BULETIN DE CALITATE A APELOR

Bazinele hidrografice Prut şi Bârlad

Ianuarie - Iunie 2016

Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă
permanent stadiul calităţii resurselor de apă, pe baza căreia se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii acestor
resurse.
Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring A.B.A Prut-Bârlad pentru anul 2016 sunt
monitorizate următoarele sub-sisteme:
 subsistemul ape curgătoare - 70 corpuri de apă cu 103 secţiuni de control , din care:
de suprafaţă (râuri) - 8 secţiuni aflate în program de supraveghere (S)
- 58 secţiuni aflate în program operaţional (O)
- 31 secţiuni aflate în program operaţional extins (OEx)
- 6 sectiuni de potabilizare pe râu (P)
Din totalul de 103 secţiuni de control:
- 5 sectiuni sunt CBSD - “cea mai buna sectiune disponibila”
- 8 sectiuni sunt de granita (CI)
- 2 secţiuni sunt în reţeaua TNMN (Transnational Monitoring Network)
- 8 secţiuni EIONET (European Environmental Information and Observation Network)
 subsistemul lacuri - 27 corpuri de apă cu 55 secţiuni de control:
22 lacuri de acumulare cu 50 secţiuni de control, din care:
- 8 secţiuni aflate în program operaţional (O)
- 30 secţiuni aflate în program operaţional extins (Oex)
- 12 secţiuni de potabilizare pe lac (P)
5 lacuri naturale cu 5 secţiuni de control, din care:
1 secţiune aflata în program de supraveghere (S)
4 secţiuni aflate în în program operaţional extins (Oex)
Din totalul de 22 de lacuri de acumulare:
- 1 acumulare cu 4 secţiuni EIONET (European Environmental Information and Observation
Network)
 subsistemul arii protejate - zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării (P)
6 sectiuni de potabilizare pe râu
11 secţiuni de potabilizare pe lacuri de acumulare
 subsistemul ape subterane - 9 corpuri de ape subterane cu 107secţiuni (foraje), din care:
84 foraje din reţeaua hidrologică de stat: 69 foraje freatice, din care 10 foraje din
proiectul "Controlul Integrat al poluarii cu nutrienti", 15 foraje de adancime)
23 foraje aparţinând terţilor : 16 foraje freatice şi 1 de adancime, 5 drenuri, 1 izvor
 sub-sistemul ape uzate - 305 surse de poluare.
(surse de poluare)
În cazul secţiunilor de monitoring care servesc mai multor tipuri de programe se monitorizează toţi parametrii
impuşi de programul cu frecvenţa cea mai ridicată.
A.B.A. Prut-Bârlad Iaşi participă activ la îndeplinirea obligaţiilor în domeniul apei care revin României ca ţară
care a aderat la Uniunea Europeană, precum şi celor care decurg din convenţiile internaţionale la care aceasta este
parte. Pentru corpurile de apă reprezentative s-au propus secţiuni de monitorizare, medii de investigare şi programe de
monitorizare în vederea cunoaşterii stării şi a tendinţelor de evoluţie a corpului de apă şi a momentului atingerii
obiectivelor de mediu.
Funcţie de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă, s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring
pentru fiecare secţiune: Programul de supraveghere (S), Programul operaţional (O), Programul operaţional extins (OEx),
Programul “cea mai buna sectiune disponibila”(CBSD), Programul de potabilizare (P), Programul pentru conventii
internationale (CI).
Sistemul de monitoring al A.B.A. Prut - Bârlad Iaşi include şi analiza micropoluanţilor organici si metale -
substanţele prioritare şi prioritar periculoase – SPP-MO, SPP-MG şi poluanţi specifici neprioritari – SNP-MO, SNP-MG,
în următoarele medii de investigare: apa, suspensii şi sedimente.

Pag.1 / 22
 In cadrul Laboratorului de Calitatea Apei - A.B.A. Prut - Bârlad Iaşi sunt determinate următoarele metale: fier,
cadmiu, plumb, nichel, zinc, cupru, crom; iar din grupa micropoluantilor organici – hidrocarburi aromatice policiclice
(PAH-uri) şi BTEX. Restul metalelor (mercur, arsen, seleniu, bariu, bor, aluminiu) şi micropoluanţii organici din grupele -
solvenţi organoclorurati, pesticide organoclorurate, pesticide tioureice, esteri ftalici (Di-2-etilhexil-ftalat), Ierbicide,
insecticide si Fungicide cu N si P, clorbenzeni şi PCB-uri sunt determinate în cadrul Laboratorului A.B.A Siret Bacău.
Pentru implementarea noilor cerinte legislative referitoare la monitorizarea substantelor prioritare, in anul 2016,
Laboratorul National Bucuresti va efectua:
- screening-ul pentru noile substante prioritare conf. Directiva 2013/39/EC transpusa in HG nr. 1038/2010,
în matricea apa si biota.
- monitorizarea substanțelor din Decizia Comisiei Europene C(2015) 495 /.2015 de stabilire a unei liste de
supraveghere a substanțelor pentru monitorizare la nivelul UE în domeniul apei.

1 . STAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ

In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apă de suprafaţă” se înţelege un
element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o
parte din apele costiere.
Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea modului de atingere al
obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei, astfel că delimitarea corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de
importantă.
In anul 2014 s-a efectuat reactualizarea sistemului de monitoring a apelor de suprafață, prin redelimitarea
corpurilor de apă. Astfel, în spatiul hidrografic Prut – Barlad s-au identificat un număr de 322 corpuri de apă de
suprafaţă, din care:
 269 corpuri de apă-râuri - dintre acestea un număr de 233 corpuri de apă sunt reprezentate de corpuri de
apă nepermanente, un număr de 36 corpuri de apă sunt reprezentate de corpuri permanente ;
 7 corpuri de apă - lacuri naturale;
 46 corpuri de apă - lacuri de acumulare.
Număr corpuri de apă
Nr.total
Spaţiul corpuri de Râuri Lacuri
hidrografic apă de permanente nepermanente
suprafaţă c.a. c.a.natural c.a. c.a.natural + naturale acumulare
artificial + CAPM artificial CAPM
3 33 233 -
Prut-Barlad 322 7 46
36 233

1.1. Subsistemul ape curgătoare de suprafaţă - râuri

In spaţiul hidrografic Prut – Barlad si afl.stg. Siret, din totalul de 269 corpuri de apa-rauri identificate, un număr de
221 corpuri de apă – râuri sunt în stare naturală, un nr. de 45 corpuri de apa-rauri sunt puternic modificate şi 3 corpuri de
apa-rauri sunt artificiale.
Din care:
Total nr. corpuri apă –
B.H. rauri puternic
râu delimitate rauri naturale rauri artificiale
modificate
Prut 249 207 3 39
Siret 20 14 - 6
TOTAL 269 221 3 45

Pag.2 / 22
 Corpurile de apă monitorizate calitativ în semestrul I 2016 se prezintă astfel:
Din care:
Total nr. corpuri apă
B.H. rauri rauri puternic
– râu monitorizate rauri artificiale
naturale modificate
Prut 38 19 2 17
Siret 31 19 0 12
Dunarea 1 0 0 1
TOTAL 70 38 2 30

Numărul total de secţiuni monitorizate în semestrul I 2016 se prezintă astfel:

Total nr. sectiuni Nr. secţiuni monitorizate calitativ pentru:
B.H. – râu rauri puternic
rauri naturale rauri artificiale
monitorizate modificate
Prut 62 27 4 31
Siret 39 22 0 17
Dunarea 2 0 0 2
TOTAL 103 49 4 50

Pentru subsistemul râuri au fost stabilite următoarele tipuri de programe de monitoring:

- a) programul de monitoring de supraveghere (S): sunt monitorizate 8 secţiuni, având frecvenţa de 4, respectiv 12,
pentru indicatorii fizico - chimici şi de 2 ori /an, respectiv 2 ori/an pentru elementele biologice.
- b) programul de monitoring operaţional (O): sunt monitorizate 58 secţiuni, având frecvenţa de 4 - 8 ori/ an pentru
indicatorii fizico - chimici şi de 3 ori /an pentru elementele biologice.
- c) programul de monitoring operaţional extins (OEx): sunt monitorizate 31 de secţiuni, având frecvenţa de 4 - 8 ori/
an pentru indicatorii fizico - chimici şi de 3 ori /an pentru elementele biologice.
- e) programul de potabilizare (P): pentru urmărirea calităţii apei destinate potabilizării sunt monitorizate 6 secţiuni (4
secţiuni în b.h. Prut, 1 secţiune în b.h. Bârlad şi 1 secţiune în b.h. Dunărea), prelevarea probelor realizându-se în
punctul de priză al utilizatorului, cu frecvenţa de 4, 8 sau 12 ori/an, funcţie de comunitatea deservită.
- f) programul „cea mai bună secţiune disponibilă” (CBSD): pentru corpurile de apă pentru care nu s-au stabilit secţiuni
de referinţă, se monitorizează 5 secţiuni: Prut – Darabani, Prut – Ungheni, Prut – Şiviţa, Bahlui - Vama cu Tablă,
Vaslui – am. Poieni.
- g) programul pentru convenţii internaţionale (CI):
- colaborare bilaterală cu Republica Moldova: Prut – Radauti Prut, Prut – Stânca, Prut – Ungheni, Prut –
Prisecani, Prut – Bumbăta, Prut – Oancea, Prut – Şiviţa;
- colaborare bilaterală cu Ucraina: Prut-Oroftiana.
- h) program pentru reţeaua TNMN (Transnational Monitoring Network):sunt monitorizate 2 secţiuni cuprinse în sub-
reţelele MS1 şi MO: Jijia – Oprişeni, Bârlad – Umbrăreşţi.
- i) program pentru reţeaua EIONET (European Environmental Information and Observation Network): sunt
monitorizate 8 secţiuni: Prut – Darabani, Başeu – Ştefăneşti, Jijia – Victoria, Bahlui – Holboca, Prut – Drânceni,
Vaslui – av.Vaslui, Prut – Şiviţa, Bârlad – Umbrăreşti.

Avand in vedere Decizia Comisiei Europene C(2015) 495/2015 de stabilire a unei liste de supraveghere a
substanțelor pentru monitorizare la nivelul UE în domeniul apei s-au stabilit ca secțiuni de monitorizare: Barlad -
am.mun. Barlad (av.cf.r.Simila) şi Bahlui - am.cf.Jijia (Holboca). Pentru acestea se prevede a se monitoriza un număr de
10 substanţe prioritare incluse în lista de supraveghere a substanţelor pentru monitorizare la nivelul UE în domeniul
apei. Frecvenţa de monitorizare este de 2 probe/an (perioada iunie-octombrie).

1.1.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al râurilor

Evaluarea stării/potentialului ecologic a corpurilor de apă s-a realizat conform cerinţelor Directivei cadru a Apei.
Starea /potentialul ecologic se refera la structura si functionarea ecosistemelor acvatice, fiind definita in conformitate cu
prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elementele cu functie de suport
pentru cele biologice - fizico-chimice generale si poluantii specifici.
Evaluarea starii/potentialului ecologic al corpului de apa in care exista mai multe sectiuni de monitoring s-a
realizat avand in vedere starea rezultata in urma prelucrarii datelor din toate sectiunile analizate.

Pag.3 / 22
a) Elemente de calitate biologice
Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă din
categoria ”râuri” au fost: fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate bentice şi peşti.
Pentru fiecare element biologic s-au stabilit indici de evaluare, cu valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi valori
ghid pentru starea de referinţă. Pentru indicii selectionaţi s-a realizat o ponderare în funcţie de importanţa acestora
pentru elementul biologic de calitate considerat şi s-a calculat un indice multimetric. Valoarea indicelui multimetric,
cuprinsă între 0 şi 1, determină starea/potenţialul ecologic pentru fiecare element de calitate.
Pentru evaluarea stării/potentialului ecologic al corpurilor de apă râuri pe baza fitoplanctonului, s-a ţinut cont de
principalele presiuni la care răspund comunităţile de alge fitoplanctonice. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele
presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. Au fost stabilite valorile ghid de referinţă pentru
fiecare categorie tipologică şi pentru fiecare dintre cei 5 indicatori selectionaţi (indice saprob, indice clorofila „a”, indice
de diversitate Simpson, indice număr de taxoni, indice abundenţă diatomee – Bacillariophyceae). S-au calculat Rapoarte
de Calitate Ecologică (RCE), prin împărţirea valorii determinate la valoarea ghid pentru starea de referinţă
corespunzătoare categoriei tipologice, şi apoi s-a calculat indicele multimetric. Valoarea indicelui multimetric determină
starea ecologică pentru acest element de calitate.

Fitobentosul (reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori:
eutrofizare, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice), alterarea
habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării
/potentialului ecologic pentru rauri. Au fost stabilite valorile ghid de referinţă pentru fiecare categorie tipologică şi pentru
fiecare dintre cei 4 indicatori selectionaţi: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener,
indice biologic de diatomee (IBD). Pentru fiecare indice în parte se calculează RCE pe baza valorii obţinute şi a valorii
ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare. Pentru cele două module se face o evaluare şi apoi situaţia cea mai
defavorabilă determină starea finală.

Pentru evaluarea stării/potentialului ecologic al corpurilor de apă râuri pe baza macronevertebratelor bentonice, s-a
ţinut cont de principalele presiuni la care răspund comunităţile de macronevertebrate. Macronevertebratele bentonice
sunt sensibile la următoarele presiuni: poluarea organică şi degradarea generală. Au fost stabilite valorile ghid de
referinţă pentru fiecare categorie tipologică şi pentru fiecare dintre cei 7 indicatori selectionaţi (indice saprob, indice
EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice
preferinţă de curgere). S-au calculat Rapoarte de Calitate Ecologică (RCE), prin împărţirea valorii determinate la
valoarea ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare categoriei tipologice, şi apoi s-a calculat indicele multimetric.
Valoarea indicelui multimetric determină starea ecologică pentru acest element de calitate.

Evaluarea stării/potentialului ecologic a corpurilor de apă râuri pe baza faunei piscicole a fost realizată cu ajutorul
metodei EFI+ fiind selectaţi, pentru corpuri de apă ciprinicole, 2 indici:
 abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic pentru reproducere);
 densitatea relativă a speciilor litofile.
In perioada ianuarie - iunie 2016 au fost efectuate analize biologice în toate secţiunile de monitoring, conform Manualului
de Operare pentru anul 2016; elementele biologice monitorizate au fost fitoplancton, fitobentosul şi macronevertebratele
bentice.
În evaluarea stării/potenţialului ecologic pentru corpurile de apă monitorizate, pentru indicatorul peşti s-au luat în calcul
analizele efectuate în perioada 2014-2016.

b) Elemente de calitate fizico-chimice suport

Metodologia de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă naturale din categoria ”râuri” pentru elementele fizico-
chimice generale (suport pentru elementele biologice) respectă cerinţele Directivei 90/2009/CE transpusă în legislaţia
naţională prin HG 1038/2010 şi a luat în considerare următoarele elemente: starea acidifierii (pH, alcalinitate), condiţii
salinitate (conductivitate), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CCO-Cr, CBO5) şi nutrienţi (N-
NH4, N-NO2, N-NO3, Ntotal, P-PO4, Ptotal).
In perioada ianuarie - iunie 2016 au fost efectuate analize fizico-chimice în toate secţiunile de monitoring, conform
Manualului de Operare pentru anul 2016, respectându-se frecvenţa şi indicatorii specifici fiecărui tip de program de
monitoring.
c) Poluanţi specifici
nesintetici (Cu, Zn, As, Cr)
sintetici (Xileni, PCB-uri, toluen, acenaften, fenol, detergenţi şi cianuri totale).
În evaluarea poluanţilor specifici, s-a considerat media anuală a valorilor concentraţiilor pentru fiecare indicator, având în
vedere următoarele:

Pag.4 / 22
- în situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă;
de asemenea se are în vedere şi încărcarea datorată fondului natural;
- pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă.
Şi în cazul poluanţilor specifici starea ecologică este dată de „cel mai defavorabil indicator”.

d) Evaluarea integrată a stării ecologice a corpurilor de apa s-a realizat prin integrarea elementelor de calitate
biologice, fizico-chimice generale şi poluanţi specifici. Starea ecologică finală a luat în considerare principiul celei mai
defavorabile situaţii.

1.1.2. Starea chimică a râurilor

În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/CE), transpusă în legislaţia românească prin Legea
107/1996 cu modificarile şi completarile ulterioare, precum şi ale Directivei 2008/105/CE şi Directivei 2009/90/CE,
transpuse în legislaţia românească prin HG 1038/2010, pentru evaluarea stării chimice a substanţelor periculoase şi
prioritar periculoase, atât de tip sintetic (organice) cât şi nesintetice (metale), pentru apele de suprafaţă râuri – corpuri
naturale, cât şi cele modificate se procedează după cum urmează:
1. pentru substanţele nesintetice (metale) evaluarea s-a realizat având în vedere valorile concentraţiei fracţiunii
dizolvate în coloana de apă;
2. pentru substanţele sintetice (organice) evaluarea s-a realizat având în vedere valorile concentraţiei totală în
coloana de apă.
Elementele de calitate fizico-chimice monitorizate pentru evaluarea starii chimice a corpurilor de apă sunt:
o substante nesintetice (metale): plumb dizolvat, mercur dizolvat, nichel dizolvat, cadmiu dizolvat;
o substante sintetice (organice): pentaclorbenzen, Suma Benz(g,h,i)perilen + Indeno–(1,2,3–cd)–piren,
tetracloretilena, DDT total, 1,2-Dicloretan, Pesticide ciclodiene, Tricloretilena, Hexaclorbutadiena, Tetraclorura
de carbon, Suma Benz(b)fluoranten + Benz(k)fluoranten, Alaclor, Antracen, Atrazin, Triclorbenzeni, Cloroform
(Triclorometan), Trifluralin, Naftalina, Endosulfan, Hexaclorbenzen, Benzo[a]piren, Diclormetan, Para-para-
DDT, Clorfenvinfos, Clorpirifos, Simazin, Benzen, Hexaclorciclohexan, Fluoranten.

1.1.3. Caracterizarea mediilor de investigare materii în suspensie şi sedimente

Abordarea integrată a gestiunii calităţii apei presupune şi monitoringul materiilor în suspensie şi a sedimentelor.

Mediul de investigare: materii în suspensie

Materiile în suspensie se monitorizează în secţiunile: Prut - Oroftiana, Prut - Radauti Prut, Prut - Stanca, Prut -
Ungheni, Prut - Prisecani, Prut – Bumbata, Prut – Oancea, Prut - Şiviţa. Pentru acest mediu de investigare se determină:
formele de nutrienţi (azot total, fosfor total) şi metale, cu o frecvenţa de prelevare de 1 det/an.
In acest semestru s-au analizat indicatorii formelor de nutrienţi pentru toate secţiunile.

Mediul de investigare: sedimente

Sedimentele se monitorizează în secţiunile: Prut – Darabani, Prut - Ungheni, Prut - Prisecani, Prut – Bumbata,
Prut – Drânceni, Prut-Şiviţa. Pentru acest mediu de investigare se determină: metale (Cd, Pb, Hg) şi micropoluanţi
organici (clorbenzeni, pesticide organoclorurate, hidrocarburi aromatice policiclice, solventi organoclorurati), cu o
frecvenţa de prelevare de 1 det/an. Monitorizarea mediului de investigare “sedimente” este programată a se realiza în
semestrul II.

În tabelul nr. 1 este prezentată situaţia centralizată a evaluării starii / potentialului ecologic si starii chimice a corpurilor
de apă râuri naturale, puternic modificate şi artificiale, în semestrul I 2016.

Pag.5 / 22
Tabel 1. Centralizator privind evaluarea starii / potentialului ecologic si starii chimice pentru corpurile de apa de suprafata naturale / puternic modificate si artificiale (rauri) in semestrul I 2016

Elemente biologice Conditii fizico-chimice generale Poluanti Corp de apa artificial Starea
specifici si puternic modificat chimica

potential ecologic
Poluanti specifici pentru starea

Corp de apa puternic modificat

Starea chimica a apelor de

Stare ecologica
Fizico chimice generale
Elemente biologice

CA artficial (DA/NU)

Potential ecologic
Macronevertebrate

Conditii oxigenare

Conditii salinitate
Cod Corp

Starea acidifierii
Conditii termice
Bazin Curs Apa Corp Apa

Fitoplancton

Fitobentos
Apa

suprafata
Macrofite

Nutrienti

(Da/Nu)
Pesti
PRUT Bahluet Bahluet - am. RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
Pd Iloaiei + afl. 15.32.12_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Bahlui Bahlui - am. RORW13.1. Foarte Buna Buna Buna Buna Foarte Foarte Buna Buna Nu Nu
Parcovaci 15.32_B1 buna (2013) buna buna

PRUT Bahlui Bahlui - av. RORW13.1. Buna Moderat Moderata Moderata Buna Foarte Moderata Moderata Buna Moderata Nu Nu
Parcovaci - am. 15.32_B3 a(2013) buna
Tansa
PRUT Bahlui Bahlui - av. RORW13.1. Foarte Foarte Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata Moderata Nu Nu
Tansa - confl. 15.32_B5 buna buna buna
Bahluet

PRUT Bahlui Bahlui - confl. RORW13.1. Bun Bun Bun Moderat Moderat Moderat Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat Buna
Bahluet - confl. 15.32_B6 (2013)
Jijia
PRUT Baseu Baseu intre RORW13.1. Maxim Moderat Moderat Moderat Moderat Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
acumulari 10_B2 (2014)
PRUT Baseu Baseu - av. iaz RORW13.1. Bun Moderat Moderat Moderat Moderat Moderat Maxim Moderat Maxim Nu Da Moderat
Hanesti - pana 10_B4 (2014)
la canalul
artificial
PRUT Baseu Baseu artificial RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Moderat Maxim Bun Moderat Maxim Da Nu Moderat
10_B5a
PRUT Bohotin Bohotin + RORW13.1. Buna Buna Buna Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Moderata Moderata Nu Nu
Cozia 16_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna(20 (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 14 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016)
PRUT Buhai Buhai + afluenti RORW13.1. Foarte Buna Buna Moderata( Buna(201 Foarte Moderata( Moderata( Buna Moderata Nu Nu
15.3_B1 buna (2014 - (2014 - 2014 - 4 - 2016) buna(20 2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - 2016) 2016) 2016) 14 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
PRUT Burla Burla intre RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Moderat Maxim Bun Moderat Bun Nu Da Moderat
iazuri 15.18.7_B3a (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)

Pag.6 / 22
PRUT Chineja Chineja - am. RORW13.1. Foarte Moderat Moderata Buna Buna Foarte Moderata Moderata Buna Moderata
Lac Brates 27_B1 buna a(2011) buna
PRUT Elan Elan - am. Ac. RORW13.1. Maxim Moderat Moderat Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat Buna
Posta Elan 22_B1 (2011)
PRUT Elan Elan - av. Ac. RORW13.1. Foarte Foarte Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata Buna Moderata Nu Nu Buna
Posta Elan 22_B3 buna buna buna
PRUT Frasin Pop + Frasin + RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Moderat Moderat Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
Optoceni 15.31_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Ibaneasa Ibaneasa - am. RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Moderat Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
ac. + afl. 15.11_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Jijia Jijia - av. ac. RORW13.1. Slaba Slaba Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata Buna Slaba Nu Nu
Ezer - conf. 15_B3 (2014) buna
Sitna
PRUT Jijia Jijia - conf. RORW13.1. Maxim Moderat Moderat Moderat Moderat Maxim Moderat Moderat Bun Da Nu Moderat Buna
Sitna - conf. 15_B4 (2014)
Prut
PRUT Malaiesti Malaiesti RORW13.1. Foarte Moderat Moderata Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
22.5_B1 buna a (2014 (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
PRUT Mihona Mihona + afl. RORW13.1. Buna Buna Buna Moderata Moderata Moderat Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
22.12_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - a (2014 (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) - 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Miletin Miletin - am. RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Moderat Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
Halceni + afl. 15.25_B1a (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Morisca Morisca + afl. RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
15.18.5_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Mosna Mosna + RORW13.1. Buna Foarte Buna Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Moderata Moderata Nu Nu
Mosnisoara 17_B1 (2014 - buna (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
PRUT Nicolina Nicolina + afl. RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Maxim Nu Da Moderat
15.32.20_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Orzeni Orzeni RORW13.1. Foarte Buna Buna Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
15.32.24_B1 buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
PRUT Paraul lui Paraul lui RORW13.1. Foarte Buna Buna Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
Martin Martin (Plopul) 15.2_B1 buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(Plopul) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
PRUT Podriga Podriga - am. RORW13.1. Foarte Foarte Buna Buna Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
ac. Mileanca + 10.6_B1a buna buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
izvoarele (2014 (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
- 2016) 2016)
2016)
PRUT Podriga Podriga av. ac. RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Moderat Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat

Pag.7 / 22
 + afl. 10.6_B2 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Prut Prut - am. ac. RORW13.1_ Foarte Buna Buna Moderata Buna Foarte Buna Moderata Buna Buna Nu Nu Buna
Stanca B1 buna (2014) buna
PRUT Prut Prut - av. ac. RORW13.1_ Foarte Buna Buna Moderata Buna Foarte Foarte Moderata Buna Buna Nu Nu Buna
Stanca - conf. B3 buna (2014) buna buna
Solonet
PRUT Prut Prut - conf. RORW13.1_ Maxim Maxim Maxim Moderat Bun Moderat Maxim Moderat Bun Nu Da Bun Buna
Solonet - conf. B4 (2014)
Jijia
PRUT Prut Prut - conf. Jijia RORW13.1_ Maxim Bun Bun Bun Bun Maxim Maxim Bun Bun Nu Da Bun Buna
- conf. Dunare B5 (2014)
PRUT Prutet Prutet + RORW13.1. Foarte Moderat Moderata Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
Ruginosul + 18_B1a buna a (2014 (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
Gura Vaii (2014 - - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
PRUT Sitna Sitna - am. ac. RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Bun Maxim Bun Moderat Bun Nu Da Bun
Catamarasti + 15.18_B1a (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
afl. 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Sitna Sitna - av. RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
Catamarasti - 15.18_B3a (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
am. Dracsani + 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
afl.
PRUT Sitna Sitna - av. ac. RORW13.1. Foarte Foarte Foarte Moderata Buna Moderat Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
Dracsani + afl. 15.18_B5a buna buna buna (2014 - (2014 - a (2014 (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - (2014 - (2014 - 2016) 2016) - 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016) 2016)
PRUT Vamasoai Vamasoaia RORW13.1. Maxim Maxim Moderat Moderat Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Bun
a 15.32.23a_B (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
1 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
PRUT Volovat Volovat + afl. RORW13.1. Foarte Buna Buna Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
8_B1 buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
SIRET Barlad Barlad - RORW12.1. Buna Buna Buna Buna Foarte Foarte Buna Buna Nu Nu
izvoare - confl. 78_B1 (2011) buna buna
Garboveta
SIRET Barlad Barlad - confl. RORW12.1. Moderat Moderat Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
Garboveta - 78_B2 (2015)
confl. Crasna
SIRET Barlad Barlad - confl. RORW12.1. Bun Maxim Bun Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat Buna
Crasna - confl. 78_B3 (2015)
Siret (include si
derivatia
Munteni -
Tecucel)
SIRET Berheci Berheci + RORW12.1. Foarte Moderat Moderata Buna Buna Foarte Moderata Moderata Buna Moderata
Zeletin av. 78.39_B1 buna a(2015) buna
Motoseni

Pag.8 / 22
SIRET Calmatui Calmatui am. RORW12.1. Maxim Maxim Bun Moderat Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
ac. 81_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)

SIRET Catusa Catusa + RORW12.1. Maxim Maxim Moderat Moderat Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat Buna
Faloaia 86_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Chitcani Chitcani RORW12.1. Buna Buna Buna Moderata Buna Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
78.23_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016)
SIRET Corozel Corozel + RORW12.1. Foarte Buna Buna Buna Buna Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
Taploani + 78.42_B1 buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
Valea Seaca (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
SIRET Delea Delea RORW12.1. Buna Buna Buna Buna Buna Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
78.16.11_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016)
SIRET Garcenea Garceneanca - RORW12.1. Maxim Maxim Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Bun
nca av. ac. 78.14a.1_B3 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
Pungesti 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Geru Geru si RORW12.1. Foarte Buna Buna Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Foarte Moderata Nu Nu
Gologan (Geru 81a_B1 buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - buna (2014 -
si afluentii) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) (2014 - 2016)
2016) 2016) 2016)
SIRET Malina Malina - am. RORW12.1. Foarte Buna Buna Buna Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
ac. Malina 85_B1 buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna(20 (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) 14 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
SIRET Malina Malina - av. ac. RORW12.1. Maxim Maxim Bun Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat Buna
Malina 85_B3 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Racova Racova - av.ac. RORW12.1. Maxim Maxim Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Nu Da Moderat
Puscasi 78.14a_B3
SIRET Rebricea Rebricea + RORW12.1. Buna Buna Buna Moderata Buna Foarte Buna Moderata( Buna Buna Nu Nu
Cocora + 78.11_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
Rebricea 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
Seaca 2016)
SIRET Rediu Rediu - av. ac. RORW12.1. Maxim Maxim Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Moderat
Rediu + 78.16.5.3_B (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
Dumasca 3 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Sacovat Sacovat + afl. RORW12.1. Foarte Buna Buna Moderata Buna Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
av. ac. 78.8_B3 buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
Tungujei (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
SIRET Simila Simila - am. RORW12.1. Buna Buna Buna Moderata Buna Foarte Moderata Moderata( Buna Buna Nu Nu
Ac. + afl. 78.29_B1 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016)
SIRET Simila Simila - av. Ac. RORW12.1. Maxim Maxim Bun Bun Maxim Bun Bun Bun Nu Da Bun

Pag.9 / 22
 78.29_B3 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Stavnic Stavnic - av. RORW12.1. Maxim Maxim Bun Bun Maxim Bun Bun Bun Nu Da Bun
ac. Cazanesti 78.10_B3 (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Suhu Suhul + afl. + RORW12.1. Foarte Moderat Moderata Buna Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
Barladel + afl. 81a.5_B1 buna a (2014 (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
SIRET Tecucel Tecucel + RORW12.1. Foarte Foarte Foarte Buna Buna Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
Valea Rea 78.41_B1 buna buna buna (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - (2014 - (2014 - 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Trestiana Trestiana + RORW12.1. Foarte Buna Buna Moderata Buna Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
Conizoaia 78.31_B1 buna (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
(2014 - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016) 2016)
SIRET Tutova Tutova - av. RORW12.1. Buna Buna Moderata Buna Foarte Buna Moderata Buna Nu Nu
Puiesti, iaz - 78.34_B3 buna
am. Cb.
Vulturilor
SIRET Tutova Tutova - av. RORW12.1. Buna Buna Buna Buna Foarte Moderata Moderata Buna Moderata Nu Nu
Cb. Vulturilor - 78.34_B5 (2015) buna
conf. Barlad
SIRET Valea Valea Seaca RORW12.1. Buna Moderat Moderata Moderata Moderata Foarte Moderata Moderata( Buna Moderata Nu Nu
Seaca 78.31a_B1a (2014 - a (2014 (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - (2014 - (2014 -
2016) - 2016) 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) 2016) 2016)
2016)
SIRET Vaslui Vaslui - am. RORW12.1. Foarte Foarte Moderat Moderata Moderata Buna Foarte Buna Moderata( Foarte Moderata Nu Nu
Ac. + afl.am. 78.16_B1 buna buna a(2011) (2014 - (2014 - (2014 - buna (2014 - 2014 - buna (2014 -
(2014 - (2014 - 2016) 2016) 2016) (2014 - 2016) 2016) (2014 - 2016)
2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Vaslui Maxim Maxim Maxim Moderat Moderat Maxim Moderat Moderat Maxim Nu Da Moderat Buna
Vaslui - av. Ac. RORW12.1.
(2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
Solesti + Rac 78.16_B3
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Velna Velna RORW12.1. Maxim( Maxim Moderat Bun Maxim Moderat Moderat Bun Nu Da Bun
78.9_B1 2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 - (2014 -
2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016) 2016)
SIRET Zeletin Zeletin am. ac. RORW12.1. Foarte Foarte Buna Buna Foarte Moderata Moderata Foarte Buna
78.39.8_B1 buna buna buna buna

NOTA:
Stare ecologica: foarte buna (FB), buna (B), moderata (M), slabă (S), proastă (P)
Potential ecologic: maxim (PEM), bun (PEB), moderat (PEMo)
Stare chimica: buna (B), proastă (P)
*Starea/potentialul ecologic slab/moderat al corpurilor de apa este dat de indicatorul pesti monitorizat in perioada 2014-2016.

Pag.10 / 22
1.2. Subsistemul lacuri naturare şi lacuri de acumulare
Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apă, in spatiul hidrografic Prut – Barlad si afl.stg. Siret s-au
identificat :
 7 corpuri de apa-lacuri naturale, care sunt şi arii protejate pentru habitate şi specii:
- 5 lacuri naturale de tip ROLN01: Lacul Pochina, Pruteţul Bălătau, Balta Teiva-Vişina, Balta Potcoava şi
Bucecea-Bălţile Siretului;
- 1 lac natural de tip ROLN02: Lacul Vlăscuţa;
- 1 lac natural de tip ROLN07: Turbăria Dersca.
 46 corpuri de apa-lacuri de acumulare, ce cuprind 66 lacuri.

Numărul de corpuri de apă / lacuri monitorizate

Nr. corpuri de apa / lacuri monitorizate
B.H. calitativ :
lacuri naturale lacuri de acumulare
Prut 3 13
Siret 2 8
TOTAL 5 21

Numărul total de sectiuni monitorizate

Nr. secţiuni de monitorizare calitativă, pentru:
corpurile de apa - lacuri de
B.H. corpurile de apa - lacuri acumulare
naturale (secţiuni de control: mijloc lac,
(sectiune : mijloc lac) baraj lac, priză,intermediara
intre coada-mijloc lac )
Prut 3 31
Siret 2 18
TOTAL 5 50

Monitorizarea calităţii lacurilor de acumulare se face prin interpretarea rezultatelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice
ale probelor recoltate cu o frecvenţă determinată de importanţa acumulării şi în funcţie de regimul termic şi pluviometric
înregistrat.
Pentru subsistemul lacuri de acumulare au fost stabilite următoarele tipuri de programe de monitoring:

a) programul de monitoring operaţional (O): sunt monitorizate 4 acumulări;

b) programul de monitoring operaţional extins (OEx): sunt monitorizate 17 acumulări;
c) programul de potabilizare (P): pentru urmărirea calităţii apei destinate potabilizării sunt monitorizate 12 secţiuni, cu
frecvenţa de 4, 8 sau 12 ori/an, funcţie de comunitatea deservită.
d) program pentru reţeaua EIONET (European Environmental Information and Observation Network): este monitorizată o
acumulare: Stânca – Costeşti.
Pentru subsistemul lacuri naturale au fost stabilite următoarele tipuri de programe de monitoring:
a) programul de monitoring de supraveghere (S): acest program constituind baza evaluării stării globale a apelor. Este
monitorizat lacul natural Vlascuta
b) programul de monitoring operaţional extins (OEx): sunt monitorizate 4 lacuri naturale.

Pentru evaluarea starii/potentialului corpului de apă lacuri naturale / acumulare s-au luat în analiză sectiunile de mijloc lac,
baraj lac şi priză lac (unde este cazul).

Pag.11 / 22
1.2.1.Starea/potentialul ecologic al lacurilor
Evaluarea integrată a stării ecologice/potentialului ecologic a corpurilor de apa lacuri s-a realizat prin integrarea elementelor
de calitate biologice, fizico-chimice generale şi poluanţi specifici, luandu-se în considerare principiul celei mai defavorabile
situaţii.

a) Elemente de calitate biologice

Elementele de calitate biologice utilizate pentru evaluarea starii/potenţialului ecologic a corpurilor de apă au fost:
fitoplancton, fitobentos şi macronevertebrate bentice pentru lacurile naturale şi fitoplancton pentru lacurile de acumulare.
Pentru fiecare element biologic s-au stabilit indici de evaluare, cu valori caracteristice celor 5/3 clase de calitate şi valori ghid
pentru starea de referinţă. Pentru indicii selectionaţi s-a realizat o ponderare în funcţie de importanţa acestora pentru
elementul biologic de calitate considerat şi s-a calculat un indice multimetric. Valoarea indicelui multimetric, cuprinsă între 0
şi 1, determină starea ecologică pentru fiecare element de calitate.
- Fitoplanctonul – pentru evaluarea stării/potenţialului ecologic al corpurilor de apă - lacuri pe baza fitoplanctonului s-a
ţinut cont de principalele presiuni la care răspund comunităţile de alge fitoplanctonice, respectiv au fost selectaţi 5
indici (indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă biomasă cianoficee şi indicele de diversitate
Shannon-Wiener).
Fiecare lac natural este un corp de apă. S-au luat în considerare valorile din zona mijloc lac, zona fotică şi din
sezonul de creştere (martie-octombrie). S-au calculat Rapoarte de Calitate Ecologică (RCE), prin împărţirea valorii
determinate la valoarea ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare categoriei tipologice, şi apoi s-a calculat
indicele multimetric. Valoarea indicelui multimetric a determinat starea/potenţialul ecologic pentru acest element de
calitate.
- Fitobentosul – pentru evaluarea stării/potenţialului ecologic al corpurilor de apă - lacuri pe baza comunităţile de alge
bentice (fitobentosul) s-a ţinut cont de principalele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare
hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). Indicii selectaţi fiind: indice numărul de taxoni, indice de
diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate TDI. S-au calculat Rapoarte de Calitate Ecologică (RCE), prin
împărţirea valorii determinate la valoarea ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare categoriei tipologice, şi
apoi s-a calculat indicele multimetric, valoarea acestuia determinând starea/potenţialul ecologic pentru acest element
de calitate.
- Macronevertebrate bentice – pentru evaluarea stării/potenţialului ecologic al corpurilor de apă - lacuri pe baza
macronevertebratelor s-a ţinut cont de principalele presiuni (poluarea organică, poluare cu nutrienţi şi degradarea
generală) la care răspund comunităţile de macronevertebrate din lacurile naturale. Au fost selectaţi 6 indici: indice
număr familii, indice abundenţă ET, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice abundenţă moluşte, indice raport
numeric orthocladiinae/chironomidae, indice grupe funcţionale. S-au calculat Rapoarte de Calitate Ecologică (RCE),
prin împărţirea valorii determinate la valoarea ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare categoriei tipologice, şi
apoi s-a calculat indicele multimetric. Valoarea indicelui multimetric determină starea/potenţialul ecologic pentru acest
element de calitate.
În semestrul I 2016, în vederea evaluării stării ecologice a lacurilor naturale s-au determinat elementele de calitate:
fitoplancton, fitobentos, iar pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare, s-a determinat fitoplanctonul.
Macronevertebratele au frecvenţa de monitorizare anuală.

b) Elemente de calitate fizico-chimice suport

Metodologia de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă din categoria lacuri naturale si artificiale pentru elementele
fizico-chimice (suport pentru elementele biologice) a luat în considerare următoarele elemente de calitate: starea acidifierii
(pH), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CCO-Cr, CBO5) şi nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3,
Ntotal, P-PO4, Ptotal).
In perioada ianuarie - iunie 2016 au fost efectuate analize fizico-chimice în toate secţiunile de monitoring, conform
Manualului de Operare pentru anul 2016, respectându-se frecvenţa şi indicatorii specifici fiecărui tip de program de
monitoring.

c) Poluanţi specifici
Evaluarea poluanţilor specifici, atat pentru lacurile naturale, cat si pentru lacurile de acumulare a avut în vedere
următoarele:
- pentru substanţele nesintetice (metale: Cu, Zn, As, Cr) s-a considerat concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana
de apă şi încărcarea fondului natural;
- pentru substanţele sintetice (organice si anorganice): Xileni, PCB-uri, toluen, acenaften, fenol, detergenţi şi cianuri
totale) s-a investigat concentraţia totală în coloana de apă.

Pag.12 / 22
1.2.2. Starea chimică a lacurilor
Evaluarea starii chimice a lacurilor de acumulare s-a efectuat pe baza substanţelor periculoase şi prioritar periculoase, atât
de tip sintetic (organice) cât şi nesintetice (metale), în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/CE),
transpusă în legislaţia naţională prin Legea 107/1996 cu modificarile şi completarile ulterioare, precum şi ale Directivei
2008/105/CE şi Directivei 2009/90/CE, transpuse în legislaţia naţională prin HG 1038/2010, astfel:
1. pentru substanţele nesintetice (metale) evaluarea s-a realizat având în vedere valorile concentraţiei fracţiunii
dizolvate în coloana de apă;
2. pentru substanţele sintetice (organice) evaluarea s-a realizat având în vedere valorile concentraţiei totală în
coloana de apă.
Analiza acestor substanţe s-a efectuat numai într-o secţiune a acumulării:
- secţiunea „priză” – în cazul existenţei secţiunii de potabilizare;
- sau secţiunea „mijloc” – în cazul inexistenţei secţiunii de potabilizare.
Elementele de calitate fizico-chimice monitorizate pentru evaluarea starii chimice a corpurilor de apă au cuprins:
o substante nesintetice (metale): plumb dizolvat, mercur dizolvat, nichel dizolvat, cadmiu dizolvat;
o substante sintetice (organice): pentaclorbenzen, Suma Benz(g,h,i)perilen + Indeno–(1,2,3–cd)–piren,
tetracloretilena, DDT total, 1,2-Dicloretan, Pesticide ciclodiene, Tricloretilena, Hexaclorbutadiena, Tetraclorura de
carbon, Suma Benz(b)fluoranten + Benz(k)fluoranten, Alaclor, Antracen, Atrazin, Triclorbenzeni, Cloroform
(Triclorometan), Trifluralin, Naftalina, Endosulfan, Hexaclorbenzen, Benzo[a]piren, Diclormetan, Para-para-DDT,
Clorfenvinfos, Clorpirifos, Simazin, Benzen, Hexaclorciclohexan, Fluoranten.

1.2.3. Caracterizarea mediului de investigare sedimente

Sedimentele sunt monitorizate cu frecvenţă anuală pentru următoarele lacuri de acumulare: Stânca – Costeşti,
Negreni, Hălceni, Pârcovaci, Tansa, Tungujei, Soleşti, Cuibul Vulturilor, Puşcaşi, Cazanesti, Posta Elan.
Pentru sedimente se monitorizează următoarele elemente: metale grele (cadmiu, mercur, plumb) şi micropoluanţi
organici (clorbenzeni, pesticide organooclorurate şi PAH-uri). Nu au fost prelevate probe de apă în semestrul I 2016.

În tabelele nr 2 şi 3 este prezentată situaţia centralizată a evaluării potentialului ecologic si starii chimice a corpurilor de apă
lacuri de acumulare şi lacuri naturale, în semestrul I 2016.

Pag.13 / 22
Tabel 2. Centralizator privind evaluarea potentialului ecologic si starii chimice pentru corpurilor de apa - lacuri de acumulare în semestrul I 2015
Evaluare Starea
Poluanti chimica
Elemente biologice Elemente fizico-chimice generale potential
specifici ecologic

Poluanti specifici pentru starea

Starea chimica a apelor de

Fizico chimice generale
Elemente biologice
Macronevertebrate

Conditii oxigenare

Potential ecologic
potential ecologic
Conditii salinitate

Starea acidifierii
Conditii termice
Bazin Curs Apa Corp Apa Cod Corp Apa Tipologie

Fitoplancton

Fitobentos

suprafata
Macrofite

Nutrienti
Pesti
Prut CONTINUA - ac.
PRUT Prut ROLW13.1_B2 ROLA01 Maxim - - - - Maxim - Bun - Maxim Bun Bun Maxim Bun Buna
Stanca - Costesti

Baseu - CONTINUA -
PRUT Baseu salba de acumulari si ROLW13.1.10_B1 ROLA01 Maxim - - - Maxim - Moderat - Moderat Bun Moderat Maxim Moderat Buna
iazuri

Podriga - CONTINUA -
PRUT Podriga ac. Mileanca + iazuri pe ROLW13.1.10.6_B1 ROLA01 - - - - - - - Moderat - Moderat Moderat Moderat - - -
afluenti

Sitna - CONTINUA - ac.

PRUT Sitna ROLW13.1.15.18_B2 ROLA01 - - - - - - - Bun - Maxim Maxim Bun - - -
Catamarasti

Miletin - CONTINUA -
PRUT Miletin ROLW13.1.15.25_B2 ROLA01 Maxim - - - - Maxim - Moderat - Moderat Bun Moderat Bun Moderat Buna
ac. Halceni + Vladeni

Amenajrea Piscicola
PRUT Miletin ROLW13.1.15_B4.1 ROLA02 - - - - - - - - - - - - - - -
Larga Jijia

Bahlui - CONTINUA -
PRUT Bahlui ROLW13.1.15.32_B2 ROLA01 Maxim - - - - Maxim - Moderat - Maxim Bun Moderat Bun Moderat -
ac. Parcovaci

Bahlui - CONTINUA -
PRUT Bahlui ROLW13.1.15.32_B4 ROLA02 Maxim - - - Maxim - Moderat - Moderat Bun Moderat Bun Moderat -
ac. Tansa

Gurguiata - CONTINUA
PRUT Gurguiata ROLW13.1.15.32.8_B2 ROLA02 - - - - - - - Bun - Moderat Bun Moderat - - -
- 2 acumulari si 11 iazuri

Pag.14 / 22
 Bahluet - CONTINUA -
PRUT Bahluet ac. Pd. Iloaiei + IAZURI ROLW13.1.15.32.12_B2 ROLA02 - - - - - - - Moderat - Moderat Bun Moderat - - -
0

Voinesti - CONTINUA -
PRUT Voinesti ROLW13.1.15.32.15_B2 ROLA01 - - - - - - - Moderat - Moderat Bun Moderat - - -
ac. Cucuteni

Elan - CONTINUA - ac.

PRUT Elan ROLW13.1.22_B2 ROLA01 Bun - - - Bun - Bun - Moderat Moderat Moderat Bun Moderat Buna
Posta Elan

PRUT Chineja CONTINUA -

Chineja ROLW13.1.27_B2 ROLNPM02 - - - - - - - - - - - - - - -
Lac Brates

Sacovat - CONTINUA -
SIRET Sacovat ROLW12.1.78.8_B2 ROLA02 Maxim - - - - Maxim Maxim - Maxim Bun Bun Maxim Bun Buna
ac. Tungujei

Vaslui - CONTINUA -
SIRET Vaslui ROLW12.1.78.16_B2 ROLA01 Maxim - - - - Maxim Maxim - Maxim Bun Bun Maxim Bun Buna
ac. Solesti

Simila CONTINUA - ac.

SIRET Simila ROLW12.1.78.29_B2 ROLA01 - - - - - - - - - - - - - - -
Rapa Albastra

Tutova - CONTINUA -
SIRET Tutova ROLW12.1.78.34_B4 ROLA02 Maxim - - - - Maxim Bun - Moderat Bun Moderat Maxim Moderat Buna
Cb. Vulturilor

Racova - CONTINUA -
SIRET Racova ROLW12.1.78.14a_B2 ROLA01 Maxim - - - - Maxim Bun - Moderat Bun Moderat Moderat Moderat Buna
ac. Puscasi

Stavnic - CONTINUA
SIRET Stavnic ROLW12.1.78.10_B2 ROLA01 Maxim - - - - Maxim Maxim - Maxim Moderat Moderat Bun Moderat Buna
ac. Cazanesti

Lozova - CONTINUA -
SIRET Lozova ROLW12.1.83.4_B2 ROLA02 - - - - - - - Moderat - Maxim Moderat Moderat - - -
pepiniera Lozova

Calmatui - CONTINUA -
SIRET Calmatui ROLW12.1.81_B2 ROLA02 Maxim - - - - Maxim Moderat - Maxim Maxim Moderat - Moderat -
ac. Talabasca + av. 2

Pag.15 / 22
 Tabel 3. Centralizator privind evaluarea starii ecologice si starii chimice pentru corpurilor de apa - lacuri naturale
Poluanti Stare Starea
Elemente biologice Elemente fizico – chimice generale specifici ecologica chimica

Poluanti specifici pentru starea

Starea chimica a apelor de

Fizico chimice generale
Elemente biologice
Macronevertebrate

Evaluare integrata
Conditii oxigenare

potential ecologic
Conditii salinitate

Starea acidifierii
Conditii termice
Bazin Curs Apa Corp Apa Cod Corp Apa Tipologie

Fitoplancton

Fitobentos

suprafata
Macrofite

Nutrienti
Pesti
Fara Prutetul
Foarte Foarte Foarte
PRUT cursuri - Balatau ROLW13.1_N4.1 ROLN01 - - - - - Moderata - Moderata Moderata - Moderata -
buna buna buna
PRUT
Fara Lacul
ROLN02
PRUT cursuri - Vlascuta ROLW13.1_N5.6 - - - - - - - - - - - - - - -
PRUT
Fara Balta
Foarte Foarte Foarte
PRUT cursuri - Teiva- ROLW13.1.15_N4.2 ROLN01 - - - - - Moderata - Buna Moderata - Moderata -
buna buna buna
PRUT Visina
Fara Balta
SIRET cursuri - Potcoava ROLW12.1_N9.1 ROLN01 - - - - - - - - - - - - - - -
SIRET
Fara Turbaria
Foarte Foarte Foarte
SIRET cursuri - de la ROLW12.1.8.1_N1 ROLN07 - - - - - Moderata - Moderata Moderata - Moderata -
buna buna buna
SIRET Dersca
NOTA:
* lacuri cu utilizare piscicolă
Stare ecologica: foarte buna (FB), buna (B), moderata (M), slabă (S), proastă (P)
Potential ecologic: maxim (PEM), bun (PEB), moderat (PEMo)
Stare chimica: buna (B), proastă (P)

Pag.16 / 22
 2. CONVENTII INTERNATIONALE
În cadrul programului pentru convenţii internaţionale (CI) sunt monitorizate un număr de 8 secţiuni pe r. Prut:
- colaborare bilaterală cu Ucraina: Prut-Oroftiana.
- colaborare bilaterală cu Republica Moldova: Prut –Rădăuţi-Prut, Prut – Stânca, Prut – Ungheni, Prut –
Prisecani, Prut – Bumbăta, Prut – Oancea, Prut – Şiviţa;
Sunt respectate prevederile Convenţiilor bilaterale pentru secţiunile de graniţă in ceea ce priveste elementele de calitate
fizico-chimice, biologice şi bacteriologice analizate şi frecvenţa de monitoring pentru aceste secţiuni.

3 . STAREA CALITĂŢII SUBSISTEMULUI ARII PROTEJATE

3.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării

Conform NTPA 013/2002 - H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. nr. 567/2004 şi H.G. nr.
662/2005, apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate, în funcţie de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi
A3. In funcţie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, fiecărei categorii de apă, îi corespunde o tehnologie
standard adecvată de tratare. Incadrarea în categoriile de calitate s-a efectuat doar după indicatorii fizico-chimici şi analizele
microbiologice.
Încadrarea calitativă a secţiunilor de potabilizare s-a realizat după valoarea medie anuală. In cazul în care apa de suprafaţă
prezintă caracteristici fizico-chimice mai mari decât limitele obligatorii prevăzute pentru categoria tipului de statie de tratare
existentă, s-au evidenţiat indicatorii la care există astfel de depăşiri în tabelul nr. 4, coloana 7.
Pentru Programul de potabilizare (P) sunt monitorizate un număr de 17 secţiuni: 6 secţiuni pe râu şi 11 secţiuni pe lac.
Prelevarea probelor de apă se realizează în punctul de priză al utilizatorului.

Tabelul 4. Incadrarea sectiunilor de apa destinate potabilizarii

Tipul
Indicatori depăşiţi:
Nume captarii
Tipul statiei de tratare - faţă de tipul statiei
Nr. sectiune de Sursa de conform HG
BH de tratare;
crt. prelevare / apa 100/2001
- faţă de categoria
priza (categoria
descriere tip apei brute
apei brute)
0 1 2 3 4 5 6 7
B.H.PRUT
>A2: CBO5, CCO-Cr,
Priza mal drept bazin de admisie, coagulare,
r.Baseu - conductivitate
1 Prut acumulare decantare, filtrare rapida prin nispip, A2 > A3
ac. Negreni > A3: CBO5, CCO-Cr,
Negreni dezinfectie - clorinare
conductivitate
Baraj r.Prut – ac. bazin de admisie, decantare, filtrare
2 Prut acumulare Stanca rapida prin nispip, dezinfectie - A2 A1-A2 -
Stanca Costesti clorinare
statia de tratare monobloc cuprinde
Priza Victoria
3 Prut r.Prut decantor orizontal lamelar, filtru A2 A1-A2
(Sculeni)
rapid cu nisip
tratare cu reactivi (preoxidare cu
ClO2, coagulare cu clorura ferica,
tratare cu polimer ca adjuvant
pentru floculare, tratare cu carbune
4 Prut Priza Tutora r.Prut activ praf), decantare, ajustare pH A3 A1-A2
cu Ca(OH)2, filtrare rapida pe nisip,
tratare cu bioxid de clor, filtrare pe
carbune activ granular, dezinfectie
cu clor gazos
Priza camera de amestec, decantor
5 Prut Raducaneni r.Prut longitudinal, statie filtre rapide, statie A2 A2-A3 >A2: CBO5, CCO-Cr
(Gorban) de clorinare

Pag.17 / 22
0 1 2 3 4 5 6 7
Camera amestec, coagulare,
Baraj
r.Bahlui – camera reactie, decantare, filtrare
6 Prut acumulare A2 A2 -
ac.Parcovaci rapida pe nisip, dezinfectie prin
Parcovaci
clorinare
Baraj
camera de amestec, decantor
acumulare r.Bahlui – > A2: CBO5,
7 Prut orizontal longitudinal, statie filtre A2 A2-A3
Tansa - ac.Tansa conductivitate
rapide, statie de clorinare
Belceşti
> A2: CBO5, CCO-
Cr , conductivitate,
Baraj camera de amestec, decantor
r.Miletin – sulfati
8 Prut acumulare longitudinal, statie filtre rapide, A2 >A3
ac.Halceni > A3: CBO5, CCO-
Halceni statie de clorinare
Cr , conductivitate,
sulfati
camera de amestec, coagulare –
9 Prut Priza Husi r.Prut floculare, decantare, filtrare, A2 A2 -
dezinfectie cu ozon
> A2: CCOCr,
Baraj camera de amestec, coagulare –
r.Elan – ac. conductivitate
10 Prut acumularea floculare, decantare, filtrare, A2 >A3
Posta Elan > A3: CCOCr,
Posta Elan dezinfectie cu clor
conductivitate
B.H. BARLAD
micrositare, camera de amestec, > A2: conductivitate
Rau Barlad - >A3
11 Barlad r.Barlad coagulare – floculare, decantare, A2
amonte Vaslui > A3: conductivitate
filtrare, clorinare
Baraj micrositare, camera de amestec,
r. Vaslui –
12 Barlad acumulare coagulare – floculare, decantare, A2 A2-A3 > A2: CCOCr
ac.Soleşti
Solesti filtrare, dezinfectie cu clor gazos
Baraj
micrositare, camera de amestec,
acumulare r.Tutova –
13 Barlad coagulare – floculare, decantare, A2 A2-A3 > A2: CCOCr
Cuibul ac.C.Vulturilor
filtrare, dezinfectie cu clor gazos
Vulturilor
Baraj micrositare, camera de amestec,
r. Racova –
14 Barlad acumulare coagulare – floculare, decantare, A2 A2-A3 > A2: CCOCr
ac. Puşcaşi
Puşcaşi filtrare, clorinare
Baraj camera de amestec, decantor
r.Sacovat –
15 Barlad acumulare orizontal longitudinal, statie filtre A2 A2-A3 > A2: CCO-Cr
ac.Tungujei
Tungujei rapide, statie de clorinare
Baraj camera de amestec, coagulare –
r.Durduc – ac.
16 Barlad acumulare floculare, decantare, filtrare, A2 A2-A3 > A2: CCO-Cr
Cazanesti
Cazanesti dezinfectie cu clor gazos
B.H. DUNAREA
Uzina 1:preclorinare, coagulare,
decantare, filtrare, dezinfectie cu
clor gazos;
17 Dunarea Priza Galati fl. Dunarea A2 A1-A2 -
Uzina 2: micrositare, coagulare,
decantare, filtrare rapida pe nisip,
dezinfectie cu clor gazos

Din totalul de 17 secţiuni de potabilizare destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă, 13 secţiuni
îndeplinesc condiţiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2006, iar la 5 secţiuni le corespund tehnologiile standard de
tratare existente.

Pag.18 / 22
4 . STAREA CALITĂŢII APELOR SUBTERANE

In spatiul hidrografic Prut-Barlad au fost identificate, delimitate si sunt monitorizate un numar de 7 (sapte) corpuri
de ape subterane si anume:
- sase corpuri de apă subterană sunt freatice fiind dezvoltate in depozite aluvial-fluviale, poros-permeabile, de
vârsta cuaternară, situate aproape de suprafata terenului, au nivel liber: ROPR01, ROPR02, ROPR03, ROPR04, ROPR06
si ROPR07.
-un corp de apa subterana de adancime ROPR05 (Podisul Central Moldovenesc) este sub presiune.

Pentru evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană se parcurg următoarele etape:
 se calculează pentru fiecare punct de monitorizare (foraje aparținând Reţelei Hidrogeologice
Naționale, foraje de exploatare de la terți) concentrațiile medii anuale pentru fiecare indicator determinat; pentru
metale se determină concentrația formei dizolvate;
 în calculul mediei anuale, pentru valorile raportate ca fiind sub limita de cuantificare, se va lua în calcul
jumătatea limitei de cuantificare;
 în fiecare punct de monitorizare, se compara concentrațiile medii anuale ale fiecărui parametru
analizat cu valoarea prag (Ord.621/2014) si standardul de calitate (HG53/2009), iar dacă nu există depăşiri la
niciun indicator, în niciun punct de monitorizare, atunci corpul de apă subterană va fi considerat în stare
calitativă (chimică) bună
 în cazul în care există cel puțin un indicator pentru care concentraţia medie anuală este mai mare
decât valoarea de prag/standardul de calitate in cel putin 20% din punctele monitorizate, atunci corpul de apă
subterană va fi considerat în stare calitativă (chimică) slabă;
In semestrul I 2016, monitorizarea resurselor de ape subterane în bazinul hidrografic Prut-Bârlad s-a realizat astfel:
a. din punct de vedere cantitativ - prin 231 foraje din Reteaua Hidrogeologica Nationala de Supraveghere,
b. din punct de vedere calitativ - printr-un numar de 107 de foraje din care:
 84 foraje din reţeaua hidrologică de stat: 69 foraje freatice, din care 10 foraje din proiectul "Controlul Integrat
al poluarii cu nutrienti", 15 foraje de adancime
 23 foraje aparţinând terţilor : 16 foraje freatice şi 1 de adancime, 5 drenuri, 1 izvor

Tabel centralizator cu starea corpurilor de apa subterana

Starea chimica a
Denumirea corpului de apa
corpului de apa
ROPR01 - Lunca râului Prut superior buna

ROPR02 - Lunca si terasele Prutului mediu si inferior si afluentii sai buna

ROPR03 - Lunca si terasele raului Barlad buna

ROPR05 -Podisul Central Moldovenesc buna

ROPR04 -Campia Tecuciului slaba

ROPR06 - Campia Covurlui slaba

ROPR07 -Campia Moldovei slaba

SITUATIA PRINCIPALELOR SURSE DE POLUARE

Conform manualului de operare, în arealul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad sunt monitorizate un număr de 275
surse de poluare, care evacuează efluenţii finali direct în emisar. Frecvenţa de monitoring şi indicatorii fizico-chimici care se
analizează se stabilesc funcţie de tipul şi specificul folosinţei de apă, în conformitate cu HG 188/2002 modificată şi
completată prin H.G. 352/2005 si respectiv H.G. 351/2005.
În decursul semestrului I 2016 au fost monitorizate 305 surse de poluare (evacuări de ape uzate epurate de către
utilizatori). În tabelul de mai jos se prezintă principalele surse de poluare identificate în cursul acestui an, care au înregistrat
depăşiri faţă de valoarea limită admisă prin autorizaţia de gospodărire a apelor.
In decursul semestrului I 2016 s-au aplicat penalităţi în valoare de 207.453,06 lei pentru depăşirea concentraţiilor
maxim admise ale indicatorilor de calitate stabilite prin reglementările în vigoare şi prelevarea de apa fara acte de
reglementare; au fost încasate în semestrul I 2016 penalităţi în valoare de 129.733,45 lei.
Pag.19 / 22
 PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE PENTRU CARE S-AU APLICAT PENALITĂŢI - perioada ianuarie - iunie 2016

Luna in
Nr. Curs de apa
Unitatea penalizată Judet Profilul de activitate Indicatori monitorizati care s-a Indicatorii depăşiţi Cauze
crt receptor
aplicat
S.C. NOVA APASERV S.A.
- indicatori fizico-chimici generali:
BOTOSANI – SE BOTOSANI, SE
Sitna, Dresleuca, indicatorii regimului de oxigen, ai Evacuare de ape
ANL BUCOVINA, ANL CISMEA, Colectarea si tratarea apelor MTS, CBO5, CCOCr, Detergenti,
1 BT Luizoaia, Jijia, nutrienţilor, ai gradului de mineralizare; alti aprilie uzate insuficient
DOROHOI, DARABANI, COM. M. uzate Sulfuri si H2S
Podriga, Baseu indicatori ( hidrogen sulfurat, subst. epurate
EMINESCU, RACHITI, SAVENI,
extractibile, fenoli, detergenţi)
BUCECEA, TRUSESTI
- indicatori fizico-chimici generali:
Temp., MTS, CBO5, CCOCr, Reziduu
indicatorii regimului de oxigen, ai
UAT ORASUL FLAMANZI - Colectarea si tratarea apelor fix, NH4, NO2, NO3, Ntotal, Fenoli, Evacuare de ape
2 BT Cordun nutrienţilor, ai gradului de mineralizare; alti iunie
CANALIZARE MENAJERA uzate Extractibile, Detergenti, Sulfuri + H2S, P uzate neepurate
indicatori ( hidrogen sulfurat, subst.
total
extractibile, fenoli, detergenţi)
Evacuare de ape
COMUNA STAUCENI - SE Colectarea si tratarea apelor martie,
3 BT Sitna - indicatori fizico-chimici generali: CBO5, CCOCr, Amoniu uzate insuficient
STAUCENI uzate iunie
indicatorii regimului de oxigen, ai epurate
nutrienţilor, ai gradului de mineralizare; alti Temp., MTS, CBO5, CCOCr, Reziduu
Colectarea si tratarea apelor indicatori ( hidrogen sulfurat, subst. fix, NH4, NO2, NO3, N total, Fenoli, Evacuare de ape
4 COMUNA RIPICENI BT Prut mai
uzate extractibile, fenoli, detergenţi) Extractibile, Detergenti, Sulfuri + H2S, uzate neepurate
Fosfor total
SC APAVITAL SA – SEAU HARLAU, Bahlui, Bogonos MTS, CBO5, CCO-Cr, reziduu fix,
ianuarie,
LETCANI, VLADENI, RADUCANENI, Jijia, Bohotin, Colectarea si tratarea apelor amoniu, azotiti, azotati, azot
5 IS aprilie,
SEAU PODU ILOAIEI, COTNARI, Bahlueţ, Mosna, uzate total,extractibile, fenoli, degergenti,
iunie
MOSNA, TIGANASI Frasin sulfuri+H2S, fosfor total
MTS, CBO5, CCO-Cr, reziduu fix,
6 SC FOOD COM SRL IS Paraul lui David Comert cu ridicata al carnii ianuarie amoniu, azotiti, azotati, extractibile,
detergenti, sulfuri - H2S, fosfor total
Evacuare de ape
MTS, CBO5, CCO-CR, azot total, fenoli,
7 SC AGROCOM STRUNGA SA IS Bahna Activităţi în ferme mixte ianuarie uzate insuficient
extractibile, das, sulfuri+h2s, fosfor total
epurate
MTS, CBO5, CCO-Cr, reziduu fix,
Colectarea si tratarea apelor amoniu, azotiti, azotati, azot total,
8 TOMA CALIN FLORIN IS Visan ianuarie
uzate extractibile, fenoli, das, sulfuri+h2s,
fosfor total
- indicatori fizico-chimici generali:
D.G.R.F.P. IASI - Directia Generala
Servicii de administrație indicatorii regimului de oxigen, ai CBO5, CCO-Cr, amoniu, sulfuri+h2s,
9 Vamala - Punct de trecere frontiera IS Prut ianuarie
publica generala nutrienţilor, ai gradului de mineralizare; alti fosfor total
Sculeni
indicatori ( hidrogen sulfurat, subst.
CCO-Cr, amoniu, azot total, sulfuri,
extractibile, fenoli, detergenţi) ianuarie
Spitalul de psihiatrie si pentru masuri fosfor total, extractibile Evacuare de ape
10 IS Rebricea
de siguranta Padureni-Grajduri Amoniu, Azot total, Sulfuri+H2S, Fosfor uzate neepurate
Activitati de asistenta aprilie
total, Extractibile
spitaliceasca si sanatoriala
INSTITUTUL DE PSIHIATRIE Evacuare de ape
11 SOCOLA Iasi - sectia Barnova, IS Cocoara, Recea ianuarie Amoniu, Azot total, Sulfuri, Fosfor total uzate insuficient
Sipote epurate
ianuarie Azotati, Azot total Evacuare de ape
Hoteluri şi alte facilităţi de
12 SC UNISTIL SRL IS Pietrărie uzate insuficient
cazare iunie Azotati, Azot total epurate
MTS, CBO5, CCO-Cr, reziduu fix,
Evacuare de ape
SC ARTIGIANI MOBILI HORECA Producerea si comercializarea amoniu, azotiti, azotati, azot
13 IS Balciu ianuarie uzate insuficient
SRL Iasi mobilierului din lemn total,extractibile, fenoli, das,
epurate
sulfuri+H2S, fosfor total

Pag.20 / 22
 Fabricarea de contoare de MTS, CBO5, CCO-Cr, reziduu fix,
SC TAGUS CONTOR ROMANIA
14 IS camp de infiltratie gaz, energie electrică şi februarie amoniu, azotiti, azotati, extractibile,
SRL
echipamente de măsură detergenti, sulfuri, fosfor total
Suspensii, CBO5, CCO-Cr, Amoniu,
SC FARMEXPERT DCI SRL - indicatori fizico-chimici generali:
15 IS Bahlui Depozit medicamente februarie Azot total, Dteregenti, Sulfuri+H2S,
BUCURESTI indicatorii regimului de oxigen, ai Evacuare de ape
Fosfor total
nutrienţilor, ai gradului de mineralizare; alti uzate insuficient
SC BUILD CORP PREFABRICATE Fabricarea produselor din Suspensii, CBO5,Amoniu, Azot total,
16 IS Bahlui indicatori ( hidrogen sulfurat, subst. mai epurate
SRL beton pentru construcţii Sulfuri+H2S, Fosfor total
extractibile, fenoli, detergenţi)
Colectarea si tratarea apelor CBO5, CCO-Cr, Reziduu fix, Azotati,
17 COMUNA SIPOTE IS Miletin iunie
uzate Azot total, H2S, Fosfor Total
canal desecare Întreţinerea şi repararea MTS, CBO5, CCO-CR, AMONIU, AZOT
18 SC MEGA AUTO SRL IS iunie
ANIF autovehiculelor TOTAL, DETERGENTI, H2S
- indicatori fizico-chimici generali:
indicatorii regimului de oxigen, ai Evacuare de ape
ianuarie, CBO5, amoniu, azot total, detergenti,
19 COMUNA FALCIU VS Prut Colectarea şi epurarea apelor nutrienţilor, ai gradului de mineralizare; alti uzate insuficient
aprilie sulfuri totale, fosfor total
indicatori ( hidrogen sulfurat, subst. epurate
extractibile, fenoli, detergenţi
S.C. AQUAVAS S.A. - SUCURSALA
- indicatori fizico-chimici generali:
BARLAD - PL MURGENI,
Elan, Valea indicatorii regimului de oxigen, ai CBO5, amoniu, sulfuri totale, MTS, Evacuare de ape
SUCURSALA VASLUI - PL ianuarie-
20 VS Muntenilor, Barlad, Colectarea şi epurarea apelor nutrienţilor, ai gradului de mineralizare; alti CCOCr, extractibile, detergenti, sulfuri uzate insuficient
MUNTENII DE JOS, SUCURSALA iunie
Husi indicatori ( hidrogen sulfurat, subst. totale, azot total, fosfor total epurate
VASLUI - AG. NEGRESTI,
extractibile, fenoli, detergenţi
SUCURSALA HUSI
CENTRUL DE ASISTENTA MEDICO - indicatori fizico-chimici generali: MTS, CBO5, CCOCr, azot total, sulfuri
21 VS Barlad Activităţi de asistenţă socială aprilie
SOCIAL BACESTI indicatorii regimului de oxigen, ai totale, fosfor total Evacuare de ape
nutrienţilor, ai gradului de mineralizare; alti uzate insuficient
Fabricarea produselor de ianuarie,
22 SC ARCELORMITTAL GALATI SA GL Mălina indicatori ( hidrogen sulfurat, subst. fier epurate
cocserie aprilie
extractibile, fenoli, detergenţi

Pag.21 / 22
 6 . SITUAŢIA POLUĂRILOR ACCIDENTALE

In cursul semestrului I 2016, s-au înregistrat două (2) poluări accidentale validate, care sunt redate în tabelul de mai jos:
Efecte
Curs de locale şi la
Data Localizare Poluator Substanţă Măsuri întreprinse
apă folosinţele
poluantă
din aval
Cauza poluării accidentale:
- fisurarea conductei de injectie in sonda nr. 70 a apei sarate rezultate din statia de uscare a gazelor
apartinand SNGN Romgaz Medias, ce a condus la scurgerea in c.a. Zeletin a unui amestec de apă sărată şi
produs petrolier rezultat din condens.
Măsuri luate:
Societatea Naţională
- s-au recoltat probe de apă din sectiunile: c.a. Zeletin - amonte de statia de uscare gaze, zona afectata, aval
de Gaze Naturale Amestec de
100m, 200m, 500m, aval 2 km de zona afectata, aval 6 km de zona afectata, aval 15 km de zona afectata,
Romgaz S.A. – apă sărată
aval 23 km de zona afectata, c.a. Berheci - aval 35 km de zona afectata;
05.01.2016 c.a. Hm 300 - Sucursala Medias - şi produs
– - s-a oprit pomparea apei sărate prin conducta de transport catre sonda nr. 70 şi s-a inlocuit tronsonul de
ora 17:00 Zeletin 350 Secţia Roman – petrolier
conductă avariat;
Formaţia de producţie rezultat din
- reprezentanţii S.G.A. Galati, I.S.J.U. Bacau si S.N.G.N. Romgaz au intervenit in zona afectata, cu bureti
gaze naturale condens
absorbanti si absorbant spillsorb;
Glăvăneşti
- s-a colectat substanţa poluantă de pe suprafaţa cursului de apă din zona afectata, cu ajutorul unei vidanje,
fiind depozitata temporar intr-o haba metalică.
In data de 11.01.2016 conducta a fost pusă în funcţiune, s-a reluat pomparea în vederea injecţiei apelor de
zăcământ în sonda de injecţie 70 Glăvănesti. S-a acoperit groapa de pozitie si s-a adus terenul la forma
initiala.
Cauza poluării accidentale:
- Descărcarea de ape uzate menajere în c.a. Bahlui prin deschiderea a două stăvilare aparţinând S.C.
Apavital S.A. Iaşi şi deversarea apelor uzate peste stavilele amplasate în cele 2 camere aferente staţiei de
pompare ape uzate Galata - pod CFR, ca urmare a colmatării şi obturării parţiale a conductelor ce
subtraverseaza c.a Bahlui şi transportă apele uzate din cartierul Mircea cel Batran.
Măsuri luate:
- s-au recoltat probe de apă din secţiunile: c.a. Bahlui - amonte colector CF1, aval 50 m colector CF2, aval
200 m colector CF2, aval 1,5 m colector CF2, precum şi din colectoarele CF1 şi CF2;
20.03.2016 Hm 146- S.C. APAVITAL S.A. Ape uzate
c.a. Bahlui – - s-a sistat evacuarea de ape uzate în c.a. Bahlui;
ora 16:45 131 IASI menajere
- s-au executat lucrări de decolmatare şi igienizare a camerelor celor 2 stavile precum şi a canalelor şi gurilor
de evacuare aferente staţiei de pompare ape uzate Galata;
- s-au colectat şi preluat apele uzate menajere cu o autospeciala tip vidanjă.
S.C. APAVITAL S.A. a fost sanţionată contravenţional cu “AVERTISMENT”.
La data de 21.03.2016 în urma verificării s-a constatat că nu se mai deversau ape uzate menajere în c.a.
Bahlui, peste stavilele amplasate în cele 2 (două) camere aferente staţiei de pompare ape uzate Galata. Pe
baza rezultatelor analizei fizico-chimice a probelor de apă prelevate în data de 21.03.2016, s-a dispus
sistarea poluării.

Pag.22 / 22