Junimea

Curentul literar promovat de societatea ieseana “Junimea” se manifesta

incepand cu anul 1863 ca o miscare modernista profunda si de aplicare a
spritului critic.
Junimistii au recunoscut contributia predecesorilor, dar s-au raportat la epoca
pasoptista. Junimismul include atat elemente de ruptura fata de trecut, cat si
tendinte de continuitate cu directia initiata de Mihail Kogalniceanu in “Dacia
literara”.
Idei si teme comune sunt: promovarea unei literaturi originale, aplicarea
principiilor valorice in actul critic. Mai departe, Junimea inseamna
o ideologie noua, o raportare a modelului literaturii romanesc la
cel european.

O scurta definire a Societatii Junimea

(scurta definire) Societatea Junimea este cea mai importanta grupare
ideologica si culturala din a doua jumatate a secolului 19, avand rolul in epoca
de a orienta evolutia culturii romane.
Au hotarat infiintarea la Iasi a societatii Junimea – asociatie menita sa aduca
un suflu nou in cultura romana. Ideile junimiste circulau in revista “Convorbiri
literare”, iar in paginile reviste vor fi publicate articolele lui Maiorescu si
operele marilor clasici: poezia lui M. Eminescu, proza lui Creanga si Ioan
Slavici, comediile lui Caragiale.

Etapele Junimii
In viata societatii Junimea se disting cateva etape, cu orientari si activitati
diferite.

1. Etapa ieseana – are un pronuntat caracter polemic si se manifesta in trei

directii: limba, literatura si cultura. Se elaboreaza principiile sociale si
estetice ale junimismului. Necesitatea educarii publicului, asa-numitele
“prelectiuni populare”. Are ca scop educarea publicului larg. Se cauta
modele apte sa asigure progresul la care aspira Titu Maiorescu.
2. A doua etapa (desfasurarea sedintelor Junimii la Bucuresti, dar revista
activa la Iasi) este o etapa de consolidare, in aceasta etapa se afirma
reprezentanti ai “directiei noi”, in poezia si proza romana: Eminescu,
Creanga, Slavici, Caragiale, dar si alti scriitori necunoscuti azi. Maiorescu
 sustine imbogatirea vocabularului limbii romane prin neologisme de origine
romanica.
3. A treia etapa (bucuresteana), revista este mutata la Bucuresti, ca si
intreaga societate Junimea. Are un caracter preponderent universitar prin
studiile de specialitate din domeniile: istorie, filozofie, filologie, geografie.

Trasaturile Junimii
In lucrarea “Istoria literaturii romane moderne”, criticul Tudor Vianu identifica
trasaturi definitorii ale junimismului:

 spiritul critic
 spiritul filozofic
 gustul pentru clasic si academic
 spiritul oratoric
 ironia

Spiritul critic – cea mai importanta trasatura a junimismului. Se manifesta prin

respectul fata de adevarul istoric in studierea trectului si prin cultivarea
simplitatii.
Interesul pentru literatura se manifesta cand la Junimea se avanseaza
ideea alcatuirii unei antalogii de poezie romaneasca pentru scolari. Cum nu s-
a putut alegere un numar suficient de poezii frumoase, Maiorescu publica in
“Convorbiri literare” un studiu in care concentreaza conceptia lui despre arta.
Criticismul junimist este o trasatura definitiorie a miscarii, care a influentat
destinul literaturii si al culturii romane.

Concluzie
Aceste convingeri, puterea extraordinara a lui Maiorescu de a construi o teorie
a culturii, au facut posibila aparitia marilor clasici ai literaturii romane:
Eminescu, Creanga, Caragiale si Slavici.
Asemanatoare:
1. Perioada pasoptista + Mihail Kogalniceanu
2. Neomodernismul – Nichita Stanescu
3. Modernismul interbelic
4. Modernismul