CURS 3.

TEHNICI APARATUL RESPIRATOR

1.RECOLTAREA SPUTEI
Definitie
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii
prin tuse.
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Examinarea macroscopică, citologică, parazitologica şi bacteriologică a sputei
- Diagnosticarea unor boli ale aparatului respirator
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Pregătiţi pe o tavă medicală :
- Recipient steril cu capac potrivit, etanş
- Etichetă / formular cerut de laborator
- Aerosol (clorură de sodiu 10%, acetilcisteină, apă distilată sau
sterilă) pentru a induce tusea, dacă medicul indică
- Batiste de hârtie
- Mănuşi de unică folosinţă dacă este necesar
- Pungi din material plastic
- Recipient special pentru materialele folosite
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
- Explicaţi pacientului procedura pentru a reduce anxietatea şi a obţine colaborarea
- Obţineţi consimţământul informat
b) FIZICĂ:
- Înstruiţi pacientul să nu mănânce , să nu fumeze, să nu-şi pună picături în nas, să nu se spele
pe dinţi sau să-şi clătească gura cu soluţii dezinfectante înainte de recoltare pentru a nu
influenţa rezultatul.
- Apelaţi la drenajul postural şi la tapotări dacă expectoraţia este dificilă.
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Instruiţi pacientul să se aşeze pe un scaun, pe marginea patului.
- Cereţi pacientului să-şi clătească gura cu apă simplă pentru a reduce riscul de contaminare a
sputei cu bacteriile din cavitatea bucală sau cu particule de alimente
- Instruiţi pacientul să inspire şi să expire profund de câteva ori provocându-şi tusea (cel puţin
3 ori); la ultima expiraţie sfătuiţi-l să tuşească
- Sfătuiţi pacientul să tuşească profund şi să expectoreze direct în recipient, cca. 15 ml de
sputa.
Puneţi-vă mănuşi de unică folosinţa!!
- Acoperiţi recipientul cu capacul.
- Ştergeţi exteriorul recipientului cu un şerveţel.
- Introduceţi recipientul într-o pungă de material plastic.
Recoltarea sputei prin frotiu faringian şi laringian
• se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă
• se apasă limba cu spatula
• se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească
• sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce
imediat în eprubeta sterile.
• frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu
tamponul în laringe sub control laringoscopic.
Recoltarea sputei prin spălătură gastrică
• se introduce sonda în stomac, dimineaţa, pe nemâncate
• se introduc prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată, călduţă, care este evacuată imediat
sau extrasă cu seringa
• lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că
germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului
gastric
• dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul
obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na

Recoltarea sputei prin spălătură bronşică

• se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează
• se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu
apar în mod obişnuit în spută
• se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau 4ml
soluţie teofilină 3% cu 1ml soluţie de stricnină 1‰
• pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci, repetate, urmate de expiraţii scurte
• se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de lichid
• după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată.
• sputa expectorată se recoltează într-un vas steril, recoltarea se repetă zilnic, în următoarele 4
zile, în vase separate.
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Oferiţi pacientului un pahar cu apă curată să-şi clătească gura
- Ajutaţi pacientul să adopte o poziţie comodă
- Observaţi respiraţia
- Educaţi pacientul să colecteze în continuare sputa pentru a preveni diseminarea infecţiei
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Colectaţi materialele folosite în recipiente speciale .
- Îndepărtaţi mănuşile
- Spălaţi mâinile
NOTAREA PROCEDURII
- Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire
- Notaţi data, ora, cantitatea, culoarea, mirosul, consistenţa
PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetaţi recipientul cu: numele şi prenumele pacientului, data şi ora recoltării, examenul
cerut - Completaţi formularul cerut de laborator dacă pacientul are febră, dacă a luat
antibiotice sau dacă expectoraţia a fost indusă prin administrare de aerosol (deoarece, în acest
caz, sputa este mai apoasă şi se poate confunda cu saliva )
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate:
- Pacientul este compliant şi reuşeşte să-şi recolteze sputa şi nu saliva
- Respectarea indicaţiilor de recoltare se reflectă în acurateţea rezultatului testului
Rezultate nedorite/ce faceţi?
- Pacientul nu reuşeşte să expectoreze şi înghite sputa (mai ales
femeile şi copiii )
- Rezervaţi-vă mai mult timp pentru a instrui pacientul
- Anunţaţi medicul care vă recomandă altă tehnică de recoltare
(prin frotiu, spălatură gastrică, spălatură bronşică)
- Sputa este amestecată cu saliva şi resturi alimentare din cavitatea bucală
- Repetaţi recoltarea instruind încă o dată pacientul şi ajutăndu-l să
respecte indicaţiile de recoltare
- Sputa este amestecată cu vărsătura declanşată în timpul efortului de tuse.
- Captaţi vărsătura şi acordaţi îngrijiri adecvate

2. Participarea asistentului medical la efectuarea toracocentezei (puncția pleurală)

Toracocenteza este pătrunderea cu un ac steril, printr-un spaţiu intercostal, în cavitatea
pleurală.
Indicaţii și Contraindicaţii
Indicații
- prelevarea şi analiza lichidului pleural, care orientează medicul spre o maladie bacteriană,
virală, inflamatorie, de origine cardiacă sau neoplazică;
- evacuarea lichidului pleural în pleureziile masive;
- administrarea de medicamente în situ.

Contraindicaţii - nici una.

Incidente şi accidente
- pneumotorax;
- şoc pleural.

Pregătirea materialelor
- ac Kuss, lung de 6-8 cm prevăzut cu mandren, sau un ac obişnuit de aceeaşi lungime şi cu
diametrul de ≈ 1 cm;
- materiale şi soluţii dezinfectante;
- recipiente pentru colectarea lichidului pleural (gradat) şi pentru prelevări de laborator;
- materiale pentru Reacţia Rivalta în vederea cercetării naturii lichidului (exudat sau
transudat);
- mănuşi de unică folosinţă;
- mască;
- seringă de capacitate mare, etanşă pentru aspirarea lichidului pleural;
- seringi de unică folosinţă şi fiole cu xilină pentru infiltraţii locale (anestezie locală).

Pregătirea pacientului:
- se explică în ce constă procedura şi se obţine consimţământul informat;
- se administrează premedicaţia (Diazepan şi atropina) pentru a diminua anxietatea;
- se aşează pacientul în decubit lateral pe partea indemnă (sănătoasă) cu braţul ridicat
deasupra capului pentru îndepărtarea coastelor şi mărirea spaţiilor intercostale sau în poziţie
şezând, pe marginea patului sau pe un scaun, cu braţele sprijinite pe spătarul acestuia (pe care
se aşează o pernă, un material protector).

Participarea asistentului medical la efectuarea toracocentezei

- se dezinfectează locul ales pentru puncţie;
- se face anestezie locală (medicul) după ce se exclude un istoric de alergie medicamentoasă,
prin anamneză;
- medicul introduce acul, în plină matitate, în spaţiul 7-8 intercostal pe linia axilară
posterioară, de regulă deasupra marginii superioare a coastei inferioare pentru a evita
atingerea nervilor intercostali;
- se cere pacientului să rămână în apnee în timpul introducerii acului în cavitatea pleurală;

- se îndepărtează mandrenul (dacă s-a folosit acul Kuss) pentru a permite lichidului să fie
aspirat cu o seringă;
- se adaptează seringa la ac şi se aspiră primii mililitri de lichid ce vor fi repartizaţi în mai
multe eprubete pentru examene biochimice, citobacteriologice şi pentru reacţia Rivalta;
- se evacuează restul de lichid (nu mai mult de 1l chiar în caz de pleurezie mare);
- se extrage acul şi se pansează steril locul puncţiei;
- se supraveghează aspectul pacientului, frecvenţa respiratorie şi pulsul.

Îngrijirea pacientului după puncţie:

- se ajută pacientul să se îmbrace;
- se aşează în pat pe partea puncţionată, dacă tolerează, procliv;
- se supraveghează activ funcţiile vitale: frecvenţa respiraţiei, pulsului, T°, TA;
- se observă tusea şi expectoraţia, culoarea şi aspectul tegumentelor şi mucoaselor;
- se semnalează medicului orice modificare apărută în starea pacientului.

Interpretarea rezultatelor:
- lichid seros sau serofibrinos, poate fi exudat sau transudat, natura sa determinându-se prin
reacţia Rivalta;
- exudat hemoragic – se întâlneşte în pleurezia TBC sau neoplazică;
- exudat purulent – în pleurezii metapneumonice bacilare;
- lichid putrid, brun sau brun-cenuşiu – în supuraţiile pulmonare.