ENERGIA EOLIANA

Costuri şi structuri investiţionale. Abordarea

comercială a energiei eoliene
Structura de cost a investiţiilor aferente unui parc eolian o capacitate instalată de
1 MW, bazat pe analiza datelor din piaţă pentru parcurile eoliene operaţionale.
Costurile de pregătire a investiţiei
Orice analiză a cheltuielilor de investiţii trebuie să prevadă costurile de
pregătire şi de proiectare efectuate în faza iniţială a unui proiect (primii 1-4
ani).
În prezent, aceasta cheltuială variază între 55 mii euro şi 70 mii euro pe MW
de capacitate a parcului eolian proiectat (ceea ce constituie circa 3%-4% din
valoarea investiţiei).
Aceste costuri includ :
• Dezvoltarea proiectului tehnic;
• Elaborarea studiului de fezabilitate;
• Montarea anemometrelor şi efectuarea măsurătorilor pentru densitatea
vântului;
• Efectuarea studiului privind impactul parcului eolian asupra mediului
natural şi comunităţii locale;
• Cercetarea geologică;
• Procedee administrative.

Costul centralelor eoliene a scăzut cu aproximativ o treime în ultimii

cinci-șase ani, iar cel pentru instalațiile fotovoltaice cu 80%”.
Etapele instalării unei centrale eoliene
ETAPA I – 1.5 ani
CERCETAREA AMPLASAMENTULUI
ACORDUL CONSILIULUI LOCAL
ACORDUL PROPRIETARILOR TERENULUI
STUDIUL DE FEZABILITATE
STUDIUL DE IMPACT DE MEDIU: FLORA, FAUNA, PEISAJUL STUDII
ACUSTICE
DOCUMENTAŢIA PENTRU AUTORIZAŢIA DE CONSTRUCŢIE
RAPORTUL COMISIEI DE ORGANIZARE A TERITORIULUI
INSTALARE SISTEM MĂSURARE VÂNT
AUTORIZAŢIA DE CONSTRUCŢIE
ETAPA II – 1 an
CONSTRUIREA CENTRALEI EOLIENE
PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
Costurile turbinelor şi a construcţiei
Achiziţia turbinei reprezintă partea cea mai importantă din structura
costului de investiţie, ajungând până la 85% din cheltuielile de
investiţii. Preţurile turbinelor depind de o serie de factori:
capacitatea instalată, producătorul, profilul turbinei (şi decizia cu
privire la dacă să se cumpere turbine noi sau la mâna a doua).
 Costurile totale ale unui parc eolian variaza intre 1,3 si 1,5
milioane euro/MW instalat. Costul pe MW instalat poate oscila in
functie de caracteristicile proiectului si de solutiile tehnice alese. ‘De
obicei se opteaza pentru turbine mai mari, in acest caz existand mai
multe avantaje
 În afară de achiziţionarea de echipamente, investitorul trebuie să
suporte, de asemenea, costurile legate de dezvoltarea infrastructurii
interne (drumuri, fundaţii, racordarea la rețeaua de energie), care
constituie în medie 7% din valoarea proiectului şi, în funcţie de
complexitatea parcului, pot varia între 5% şi 10% (în funcţie de
condițiile terenului şi ale apei, distribuţia internă a turbinelor în
incinta parcului, lungimea sistemului electric şi de telecomunicaţii,
etc).
Exemplu de calcul pentru o centrală
eolienă cu Putere 3KW
( P.nom.3KW - P.max. 5 KW ) - suficienta pentru o locuinta, casa, vila, cabana, pensiune,
ferma, spatiu industrial cu mica afacere, etc, cu o putere instalata de pana la 20 Kw in
conditiile in care aveti vant cu viteza 6 m/s, timp 16-18 ore /zi si 260-280 zile/an.
 1. Generator electric + ansamblu turbina eoliana 3KW, (max.5KW) - 4.000 Euro;
 2. Stalp - se oferteaza separat functie de particularitati amplasare locatie.-200 Euro
 3. Sistem fixare / ancorare - se oferteaza separat functie de particularitati locatie.-200
Euro
 4. Controler 5 KW - 1.800 Euro;
 5. Baterii cicluri profunde - 1.220 Euro;
 6. Stand baterii - 160 Euro;
 7. Invertor 5KW - 1.600 Euro;
 8. Rezistente sarcina la mers in gol - 140 Euro;
 6. Tablou masura + protectii + intrerupator automat + distributie - 480 Euro;
 7. Cabluri + accesorii - se oferteaza separat functie de particularitati
locatie 9.900 Euro
Costurile de racordare la reţeaua electrica
Costul de racordare la reţeaua electrică se bazează pe
dispoziţiile Legii Energiei şi depinde în primul rând de:
 cheltuielile de investiţie alocate pentru dezvoltarea reţelei,
precum şi de
 capacitatea de racordare solicitată.
 Valoarea exactă a tarifului devine cunoscută atunci când
condiţiile tehnice de racordare la reţea sunt emise.
 Costul de conectare reprezintă o componentă majoră a
cheltuielilor de investiţii şi se poate ridica până la 1,36 milioane
de euro în cazul unui parc eolian cu o capacitate planificată de
circa 40 MW (între 30,1 mii euro şi 34 mii euro per MW). Avizul
tehnic de racordare la reţea este valabil pentru minim 25 de ani.
Achiziţionarea terenului
Achiziționarea terenului adecvat pentru un viitor parc eolian reprezintă, de
asemenea, o componentă substanţială a cheltuielilor de investiţii.
S-a estimat că , pentru un regim optim, într-un parc eolian este nevoie de
2000-2500 m2 per turbină, în timp ce staţia de alimentare necesită o
suprafaţă de aproximativ 3.000 m2.
De obicei, încă din faza de pregătire a investiţiei dezvoltatorii vor suporta
costurile legate de compensații şi taxe aferente proprietarilor de terenuri cu
privire la pierderile recoltei din apropiere.
Costurile legate de achiziționarea terenului pot constitui o componentă
substanţială de calcul şi pot ajunge la 1-1,5% din valoarea proiectului.
Pe lângă viitoarele terenuri destinate construcției turbinelor, trebuiesc
achiziționate terenul destinat transportului la linia electrică şi cel destinat
elicei care se poate prelungi dincolo de limitele parcelei de teren ocupate
direct de investiţie.
În afară de aceste costuri de dobândire a unor drepturi reale asupra
terenului, investitorul va fi obligat să suporte costurile anuale de închiriere
pe întreaga durată a proiectului.
Perioada de utilizare caracteristică preconizată a unui parc eolian este de 20-
25 de ani.
Costurile de exploatare ale parcurilor eoliene
După ce o fermă eoliană devine operaţională, investitorul va
trebui să suporte o nouă categorie de costuri, şi anume, cele de
exploatare.
Cea mai mare parte a costurilor de operare provine din costuri
administrative de întreținere și exploatare.
Acestea depind de domeniul de aplicare al lucrărilor efectuate
şi de mărimea parcului eolian în sine, şi sunt adesea împărţite
în tranşe fixe şi variabile determinate de rentabilitatea
proiectelor propriu-zise.
Tabelul următor conţine elementele cheie privind costurile
generate în cursul fiecărui an de funcţionare pentru un parc
eolian de 40 MW.
Costurile de exploatare ale parcurilor eoliene
Costurile cu echilibrarea depind direct de starea vremii. Prin urmare, acest
element de cost este dificil de determinat cu exactitate.
În general, costul cu echilibrarea constituie o parte substanţială din costurile
totale şi se poate ridica şi până la 2% - 5% din venitul anual al vânzărilor de
energie.
Asigurarea reprezintă o altă componentă de cost, care este în strânsă corelaţie
cu dimensiunea şi valoarea parcului eolian, precum şi cu vechimea acestuia. În
ea sunt incluse: pierderile de profit cauzate de defecţiuniea instalațiilor și
utilajelor, asigurarea de răspundere civilă, etc). Se estimează că, în funcţie de
alegerea tipului de asigurare, acest cost anual va fi cuprins între 1.300 şi 4.000
de euro per 1 MW de capacitate instalată.
Un alt element de cost substanţial îl reprezintă cheltuielile financiare sub
formă de dobânzi la împrumuturile obţinute pentru construirea parcului
eolian. Ele depind de: structura de finanţare, ratele dobânzilor şi a ponderii
surselor de capital. Presupunând că finanţarea este de 75% din valoarea
proiectului pentru un parc de 40 MW, cu o valoare de 65 milioane de euro şi o
rată a dobânzii de 8%, costul dobânzii anuale în primii ani de investiţii se va
ridica la o valoare medie de 325 mii de euro pe lună.
Apare si costul suplimentar datorat fluctuaţiei cursului de schimb valutar
Costuri operaţionale
Rentabilitatea parcurilor eoliene depinde atât de
alegerea optimă a turbinelor, înălțimea stâlpilor cât
şi de alegerea corectă a locaţiei caracterizată prin:
densitatea adecvată a energiei eoliene, sau accesul la
infrastructură.
 În România, perioada medie de rentabilitate a
capitalului investit (RCI) este de aproximativ 13-16 ani.
Perioadele de recuperare a investiţiei pot diferi în
mod semnificativ, în funcţie de amploarea
proiectului, tehnologia aplicată, localizarea
proiectului şi de alţi factori.
Înainte de a deveni operaţional, parcul eolian are
nevoie de o licenţă de exploatare a capacităţii
energetice- emisă de către autoritatea de
reglementare în domeniul energiei, precum şi
autorizaţia de mediu.
Licenţa de exploatare
Funcționarea unui parc eolian depinde de licenţa pentru
exploatarea comercială a unei capacităţi de producere a
energiei electrice, cu o valabilitate de maxim 25 de ani, care
trebuie obţinută după punerea în funcţiune şi anterior începerii
operaţiunilor comerciale.
Licenţa de exploatare este emisă de către ANRE (Autoritatea
Națională de Reglementare în domeniul Energiei) în 30 de zile
calendaristice de la depunerea documentaţiei complete şi plata taxei
corespunzătoare. ANRE are misiunea de a crea şi aplica sistemul
de reglementări necesar funcționării sectorului energiei şi a
piețelor de energie electrică, energie termică şi gaze naturale
în condiții de eficiență, concurență, transparență şi protecție a
consumatorilor. De asemenea, acordă granturi, amendează,
suspendă sau revocă permise şi licențe pentru operatorii din sectorul
energiei electrice. Elaborează şi aprobă prețuri adecvate şi tarife
pentru a se asigura că fiecare operator se supune.
Titularii de licenţe trebuie să constituie şi să menţină o
garanţie financiară care să reprezinte 1‰ din valoarea
capitalului social al titularului de licenţă, dar nu mai puţin
de 1,5% din valoarea cifrei de afaceri anuale.
Titularii de licenţă plătesc către ANRE (Autoritatea
Națională de Reglementare în domeniul Energiei) o
contribuţie anuală reprezentând 0,06% din cifra de afaceri
rezultată din activităţile comerciale desfăşurate în
domeniul energiei electrice.
Autorizaţia de mediu
 O autorizaţie de mediu trebuie obţinută de la agenţia
locală de protecţie a mediului la punerea în funcţiune a
centralei eoliene. Autorizaţia de mediu determină condiţiile
şi parametrii de funcţionare ai obiectivului. Turbinele nu
trebuie să afecteze în mod negativ fauna locală.
Obiectivul general de protecție a mediului, îl reprezintă
reducerea impactului negativ al instalaţiilor electrice asupra
mediului înconjurător, corespunzător reglementărilor
naţionale şi convenţiilor internaţionale.
 Potrivit Legii 265/2006, protecţia mediului constituie o
obligaţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi
locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice, statul
recunoscând tuturor persoanelor dreptul la un mediu
sănătos.
Abordarea comercială a energiei eoliene
În 2008, Guvernul român ia decizia de a înființa cele două
companii naționale mari, Electra şi Hidroenergetica, prin
comasarea producătorilor de energie electrică şi a
companiilor miniere de cărbune.
Anul 2010 marchează începutul unui contract bilateral,
datorită liniilor de interconexiune dintre Ungaria şi
Bulgaria.
În 2011 a fost introdusă platforma de tranzacţionare a
energiei.
Creşterea cotei de piață concurențială este treptat realizată
prin asigurarea accesului pe piață pentru cât mai mulți
producători, furnizori şi utilizatori finali. Participanții la
piața de energie electrică şi structurile operaționale asociate
sunt: producătorul, operatorul de transport şi operatorul de
sistem al pieței de energie electrică, operatorul de
distribuție, furnizorul şi clientul.
Pe piața concurențială, tranzacțiile de energie electrică au
loc într-un mod transparent, public, centralizat şi într-o
manieră non-discriminatorie.
 Tranzacțiile comerciale cu energie sunt en-gros sau cu
amănuntul şi prețurile se formează pe baza cererii şi a
ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurențiale.
În perioada 2005-2011, înainte de începerea liberalizării
prețurilor, prețurile energiei electrice a crescut cu o medie
de 4-6% pentru consumatorii casnici, şi cu 5-8% pentru
consumatorii industriali.
Consumatorii casnici au plătit în jur de 0,5390 RON/KWh
(15 mai 2016)-aproximativ 0.11 euro pe kWh şi utilizatorii
industriali 0,13 euro pe kWh.
 Chiar dacă prețul a crescut pentru ambele tipuri de clienți
în ultimii ani, este încă la un nivel mai scăzut decât media
Uniunii Europene de 0.20 EUR / kWh, respectiv 0,16 EUR /
kWh, potrivit Eurostat.
Vânzarea de energie regenerabilă
Pentru a beneficia de sistemul de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile şi de anumite avantaje
comerciale, producătorii de energie electrică regenerabilă
trebuie calificaţi de ANRE. Calificarea poate fi făcută
gradual pentru fiecare grup electric pus în funcţiune. Din
momentul în care producătorii sunt calificaţi, următorul
pas este de a se înregistra la operatorul de transport şi de
sistem – CN TRANSELECTRICA SA(“OTS”).
În urma calificării, energia din resurse regenerabile (E-
SRE) poate fi vândută în baza unor contracte bilaterale
încheiate cu consumatori eligibili sau cu societăţi de
distribuţie/furnizare de electricitate care au încheiat
contracte de concesiune exclusive şi care sunt obligate
legal să cumpere E-SRE de la producătorii racordaţi la
reţelele de distribuţie din zona delimitată de licenţă, la
preţuri reglementate de către ANRE
Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută
de consumatorii de energie electrica. Miza investitorilor este
subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin
sistemul certificatelor verzi.
Pentru energia produsa in centrale hidroelectrice cu puteri instalate
de cel mult 10 MW se oferă:
3 certificate pentru fiecare MWh produs si livrat daca centralele sunt
noi si
2 certificate pentru fiecare MWh daca centralele sunt retehnologizate
Doua certificate pana in 2017 si un certificat din 2018 pentru fiecare
MWh produs si livrat de producatorii de energie eoliana
Trei certificate pentru fiecare MWh produs si livrat din energie din
biomasa, biogaz si sursa geotermala
Sase certificate pentru fiecare MWH produs si livrat din energie solara
Tranzacţionarea de CV
În prezent există două metode de tranzacţionare a CV:
 piaţa contractelor bilaterale(unde participanţii negociază şi încheie
tranzacţii în baza unui model de contract de vânzare cumpărare emis
de ANRE) și piaţa centralizată(este coordonată de OPCOM-
Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale din
România.).
Preţurile pot fi negociate şi stabilite la valoarea medie a cursului de
schimb al Băncii Naţionale a României pentru luna decembrie a
anului precedentCV pot fi tranzacţionate doar pe piaţa din România.
Tranzacţionarea pe plan internaţional nu este posibilă din cauza
lipsei unei platforme internaţionale ce ar permite tranzacţionarea de
CV în alte ţări din UE.
Directiva 2009/28 prevede că statele membre pot hotărî, pe o bază
voluntară, să pună în comun sau să îşi coordoneze parţial schemele
naţionale de sprijin.
Preţul de tranzacţionare depinde de raportul dintre oferta de CV a
producătorilor şi cererea de CV a furnizorilor de energie). Oferta este
determinată de cantitatea de energie regenerabilă livrată în sistem (şi
de capacitatea de energie regenerabilă instalată în România). Cererea
este determinată de cantitatea de electricitate furnizată şi de cota
obligatorie de CV pe care trebuie să o îndeplinească fiecare furnizor.
Veniturile unui parc eolian
Un parc eolian generează două tipuri de venituri:
• Vânzări de energie electrică, şi
• Vânzări de certificate verzi.
Investitorii încearcă să încheie contracte pe termen la un nivel
de preţ specific, care se ajustează în funcţie de inflaţie.
Preţul certificatelor depinde în principal de valoarea taxei de
substituţie şi a condiţiilor economice. Conform Legii nr.
220/2008, modificată ulterior,pentru perioada 2008-2016, valoarea
de tranzacţionare a certificatelor verzi în Romania se încadrează în
intervalul 27 – 55 euro/certificat.
 Lichidităţile din piaţa certificatelor rezultă din obligaţia
companiilor, care vând energie electrică clienţilor finali, să
achiziţioneze şi să răscumpere certificatele, în conformitate cu
cotele de energie minime prevăzute din surse regenerabile, ca
parte din vânzările totale de energie.
Conform datelor obţinute din studiile de
energie eoliană efectuate în România,
productivitatea minimă a unui parc eolian,
care permite o rentabilitate pozitivă este de
2.000-2.200 MWh pe an pentru fiecare 1 MW de
capacitate instalată.
În condiţiile actuale, profitul anual la 40 MW
de capacitate instalată ar trebui să fie, prin
urmare, nu mai puțin de 8 milioane euro.
Taxe şi stimulente
Cota anuala obligatorie de energie electrica din surse
regenerabile ar urma sa creasca anul viitor la 12,15% din
consumul final brut, de la 11,9% in 2015, dar impactul
in factura pentru populatie si IMM-uri ar putea urca de
la 35 lei/MWh la 43 lei/MWh, in urma exceptarii unor
consumatori mari.
 În cele mai multe ţări europene, energia eoliană nu are, în
prezent, şansa să supravieţuiască economic fără subvenţii de la
guvern.
 Un motiv serios pentru a asigura stimulente este că energia
eoliană, ca o sursă curată de energie, aproape nu are costuri
externalizate. Uniunea Europeană consideră -costuri
externalizate care apar atunci când
activităţile sociale sau economice ale unui grup influenţează un
alt grup şi când această influenţă nu este în întregime
compensată sau luată în consideraţie
 Alternativ, sursele de energie curată pot fi încurajate prin
stimulente, astfel că sunt evitate costurile sociale şi de mediu.
Aceste subvenţii au fost permise, dacă nu încurajate de UE.
Politici şi directive UE referitoare
la energia eoliană
Cadrul politic al UE pentru promovarea surselor de energie
regenerabile
 Schimbările climatice şi energia regenerabilă ocupă un loc
important pe ordinea de zi politică a UE.
Politica UE în domeniul energiei regenerabile datează din 1997, de
la adoptarea Cărţii albe a Comisiei intitulate: „Energie pentru
viitor: surse de energie regenerabile” . Aceasta recomanda
atingerea de 12% a procentului de energie regenerabilă în cadrul
consumului brut de energie până în 2010.
Recomandarea a condus în 2001 la adoptarea Directivei
2001/77/CE privind „promovarea electricităţii produse din surse
de energie regenerabile”
şi a Directivei 2003/30/CE „privind promovarea utilizării
biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili pentru
transport"
Directiva 2003/87/CE a stabilit un sistem de comercializare a
cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.
În ianuarie 2008, Comisia a propus un pachet ambiţios şi cu bătaie lungă

privind „schimbările climatice şi energia”, care a fost aprobat la nivel
politic de către şefii de stat ai UE în decembrie 2008. . Pachetul prevedea
obligația statelor membre ale UE de a realiza următoarele obiective:
- reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în
2020 faţă de nivelurile din 1990 (reducerea poate fi de 30% dacă alte ţări
dezvoltate depun eforturi comparabile în cadrul unui nou acord global
privind schimbările climatice) ;
- creşterea utilizării surselor de energie regenerabile la 20% din consumul
final brut de energie al Europei până în 2020, inclusiv un obiectiv specific
de 10% pentru energiile regenerabile în sectorul transportului;
- reducerea cu 20% a consumului de energie al nivelurilor proiectate
pentru 2020 prin îmbunătăţirea eficienţei energetice
 Ca urmare a acestor măsuri, în aprilie 2009 a fost adoptată Directiva
2009/28/CE 8 privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile (Directiva „RES”), care stabileşte obiective naţionale
obligatorii pentru statele membre cu scopul de a asigura realizarea
obiectivului general al UE privind ponderea de 20% a energiei din surse
regenerabile.
Mediul are o problemă majoră privind emisiile de
CO2 sau de stocare a deşeurilor (în special
nucleare.)
Numeroase ţări industrializate fac eforturi
majore pentru a dezvolta surse de energie
regenerabile, în special solară, biomasă, hidro şi
energie eoliană.
Cercetătorii preconizează ca o treime din energia
mondială cerută în 2050 va proveni din surse
regenerabile.
Ținta U.E. pentru 2020 privind energia eoliană

180 000 MW instalații

Generarea în U.E. A 12.1% energie electrică din surse
regenerabile
37% capacități noi instalate între 2011-2020
21% din totalul capacităților energetice instalate
Asigurarea necesarului pentru 85 mil de familii europene,
195 milioane de persoane
 Investiții de 70 miliarde de euro
 Susținerea a mai mult de 45% din angajamentele
asumate prin Protocolul de la Kyoto
 Reducerea cu 189 mil tone a emisiilor de CO2
Proiectele de producere a energiei din surse eoliene şi
solare nu primesc finanțare europeană în
exercițiul bugetar 2014 – 2020, întrucât România şi-
a atins ținta privind aceste resurse.
România şi-a stabilit drept obiectiv o pondere a
energiei din surse regenerabile de 24%, pentru anul
2018. Astăzi, România a atins deja pragul de 27%
Se continuă promovarea doar a acelor resurse care duc
la echilibrarea şi la îmbunătățirea sistemului energetic
național, iar acestea sunt biomasa, biogazul şi
microhidrocentralele”.
România şi-ar putea permite o țintă de 31% pentru
energie regenerabilă, în 2030
În Romania se pot amplasa instalații eoliene cu
o putere totală de până la 14.000 MW, ceea ce
înseamnă un aport de energie electrică de cca
23.000 GWh/ an
În zona litoralului potențialul energetic
amenajabil este de cca 2000MW, cu o cantitate
medie de energie electrică de 4500 GWh/an.
10,5 miliarde de euro este valoarea certificatelor
verzi în următorii 10 ani, bani plătiţi de toţi
consumatorii.
CURIOZITĂȚI DIN LUMEA ENERGIEI
EOLIENE
Parcul eolian din Baia (judeţul Tulcea)
Prima autorizaţie de construcţie pentru un parc eolian din România a fost
eliberată pentru un proiect dezvoltat la Baia (judeţul Tulcea) de compania Blue
Planet în 2008.
Parcul de la Baia e echipat cu 14 turbine Nordex N90 de 2.5 MW si a fost
finalizat la sfârsitul lui 2009, produce 35 MW.
- Există aproximativ 60 de producători DE ENERGIE
EOLIANĂ la nivel mondial, cei mai mulţi dintre ei fiind
europeni.
Mai mult de 10 dintre marile bănci europene şi mai mult de 20
de companii de utilităţi europene au investit în domeniul
energiei eoliene, la fel ca şi persoane fizice sau juridice.
Un studiu recent al Asociaţiei producătorilor danezi de
turbine eoliene concluzionează că industria eoliană daneză
numără 8500 de angajaţi danezi, şi a creat încă 4000 de locuri
de muncă în afara ţării.
Industria eoliană daneză este acum un angajator mai mare
decât industria pescuitului danez.
 Ocuparea forţei de muncă totale în cadrul industriei
eoliene din Europa, în ansamblul său, este estimată la
peste 20 000 de locuri de muncă.
TURBINE CU ELICE VERTICALE

Primele turbinele eoliene

Helix Wind cu elice verticală
asemanătoare panzelor
vapoarelor au fost produse în
California (2007).Compania
producatoare a instalat astfel
de turbine în deşertul Nevada.
Ele sunt mai putin eficiente
decat cele verticale datorită
designului compact .
Studentii de la Indian Institute of Technology au
creat o turbina portabila, alimentata de energia
eoliana, care poate fi atasata telefonului mobil pentru
incarcare.
 O companie din New York, prin proiectul Windstalk,
propune o alternativa – generatoare eoliene fara elice.
 Acest lucru este posibil prin “plantarea” unor “stalpi”
elastici din fibra de carbon (care au la baza discuri
ceramice realizate din material piezoelectric), intariti
cu rasina si cu o inaltime de 55 de metri, care produc
electricitate atunci cand sunt miscati de vant.
 Întregul parcul eolian are dedesupt un sistem de
stocare a energie bazat pe noile tehnologii de stocare
hidroelectrice.
Stâlp de iluminat, panou solar şi moară de vânt

Noaptea luminează, iar ziua îşi produce

singur electricitatea necesară, atât într-o zi cu
soare, cât şi într-una cu vânt puternic. Acest
stâlp de trei metri este produs de compania
Spania va avea primul sistem de iluminat stradal alimentat exclusiv cu energie eoliană si solară
.
Compania intenţionează să producă 700 astfel de stâlpi până la sfârșitul anului
Statie de alimentare cu energie eoliana a
vehiculelor electrice
In Barcelona, Spania, a fost inaugurata recent o statie
de alimentare a vehiculelor electrice care foloseste
energie eoliana produsa pe loc.
Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este
Westfalia - regiunea Sintfeld, unde sunt montate 65
de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe
an (adica suficient pentru 50.000 gospodarii).
O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea
componentelor, pentru servicii demontaj,
intretinere, exploatare.Centralele eoliene actuale au
puteri standardizate, incepand de la 100 kW la
5MW/unitate. Unde este posibil, unitatile sunt
cuplate in baterii pentru a obtine puteri mai mari.
Industria romaneasca are posibilitatea sa se
implice intr-o piata de 60-70 mld.euro (estimata
pe urmatorii 8 ani), putand produce o serie de
componente cum ar fi: motoare si generatoare
electrice,componente mecanice - arbori grei,
stalpi de sustinere, carcase, reductoare, confectii
metalice,pe baza de avantaje comparative si
competitive
 Compania ceha CEZ, care a investit masiv in ultimii ani in sectorul
energiilor regenerabile din tara noastra, inclusiv în parcul eolian aflat în
zona localitatilor constantene Fantanele si Cogealac care a devenit
complet operational la sfarsitul anului 2012 şi este cel mai mare parc eolian
operational din Europa cu peste 240 de turbine eoliene produse de GE
(General Electric).

 Acest Parc eolian are o capacitate totala de 600 de MW si a costat peste 1

miliard de euro.

Acest proiect eolian este lider in productia de electricitate la nivel national,

furnizand aproape 2% din totalul de energie generat de sectorul eolian.

Premieră în Europa 2014: sursele curate de energie au depăşit-o pe cea nucleară.

Zmeul energetic
Zmeul energetic proiectat de Makani –firmă preluată din 2014 de
Google foloseşte aceleaşi principii aerodinamice ca o turbină
eoliană convenţională, dar înlocuieşte tonele de oţel cu
componente electronice uşoare, materiale avansate şi software-uri
inteligente.
Zmeul este lansat de la o staţie de sol, folosind rotoarele ca lamele de elicopter,
până ajunge la 244 de metri deasupra pământului. Odată ajuns în aer, sistemul
generează energie prin zborul în cercuri mari, la o înălţime unde vântul e mai
puternic şi mai consistent. Rotoarele montate pe aripile zmeului mână
generatoarele care produc electricitate. Un pripon conductor puternic acţionează
ca o sfoară pentru zmeu, dar în acelaşi timp transportă şi energia la reţea.
Traiectoria de zbor a zmeului e ghidată de un calculator de zbor, care funcţionează
pe baza unui GPS şi a unor senzori, pentru a face mii de calcule şi ajustări în
funcţie de vânturile puternice şi stabile.
Avantaje faţă de turbinele eoliene conveţionale:
Generează cu 50% mai multă energie, folosind cu 90% mai puţin material
Abilitatea de a ajunge în vânt mai puternic şi mai consistent
Poate fi folosit în zone care nu sunt potrivite pentru turbine convenţionale
E mai sigur şi mai uşor de întreţinut la sol; nu necesită utilizarea macaralelor sau
elicopterelor
Învelișul protector Relius pentru eoliene
 Componentele unei turbine eoliene sunt supuse unui stres
enorm de-a lungul unei durate de viaţă de 10-20 de ani.
 La 90 de metri desupra pământului, turbinele eoliene se mişcă
cu 300 km/h şi sunt expuse la vânturi puternice, ploaie, zăpadă
şi razele soarelui.
De aceea, BASF a dezvoltat un strat de acoperire de înaltă
tehnologie care este flexibil, rezistent la rupere şi care reflectă
lumina soarelui. Aşa-numitul înveliş protector Relius rezistă la
cele mai extreme condiţii climaterice şi nu se desprinde de pe
palele rotorului, ceea ce prelungeşte durata de viaţă a acestora şi
în acest fel producerea de energie verde devine mai economică.
 Materialul protector ajută la construirea de turbine eoliene mai
rezistente şi mai mari,
