us ud

Ud
π/2-π
π/p

ωt
0 α 2π
π/p

id
IdM
Id
Iin
ωt
0
id a)
Idl

ωt
0
b)
id Id<Idl

ωt
0
c)

Fig. 4.7. VariaŃia în timp a curentului redresat:

a) în regim de curent neîntrerupt; b) la limita de apariŃie a
regimului de curent întrerupt; c) în regim de curent neîntrerupt [2]

57