Calendarul aniversărilor, evenimentelor şi manifestărilor culturale

2011
 Publicaţia anuală a Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” Calendarul evenimentelor şi
manifestărilor culturale, devenită deja tradiţională, adună în cuprinsul ei datele remarcabile ale
anului 2011.
Datele incluse în calendar - aniversări, comemorări, evenimente istorice - au fost selectate
pe baza materialelor de referinţă existente în colecţiile bibliotecii noastre. Obiectivul asumat al
publicaţiei de faţă îl constituie celebrarea, în primul rând, a unor personalităţi marcante ale
literaturii, ştiinţei şi artei româneşti şi universale. De asemenea, au fost reţinute în cuprinsul
calendarului zilele naţionale şi internaţionale importante, precum şi evenimentele culturale
organizate de biblioteca noastră în colaborare cu partenerii săi.
Scriitorul român, trăitor la Paris, Emil Cioran, de la a cărui naştere se vor împlini 100 de
ani, a fost ales „personalitatea anului 2011”.

Anul 2011 a fost proclamat „Anul voluntariatului” de către Comisia Europeană.

Decenii proclamate de ONU:

2003 – 2012 Deceniul Naţiunilor Unite pentru alfabetizare. Educaţia pentru toţi
2005 – 2014 Deceniul pentru educaţie în scopul dezvoltării durabile
2005 – 2014 Al doilea deceniu al popoarelor indigene (autohtone)
 PERSONALITATEA ANULUI

Emil CIORAN
100 de ani de la naştere

Date biografice: n. 08.04.1911, Răşinari, Sibiu - m. 20.06.1995, Paris. Filozof şi eseist.

Născut ca şi ilustrul său consătean Octavian Goga într-o familie de preoţi, Emil Cioran,
cu studiile medii absolvite la Sibiu, a fost coleg la Facultatea de Filosofie din Bucureşti cu
Constantin Noica şi i-a avut ca profesori, între alţii, pe Nae Ionescu şi Tudor Vianu. În perioada
studenţiei, sub influenţa lui Nietzsche şi mai ales a lui Heidegger, înclinaţia naturală spre
agnosticism se cristalizează urmărindu-l toată viaţa. După o bursă de trei ani în Germania (1933-
1936) se întoarce în ţară pentru un an, dar cea obţinută de la Institutul Francez din Bucureşti, în
1937, îi va marca definitiv destinul: în 1945 decide să rămână definitiv în Franţa, stabilindu-se la
Paris în Cartierul Latin. Nu va mai reveni în ţară niciodată.
Spirit sceptic şi dilematic, “trăirist”, pendulând permanent între Heidegger şi Sartre, Emil
Cioran rămâne un mare moralist (cel mai mare de la Voltaire încoace, dixit Jean d’Ormesson) şi
un stilist desăvârşit, căci a stăpânit la fel de bine ambele limbi în care a scris, română şi franceză.
Opera (selecţie)
În limba română: Pe culmile disperării (1934, premiul Tinerilor scriitori români); Cartea
amăgirilor (1935); Schimbarea la faţă a României (1936); Lacrimi şi sfinţi (1937); Îndreptar
pătimaş (începută în ţară, în 1940 şi terminată la Paris, în 1945)
În limba franceză: Précis de decómposition (1949); Syllogisme de l’amertume (1952); La
tentation d’exister (1956); Histoire et utopie (1960); La chute dans le temps (1964); Le mauvais
demiurge (1969); De l’inconvénient d’être né (1973); Écartélement (1976); Exercises de
l’admiration: essais et portraits (1986); Aveux et anathèmes (1986); Cahiers (1997)
Aprecieri critice
Saint-John Perse: ... auteur de grand race, dont puisse s’honorer notre langue depuis la
mort de Paul Valéry (un autor de mare valoare, care face cinste limbii noastre după moartea lui
Paul Valéry).
Constantin Noica: Emil Cioran are dreptul să vorbească despre disperare, căci a întâlnit
lumile împăcate ale gândului. Are dreptul să vorbească împotriva cărţilor şi cuminţeniei lor,
pentru că şi-a dat câţiva ani de tinereţe spre a trăi numai printre cărţi şi numai printre lucruri
cuminţi.
 PERSONALITATEA LUNII IANUARIE

Mateiu CARAGIALE
75 de ani de la moarte

Date biografice: n. 25.03.1885, Bucureşti - m. 17.01.1936, Bucureşti. Poet, prozator şi

istoric al heraldicii.
Mateiu Caragiale a fost fiul natural al lui Ion Luca Caragiale, fapt ce îi va marca întreaga
viaţă prin speranţele legate de posibile origini aristocratice. Studii elementare şi liceale (1892-
1902) apoi Facultatea de Drept la Bucureşti, Berlin şi iar Bucureşti (1903-1909), pe care nu o
termină. Sprijinit de tatăl său, care îi aprobă hotărârea de a se dedica scrisului, debutează cu
versuri în revista ieşeană Viaţa Românească (1911). Deşi ocupă posturi semnificative în diverse
ministere, viaţa prozatorului va fi un zbucium permanent cauzat de prăpastia dintre existenţa
cenuşie şi aspiraţia devenită obsesie către titluri nobiliare. Adevărată tortură, ce se va atenua
întrucâtva după căsătoria, în 1923, cu Marica Sion, o obişnuită a saloanelor bucureştene, fiica
scriitorului Gheorghe Sion. La scurt timp cunoaşte consacrarea literară odată cu publicarea
nuvelei Remember şi a romanului Craii de curte veche la care a lucrat, cu intermitenţe, 16 ani
(1910 -1926). Craii de curte veche, capodoperă a literaturii române, este o somptuoasă evocare
lirică, pe alocuri nostalgică, a Bucureştiului (încă) balcanic al începutului de veac XX.
Stilul şi problematica scrierilor lui Mateiu Caragiale rămân inconfundabile. Nimeni în
literatură română nu a reuşit să evoce atât de plastic promiscuitatea şi turpitudinile urbei “de la
porţile Orientului”, îndrăgită şi dispreţuită în egală măsură.
Opera: Remember (1924); Craii de curte veche (publicat iniţial în Gândirea începând cu
1926, în volum în 1929); În chestia unei aberaţii (heraldica, 1930); Sub pecetea tainei (roman
neterminat, publicat fragmentar în Gândirea între 1930-33); O contribuţie heraldică la istoria
Brâncovenilor (1935); Pajere (poeme, volum postum, 1936); Opere (1936)
Aprecieri critice:
Mihail Sebastian: Ce operă frumoasă această carte. Nu poate fi vorba de un roman. Este
cu siguranţă însă o admirabilă poveste. Sunt unele cărţi care nu se sfârşesc acolo unde le moare
eroul. (...). Craii de curte veche este una din aceste puţine cărţi.
Ion Barbu: Este prima dată în literatura noastră şi a doua oară poate în literatura universală
(...) când natura planetară se substituie naturii biologice, sociale ori simplu umane, a eroului de
roman obişnuit (...). Nu cunosc meditaţie mai gravă asupra ticluirii şi aventurii fiinţei ca această
carte de înţelepciune.
IANUARIE

50 de ani de la apariţia primului număr al revistei de literatură universală Secolul XX

(ianuarie 1961)
1 ianuarie
Magda CÂRNECI (Magdalena Ghica), poet, eseist şi critic de artă - 55 de ani
(01.01.1956)
2 ianuarie
120 ani de la naşterea poetului Aron COTRUŞ (02.01.1891-01.11.1961)
145 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar Gheorghe BOGDAN-DUICĂ,
membru al Academiei Române (1919) (02.01.1866-21.09.1934)
4 ianuarie
70 de ani de la moartea filosofului francez Henri-Louis BERGSON, laureat al Premiului
Nobel pentru Literatură în anul 1927 (18.10.1859-04.01.1941)
5 ianuarie
60 de ani de la moartea prozatorului rus Andrei PLATONOV, precursor al
existenţialismului (28.08.1899-05.01.1951)
6 ianuarie
130 de ani de la naşterea poetului simbolist, prozatorului şi dramaturgului Ion
MINULESCU (06.01.1881-11.04.1944)
8 ianuarie
115 ani de la moartea poetului simbolist francez Paul VERLAINE (30.03.1844-
08.01.1896)
9 ianuarie
130 de ani de la naşterea prozatorului şi eseistului italian Giovanni PAPINI,
(09.01.1881-08.07.1956)
10 ianuarie
Dan DAMASCHIN (Damaschin Hărdăuţ), poet - 60 de ani (10.01.1951)
60 de ani de la moartea romancierului şi dramaturgului american Sinclair LEWIS,
primul american laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1930 (07.02.1885-
10.01.1951)
12 ianuarie
135 de ani de la naşterea scriitorului american Jack LONDON (John Griffith London)
(12.01.1876-22.11.1916)
 145 de ani de la moartea lingvistului şi filologului Aron PUMNUL, întemeietor al
istoriei literare româneşti (27.11.1818-12/24.01.1866)
13 ianuarie
70 de ani de la moartea poetului şi romancierului irlandez James JOYCE. (02.02.1882-
13.01.1941)
15 ianuarie
Spectacol omagial organizat cu ocazia aniversării a 161 de ani de la naşterea poetului
naţional Mihai Eminescu (15.01.1850-15.06.1889)
17 ianuarie
75 de ani de la moartea prozatorului şi poetului Mateiu I. CARAGIALE (25.03.1885-
17.01.1936)
18 ianuarie
75 de ani de la moartea poetului şi prozatorului englez Rudyard KIPLING. Premiul
Nobel pentru Literatură în anul 1907 (30.12.1865-18.01.1936)
20 - 30 ianuarie
Lucruri inutile - expoziţie a Şcolii de fotografie seria 14 ArtImage
24 ianuarie
Ziua Unirii Principatelor Române
27 ianuarie
Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Florin PIERSIC, actor clujean de teatru şi film - 75 de ani (27.01.1936)
120 de ani de la naşterea prozatorului rus Ilya EHRENBURG. (27.01.1891-31.08.1967)
255 de ani de la naşterea compozitorului austriac Wolfgang Amadeus MOZART
(27.01.1756-05.12.1791)
28 ianuarie
Ismail KADARE, poet şi prozator albanez - 75 de ani (28.01.1936)
29 ianuarie
Matei VIŞNIEC, scriitor - 55 de ani (29.01.1956)
145 de ani de la naşterea romancierului, dramaturgului şi eseistului francez Romain
ROLLAND, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1915 (29.01.1866-
30.12.1944)
 PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE

Bogdan PETRICEICU HASDEU

175 de ani de la naştere

Date biografice: n.16.02.1836, Cristineşti, Hotin - m. 07.09.1907, Câmpina. Istoric,

prozator, poet, dramaturg, filolog, lingvist, folclorist şi jurist, membru al Academiei Române.
După ciclurile primare şi secundare urmate la Chişinău, Bogdan Petriceicu Hasdeu (nume
la naştere Tadeu Hasdeu) urmează studii juridice şi filologice la Universitatea din Harkov, studii
rămase neterminate. În 1856 sudul Basarabiei se realipeşte Moldovei. B.P.Hasdeu profită şi se
refugiază aici, stabilindu-se mai întâi la Cahul, apoi la Iaşi, unde este, pe rând, custode al
Bibliotecii Şcoalelor, profesor şi membru în Comisia moşiilor mănăstireşti. În acelaşi timp,
scoate mai multe reviste cu caracter istorico-filologic. Începând cu 1863 se stabileşte la
Bucureşti. Aici îşi publică principalele opere şi deţine funcţii din ce în ce mai importante:
profesor universitar, director al Arhivelor Statului şi al revistei Arhiva Istorică a României. Acest
lucru până în 1888 când, zguduit de moartea fiicei sale Iulia, se retrage la Câmpina unde şi
încetează din viaţă.
Pentru Hasdeu scrisul însemna în primul rând posibilitatea de a se exprima total. Talent
multilateral, scrie teatru, poezie, proză, monografii, studii filologice. Bun cunoscător al
înaintaşilor, le consacră studii, nu de puţine ori pertinente. Deşi uneori nedrept în judecarea
contemporanilor (Maiorescu, Eminescu, Caragiale), Hasdeu rămîne unul din marii deschizători
de drumuri ai culturii române.
Opera
Istorică: Ioan Vodă cel cumplit (monografie, 1865); Arhiva historică a României (1865-
67); Istorica critică a românilor (1872-74, 3 vol.); Historica antică a României (neterminată,
1877). Filologică: Cuvente den bătrâni (1878-79, 2 vol.); Etymologicum Magnum Romaniae
(lucrare neterminată, 5 vol., 1886 - 98). Literară: Duduca Mamuca (nuvelă satirică, 1861);
Ursita (nuvelă istorică, 1864); Satyrul (nuvelă satirică, 1866); Rosana (piesă de teatru, 1866);
Răzvan şi Vidra (dramă istorică, 1867); Poezii (1873, volum ce conţine şi o traducere din Ovidiu,
Tristele); Sarcasm şi ideal, ultimii ani de literatură (1897)
Aprecieri critice:
Mircea Eliade: Geniu de o înspăimântătoare vastitate, Hasdeu şi-a cheltuit puterile sale
creatoare cu o nepăsare pe care numai un prinţ, un romantic şi un erou ca el şi-o pot îngădui.
Din tot ce ar fi putut crea, au rămas multe şantiere, şi foarte puţine monumente. Dar planurile
acestor şantiere sunt suficiente să acorde semnificaţie istorică unei întregi epoci.
FEBRUARIE

85 de ani de la apariţia la Cluj a revistei de cultură şi artă “Korunk” (“Epoca noastră”)

(februarie 1926)
1-15 februarie
Expoziţie de fotografie, autor Dana Constantinescu
3 februarie
60 de ani de la moartea prozatorului Ionel TEODOREANU (06.01.1897-03.02.1951)
4 februarie
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului
5 februarie
130 de ani de la moartea eseistului, criticului social şi istoricului scoţian Thomas
CARLYLE (04.12.1795-05.02.1881)
6 februarie
Gabriel ŢEPELEA, filolog, critic literar şi om politic - 95 de ani. Membru al Academiei
Române (1993) (06.02.1916)
120 ani de la naşterea poetului Adrian MANIU (06.02.1891-20.04.1968)
7 februarie
80 de ani de la moartea compozitorului şi dirijorului Ion VIDU, primul maestru al
muzicii corale româneşti (29.12.1863-07.02.1931)
13 februarie
100 de ani de la naşterea scriitorului Şerban NEDELCU (13.02.1911-18.05.1982)
14 februarie
190 de ani de la moartea istoricului şi filologului Petru MAIOR (1760-14.02.1821)
15 februarie
Doina CURTICĂPEANU, critic şi istoric literar - 70 de ani (15.02.1941)
160 de ani de la naşterea matematicianului, astronomului, pedagogului, omului politic
Spiru HARET, cel mai mare reformator al învăţământului românesc din secolul XIX.
Membru al Academiei Române (1892) (15.02.1851-17.12.1912)
16 februarie
175 de ani de la naşterea scriitorului Bogdan Petriceicu HASDEU (16.02.1836-
25.08.1907)
16-28 februarie
Expoziţie de fotografie, autori Şerban Schiau şi Septimiu Bizo

17 februarie
 155 de ani de la moartea poetului romantic german Heinrich HEINE (13.12.1797-
17.02.1856)
18 februarie
465 de ani de la moartea teologului german Martin LUTHER, iniţiatorul reformei
protestante (10.11.1483-18.02.1546)
19 februarie
75 de ani de la naşterea poetului, prozatorului şi dramaturgului Marin SORESCU.
Membru al Academiei Române (1992) (19.02.1936-08.12.1996)
135 de ani de la naşterea celui mai mare sculptor român Constantin BRÂNCUŞI
(19.02.1876-16.03.1957)
60 de ani de la moartea prozatorului francez André GIDE. Premiul Nobel pentru
Literatură în anul 1947 (22.11.1869-19.02.1951)
20 februarie
Ziua Mondială a Echităţii Sociale
21 februarie
Ziua Internaţională a Limbii Materne
24 februarie
225 ani de la naşterea scriitorului german Wilhelm GRIMM, cel mai tânăr dintre Fraţii
GRIMM, autorii nemuritoarelor poveşti pentru copii (24.02.1786-16.12.1859)
25 februarie
130 de ani de la moartea lingvistului şi istoricului August Treboniu LAURIAN,
membru fondator al Academiei Române (1867) (17.07.1810-25.02.1881)
145 de ani de la naşterea criticului literar şi esteticianului italian Benedetto CROCE
(25.02.1866-20.11.1952)
170 de ani de la naşterea pictorului impresionist francez Auguste RENOIR (25.02.1841-
02.12.1919)
27 februarie
75 de ani de la moartea fiziologului şi medicului rus Ivan PAVLOV, laureat al Premiului
Nobel pentru Medicină în anul 1904 (14.09./26.09.1849-27.02.1936)
 PERSONALITATEA LUNII MARTIE

Mario VARGAS LLOSA

75 de ani de la naştere

Date biografice: n. 28.03.1936, Arequipa, Peru. Romancier, eseist şi critic literar peruan.
După primii ani ai copilăriei petrecuţi în Bolivia, la 10 ani Llosa se întoarce în ţară şi
absolvă un liceu militar (1952), apoi studiază dreptul şi literatura la Universitatea Naţională San
Marcos, teză sa de licenţă fiind despre Ruben Dario. În 1958 primeşte o bursă de studii pe doi ani
la Madrid, dar va rămâne în Europa peste 30 de ani, pendulând în principal între Paris şi Madrid,
călătorind, predând la diverse universităţi de pe bătrânul continent şi din America. Ca mai toţi
intelectualii latino-americani Mario Vargas Llosa a cochetat în tinereţe cu stânga comunistă,
fiind un susţinător uneori înflăcărat al dictatorului cubanez Fidel Castro, poziţie de care se
distanţează radical după 1980, când devine un liberal convins, admirator al premierului britanic
Margaret Thacher. De altfel, în 1987 îşi va înfiinţa propria formaţiune politică Movimiento
Libertad şi va candida chiar la Preşedinţia ţării (1990), fiind înviins de necunoscutul, pe atunci,
Alberto Fujimori. După alegeri revine în Europa, stabilindu-se la Londra, dar legăturile cu ţara
natală rămân strânse.
Debutează în 1959 cu povestiri, dar devine cunoscut odată cu publicarea romanelor Casa
verde şi Oraşul şi câinii. Obsedat de raportul individ-libertate într-o societate opresivă şi
complexă, Vargas Llosa se remarcă prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa neostoită. Maestru al
dialogului alternativ, capabil să jongleze desevârşit cu timpurile naraţiunii, Vargas Llosa este azi
unanim considerat unul din cei mai mari scriitori latino-americani, alături de Julio Cortázar,
Borges, Garcia Marquez sau Carlos Fuentes, probabil cel mai de succes şi controversat al ultimei
jumătăţi de secol.
Peruanul Mario Vargas Llosa a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul
2010 pentru „cartografierea structurilor puterii”.
Opera (selecţie)
Ficţiune: Şefii (1959); Oraşul şi câinii (1966, Premiul criticii spaniole); Casa verde
(1966, Premiul pentru roman “Romulo Galego”); Conversaţie la catedrală (1969); Panteleone şi
vizitatoarele (1972); Mătuşa Julia şi condeierul (1977); Războiul sfârşitului lumii (1981);
Elogiul mamei vitrege (1988); Caietele lui Don Roberto (1997); Sărbătoarea ţapului (2000);
Paradisul de după colţ (2001); Rătăcirile fetei nesăbuite (2006).
Eseistică, critică literară: Garcia Márquez. Povestea unui deicid (1971); Istoria secretă
a unui roman (1971); Între Sartre şi Camus (1981); Orgia perpetuă. Flaubert şi doamna Bovary
(2001).

Vargas Llosa ne-a vizitat ţara de două ori: în 1995 şi în 2005, când a primit premiul
Ovidius al Uniunii Scriitorilor, pentru valoarea operei literare şi contribuţia la afirmarea libertăţii
de expresie şi a toleranţei interetnice.
MARTIE

1-15 martie
Expoziţie de fotografie, autor Teodor Pantea
220 ani de la redactarea documentului Supplex Libellus Valachorum, primul document
politic al naţiunii române (martie 1791)
1 martie
Ziua Mărţişorului
Ziua Mondială a Protecţiei Civile
125 de ani de la naşterea pictorului expresionist austriac Oskar KOKOSCKA
(01.03.1886-22.02.1980)
3 martie
Ziua Internaţională a Scriitorului (din 1986)
8 martie
Ziua Internaţională a Femeii
120 de ani de la naşterea esteticianului clujean GAÁL Gábor. Membru al Academiei
Române (1948), redactor-şef la publicaţiile Korunk şi Utunk (08.03.1891-13.08.1954)
50 de ani de la moartea preotului ortodox şi prozatorului aromân Gala GALACTION
(Grigore Pişculescu). Membru al Academiei Române (1947) (29.04.1879-08.03.1961)
9 martie
50 de ani de la moartea scriitorului Cezar PETRESCU. Membru al Academiei Române
(1955) (01.12.1892-09.03.1961)
10 martie
155 de ani de la naşterea poetului, traducătorului şi dramaturgului Petre DULFU
(10.03.1856-31.10.1953)
150 de ani de la moartea poetului şi pictorului ucrainian Taras ŞEVCENKO, considerat
poetul naţional al Ucrainei (09.03.1814-10.03.1861)
11 martie
Ziua Europeană a Victimelor Terorismului
15 martie
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor
16-31 martie
Salonul aniversar FIAP 2010, oprganizat în colaborare cu Asociaţia ArtImage şi
Fotoclub Târgu Mureş
17 martie
 70 de ani de la moartea diplomatului Nicolae TITULESCU, preşedinte al Ligii
Naţiunilor în anii 1930 şi 1931. Membru al Academiei Române (1935) (04.10.1883-
17.03.1941)
18 martie
Romul MUNTEANU, critic literar - 85 de ani (18.03.1926)
Bartolomeu (Valeriu) ANANIA, mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului şi scriitor - 90 de ani (18.03.1921)
20 martie
Ziua Internaţională a Francofoniei
21 martie
Ziua Internaţională a Poeziei
125 de ani de la naşterea poetului şi publicistului George TOPÎRCEANU. Membru al
Academiei Române (1936) (21.03.1886-07.05.1937)
22 martie
115 ani de la moartea poetului, gânditorului şi omului de ştiinţă german Johann
Wolfgang VON GOETHE (28.08.1749-22.03.1896)
26 martie
100 de ani de la naşterea dramaturgului american Tennessee WILLIAMS (Thomas
Lanier Williams) (26.03.1911-25.02.1983)
27 martie
Ziua Mondială a Teatrului
100 de ani de la naşterea scriitorului de naţionalitate maghiară MIKÖ Imre (27.03.1911-
21.03.1977)
28 martie
Mario VARGAS LLOSA, scriitor peruan - 75 de ani. Premiului Nobel pentru Literatură
în anul 2010 (28.03.1936)
70 de ani de la moartea prozatoarei, eseistei şi feministei engleze Virginia WOOLF
(Adeline Virginia Stephen) (25.01.1882-28.03.1941)
31 martie
120 ani de la naşterea poetului, eseistului şi traducătorului Ion PILLAT (31.03.1891-
17.04.1945)
 PERSONALITATEA LUNII APRILIE
Octavian GOGA
130 de ani de la naştere

Date biografice: n. 20.03./01.04.1881, Răşinari, Sibiu - m. 07.05.1938, Ciucea. Poet,

dramaturg, publicist şi om politic, membru al Academiei Române.
Născut într-o familie de preoţi. Primele clase în localitatea natală, liceul la Sibiu (1892-
99) şi Braşov (1899-1900), apoi Facultatea de Litere şi Filosofie din Budapesta (1900-1904) şi o
bursă la Universitatea din Berlin la care renunţă din cauza morţii tatălui (1905). Se stabileşte la
Sibiu ca secretar al Astrei. Se implică tot mai activ în trezirea conştiinţei naţionale, ceea ce îi şi
aduce o condamnare în 1912. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, se mută la
Bucureşti şi se înrolează ca voluntar în armata română. După război, importanţa politică a lui
Goga creşte: misiuni diplomatice în Franţa şi Anglia, ministru de interne, ministru al instrucţiunii
publice şi cultelor, ministru de interne. În 1922 devine membru al Academiei Române, între
1924-25 preşedinte al Societăţii Scriitorilor români, în 1935 Doctor Honoris Causa al
Universităţii din Cluj. În 1937, fiind în fruntea Partidului Naţional Creştin alături de Alexandru
C. Cuza, devine prim ministru, dar guvernul nu rezistă decât 44 de zile. Se retrage din viaţa
publică şi încetează din viaţă după numai câteva luni.
Ca poet, Octavian Goga debutează de timpuriu (revista Tribuna, 1897), dar consacrarea o
va cunoaşte după apariţia volumului Poezii (1905), consacrare datorată în mare măsură şi
activităţii de gazetar la revistele Luceafărul (Budapesta) şi Ţara noastră (Sibiu).
Asemeni altor mari creatori români, Octavian Goga se apropie încă din debut de creaţia
populară, prin stil, tematică, univers lexical. Apropierea de Eminescu i-a fost benefică,
permiţându-i trecerea de la un sentimentalism romantic la marile probleme naţionale şi sociale.
Nici un alt poet român nu a cunoscut, iubit şi evocat cu atâta artă acest spaţiu atât de încercat,
Ardealul. A fost cu adevărat poetul pătimirii noastre.
Opera
Versuri: Poezii (1905); Ne cheamă pământul (1909); Din umbra zidurilor (1913);
Cântece fără ţară (1916); Din larg (volum postum, 1939). Dramaturgie: Domnul notar (1914);
Meşterul Manole (1929). Publicistică: Însemnările unui trecător. Crâmpeie din viaţa
zbuciumată de la noi (1911); Strigăte în pustiu (1915); Mustul care fierbe (1927); Precursori
(1930). Traduceri: Madach Imre: Tragedia omului (1934); poezii de Petöfi Sándor, Ady Endre.
Aprecieri critice:
Titu Maiorescu: Patriotismul este în inimile sincere, în afară de orice tendinţă politică,
un simţământ adevărat şi adânc, şi întrucât este astfel, poate fi, în certe împrejurări, născător de
poezie. Şi în asemenea împrejurări excepţionale ne pare a se afla autorul nostru, când într-o
parte a poeziilor sale reprezintă şi rezumă iubirea şi ura, durerile şi speranţele unui neam
ameninţat în existenţa sa.
George Călinescu: După Eminescu şi Macedonski, Goga e întâiul poet mare din epoca
modernă, sortit prin simplitatea aparentă a liricii lui să pătrundă tot mai adânc în sufletul
mulţimii, poet naţional totodată şi pur ca şi Eminescu.
APRILIE

1-15 aprilie
Expoziţie de fotografie, autor Mircea Albuţiu
40 de ani de la apariţia primului număr al revistei social-culturale “Vatra” (aprilie 1971)
1 aprilie
145 de ani de la înfiinţarea Societăţii Literare Române din Bucureşti (din 10.08.1867 va
deveni Societatea Academică Română, iar din 1879, Academia Română) (1866)
130 de ani de la naşterea poetului, traducătorului şi omului politic Octavian GOGA.
Patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene Cluj. Membru al Academiei Române (1919)
(01.04.1881-07.05.1938)
2 aprilie
Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii
3 aprilie
Ziua NATO în România
Ziua Jandarmeriei Române
4 aprilie
Manifestări dedicate Zilei Internaţionale a Cărţii pentru Copii: lansări de carte, întâlniri
cu scriitori pentru copii.
5 aprilie
65 de ani de la moartea poetului de expresie română şi franceză Ilarie VORONCA
(Eduard Marcus) (18.12.1903-05.04.1946)
7 aprilie
Ziua Mondială a Sănătăţii
8 aprilie
Ziua Internaţională a Rromilor
100 de ani de la naşterea filosofului Emil CIORAN (08.04.1911-20.06.1995)
12 aprilie
Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii
50 de ani de la zborul în Cosmos al primului om, cosmonautul sovietic Iuri A.
GAGARIN, la bordul navei cosmice Vostok-1 (12.04.1961)
13 aprilie
125 ani de la naşterea pictorului şi graficianului Nicolae TONITZA (13.04.1886-
26.02.1940)
16-30 aprilie
Salonul CUPA FOTOCLUBURILOR 2011 - AAFR
18 aprilie
Ziua Internaţională a Monumentelor şi Locurilor Istorice
75 de ani de la moarte compozitorului neoclasic şi dirijorului italian Ottorino
RESPIGHI (09.07.1879-18.04.1936)
22 aprilie
Ziua Mondială a Planetei Pământ - activităţi de educaţie ecologică
245 de ani de la naşterea scriitoarei elveţiene de limbă franceză Anne Louise Germaine
DE STAËL (22.04.1766-14.07.1817)
23 aprilie
Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor
Ziua Naţională a Bibliotecarului Român (din 2005)
120 ani de la naşterea compozitorului neoclasic, pianistului şi dirijorului rus Serghei
PROKOFIEV (11/23.04.1891-05.03.1953)
24 aprilie
Sfintele Paşti (ortodox şi catolic)
100 de ani de la naşterea poetului şi traducătorului Eugen JEBELEANU. Membru al
Academiei Române (1974), Premiul Herder (1972) (24.04.1911-24.04.1911)
125 ani de la naşterea filologului şi traducătorului clujean Ştefan BEZDECHI
(24.04.1886-25.03.1958)
26 aprilie
Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale
29 aprilie
Ziua Mondială a Dansului
Ziua Naţională a Veteranilor de Război
 PERSONALITATEA LUNII MAI
Lucian BLAGA
50 de ani de la moarte

Date biografice: n. 09.05.1895, Lancrăm - m. 06.05.1961, Cluj. Poet, dramaturg,

prozator, publicist şi traducător.
Provenit dintr-o familie de preoţi cu 9 copii, Lucian Blaga îşi începe şcoala în comuna
natală şi continuă cu cea săsească din Sebeş (1902-05). Liceul la Braşov (1905-1914), seminarul
teologic din Sibiu, absolvit în1917, apoi Facultatea de Filozofie din Viena (1917-1922). Debut
literar cu poezii în revista Românul (1910) şi în volum cu Poemele luminii (1919), pentru care
primeşte Premiul Academiei Române. Stabilit la Cluj (1920), va fi unul din întemeietorii cercului
şi revistei Gândirea, alături de Cezar Petrescu. Intră în diplomaţie şi între 1926-1939 este ataşat
cultural şi de presă la ambasadele din Varşovia, Praga, Lisabona, Berna şi Viena. Cariera
diplomatică nu îl stânjeneşte în activitatea literară, Blaga publicând în această periodă trei
volume de versuri, mai multe piese de teatru şi lucrările ce vor constitui sistemul său filozofic. În
1936 devine academician şi din 1939 profesor la Universitatea din Cluj. Din 1945 nu mai are
voie să publice decât traduceri, iar în 1948 este îndepărtat şi de la catedră. În 1956, Blaga este
nominalizat la Premiul Nobel, dar statul român nu putea suferi o astfel de umilinţă şi premiul
este atribuit spaniolului Juan Jiménez. Încetează din viaţă la puţin timp după o parţială
reabilitare.
Iniţial dionisiacă, influenţată de Nietzsche (Poemele luminii, Paşii profetului), lirica de
maturitate a poetului e străbătută de sentimentul dorului şi obsesia morţii, de primejdiile
cunoaşterii şi devenirii cosmice. Sistemul său filozofic organizat trilogial este axat pe cele cinci
orientări kantiene: cunoaştere, cultură, valori, cosmologie şi antropologie, susţinând autonomia
filozofiei şi a celorlalte forme umane de creaţie. În fine, teatrul său de factură expresionistă, deşi
puţin jucat, mai ales după 1945, ocupă un loc de frunte în dramaturgia epocii, comparabil prin
valoare doar cu creaţia lui Camil Petrescu
Opera (selecţie)
Poezie: Poemele luminii (1919); Paşii profetului (1921); În marea trecere (1924); Laudă
somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La porţile dorului (1938); Nebănuitele trepte
(1943); Postume: Vârsta de fier, Cântecul focului, Corăbii cu cenuşă, Ce aude unicornul.
Dramaturgie: Zamolxe, zeu păgân (1921); Tulburarea apelor ( 1923); Daria (1925); Ivanca
(1925); Meşterul Manole (1927); Cruciada copiilor (1930); Avram Iancu (1934); Arca lui Noe
(1944); Anton Pann (publicată postum, 1964). Filosofie: Pietre pentru templul meu (1919);
Ferestre colorate (1926); Trilogia cunoaşterii (1943); Trilogia culturii (1944); Trilogia valorilor
(1946); Discobolul (1945); Elanul insulei (1977, eseu publicat postum). Proză: Hronicul şi
cântecul vârstelor (volum autobiografic, publicat pustum,1965); Luntrea lui Caron (roman,
publicat postum, 1990): Traduceri: Faust (1955); Din lirica universală (1955); Din lirica
engleză (1957); Lessing: Opere (Opere I-II, 1958); Hörderling.
Aprecieri critice:
Vladimir Streinu: Lirism gnoseologic, lirismul lui Blaga se constituie din aspiraţia
spiritului său la cunoaşterea totală (...). El a dat de cu vreme de izvoarele propriei poezii, pe
care, formulându-le mai întâi ca pe nişte enunţuri de teoreme ale misterului cosmic, le va
demonstra liric în versuri...
Pompiliu Constantinescu: Tragedia de cunoaştere experimentată de poezia d-lui Blaga i-
a lăsat o aspiraţie spre moarte, care-l însoţeşte chiar şi în aparenta lui împăcare cu lumea.
Metafizica sa îşi clădeşte un univers legendar, în absolutul unei candori originare, din cenuşa
marilor îndoieli.
 MAI

1 mai
Ziua Internaţională a Muncii
Ziua Mondială a Râsului
90 de ani de la apariţia la Cluj al primului număr al revistei Gândirea (director Cezar
Petrescu) (01.05.1921)
2 -12 mai
Clujul, sufletul Transilvaniei. Festivalul Zilele fotografice clujene.
2 mai
Ziua Naţională a Tineretului
3 mai
Ziua Mondială a Libertăţii Presei
5 mai
165 de ani de la naşterea romancierului polonez Henryk SIENKIEWICZ, laureat al
Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1905 (05.05.1846-15.11.1916)
6 mai
50 de ani de la moartea poetului, dramaturgului şi filosofului clujean Lucian BLAGA.
Membru al Academiei Române (1935) (09.05.1895-06.05.1961)
7 mai
150 de ani de la naşterea poetului şi filosofului indian [Sir] Rabindranath TAGORE,
laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913 (07.05.1861-07.08.1941)
300 de ani de la naşterea filozofului scoţian David HUME, important reprezentant al
empirismului (07.05.1711-25.08.1776)
8 mai
Ziua Mondială a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii
75 de ani de la moartea istoricului şi filozofului german Oswald SPENGLER
(29.05.1880-08.05.1936)
9 - 14 mai
Zilele Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” Cluj
9 mai
Ziua Europei
Ziua Naţională a Victoriei şi Comemorării Eroilor Căzuţi pentru Independenţa
Patriei
12 mai
Anul editorial 2010 - carte şi presă clujeană, ediţia a V-a
13 mai
Ziua Eroilor Neamului
14 mai
90 de ani de la inaugurarea Bibliotecii populare clujene, precursoarea Bibliotecii
Judeţene „Octavian Goga” Cluj (14.05.1921)
14 - 28 mai
Expoziţia de fotografie Anastase , Sidney, Australia. Festivalul Zilele fotografice
clujene.
15 mai
Ziua Internaţională a Familiei
Ziua Internaţională a Latinităţii
100 de ani de la naşterea romancierului şi dramaturgului elveţian Max FRISCH
(15.05.1911-04.04.1991)
120 ani de la naşterea scriitorului rus Mihail BULGAKOV (15.05.1891-10.03.1940)
125 de ani de la moartea poetei americane Emily DICKINSON (10.12.1830-15.05.1886)
17 mai
Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
18 mai
Ziua Internaţională a Muzeelor
100 de ani de la moartea compozitorului şi dirijorului austriac de origine cehă Gustav
MAHLER (07.07.1860-18.05.1911)
21 mai
Ziua Mondială pentru Diversitate culturală, Dialog şi Dezvoltare
23 mai
140 de ani de la naşterea criticului şi romancierului Garabet IBRĂILEANU
(23.05.1871-12.03.1936)
27 mai
125 de ani de la naşterea poetului clujean Emil ISAC (27.05.1886-25.03.1954)
28 mai
Ziua Mondială a Jocului
 PERSONALITATEA LUNII IUNIE
Ernesto SABATO
100 de ani de la naştere

Date biografice: n. 24.06.1911, Rojas/Buenos Aires, Argentina, unul dintre cei mai
importanţi prozatori latino americani şi romancieri contemporani.
La vârsta de 16 ani, s-a alăturat unor grupuri de anarhişti, apoi de comunişti, dar a înțeles
repede că materialismul dialectic e o contradicție în termeni, (afirmaţia îi aparţine), iar atunci
când, în 1935, a fost trimis la Moscova să studieze doctrina marxist-leninistă, a reuşit să evadeze,
trădând cauza comunistă şi evitând astfel soarta atâtor intelectuali de stânga din afara Uniunii
Sovietice trimişi în Gulag.
Şi-a susţinut doctoratul în fizică, apoi a plecat la Paris, unde a lucrat la Laboratorul
Curie şi s-a apropiat de grupul artiştilor suprarealişti. În1945 a abandonat cercetarea ştiinţifică
pentru a se dedica în exclusivitate literaturii. E doctor în fizică şi a ţinut cursuri de filozofie la
Universitatea din La Plata.
A scris variate cărţi de eseuri despre om şi crizele timpului nostru, şi despre sensul
activităţii literare - Oameni şi angrenaje, Scriitorul şi fantasmele sale, Apologii şi respingeri.
Dar cele mai cunoscute sunt fără dubiu cele trei romane: Tunelul (1948), Despre eroi şi
morminte (1961), Abbadón, exterminatorul (1974) toate trei fiind traduse în limba română.
Sábato a publicat doar patru romane, dar şi-a aruncat în foc cea mai mare parte a paginilor scrise.
A primit premiile Miguel de Cervantes şi Gabriela Mistral în 1984.
În anul 1998 şi-a publicat autobiografia Înainte de sfârşit.

Opera (selecţie): Romane

Tunelul (1948), Despre eroi şi morminte (1961), Raport despre orbi (1968) Abbadón,
exterminatorul (1974). Înainte de sfârşit (1998).
 IUNIE

1 iunie
Ziua Internaţională a Copilului
Concursul de desene Eroii cărţilor citite, ediţia a XXXIX-a
Mircea CĂRTĂRESCU, poet şi prozator - 55 de ani (01.06.1956)
5 iunie
Ziua Mondială a Mediului Înconjurător
Ziua Naţională a Învăţătorului
6 iunie
65 de ani de la moartea dramaturgului şi romancierului german Gerhart
HAUPTMANN, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1912 (15.11.1862-
06.06.1946)
7 iunie
125 ani de la naşterea inventatorului Henri COANDĂ, pionier al aviaţiei (07.06.1886-
25.11.1972)
8 iunie
Ziua Mondială a Oceanelor
135 de ani de la moartea scriitoarei franceze George SAND (Amandine-Lucille-Aurore
Dupin) (01.07.1804-08.06.1876)
10 iunie
175 de ani de la moartea fizicianului francez André M. AMPÈRE (20.01.1775-
10.06.1836)
10-20 iunie
Priviri indiscrete. Expoziţia de absolvire a şcolii de fotografie.
14 iunie
200 de ani de la naşterea scriitoarei americane Harriet Beecher STOWE (14.06.1811-
01.07.1896)
125 de ani de la moartea dramaturgului Alexandr OSTROVSKI, creatorul teatrului
naţional rus (31.03/12.04.1823-02.06./14.06.1886)
18 iunie
90 de ani de la naşterea istoricului literar clujean Ion LUNGU (18.06.1921-19.07.2001)
140 de ani de la naşterea scriitorului rus Leonid ANDREEV (18.06.1871-12.09.1919)
75 de ani de la moartea prozatorului şi dramaturgului rus Maxim GORKI (Alexei
Maximovici Peşcov), autorul capodoperei Azilul de noapte (16/28.03.1868-18.06.1936)
19 iunie
 Virgil TOMULEŢ, caricaturist clujean - 75 de ani (19.06.1936)
20 iunie
120 ani de la moartea istoricului, omului politic şi scriitorului Mihail
KOGĂLNICEANU (06.09.1817-20.06/02.07.1891)
21 iunie
Ziua Muzicii Europene
21-30 iunie
Expoziţie de fotografie, autor Mircea Şchiau
24 iunie
Ernesto SÁBATO, prozator şi eseist argentinian - 100 de ani (24.06.1911)
26 iunie
Ziua Drapelului Naţional al României
27 iunie
Sergiu Pavel DAN, critic, istoric literar şi eseist - 75 de ani (27.06.1936)
30 iunie
100 de ani de la naşterea poetului, eseistului şi criticului polono-american Czeslaw
MILOSZ, laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1980 (30.06.1911-
14.08.2004)
 PERSONALITATEA LUNII IULIE

Ernest HEMINGWAY
50 de ani de la moarte

Date biografice: n. 21.07.1889, Oak Park, Illinois - m. 02.07.1961, Ketchum, Idaho.

Nuvelist, romancier, ziarist american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.
Ernest Hemingway s-a născut într-o familie de intelectuali şi a dus încă din adolescenţă o
viaţă agitată. Nu împlinise 19 ani când s-a înrolat ca şofer de ambulanţă pe frontul italian, fiind şi
rănit. Întors în ţară îşi începe cariera de jurnalist, din 1922, stabilit la Paris, devenind
corespondentul pentru Europa al ziarului Toronto Star. Aici cunoaşte multe din marile
personalităţi culturale ale epocii, între alţii pe Gertrude Stein, Ezra Pound, James Joyce, Pablo
Picasso, Juan Miro. Calătoreşte mult, îşi publică cele mai importante cărţi, participă în calitate de
corespondent la Războiul Civil din Spania. În 1939 se întoarce în ţară, dar iernile şi le petrece în
Cuba, o ţară pe care a iubit-o enorm. Participă la al Doilea Război Mondial, este decorat.
Continuă să scrie; în 1952 îi apare Bătrânul şi Marea, capodopera lui, roman pentru care a şi
primit Premiul Nobel în 1954. Din păcate, sănătatea i se deteriorează treptat, accesele de
paranoie devin tot mai frecvente ca şi puseurile de hipertensiune. Recalcitrant la indicaţiile
medicale şi pe fondul unei depresii profunde îşi pune capăt zilelor în zorii zilei de 2 iulie 1961 pe
veranda locuinţei sale din Ketchum, Idaho.
Scriitor marcant al perioadei interbelice, reprezentant al generaţiei pierdute, alături de
Scott Fitzgerald şi Dos Passos, Hemingway a revitalizat proza secolului XX prin maniera directă,
simplă de a scrie, apropiată de jurnalism. Succesul lui se bazează pe veridicitatea personajelor
sale, descrise cu o mare economie de mijloace stilistice, într-un limbaj colocvial tributar
jurnalismului. Oameni obişnuiţi care puşi în situaţii limită îşi descoperă dimensiuni nebănuite,
gustul riscului şi capacitatea de a-şi învinge propriile eşecuri.

Opera (selecţie): Trei povestiri şi 10 poeme (1923); În timpul nostru (povestiri, 1925); Torentele
primăverii (roman, 1926); Fiesta (1926); Bărbaţi fără femei (povestiri, 1927); Moartea după-
amiază (1932); Câştigătorul nu ia nimic (1933); Colinele verzi ale Africii (roman, 1935); A avea
şi a nu avea (1937); Pentru cine bat clopotele (1940); Dincolo de râu şi între copaci (roman,
1950); Bătrânul şi marea (1952).
IULIE
50 de ani de la crearea organizaţiei internaţionale independente cu sediul la Londra
Amnesty International. Militează activ pentru respectarea drepturilor omului şi
eliberarea deţinuţilor politici (1961)
1-15 iulie
Clujul, inima Ardealului. Concursul de fotografie ArtImage
1 iulie
Ziua Mondială a Arhitecturii
130 de ani de la apariţia la Iaşi a primului număr al revistei literare şi ştiinţifice
Contemporanul (01.07.1881)
Ion POP, scriitor, critic şi istoric literar clujean - 70 de ani (01.07.1941)
2 iulie
85 de ani de la naşterea prozatorului şi publicistului Octavian PALER (02.07.1926-
07.05.2007)
50 de ani de la moartea prozatorului american Ernest HEMINGWAY, laureat al
Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1954 (21.07.1899-02.07.1961)
4 iulie
Ziua Proclamării Independenţei Statelor Unite ale Americii (1776)
Ziua Crucii Roşii Române
10 iulie
140 de ani de la naşterea prozatorului şi esteticianului francez Marcel PROUST
(10.07.1871-18.11.1922)
15 iulie
170 de ani de la moartea poetului romantic şi prozatorului rus Mihail LERMONTOV
(03.10.1814-15.07.1841)
16-31 iulie
Expoziţie de fotografie, autor Toni Pal
18 iulie
200 de ani de la naşterea scriitorului englez William Makepeace THACKERAY
(18.07.1811-24.12.1863)
20 iulie
Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene
Ziua Mondială a Şahului
21 iulie
 190 de ani de la naşterea poetului, prozatorului şi dramaturgului Vasile ALECSANDRI
(21.07.1821-22.08.1890)
22 iulie
100 de ani de la naşterea criticului, istoricului literar şi publicistului George IVAŞCU
(22.07.1911-21.06.1988)
25 iulie
Andra Felicia PREDESCU, artist plastic clujean - 50 de ani (25.07.1961)
26 iulie
155 de ani de la naşterea dramaturgului irlandez George Bernard SHAW, laureat al
Premiului Nobel pentru Literatură în anul (26.07.1856-02.11.1950)
27 iulie
45 de ani de la moartea folcloristului Ion MUŞLEA, iniţiatorul şi conducătorul Arhivei
de Folclor din Cluj, membru corespondent al Academiei Române (1947) (29.09.1899-
27.07.1966)
29 iulie
Ziua Imnului Naţional al României
155 de ani de la moartea compozitorului şi pianistului german Robert SCHUMANN
(08.06.1810-29.07.1856)
30 iulie
500 de ani de la naşterea pictorului, arhitectului şi istoricului de artă Italian Giorgio
VASARI (30.07.1511-27.06.1574)
 PERSONALITATEA LUNII AUGUST

Federico GARCIA LORCA

75 de ani de la moarte

Date biografice: n. 05.06.1898, Fuente Vaqueros, Granada - m. 19.08.1936, lângă

Alfacar, Granada. Poet şi dramaturg spaniol, membru al Generaţiei 27.
Născut într-o familie prosperă, cu o mamă pianistă reputată, Garcia Lorca a dovedit de
timpuriu o personalitate complexă cu talente şi înclinaţii multiple. La Universitatea din Granada
a studiat în acelaşi timp dreptul, literatura, compoziţia şi pianul. După un debut editorial timpuriu
(1918) se mută la Madrid, se apropie tot mai mult de avangarda artistică şi cunoaşte personalităţi
precum Dali, Bunuel sau de Falla. Din păcate, înclinaţia spre homosexualism îi prilejuieşte lungi
momente de depresie şi angoasă. Respins de o societate încă nepregătită pentru astfel de opţiuni
se refugiază pentru o perioadă în Statele Unite. Întoarcerea acasă coincide cu alungarea
dictatorului Primo de Rivera şi reinstaurarea Republicii. Între 1930-1936 Lorca este director al
teatrului la Baricada din Madrid şi va scrie cele mai bune piese ale sale, Nuntă însângerată şi
Casa Bernardei Alba. Izbucnirea Războiului Civil din iulie 1936 îl găseşte în Granada. Este
arestat la nici o lună pe 18 august şi împuşcat a doua zi de miliţiile naţionaliste. Abia împlinise
38 de ani.
Deşi membru al grupului avantgardist Generaţia 1927, Lorca a oscilat permanent între
tradiţie şi modernism, între mitologie şi contemporaneism. Este considerat cel mai important
scriitor spaniol al secolului XX, ca poet şi dramaturg deopotrivă.
Opera (selecţie)
Poezie: Impresiones y paisages (Impresii şi peisaje, 1918); Libros de poemas (Cartea
poemelor, 1921); Oda a Salvador Dali (1926); Primeras canciones (1926); Romancero gitano
(Cântece ţigăneşti, 1926); Poeta en Nueva York (Poetul la New York, 1930); Poema del cante
jongo (Poemul cântecului andaluz, 1931); Llanto per Ignacio Sánchez Mejias (Plânset pentru
Ignacio Sánchez Mejias, 1935); Seis poemas gallegos (1935); Divan de Tamarit (1936); Sonetos
del amor oscuro (Sonetele unei dragoste obscure, 1936); Canciones (1936, publicate postum).
Dramaturgie: Mariana Pineda (1927); La zapatera prodigiosa (1930); Retablillo de Don
Cristobal ; El público (1930); Amor de Don Perlimplin con Belisa en su jardin (1933); Bodas de
sangre (1933); Dona Rosita la soltera o le lenguage de les flores; La casa de Bernarda Alba
(1936).
AUGUST

2 august
120 de de la naşterea compozitorului Mihail JORA, creatorul baletului românesc
contemporan. Membru al Academiei Române (1955) (02.08.1891-10.05.1971)
Marcel IUREŞ, actor, fondatorul primului teatru independent din România după 1989 -
60 de ani (02.08.1951)
3 august
50 de ani de la moartea muzicologului şi folcloristului George BREAZUL, unul dintre
întemeietorii istoriografiei muzicale româneşti (14.09.1887-03.08.1961)
6 august
Cezar IVĂNESCU, poet - 70 de ani. Director al editurii Junimea (din 2000)
(06.08.1941)
7 august
90 de ani de la moartea poetului simbolist rus Alexandr BLOCK (16/28.11.1880-
07.08.1921)
9 august
140 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului expressionist rus Leonid
ANDREEV (09.08.1871-12.09.1919)
380 de ani de la naşterea scriitorului John DRYDEN, considerat părintele criticii literare
engleze (09.08.1631-01.05.1700)
10 august
90 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar Ion NEGOIŢESCU (10.08.1921-
06.02.1993)
11 august
50 de ani de la moartea poetului şi matematicianului Ion BARBU (Dan Barbilian)
(19.03.1895-11.08.1961)
12 august
Ziua Internaţională a Tineretului
145 de ani de la naşterea dramaturgului spaniol Jacinto BENAVENTE, laureat al
Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1922 (12.08.1866-14.07.1954)
13 august
55 de ani de la moartea lui Victor PAPILIAN (17.06.1888-13.08.1956), medic, scriitor
şi profesor universitar român.
14 august
 55 de ani de la moartea poetului şi dramaturgului german Bertolt BRECHT, iniţiator al
teatrului politic (10.02.1898-14.08.1956)
15 august
Ziua Marinei Române
240 de ani de la naşterea scriitorului romantic scoţian [Sir] Walter SCOTT, creatorul
romanului istoric (15.08.1771-21.09.1832)
17 august
Ştefan RUHA, violonist şi dirijor clujean - 80 de ani (17.08.1931)
18 august
80 de ani de la naşterea dramaturgului, publicistului, prozatorului şi eseistului Paul
ANGHEL (18.08.1931-19.05.1995). A debutat la Cluj cu drama istorică „Săptămâna
patimilor”.
19 august
130 de ani de la naşterea compozitorului, violonistului, pianistului şi dirijorului George
ENESCU. Academician (1932) (19.08.1881-05.05.1955)
75 de ani de la moartea poetului spaniol Federico GARCÍA LORCA (05.06.1898-
19.08.1936)
23 august
Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Stalinismului şi Nazismului
55 de ani de când începe să funcţioneze Biblioteca Centrală de Stat (23.08.1956), astăzi
Biblioteca Naţională a României
27 august
Ziua Naţională a Republicii Moldova
140 de ani de la naşterea scriitorului american Theodore DREISER. (27.08.1871-
28.12.1945)
30 august
200 de ani de la naşterea prozatorului francez Théophile GAUTIER (30.08.1811-
22.10.1872), pionier al şcolii naturaliste, cunoscut pentru modul în care trata realitatea
vieţii în operele sale.
 PERSONALITATEA LUNII SEPTEMBRIE

Emil BOTTA
100 de ani de la naştere

Date biografice: n. 15.09.1911, Adjud - m. 24.07.1977. Poet şi actor de teatru şi film.

Născut într-o familie de medici, Emil Botta îşi petrece copilăria în orăşelul natal. La 15
ani, după absolvirea claselor primare, fuge de acasă pentru a se face actor. După absolvirea
Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti (1929-32) petrece mai mulţi ani pe scenele din
provincie apoi, din 1936, devine actor al Teatrului Naţional din Bucureşti unde interpretează
roluri principale precum Macbeth, Iago, Werther sau Ion din Năpasta. Ca poet, debutează în
1929 în Bilete de Papagal, revista lui Tudor Arghezi, debutul editorial consemnându-se în 1937.
A făcut parte din grupul “Corabia cu rataţi“ împreună cu Emil Cioran şi Eugen Ionescu, fiind
poetul preferat al generaţiei Eliade, promovat şi glorificat de critici precum Petre Comarnescu,
Şerban Cioculescu, Al. Paleologu sau N. Steinhardt.
În perioada stalinistă poezia lui Emil Botta a dispărut din conştiinţa cititorului, ea nefiind
pe placul oficialităţilor proletcultiste. Abia în 1966 este repusă în circulaţie, bucurându-se de o
primire triumfală. Nu întâmplător, Academia Română îi acordă distincţia supremă anul următor.
Poezia lui mai mereu „neagră”, obsedată de moarte, cu o simbolistică ce îl apropie de
Bacovia, face din Emil Botta un reprezentant semnificativ al „trăirismului” interbelic, o voce
distinctă, sofisticată a poeziei noastre în ansamblul ei.

Opera
Întunecatul April (1937); Pe o gură de rai (1943); Poezii (1966); Versuri (1971); Poeme
(1974); Un dor de spaţiu (1976)

Premii literare: Premiul Fundaţiilor Regale (1937); Premiul “Mihai Eminescu” al

Academiei Rromâne (1967)

Filmografie (selectivă): Se aprind făcliile (1939); Erupţia (1958); S-a furat o bombă
(1961); Paşi spre lună (1964); Pădurea spânzuraţilor (1964); Răscoala (1965); Harap Alb
(1965); Dacii (1966); Reconstituirea (1969)
 SEPTEMBRIE

3 septembrie
40 de ani de la moartea lui Alexandru BORZA, întemeietorul geobotanicii în România,
fondator al Institutului Botanic din Cluj (21.05.1887-03.09.1971)
4 - 14 septembrie
Expoziţie de fotografie, autor Mircea Albu
5 septembrie
90 de ani de la naşterea istoricului şi teoreticianului literar Adrian MARINO Premiul
Herder (1985) (05.09.1921-16.03.2005)
7 septembrie
Ziua Europeană a Culturii Iudaice
100 de ani de la naşterea istoricului literar şi folcloristului Alexandru BISTRIŢIANU
(07.09.1911-03.07.1976)
8 septembrie
Ziua Internaţională pentru Alfabetizare
Aurel ŞOROBETEA, poet clujean - 65 de ani (08.09.1946)
155 de ani de la naşterea filologului şi bibliografului Ioan BIANU, organizator şi director
al Bibliotecii Academiei Române. Membru al Academiei Române (1902) (08.09.1856-
13.02.1935)
14 septembrie
135 de ani de la naşterea istoriclui şi omului politic Alexandru I. LAPEDATU,
cofondator al Institutului de Istorie Naţională din Cluj (1920). Membru al Academiei
Române (1918) (14.09.1876-30.08.1950)
160 de ani de la moartea romancierului american James Fenimore COOPER
(15.09.1789-14.09.1851)
15 septembrie
Ziua Internaţională a Democraţiei
100 de ani de la naşterea poetului, prozatorului şi actorului Emil BOTTA (15.09.1911-
24.07.1977)
16 - 26 septembrie
Expoziţie de fotografie, autor Torok Gaspar
17 septembrie
 130 de ani de la naşterea poetului George BACOVIA (George Vasiliu), cel mai mare
poet simbolist român (17.09.1881-22.05.1957)
18 septembrie
180 de ani de la moartea poetului Vasile CÂRLOVA (04.02.1809-18.09.1831)
19 septembrie
100 de ani de la naşterea romancierului, eseistului şi poetului englez [Sir] William
GOLDING, laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (19.09.1911-
19.06.1993)
20 septembrie
145 de ani de la naşterea poetului şi traducătorului George COŞBUC. Membru al
Academiei Române (1916) (20.09.1866-09.05.1918)
21 septembrie
Ziua Internaţională a Păcii
145 de ani de la naşterea scriitorului englez H.G.WELLS, părintele literaturii S.F.
(21.09.1866-13.08.1946)
24 septembrie
Emil SIMON, compozitor şi dirijor clujean - 75 de ani (24.09.1936)
115 ani de la naşterea scriitorului american Scott FITZGERALD (24.09.1896-
21.12.1940)
25 septembrie
130 de ani de la naşterea poetului Panait CERNA (Panait Stanciof) (25.09.1881-
26.03.1913)
26 - 30 septembrie
Zilele bibliotecilor de cartier, ediţia a XVI-a; expoziţii, lansări de carte, concursuri
literare.
27 septembrie
Ziua Mondiala a Turismului
120 de ani de la moartea prozatorului clasic rus Ivan GONCEAROV (18.06.1812-
27.09.1891)
28 septembrie
120 ani de la moartea romancierului american Herman MELVILLE (01.08.1819-
28.09.1891)
30 septembrie
Ziua Internaţională a Traducătorilor
 PERSONALITATEA LUNII OCTOMBRIE

Václav HAVEL
75 de ani de la naştere

Date biografice: n. 05.10.1936, Praga. Dramaturg, publicist şi disident ceh, ultimul

preşedinte al Cehoslovaciei (1990-93), primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003).
Născut într-o familie antreprenorială înstărită, Havel a avut de suferit mult de suferit din
cauza originii. Nu a putut urma studii cu profil umanist, completându-şi-le pe cele secundare la
seral. După satisfacerea stagiului militar (1957-59), se angajează ca maşinist la teatrul praghez
Balustrada unde şi debutează ca dramaturg cu piesa Petrecerea din grădină (1963), spectacol ce
i-a adus o recunoaştere internaţională imediată.
După reprimarea Primăverii de la Praga, cu spectacolele interzise, Havel devine tot mai
implicat politic; co-autor al Cartei 77, co-fondator al Comitetului pentru apărarea persoanelor
persecutate (1979), autor al celebrului eseu Puterea celor fără de putere. Şi mai ales a fost figura
de prim plan a Revoluţiei de catifea, cea care a pus capăt erei comuniste în ţara sa. Devine primul
preşedinte al Cehoslovaciei libere (29 decembrie1989), dar demisionează în 1992 ca urmare a
secesiunii slovace. Este însă reales preşedinte al Republicii Cehe, funcţie pe care o deţine până în
2003. În 2007 publică Până la castel şi înapoi, memorii despre anii petrecuţi în palatul
prezidenţial. În prezent, Havel este preşedintele Fundaţiei pentru drepturile Omului.
Dramaturg genial, V. Havel a fost un partizan convins al rezistenţei non-violente din
stirpea lui Gandhi sau Luther King. Nu întâmplător credo-ul său este Adevărul şi dragostea
trebuie să fie deasupra minciunii şi urii.

Opera (selecţie)
Dramaturgie: Petrecerea din grădină (1963); Memorandumul (1965); Probleme tot mai
mari de concentrare (1968); Opera cerşetorilor (1978); Părerea personală (1978); Protest
(1978); Tentaţia (1986). Alte scrieri: Scrisori către Olga (1988); Scrisori deschise (1991);
Deranjând pacea (1991); Puterea celor fără de putere (1995); Arta imposibilului (1998).
 OCTOMBRIE

Luna permisului gratuit - campanie de atragere către lectură, carte şi bibliotecă a

elevilor şi studenţilor.
1 octombrie
Ziua Internaţională a Muzicii
Ziua Internaţională a Persoanelor în Vârstă
1-15 octombrie
Viaţă de noapte. Expoziţie de fotografie ArtImage
2 octombrie
Ziua Internaţională a Non-Violenţei
100 de ani de la naşterea poetului Miron Radu PARASCHIVESCU (02.10.1911-
17.02.1971)
5 octombrie
Ziua Mondială a Educatorului
Václav HAVEL, dramaturg, disident şi om politic ceh - 75 de ani. Ultimul preşedinte al
Cehoslovaciei, primul al Republicii Cehe (05.10.1936)
7 octombrie
185 de ani de când Dinicu Golescu publică Însemnare a călătoriii mele, Constantin
Radovici din Goleşti, făcută în anul 1824, 1825 şi 1826, primul jurnal de călătorie
românesc (Buda, 07.10.1826)
11 octombrie
Ziua Europeană a Părinţilor
15 octombrie
Ziua Internaţională a Nevăzătorilor (Ziua bastonului alb) (din 1993)
85 de ani de la naşterea epistemologului şi istoricului francez al culturii Michel
FOUCAULT (15.10.1926-25.06.1984)
16-31 octombrie
Expoziţie de fotografie, autor Vasile Dorolţi
17 octombrie
Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei
19 octombrie
85 de ani de la moartea bacteriologului Victor BABEŞ, creatorul şcolii româneşti de
microbiologie (04.07.1854-19.10.1926)
50 de ani de la moartea scriitorului Mihail SADOVEANU. Membru al Academiei
Române (1919) (05.11.1880-19.10.1961)
20 octombrie
145 de ani de la moartea fabulistului Alexandru DONICI (1806-20.10.1866)
21 octombrie
120 ani de la naşterea criticului şi istoricului literar PERPESSICIUS (Dimitrie S.
Panaitescu). Membru al Academiei Române (1955) (21.10.1891-29.03.1971)
165 de ani de la naşterea prozatorului Italian Edmondo DE AMICIS (21.10.1846-
11.03.1908)
22 octombrie
100 de ani de la apariţia la Bucureşti a primului număr al revistei literare, artistice şi
sociale Flacăra (22.10.1911)
200 de ani de la naşterea muzicianului ungur Franz (Ferenc) LISZT (22.10.1811-
31.07.1886)
23 octombrie
150 de ani de la înfiinţarea la Sibiu a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi
Cultura Poporului Român - ASTRA (23.10.1861)
24 octombrie
Ziua Naţiunilor Unite (din 1948)
Ziua Mondială a Dezvoltării Informaţionale
25 octombrie
Ziua Armatei Române
130 de ani de la naşterea pictorului, sculptorului, ceramistului şi gravorului spaniol Pablo
PICASSO (25.10.1881-08.04.1973)
27 octombrie
Ziua Mondială a Patrimoniului Audiovizual
28 octombrie
545 de ani de la naşterea umanistului renascentist olandez ERASMUS din Roterdam
(28.10.1466-12.07.1536)
29 octombrie
100 de ani de la moartea editorului şi publicistului american Joseph PULITZER,
fondatorul premiului omonim (10.04.1847-29.10.1911)
30 octombrie
140 de ani de la naşterea poetului şi eseistului francez Paul VALÉRY (30.10.1871-
20.07.1945)
31 octombrie
Ziua Internaţională a Mării Negre
 PERSONALITATEA LUNII NOIEMBRIE

Georg Wilhelm Friedrich HEGEL

180 de ani de la moarte

Date biografice: n. 27 august 1770, Stuttgart – m. 14 noiembrie 1831, Berlin. Filosof

german, cel mai important reprezentant al idealismului.
Studii gimnaziale în oraşul natal, unde a fost elev model. La vârsta de cinci ani a învăţat
prima declinare latină, iar la aniversarea de opt ani a primit în dar o ediţie a dramelor lui
Shakespeare. La zece ani, tatăl său îi dădea primele lecţii de geometrie şi astronomie. Tragediile
greceşti erau lectura sa favorită, fiind interesat la fel de mult de fizică şi botanică. Formarea sa la
Stuttgart stă sub principiile iluminismului bazându-se pe textele clasice ale Antichităţii. Hegel
arată o preferinţă pentru limba şi cultura greacă din care traduce tratatul Asupra sublimului de
Longin, Manualul lui Epictet şi Antigona lui Sofocle. Face note de lectură de literatură, estetică,
fiziognomie, matematici, fizică (teoria culorilor), pedagogie, psihologie, teologie şi filosofie.
În anul 1788, la optsprezece ani se consacră studiului teologiei în cadrul seminarului Stift
din Tübingen. A studiat filosofia, istoria, teologia, latina şi greaca, matematica şi fizica. În anul
1790 a obţinut titlul de Magister der Philosophie cu o lucrare asupra problemei morale a
obligaţiilor, în care opunea dualismului kantian ideea unităţii raţiunii cu sensibilitatea. S-a înscris
apoi la facultatea de Teologie.
A profesat timp de opt ani ca profesor particular la Berna şi Frankfurt pe Main. În anul
1801 a devenit docent la Universitatea din Jena. În anul 1807 a publicat lucrarea sa fundamentală
Fenomenologia spiritului. Între anii 1808-1816 a fost rectorul gimnaziului din Nürberg. În anul
1818, după o scurtă activitate la Universitatea din Heidelberg, a ocupat catedra de filosofie la
Universitatea din Berlin, unde, în cadrul prelegerilor a început să propage propria filosofie,
publicată succesiv în Enciclopedia ştiinţelor filosofice.
Opera (selecţie):
În limba română: Fenomenologia spiritului (1807) ; Ştiinţa logicii (1812-1816) ;
Enciclopedia ştiinţelor filosofice (1817-1930); Bazele filozofiei dreptului (1819); Prelegeri
despre estetică (1817-1829); Prelegeri de filosofie a istoriei (1822-1831)
Aprecieri critice
Simon Blackburn: La baza sistemului hegelian, sau a concepţiei sale despre lume, stă
ideea de libertate, concepută nu ca o simplă îndreptăţire pentru satisfacerea preferinţelor, ci ca
o condiţie preţioasă pentru a trăi având conştiinţă de sine într-o comunitate sau într-un stat
organizat în întregime într-un mod raţional.
Antony Flew: Dacă există o cheie pentru filosofia hegeliană, ea rezidă în poziţia importantă pe
care o ocupă în ea istoria şi, în particular, istoria gândirii...Pentru Hegel gândirea culminează
în artă, religie şi filosofie. El sublinează că arta nu e doar un mijloc de comunicare sau suscitare
a unor simţăminte ci este un mod de gândire...
NOIEMBRIE
1 noiembrie
Ziua Radioului Naţional
Eugen URICARU, prozator clujean - 65 de ani (01.11.1946)
2 noiembrie
100 de ani de la naşterea poetului grec Odysseas ELYTIS (Odysseus Alepoudelis),
laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1979 (02.11.1911-18.03.1996)
3 noiembrie
110 de ani de la naşterea scriitorului şi omului politic francez André MALRAUX
(03.11.1901-23.11.1976)
75 de ani de la moartea scriitorului ungur KOSZTOLÁNYI Dezsö (29.03.1885-
03.11.1936)
5 noiembrie
100 de ani de la naşterea traducătoarei Elena VIANU (05.11.1911-04.11.1965)
9 noiembrie
Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Fascismului şi Antisemitismului
110 ani de la naşterea esteticianului şi profesorului universitar clujean Liviu RUSU
(09.11.1901-18.12.1985)
10 noiembrie
Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare
Ziua Artileriei Române
120 de ani de la moartea poetului francez Arthur RIMBAUD, precursor al
simbolismului (20.10.1854-10.11.1891)
11 noiembrie
220 de ani de la naşterea scriitorului KATONA József, creatorul dramaturgiei maghiare
(11.11.1791-16.04.1830)
12 noiembrie
Nadia COMĂNECI, gimnastă - 50 de ani. Multiplă campioană olimpică şi mondială.
Primul gimnast notat cu 10 (12.11.1961)
14 noiembrie
Ziua Mondială a Diabetului
140 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar Ilarie CHENDI (14.11.1871-
23.06.1913)
180 de ani de la moartea filosofului idealist german Georg Wilhelm Friedrich HEGEL
(27.08.1770-14.11.1831)
15 noiembrie
100 de ani de la naşterea istoricului literar Alexandru CIORĂNESCU. Membru
corespondent al Academiei Române (1991) (15.11.1911-25.11.1999)
17 noiembrie
Ziua Internaţională a Studenţilor
Ziua Mondială a Filosofiei
19 noiembrie
Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România
300 de ani de la naşterea literatului şi omului de ştiinţă rus Mihail LOMONOSOV,
fondator al Universităţii din Moscova (1755) şi creator al limbii literare ruseşti moderne
(19.11.1711-15.04.1765)
21 noiembrie
Ziua Mondială a Televiziunii
200 de ani de la moartea poetului german Bernd Heinrich Wilhelm VON KLEIST
(18.10.1777-21.11.1811)
22 noiembrie
Ziua Naţională Împotriva Fumatului
110 de ani de la moartea scriitorului V.A. URECHIA (Vasile Urechea Alexandrescu)
(15.02.1834-22.11.1901)
26 noiembrie
110 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului Mihail DRUMEŞ (Mihail V.
Dumitrescu) (26.11.1901-27.02.1982)
28 noiembrie
130 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului evreo-austriac Ştefan ZWEIG
(28.11.1881-23.02.1942)
30 noiembrie
Ziua Mondială Împotriva Pedepsei cu Moartea
Ziua Românilor de Pretutindeni
 PERSONALITATEA LUNII DECEMBRIE

Luigi PIRANDELLO
75 de ani de la moarte

Date biografice: n. 28.06.1867, Agrigento, Sicilia - m. 10.12.1936, Roma. Dramaturg,

romancier, poet şi eseist italian, laureat al Premiului Nobel în 1936.
Deşi născut într-o familie antreprenorială, Luigi Pirandello, atras de literatură, urmează
literele la Palermo, Roma şi în Germania la Bonn. Se stabileşte la Roma ca profesor în 1893,
renunţând la cariera didactică, în 1922, pentru a fonda Teatro D’ Arte, beneficiind de sprijinul lui
Mussolini, teatru cu care va efectua turnee în toată lumea şi îi va juca majoritatea pieselor. În
deceniul trei faima lui Pirandello creşte neîncetat. Legiunea de onoare a statului francez, titlul de
academician, alte distincţii şi onoruri oficiale, culminând cu Premiul Nobel, consfinţesc acest
lucru.
Din păcate, viaţa lui particulară nu a fost scutită de mari încercări. În 1903, explozia de la
una din fabricile de sulf ale tatălui său a ruinat tânăra familie a dramaturgului.
Mari semne de întrebare au ridicat opţiunile sale politice. A susţinut deschis fascismul, a
fost chiar membru al partidului încă din 1923, s-a bucurat de prietenia şi sprijinul lui Mussolini.
Mulţi au explicat ascensiunea fulgerătoare a lui Pirandello din anii ‘20 pe seama acestei prietenii.
Nimeni nu poate însă nega valoarea operei sale în ansamblul ei. Piesele lui, prin temele
abordate, problema identităţii într-o lume din ce în ce mai complexă, ambiguitatea adevărului şi a
realităţii, au fost nu odată comparate cu cele ale lui Ibsen sau Strinberg. Limbajul însă, modul în
care a conceput actul teatral, spectacolul ca atare, au însemnat un pas uriaş înainte faţă de teatrul
secolului XIX. Toţi marii dramaturgi moderni, Beckett şi Ionescu în primul rând, au fost
influenţaţi de problematica, limbajul şi viziunea teatrală a lui Pirandello.
Opera (selecţie)
Proză: Exclusa (roman, 1893); Iubiri fără iubire (nuvele, 1894); Şalul negru (roman,
1896); Răposatul Mattia Pascal (roman, 1904); Albe şi negre (nuvele, 1904); Bătrânii şi tinerii
(roman, 1909); Bărbatul ei (roman, 1911); Caietele lui Serafino Gubbio, operator la film
(roman, 1919); Nuvele pentru un an (1922); Unul, nici unul şi o sută de mii (1924).
Dramaturgie: Şase personaje în căutarea unui autor (1921); Henrik al IV-lea (1922); Liola;
Arome siciliene; Voluptatea onoarei (1917).
 DECEMBRIE

1 decembrie
Ziua Naţională a României
Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA
2 decembrie
110 de ani de la apariţia primului număr al revistei literare Semănătorul (02.12.1901)
3 decembrie
Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi
5 decembrie
110 de ani de la naşterea regizorului şi producătorului de animaţie american Walt
DISNEY (05.12.1901-15.12.1966)
8 decembrie
Ziua Constituţiei României
135 de ani de la naşterea prozatoarei Hortensia PAPADAT-BENGESCU (08.12.1876-
05.03.1955)
9 decembrie
Ziua Internaţională Împotriva Corupţiei
10 decembrie
Ziua Internaţională a Drepturilor Omului
160 de ani de la naşterea bibliotecarului american Melvil DEWEY, inventatorul
sistemului de clasificare zecimală (10.12.1851-26.12.1931)
115 ani de la moartea chimistului suedez Alfred NOBEL. Întemeietorul fundaţiei care
acordă, începând cu 1901, Premiile Nobel (21.10.1833-10.12.1896)
75 de ani de la moartea dramaturgului, romancierului şi poetului italian Luigi
PIRANDELLO, laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1934 (28.06.1867-
10.12.1936)
11 decembrie
Ziua Internaţională a Muntelui
100 de ani de la naşterea romancierului egiptean Naghib MAHFUZ, primul scriitor de
limbă arabă laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1988 (11.12.1911-
30.08.2006)
14 decembrie
65 de ani de la moartea scriitorului I.[oan] Al.[exandru] BRĂTESCU-VOINEŞTI
(01.01.1868-14.12.1946)
16 decembrie
 Ziua Solidarităţii Naţionale Împotriva Dictaturii
100 de ani de când exploratorul norvegian Roald Amundsen atinge Polul Sud
(16.12.1911)
17 decembrie
70 de ani de la naşterea criticului, istoricului literar şi eseistului Liviu PETRESCU.
Profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere şi director al Institutului de
Lingvistică şi Istorie Literară Sextil Puşcariu din Cluj-Napoca (17.12.1941-05.07.1999)
20 decembrie
Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane
150 de ani de la naşterea publicistului, poetului şi prozatorului Constantin MILLE
(20.12.1861-20.02.1927)
22 decembrie
Ziua Libertăţii României
55 de ani de la moartea poetului Nicolae LABIŞ (02.12.1935-22.12.1956)
24 decembrie
130 de ani de la naşterea poetului şi eseistului spaniol Juan Ramón JIMÉNEZ. Premiul
Nobel pentru Literatură în anul 1956 (24.12.1881-29.05.1958)
26 decembrie
120 ani de la naşterea scriitorului american Henry MILLER (26.12.1891-07.01.1980)
28 decembrie
70 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar Ioana Em. PETRESCU. Cadru
universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, renumit eminescolog. (28.12.1941-
21.10.1990)
29 decembrie
85 de ani de la moartea poetului german Rainer Maria RILKE (René Karl Wilhelm
Joseph Maria Rilke) (04.12.1875-29.12.1926)
31 decembrie
75 de ani de la moartea scriitorului şi filosofului spaniol Miguel DE UNAMUNO y Jugo
(29.09.1864-31.12.1936)