UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ ION IONESCU DE LA BRAD “

Facultatea de Horticultură

Specializarea Ingineria Mediului

AMENAJAREA UNEI GRADINI INDIVIDUALE CU

SUPRAFAȚA DE 2000 m2 IN ORAȘUL PIATRA
NEAMȚ.

Îndrumător, Student,

Șef lucrări Dr. Roberto Renato Bernardis Cristina Maria Aelenei

1
 Cuprins

Capitolul 1. CONDIȚII NATURALE

1.1 Așezarea terenului

1.2 Condiții geologice

1.3 Condiții geomorfologice

1.4 Condiții pedologice

1.5 Condiții hidrologice

1.6 Condiții climatice

1.7 Vegetația

Capitolul 2. CONDIȚII SOCIAL-ECONOMICE

2.1 Amplasarea în intravilan

2.2 Justificarea amenajării

2.3 Mărimea localității

2.4 Posibilități materiale de execuție

Capitolul 3. MEMORIU JUSTIFICATIV

3.1 Justificarea vegetației propuse

Capitolul 4. CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

4.1 Lista materialelor necesare

4.2 Deviz de înființare și întreținere

Capitolul 5. PIESE DESENATE

5.1 Schița de amenajare

2
Capitolul 1. CONDIȚII NATURALE

1.1 Așezarea terenului

Piatra Neamț este un municipiu situat pe valea Bistriței, în nord-estul României. Orașul,
care avea 125.842 de locuitori în 1992 si 107.126 locuitori în 2008, este reședința Județului
Neamț.

Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al județului după
Roman.Orașul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005, fiind declarat și
reședința Regiunii de dezvoltare nord-est.

1.2 Condiții geologice

Municipiul Piatra Neamț – reședința județului Neamț – este așezat pe valea râului
Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuiejdi. Piatra Neamț
este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica
(590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la
nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest.

Orașul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu
veri scurte, răcoroase și plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari și zăpadă din
abundență. Este un "mic paradis" asemeni unei stațiuni de vacanță. Beneficiind de un asemenea
cadru natural, cu legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului
Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele
mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite:
Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea
Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume)
și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul
hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița.

3
 1.3 Condiții geomorfologice

Depresiunea Cracau Bistrita se dezvolta pe un spatiu intins. In partea de vest, pe cei

aproximativ 50 km cat se desfasoara depresiunea, limita este deosebit de clara, ea suprapunandu-
se abruptului estic al muntilor Stanisoarei si Tarcaului. Denivelarea dintre culmile estice ale
flisului si vatra depresiunii este in mod constant de 300-400m. Numai la iesirea raurilor carpatice
in depresiune, contactul este impins sub forma unor mici ”golfuri” spre spatiul montan.
Contactul morfologic intre Subcarpati si muntii flisului corespunde, in general, unui contact
structural.

La est, Depresiunea Cracau-Bistrita este delimitata printr-o culme deluroasa, intrerupta din
loc in loc de sei largi. Din Dealul Corni (603m) culmea estica trece prin Holmul Mare (520m),
Stanca Serbesti (512m), continua peste curmatura Girovului, Dealul Margineni (502m)
curmatura Barjoveni si Dealul Runcului (515m). Caracterul de culme subcarpatica a acestui sir
de dealuri nu este evidentiat peste tot de alura structurala a depozitelor; In zona dealului Stanca
Serbesti, unde stratele sarmatianului mediu sunt redresate pana la verticala, limita estica a
depresiunii are caracter structural neindoielnic. La sud, trecerea spre Depresiunea Tazlaului se
face prin intermediul unei culmi joase, care formeaza cumpana de ape dintre Tazlau si afluentii
de pe dreapta Bistritei; altitudinea acestei culmi se mentine intre 450 si 500m, dar privita din
lunca Bistritei, ea pare mai proeminenta.

1.4 Condiții pedologice

Învelișul pedologic este deosebit de variat datorită condițiilor geomorfologice, climatice

și substratului geologic.

În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de soluri : andosoluri, soluri brune
acide și andosoluri ( pe rocile vulcanice ), soluri brune acide ( în zona flișului ), spodosoluri ( în
zona cristalino-mezozoică ), soluri brune ( în depresiuni și munți scunzi )

În zona subcarpatică, solurile predominante sunt soluri argiloiluviale, solurile cenușii și

cernoziomice ( frecvente în depresiunile Neamț și Cracău-Bistrița ).

În Podișul Moldovei defrișarea și procesele erozionale pe pante au determinat degradarea

în stadii diferite a solurilor și scăderea corespunzătoare a posibilităților lor de folosire.

Învelișul de soluri cuprinde:

4
 Zona solurilor argilo-iluviale – se desfășoară la înălțimi de 300-600 m și are în alcătuire
podzoluri ( la contactul podișului cu subcarpații, în podișul din interior, sub pădurile de fag ),
soluri brune ( în Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, formate sub păduri de stejar și
gorun ), protoziomurile ( areale din Podișul Fălticeni );

Zona molisolurilor – în sudul podișului și în Câmpia Moldovei );

Soluri cenușii – (la altitudini de 200-300 m ) dezvoltate în fâșiile de racord între

domeniul forestier și cel de silvostepă;

Rendzinele – ( pe calcare, în Podișul Central Moldovenesc ) și pseudorendzinele ( pe

marne );

Soluri intrazonale – soluri aluviale ( în lunci ), lacoviști ( în sud-estul podișului ), soluri

gleice ( în Podișul Sucevei ), soluri halomorfe ( în Câmpia Moldovei, Culuarul Prutului );

Erodisoluri.

1.4 Condiții hidrologice

In Piatra Neamt, apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuejdi. Printre
paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Borzoghean. Lacurile de pe
raza municipiului Piatra Neamt sunt: acumularea Bttca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10
mil. mc, format de barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca.
250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei). Ambele sunt lacuri de
acumulare pe raul Bistrita.

Raul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafata de 7039 km2. Altitudinea medie a
bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini
mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est si
sud-est. Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat
hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel
mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

Pana la realizarea sistemului hidroenergetic (ale carui obiective se intind de la lacul

Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz pana la Bacau), raul Bistrita juca rolul de veritabila artera de
comunicatie de care depindea viata economica a orasului. Pe Bistrita veneau plutele care

5
asigurau materia prima necesara fabricilor de cherestea si de hartie si tot ea constituia o cale
sigura de legatura cu Bacaul si porturile dunarene. In zona orasului, raul avea o latime medie de
50 m si un debit de 50mc/s, care insa avea variatii impresionante ce oscilau intre 3 si 1080 mc/s,
astfel ca uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverana. Dupa construirea
lacului de acumulare de la Bicaz si punerea in functiune a intregului sistem hidroenergetic, rolul
economic si aspectul Bistritei s-au schimbat. Plutele au disparut, au aparut hidrocentralele ca
sursa nepoluanta de energie, debitul apei nu mai cunoaste variatiile din trecut, au aparut
frumoase lacuri de acumulare si baraje care modifica in intregime aspectul albiei Bistritei. Astfel
s-a accentuat pitorescul regiunii si a crescut potentialul sau turistic.

1.5 Condiții climatice

In ansamblu, judetul Neamt prezinta o clima temperat continentala specifica partii de est
a tarii. Caracteristicile climei sunt determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei
atmosferice, de formele si fragmentarea reliefului cat si de marile suprafete lacustre, aparute
odata cu amenajarea hidroenergetica a Bistritei.

Regimul elementelor meteorologice (temperatura aerului, precipitatiile, vantul, etc.) de pe

teritoriul judetului Neamt arata ca, pe fondul conditiilor climatice zonale si regionale, o serie de
factori locali isi pun amprenta asupra starilor de vreme si duc la o nuantare a climei. Intre acesti
factori mentionam in primul rand relieful, care, prin dispunerea in trepte mari, de la 200 m in
valea Siretului, la apropae 2000 m in Masivul Ceahlau, introduce o evidenta zonalitate verticala
(de la golurile alpine si intinsele masive paduroase in care domina padurile amestecate, la mari
suprafete ocupate de culturi agricole, specifice regiunii extracarpatice), ceea ce contribuie la
marirea deosebirilor existente de la o regiune la alta in regimul caloric.

O analiza succinta a principalelor elemente climatice – regimul temperaturii aerului,

regimul precipitatiilor si al vanturilor - evidentiaza cu usurinta diferentele existente de la o zona
de relief la alta.

Temperatura medie anuala creste progresiv de la vest spre est, din zona montana spre
regiunea dealurilor subcarpatice si de podis. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului
sunt si ele destul de semnificative, indicand importanta factorilor locali in modificarea vremii.

6
Maxima absoluta de 38,6* C (din august 1952) s-a inregistrat la Piatra Neamt si nu in partea de
est a judetului, in timp ce minima de -33,2*C (din februarie 1954) s-a semnalat la Roman, desi ar
fi fost de asteptat ca ea sa se consemneze in zonele muntoase cele mai inalte.

Umezeala relativa variaza in medie intre 62 si 64% in luna iulie si intre 80 si 84% in
ianuarie. Cele mai multe zile senine sunt in luna august. Umiditatea si nebulozitatea sunt cauzate
de fenomenul de foehnizare a aerului ce coboara pe clina estica a muntilor. Din acelasi motiv,
cantitatea de precipitatii este si ea mai scazuta, variind in medie intre 550 si 700 mm/an.
Deosebit de frecvente sunt precipitatiile sub forma de averse, datorita fenomenelor de convectie.

Precipitatiile au valorile medii cele mai mari in regiunea montana, scazand cu cat ne
deplasam spre est (Ceahlau-Toaca peste 700 mm, Piatra Neamt 649 mm, Roman 529 mm).
Fenomenul se explica atat prin scaderea in umiditate a maselor de aer venite dinspre vest care, in
deplasarea lor peste Carpatii Orientali, lasa precipitatii mai abundente pe versantii vestici, cat si
prin patrunderea in extremitatea estica a judetului, dinspre est sau sud-est, a unor mase de aer
puternic continentalizate, care provoaca in cele mai multe cazuri seceta.

1.7 Vegetația

Vegetatia judetului Neamt apartine in cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din
suprafata si locul III pe tara) si intr-o mica masura silvo-stepei. In rest, regiunea extracarpatica
este ocupata de paduri si de terenuri agricole. In zonele inalte, golurile montane reflecta o
prezenta a etajului alpin, ce se remarca printr-o vegetatie specifica de arbusti, merisori si afini,
floare de colt si numeroase specii de graminee

Etajul molidului are o extindere maxima. In afara de molid apar frecvent paltinul de
munte, mesteacanul, bradul, larnita sau zada – singurul conifer cu frunza cazatoare din tara, -iar
dintre speciile ierboase se remarca asociatiile de paius. Cat priveste fauna atrag atentia
mamiferele mari (ursul, cerbul, porcul mistret, jderul, rasul), la care se adauga o bogata avifauna
(cocosul de munte, negroaica, ciocanitoarea de munte, acvila de munte).

Etajul padurilor amestecate de fag cu gorun ocupa cea mai mare suprafata a zonei
foresteiere, limita sa superioara ajungand pana la 1500 m. Se intalnesc frecvent specii de arbori

7
cum sunt: ulmul de munte, paltinul, frasinul, plopul, alunul si calinul, precum si unele specii
ierboase intre care predomina gruparile de graminee.

Capitolul 2. CONDIȚII SOCIAL-ECONOMICE

2.1 Amplasarea în intravilan

Grădina individuală pentru care s-a realizat proiectul are o suprafață de 2000 m2.Terenul
este amplasat în intravilan în orașul Piatra Neamț din județul Neamț.

2.2 Justificarea amenajării

Proiectarea grădinii s-a bazat pe acele calități care conferă peisajului un character specific
și deosebit. Spațiul nefiind limitat, s-a căutat includerea în peisaj a celor mai frumoase elemente
arhitecturale aflate în concordanță cu cele natural, rezultând o armonie perfecta între stil și
culoare

2.3 Mărimea localității

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Piatra-Neamț se ridică

la 85.055 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
104.914 locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt români (88,95%). Pentru 9,77% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (87,14%), cu o minoritate de romano-catolici (1,64%). Pentru 9,85% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

8
2.4 Posibilități materiale de execuție

Urmărind condițiile actuale ale economiei, la execuția proiectării se va avea în vedere o

limitare a cheltuielilor privind întreținerea și înființarea amenajării. O parte din materialul
vegetal utilizat la plantări va fi produs în condiții proprii, iar celelalte specii, care necesită o
tehnologie mai complexă, vor fi procurate de la unitățile specializate.

Capitolul 3. MEMORIU JUSTIFICATIV

3.1 Justificarea vegetației propuse

1.Malus domestica - este unul dintre cei mai cultivati pomi fructiferi din lume.Este
cultivat atat pentru roade cât si în scop decorativ.

2.Pyrus avium – specie indigenă, originară din ţinuturile temperate ale Europei şi
Asiei; la noi apare prin luminişuri, în silvostepă, până în zona dealurilor, înzona montană
inferioară apare rar.Prezintă o amplitudine ecologică destul de largă, rezistă la ger şi
spredeosebire de măr, suportă soluri grele, compacte, supuse uscăciunii prelungite.Temperament
de lumină, suportă însă şi o uşoară umbrire.Poate ajunge până la 20 m înălţime, uneori are
dimensiuni arbustive.Tulpina cu ritidom solzos, slab brăzdat, coroana puternic ramificată
curamuri spinoase şi numeroase brahiblaste. Lujerii slab muchiaţi, brun lucitori,glabri. Mugurii
ovoid-conici, vârful ascuţit, depărtat de lujeri, glabri lucitori.Frunzele mici, 2-5 cm, lat-eliptice
sau rotund-ovate, vârful acut, baza rotunjită sauuşor cordată, pe margine întregi sau fin dinţat-
serate, glabre, pieloase, pe faţăverzi-închis lucitoare, peţiolul cât limbul sau mai lung.

9
 3.Rosa sp. – este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, originar
din regiunile continentale și subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de
arbuști erecți, deseori spinoși. Planta tipică are tulpina spinoasă și fructul ca măceșele
trandafirului sălbatic, „Rosa canina” care crește sub formă de tufișuri în regiunile aride, cu soluri
calcaroase. Inflorirea la un an.Se utilizează ca plante ornamentale, se folosesc în parcuri și
grădini (ca exemplare izolate sau grupate), având o deosebită valoare decorativă. Ca flori tăiate
se pot folosi în aranjamente florale și în arta buchetieră, fiind foarte apreciate pentru colorit și
parfum. Se întrebuințează și pentru extragerea uleiurilor eterice din petale.

4.Buxus sempervirens – specie exotică originară din Europa de Sud, Africa de Nord, Asia
Mica şiAsia de Vest. Provine din regiuni cu climă blândă, dar s-a dovedit rezistent la ger (în
regiunile mai reci poate degera, uneori lăstarii nematuraţi sunt afectaţi deîngheţurile timpurii);
rezistă bine la ger, faţă de sol este nepretenţios. Aretemperament pronunţat de umbră, necesită
protecţie în tinereţe împotrivainsolaţiei. Ulterior se poate dezvolta în plină lumină.Este un arbust
sau arbore (în ţinuturile originare) de până la 10m înălţime;la noi nu depăşeşte 5-6m. Tulpina
este ramificată, cu coroana deasă, uşor modelabilă prin tundere.

5.Abies concolor – este un arbore de 20-40 de m înălţime.Are o coroană regulată, conică,

trunchiul drept cu scoarţa cenuşie-deschisă. Lujeriisunt verzui, cenuşii-argintii, iar mugurii sunt
răşinoşi. Frunzele sunt aciculare de 5-7,5 cm alb-verzi-argintii sau verzi-albăstrui, curbate în sus,
lasă prin strivire unmiros aromatic: Florile mascule sunt roşii. Conurile sunt cilindrice de 7,5-12
cmlungime, verzui-roşcate apoi brune, erecte; se pot recolta în septembrie. Sămânţă,cuneiformă,
lucitoare are l cm lungime.

În parcuri şi spaţii verzi se plantează în mod individual pe peluze, în faţaclădirilor şi

construcţiilor ornamentale, pentru închiderea unor perspective, pemarginea unor alei sau în mici
grupuri. Specie de un deosebit interes decorativ se poate folosi în spaţiile verzi industriale şi la
câmpie

6.Sophora japonica – este arbore originar dinChina şi Coreea, ajunge la înălţimea de 20 m.

Are tulpina acoperită cu o scoarţă laînceput netedă, de culoare verde-închis, apoi cenuşie;
formează ritidom de timpuriu.Coroana este globuloasă, deasă. Lujerii sunt verzi, glabri. Mugurii
sunt alterni,mici, îngropaţi parţial în cicatrice. Frunzele sunt imparipenat compuse, de 15-25cm,
10
cu 7-11 foliole ovate sau ovat-lanceolate, verzi-închis şi lucitoare pe faţă, pedos glauce şi alipit
pubescente. Florile sunt galben-pal, în panicule terminale,erecte. Păstaia este indehiscentă,
strangulată între seminţe, de culoare verde, de 5-10 cm lungime. Seminţele sunt ovale, negre

Sofora este un arbore ornamental, cultivat în parcuri şi grădini, solitar, Lagrupuri sau la
marginea masivelor, fiind preţuit pentru coronamentul său globulos, plângător sau piramidal,
pentru frumuseţea frunzelor sale lucitoare, dispuse ordonat,şi înflorirea sa târzie (iulie). Se evită
folosirea ca arbore de aliniament din cauza păstăilor care se fragmentează şi cad, murdărind
trotuarele şi provocând alunecarea pietonilor

7.Robina pseudoccacica – salcâmul este o specie de lumină, care poate însă suporta o
umbrire laterală. Necesită un sezon lung de vegetaţie şi căldură estivală. Este sensibil la ger
şiîngheţuri, fiind vătămat de către vânturile puternice. Se dezvoltă în bune condiţii pesolurile
permeabile, revene, fertile şi suferă pe soluri calcaroase, lutoase, compacte, pe terenuri înţelenite.
Nu suportă apa stagnantă.

Salcâmul este o specie folosită în cuprinsul spaţiilor verzi ca arbore de alei, bulevarde,
străzi, sub formă de boschete sau pâlcuri şi în mod izolat, fiind preţuit fie pentru port, fie pentru
înflorirea bogată şi plăcut mirositoare sau pentru rapiditateade creştere şi cultura sa relativ uşoară

8.Acer campestre – este un arbore de 15 m cu tulpina dreaptă şicoroana rotundă, frunzele

palmat-lobate, cu 3-5 lobi, toamna ruginii. Fructele,disamare, cu aripi orizontale. Este o specie ce
se poate cultiva cu succes la câmpie,fiind rezistentă la secetă.Este puţin pretenţioasă faţă de sol,
rezistentă la umbră. Suportă bine tăierile.În cadrul spaţiilor verzi se utilizează pentru garduri şi
ziduri verzi, ca speciede amestec în masive, în grupuri, sau ca arbore de alei.

9.Taxus baccata – este un arbore de 12-20 m. Are coroana largă, piramidală formată adesea
din mai multe tulpini. Scoarţa tulpinii este de culoare brun-roşcată şi se exfoliază în plăci. Lujerii
sunt verzi. Frunzele sunt aciculare,liniare, de 1-3 cm lungime la vârf acuminate, la bază îngustate
într-un peţiol scurtdecurent pe lujer, dispuse pectinat, verzi închis pe faţa superioară şi verzi
deschis pedos. Florile sunt unisexuate iar planta dioică. Florile mascule sunt formate din 6-
14stamine, la bază cu bractei albe sau roşii iar cele femele sunt formate dintr-un axscurt acoperit
cu bractei având la vârf un ovul. După fecundaţie, de la baza ovululuiapare o excrescenţă

11
cărnoasă, la început verde apoi roşie, în formă de cupă, numităaril. Sămânţa, de 0,7-0,8 cm este
ovoidă, brună-măslinie şi se maturează înseptembrie-octombrie. Întreaga plantă în afară de aril
conţine un alcaloid otrăvitor pentru animale numită taxină; nu conţine răşină

10.Tsuga canadensis – este un arbore de 33 mm din estul Canadei şt S.U.A. Areun

coronament conic. Lujerii sunt gălbui sau bruni-cenuşii păroşi. Ramurile sîntlungi, subţiri, mai
mult sau mai puţin orizontale. Frunzele sînt aciculare, mici de 10-18 mm, amplasate regulat,
pectinat, verzi-închis, mai înguste la vârf, fin serate pemargini, pe dos cu două dungi late.
Conurile sunt mici de cea 2 cm, cu seminţe brune deschis de 2-4 mm. Este o specie rezistentă la
ger cu temperament de umbră, pretenţios faţă de umiditatea din sol şi din atmosferă care pretinde
soluri reverie siafinate. Se înmulţeşte prin semănături care se fac primăvara cu sămânţă ce a
foststratificată din februarie.

11.Platanus sp. – arbore cu origine prezumtiv hibridogenă între Platanus occidentalis şi

Platanus orientalis, la noi este cultivat foarte mult în parcuri şi grădini, izolat sauîn
aliniamente.Rezistă bine la ger, preferă soluri fertile, profunde, afânate, revene sauchiar umede;
poate vegeta şi pe soluri relativ uscate şi compacte. Are temperament de lumină.Arbore de
dimensiuni mari, până la 30 m înălţime şi peste 1 m diametru.Înrădăcinare puternică, rădăcinile
laterale se dezvoltă mult.

12.Prunus triloba – este un arbust termofil şi heliofil, cu talia 3-5 m şi flori roz pal. Se cultivă
îndeosebi varietatea plena, cu flori duble (2-3 cm), atât pentru parcuri cât şi în scopul obţinerii de
lăstari floriferi tăiaţi, în cazul conducerii ca tufe,altoirea se face cât mai jos, pe puieţi de piersic
din sămânţă

14.Viola hobrida - speciile de viola au de obicei petale in forma de inima, frunze trefilate,
desi un anumit numar de soiuri au fruze late sau alte forme. Marea majoritate a speciilor de Viola
sunt ierbacee, acaule, adica sunt plante care par ca nu au tulpina, cu aspect de tufa si dau
impresia ca florile cresc direct din pamant. Restul de soiuri au cozi scurte cu flori produse de
axilele frunzelor. Florile sunt formate din cinci petale, patru dintre ele fiind indreptate in sus sau
pozitionate asemenea unor elice, iar a cincea este plasata in jos, indreptata spre sol

12
 Florile Viola infloresc de obicei in primavara impreuna cu plantele casmogame cu petale
bine dezvoltate polenizate de insecte. Multe specii se pot auto-poleniza, iar semintele sunt de
obicei imprastiate de catre furnici.

Capitolul 4

CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

4.1 Lista speciilor necesare

Nr.crt. Specie Nr. Preț unitar Preț total

exemplare (lei) (lei)
1. Malus domestica 6 25 150
2. Pyrus sativum 6 30 180
3. Rosa sp. 25 5,5 137,5
4 Buxus sempervirens 53 30 1590
5. Abies concolor 3 136 408
6 Sophora japonica 3 300 900
7 Robina 4 80 240
pseudoccacica
8. Acer campestre 2 90 180
9.. Taxus baccata 2 26 52
10.. Taxodium sp. 1 120 120
11. Tsuga canadensis 1 47 270
12. Platanus sp. 4 40 120
13. Thuja occidentalis 8 48 384
14. Prunus sp. 8 30 240
15. Viola hibrida 12 2 24
Total 4995,5

13
1. Gazon Kg. 70 25 1875

4.2 Deviz de înființare și întreținere

Simbol de Denumirea lucrării Unitate de Valoare Cantitatea Valoare

preț măsură manoperă/UM totală (lei)
(lei(
TSH04D1 Mobilizarea manuală a mp 0,532 2000 1064
solului în teren, nivelare
și finisare
TSH05B1 Așternerea uniformă a mp 0,395 1200 7468
stratului de pământ
vegetal orizontal în strat
de 20 cm
TSH13B1 Administrat tonă 212,088 78 1653,10
îndrășăminte chimice
300 kg/ha
TSH09A1 Semănat gazon mp 12,71 1130 14362,3
TSH14A2 Udarea suprafețelor cu mp 1,73 1100 1903
furtunul de la hidranți (
20 ori)
TSH14A2 Cosirea gazonului cu mp 0,659 1100 724,9
motocositoare
TSH17C1 Săpat gropi poligoane mc 7,26 297 2156,22
TSH27A1 Udat plantații cu mp 2,63 80 210,4
furtunul
TSH24B1 Plantat trandafiri Buc. 13,5 25 337,5
Total 29.879,42

14
 Simbol de Denumirea lucrării Unitate de Valoare Cantitatea Valoare
preț măsură manoperă/UM totală (lei)
(lei)
SvC1A1 Administrarea tone 3012 4 12048
îngrășămintelor chimice
în teren lucrat
SvC5 Plivirea și spălăgiuirea Ar. 1358 0,5 886,2
plantelor floricole
SvC10 Tunderea ornamentală a Buc. 825 43 35275
arborilor și arbuștilor
SvC12A1 Combaterea dăunătorilor Buc. 850 150 87000
și bolilor la speciile
floricole
TOTAL 135.209,2

TOTAL : 171.959,12 lei

Capitolul 5 - Piese desenate

5.1 Schița de amenajare

15