GRECII

Limba maternå – Limba greaca, limba indo-europeana

Port popular- La barbat componentele sunt: pukamiso-camasa, foustanella-fusta sau kilt-

segouni-vesta brodata,, kaltses-ciorapi albi, gonatares-jantiere pentru picioare, zonari-brau
tsarouhia-pantofi cu ciucur, fesi si koukas-caciula,fes.
La femei: pukamiso-camasa lunga, segouni-veste de blana, fousta-fusta alba lunga, bodia -sort
de lana brodat, mandili -batic, pappoutsia- pantofi

Proverbe,zicåtori,maxime

Un minut de razboi, zece ani de pace.

Vremea tineretii trece precum trece floarea in vremea primaverii.
Virtutea e drumul cel mai scurt spre glorie.
In tovarasia oamenilor intelepti vei ajunge tu insuti intelept.

Personalitati
Alexandru Paleologu
Jean Constantin
Regina Mama Elena
Ion Luca Caragiale
Panait Istrati
Traditii
Grecii din România și-au pãstrat vie tradiția, educându-și copiii în școli grecești, ținându-și
sãrbãtorile religioase și pe cele naționale, îmbrãcânduse în costumele lor specifice.
Oameni cu poftã de viațã, tineri sau vârstnici, grecii prețuiesc și cunosc vechile cântece și
dansuri specifice locurilor de origine, pe care le interpreteazã, acompaniați la buzuki, la
diferite ocazii festive ori la petreceri cu mâncãruri tradiționale, însoțite uneori de spartul
farfuriilor. La 1 ianuarie, grecii sãrbãtoresc nu doar venirea noului an, ci și pe Sfântul
Vasile din Kesareia. El e cel ce aduce și lasã sub brad cadourile dorite de fiecare. În fiecare
casã, la venirea Anului Nou, se taie „vasilopita” (plãcinta Sfântului Vasile). Existã și azi
credința cã cel la care ajunge bãnuțul ascuns în vasilopitã va fi norocos tot anul. De 1 Mai,
ziua florilor, s-a pãstrat obiceiul împletirii coronițelor pe care copiii le atârnã în balcoane și
la porțile caselor. Ca toți creștinii ortodocși,grecii țin la obiceiurile legate de sãrbãtorile de
Paști (postul, înroșitul ouãlor, pregãtirea maghiriței, slujba Învierii, urmatã în zori de coacerea
mielului la proțap) – și de Crãciun (prepararea cozonacilor, colindatul, împodobitul bradului).
Cei care provin mai ales din insule și din localitãțile de pe țãrmuri mai pãstreazã obiceiul de
a împodobi de Crãciun o corabie, cãci în Antichitate, ea era cea care-i aducea pe cei dragi
acasã. Ziua de 25 Martie este o dublã sãrbãtoare, și religioasã și naționalã: este ziua de
Bunavestire,dar marcheazã totodatã și începutul luptei de eliberare a grecilor, din 1821.

Obiceiuri
Superstitiile mai mult sau mai putin inrudite cu influenta credintei ortodoxa s-au pastrat dintr-
o generatie la alta, si multe se pot intalni in tot spatiul balcanic. De exemplu, cand o familie se
muta intr-o casa noua preotul trebuie sa vina pentru sfestanie. In Grecia, ziua traditionala
plina de ghinion este marti 13, nu vineri 13, pentru ca intr-o marti 13 Constantinopole a fost
cucerit de turci, inamicii traditionali ai grecilor.
« Tsiknopempti » sau « Joia friptului » (« pempti » inseamna « joi » si « tsikna » inseamna
« mirosul de carne fripta») este joia care pica 11 zile inaintea Lasatului Secului de Paste. In
aceasta zi se consuma in mod placut, cu cantece, glume, dansuri si veselie, dar si cu diferite
deghizari amuzante, carne rosie facuta la gratar sau la cuptor, de obicei insotita de vin rosu.
Obiceiul este sa predomine culoarea rosie ca sa ne aduca aminte de Paste si de Inviere. Multe
magazine, taverne, cofetarii, super marketuri s.a., fac gratar in fata magazinului si cinstesc
trecatorii cu care schimba urarile traditionale ale zilei de “La multi ani”. S-a stabilit ca acest
obicei sa ia loc in ziua de joi pentru ca nu se posteste. Marcheaza inceputul perioadei de pregatire
a oamenilor pentru postul mare a Pastelui cunoscuta sub numele de Carnaval (pe greceste
« Apokries»). In aceasta perioada de 11 zile au loc petreceri populare insotite de mancare si
bautura, de dansuri si muzica, de deghizari si mult chef. Apogeul este in duminica de Lasatul
Secului cand are loc parada de Carnaval, cu care alegorice pe diferite teme, insotite de oameni in
deghizari fantasmagorice, cu multa veselie, satira, glume piperate si focuri de artificii.

Mancaruri traditionale
Mezze este un termen generic pentru gustări, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. Printre
acestea, cele mai cunoscute sunt boureki (plăcinţele cu legume şi carne), spanakopita
(plăcintă cu spanac, feta, ceapă, ouă şi condimente), melitzanosalata (salată de vinete),
saganaki(brânză prăjită), taramosalata (icre amestecate cu cartofi fierţi, sau pâine, ulei
de măsline şi suc de lămâie), dolmades (sarmale din viţă-de-vie cu umplutură de orez,
legume, sau carne),skordalia şi tzatziki.
Dolmade – un fel de sarmaluţe, din orez amestecat cu carne de miel, învelite în foi de viţă.
Avgolemono – o supă care conţine ouă şi suc de lămâie.
Salata grecească – conţine salată verde, branză feta, roşii, măsline, ceapă roşie, ardei gras şi un
sos făcut din ulei de măsline si lămâie.
Musaca – specialitate ce constă în straturi succesive de vinete şi carne de miel, pes
te care se pune sos alb.
Pastitsio – este un tip de lasagna greceasca, făcut din paste cu ou şi branză,
carne condimentată şi sos.
Souvlaki – carne (de miel, pui, porc, vită) friptă pe frigaruie, apoi servită într -o pită.
Fructele de mare din Marea Mediterană sunt cu mult mai gustoase decât cele din
oceane. În Mările Egee şi Ionică, apele sunt curate precum cristalul şi abundă de peşte.
Peştele proaspăt fript pe grătar este considerat o desfătare.
Deserturile greceşti (Glyka): sunt şi ele vestite: baclava - prajitura facută din foi de aluat,
nuci sau migdale si însiropată cu miere sau sirop de zahăr, galaktoboureki (straturi de cremă
între foi de plăcintă), kourabiedes (prăjituri din făină, unt şi migdale), loukoumades
(un fel de gogoşi cu scorţişoară), loukoumi (rahat), tsoureki (un fel de cozonac) şi nelipsitul
iaurt cu miere.
Bucătaria greceasca prezintă şi influenţe arabe (musaca) şi Italiene (diferite tipuri de
paste).