1. Structura și funcțiile membranelorbiologice.Transportul membranar. Transportul pasiv.

Transportul
active (primar și secundar). Sistemele de macrotransport.
Membrana biologică– structuracare delimitează mediul intracellular de cel extracelular.

Rol biologic:
- transmite informațiade la o celulăla alta;
- transport transmembranar;
- diferențade potențial;

- apărare și secreție (fagocitoză,endocitoză,exocitoză).

Membrana biologică este formată dintr-un bistrat lipidic,a căror parte hidrofobă este orientate în
interior, iar cea hidrofilă în exterior.Între stratul de lipide se află proteine,care formează canale
ionice.Canalele ionice reprezintă structuri transmembranare,care permit trecerea substanțelor
conform gradientului chimic sau electrostatic.La exterior se află proteine libere cu rol de receptori
(glicocalixul). În repaus membranaeste permeabilăpentrucationi (K+).
Transportul membranar se realizează prin 2sisteme:

1) Sisteme de microtransport
a)Transportpasiv:difuzie (simplă sau facilitată),filtraţia,osmoză,solventdrag,echilibrul Donnan.
b) Transport activ,care este realizatde pompe pentruelectroliţi şi neelectroliţi
2) Sisteme de macrotransport: endocitoză,exocitoză,transcitozăetc.

Transportul pasiv este difuziasimplă,fărăsurplusde energie,asiguratde canalelede scurgere

necontrolate, conformgradientului chimicși electrostatic.
a) prin difuziune:reprezintă mișcarea particulelor de ioni sau molecule în soluție.Difuziunea reflect
agitația termică sau mișcarea browniană amoleculelor unui fluid.Încazul diferenței de concentrație
sauprezenței gradientului de concentrație între 2 regiuni ale soluției,mișcarea haotică a moleculelor
tinde spre eliminarea acestui gradien tși distribuția uniform a moleculelor.Astfel,ca urmare a mișcării
haotice a moleculelorde regiunea cu concentrație mare, spre regiunea cu concentrație mică,are loc
tendința de echilibrare a concentrației,prin fenomenul difuziunii substanțelor.

Transportul activ este

- primar (contra gradientuluide concentrație):decurgecuunconsumde energie obținute prinhidroliza
ATP-ului (F,V și P).Pompade sodiu(ATP-azade Na+/K+);

- secundar: nunecesitădirectenergie,consumăgrad.de concentrație de latransportul activprimar:

simport(contransport) și antiport

2. 2. Fenomenele bioelectrice in esuturile excitabile .Potentialul de repaus ,valoarea lui.Originea

potentialului de repaus:permiabilitatea selective a membranei ,asimetria ionica ,echilibrul Donnan
,pompa Na-Ka.

Excitabilitatea este capacitatea de-a răspunde la excitaţie în mod specializat, orientat, cu o viteză
maximă.

Excitabilitatea, metabolizmul şi reproducerea sunt proprietăţi biologice fundamentale.

Excitaţia este un fenomen biologic complicat care se caracterizează prin modificarea proceselor
metabolice şi termogenice, prin depolarizarea temporară a membranei celulare cu generarea
potenţialului de acţiune şi alte manifestări fiziologice şi biofizice specifice.
Ţesuturi excitabile sunt:

a)Ţesutul nervos;

b)Ţesutul muscular;

c)Ţesutul glandular.

Potentialul de repaus - reprezintă diferenţa de potenţial între suprafaţa internă (electric negativă) şi
suprafaţa externă (electric pozitivă) a membranei neuronale în condiţii de repaus funcţional

• valoarea - 60 mV → - 90 mV

• cauza → repartiţia neuniformă a ionilor de o parte şi de alta a membr.

− permeabilitatea selectivă a membr. ( K+ > Na+)

− prezenţa ATP-azei Na+/ K+

− Echilibrul Donnan

1)pe baza gradientului chimicare loc difuziunea K+ dinspre interiorul spre

exteriorul celulei - eflux de K +

2. pe baza graientului electric are loc difuziunea K+dinspre exteriorul spre

interiorul celulei =influxde K+

Potențial de membrană – diferența de potențial ce există între suprafața externă a membranei

încărcată pozitiv și suprafața internă încărcată negativ. Valoareaacestuiavariază(-60mV -> -90 mV).Este
menținutde canalelenecontrolate.

Originea potențialului de repaus:

a) Diferențade concentrație asarcinilorpe ambele părți amembranei;

b) Permeabilitateareflectivăamembranei;

c) Echilibrul Donnan(raportul între forțeleelectrostatice și electrochimice).

pompele de Na+ si K+, fiind niște pompe electrogene. Aceaste pompe sunt reprezentate de ATP-
aza Na+ si K+ dependenta, care se activeaza prin descompunerea ATP(adenozin trifosfat)
în ADP(adenozindifosfat).

3. Potențialul de acțiune și origineaionică a acestuia. Fazele potențialului de

acțiune,caracteristica lor. Nivelul criticde depolarizare overshoot,potențial
vestigiale.Modificărilepermeabilității membranei. Potențialul monofazicși bifazic.Metode de
studiere și înregistrare a potențialului de acțiune.
Potenţial de acţiune este alternarea rapidă a potenţialului de repaus,cu durata de ordinul
milisecundelor, în timpul căruia potenţialul membranar variază până la100mV (de la -70 până la
+30), cu repolarizarea ulterioară şi revenirea la valoarea potenţialului de repaus.
Fazele potenţialuluide acţiune:
- perioadade latenţă: intervalul de timpdintremomentul stimulării şi începutul potenţialuluide
acţiune;
- depolarizarea:în această fazămembranadevine foarte permeabilăpentruionii de
Na+cupătrunderealor masivăîn interiorul celulei;valoareapotenţialuluimembranarajunge
pânăla+30mV.
- repolarizarea:la câtevazecimi de milisecundăcanalele pentruNa+se închidşi se
deschidcanalele pentru K+ cu revenireapotenţialuluispre
valoareapotenţialuluide repaus. - postpotenţial vestigial negativ:se manifestăcao întârziere a
repolarizăriice devine mai lentăfaţăde perioadainiţialăarepolarizării.
- postpotenţial vestigial pozitiv:pompaNa/Ktransportă2K spre interiorşi 3Na spre exteriorce
determină hiperpolarizareamembranei(valoareapotenţialului membranarmai micăde -90mV).

Răspunsullocal. Particularitățile potențialului local (gradual) și ale potențialului de acțiune. Toţi

excitanţi dupăputere se împart:
a) Pragali – care pot generapotenţial de acţiune,adicăexcitaţie.
b) Subpragali – intensitatemicăşi nupot generapotenţial de acţiune
c) Suprapragali – mai puternici ca cei pragali.
3. Dacă asupramembranei acţioneazăunexcitantsubpragal,nuapare potenţial de acţiune,doarrăspuns
local,adicăare loc depolarizareamembranei cu modificareapermeabilităţii pentruNa+numai în locul
acţiunii excitantului. Proprietăţile răspunsului local:apare laacţiuneaexcitanţilorsubpragali, nuse
răspândeşte,se sumează,nu se supune legii totul saunimic,valoarealui depinte de intensitatea
excitantului „legeaforţei” Răspunsul local se sumeazăpânăla unanumitnivel care poartă denumireade
nivel critical depolarizării. Nivelul criticpentrudiferite ţesuturi estediferitdarînmediueste de -60 mV.