Cum abordăm romanul canonic din perspectiva celor trei tipuri de răspuns: personal, critic și

creativ

Începe un nou an școlar, din păcate, în cele mai multe cazuri, profesorii tineri trec prin
mai multe școli până reușesc să atingă sfântul graal al titularizării. Ei bine, în septembrie,
profesor tânăr și plin de speranțe ajungi într-o școală nouă, primești încadrarea, iar colegele de
cancelarie „te susțin” într-un mod prietenesc și încurajator: „clasa x e rea”, ”vai, elevii de la clasa
y nu învață nimic, sunt cei mai slabi”. Ignori remarcile și mergi la ore zâmbăret bazându-te pe tot
ce ai învățat în anii de facultate.
Din păcate, există cazuri în care elevii chiar nu au învățat, nici nu au de gând să o facă,
ajung în clasa a VIII-a și nu stăpânesc anumite noțiuni. În această situație m-am aflat și eu cu
elevii clasei a a VIII-a, plecând de la o medie a testului predictiv de 4.06. Așadar, am început să
analizez nevoile clasei, să identific „golurile” și să mă documentez. Am cercetat până când am
descoperit metoda care ar fi putut rezolva problemele legate de literatură: cele trei tipuri de
răspuns (personal, critic și creativ). Chiar dacă am structurat aplicațiile doar pe baza romanului
Baltagul de Mihail Sadoveanu, acestea au avut două obiective: întelegerea romanului canonic și
rezolvarea cât mai corectă a subiectelor de la Evaluarea Națională. Pentru a pune „planul” în
aplicare trebuia să mă asigur că elevii au citit romanul, iar pentru a verifica lectura am realizat o
fișă de lectură (ANEXA 1) ce vizează cele trei tipuri de răspuns și am stabilit împreună cu elevii
să citim un capitol pe săptămână.
În continuare, am elaborat activități pentru fiecare tip de răspuns, bineînțeles, adaptate
resurselor de care dispuneam în acel moment.
Primul tip vizat este răspunsul personal definit în Dicționarul Oxford ca fiind o teorie
literară ce vizează răspunsul personal al cititorului la un text, în special ca rezultat al efectului
contextului cultural și al altor factori asupra experienței cititorului, iar Richard Beach identifică
cinci perspective: textuală, experiențială, psihologică, socială și culturală. Plecând de la contextul
teoretic, am conceput aplicațiile ținând cont de nivelul clasei. Am început cu niște întrebări
specifice acestui tip de răspuns aplicate fragmentelor din roman ( partea mea favorită, mă întreb
de ce..., am fost confuz/surprins când...., cum mă simt după lectură, de ce îmi amintește textul).
Ulterior, am adaptat clasicul deja jurnal cu dublă intrare și, în final, elevii s-au pus în pielea lui
Gheorghiță, respectiv a Minodorei și au scris o pagină de jurnal.
Dacă răspunsul personal îl ajută pe elev să se împrietenească cu romanul, răspunsul critic
vizează componenta „rigidă” a literaturii, având la bază sociologia și critica literară, în cazul
celei de-a doua sunt reprezentative mai multe teorii și metode de abordare care au contribuit la
dezvoltarea răspunsului critic în didactică: noua critică, formalismul rus, teoriile orientate către
cititor, teoriile structuraliste, teoriile marxiste, feministe, poststructuraliste, postmoderniste și
postcolonialiste. (Selden, Widdswson, 2013). Redactarea unui răspuns critic de către elev în
orele de limba și literatura română trebuie să urmărească două scopuri: să surprindă ideea
principală a textului și să comenteze, analizeze această idee bazându-se pe sinteza informațiilor
din text. Așadar, pentru elaborarea unui răspuns critic trebuie avute în vedere următoarele
aspecte: rezumarea și analiza care include interpretarea și evaluarea
(https://write.siu.edu/_common/documents/handouts/writing-the-critical-response.pdf). Pentru a
face mai atractive și ușor de înțeles conceptele de teorie am realizat următoarele activități:
ordonarea cronologică a ideilor principale, harta acțiunii (poza 1), calendarul acțiunii, blazonul
personajului ( calități, defecte, acțiuni, personaje cu care intră în contact), fereastra caracterizării,
metoda mozaicului ce vizează cele cinci perspective ale romanului, și metoda text to text ( elevii
primesc două text aparent diferite, pe baza cărora să identifice diferențe, similitudini, tema
textelor, să găsească conexiuni etc.)
În final, am atins răspunsul creativ prin intermediul căruia cititorul își exprimă
înțelegerea textului prin produse artistice diverse: desen, joc de rol, sau dramatizare, crearea unor
diagrame sau a unui poster, scrierea unui alt text (cu un alt final, din altă perspectivă). Prin acest
tip de răspuns, elevii construiesc semnificațiile textului într-un mod care conduce la o înțelegere
în profunzime. Pentru acest tip de răspunsul internetul ne oferă o mulțime de resurse (ANEXA
2), dar noi aveam la dispoziție doar o tablă cu cretă și ne-am adaptat: eseul creativ și comperta
potrivită (poza 3).

Ei bine, am ajuns și la concluzii: părinții și elevii au fost fericiți că au promovat

Evaluarea Națională, eu am fost fericită că au reușit să răspundă la întrebarea „ ce părere ai
despre textul citit” cu mai mult decât „da, mi-a plăcut”.

SMARANDA MLADIN
ANEXA 1

FIȘĂ DE LECTURĂ
1. În ce măsură textul este familiar pentru experiențele tale? Gândește-te la întâmplări, la
personaje, la locurile în care se petrece acțiunea. Îți amintește de experiențele personale sau de
alte cărți pe care le-ai citit?
2. Cum ți se pare că au acționat personajele? Dacă ai fi în locul lor ai acționa în mod diferit?
Cum?
3. Care este tema capitolului?
4. Comentează în 3-4 rânduri viața oamenilor din acea vreme așa cum reiese din acest capitol.
5. Observă în ce fel sunt prezentate personajele. Există vreo diferență între cele feminine și cele
masculine?
6. Realizează o schemă, un desen în care să surprinzi relația dintre două personaje prezente în
acest capitol
ANEXA 2

VIZUAL GRAFIC BAZAT PE UTILIZAREA

TEHNOLOGIEI
Vederile- un elev pretinde că Știu- Vreau să știu- Am Glog (imaginea 2)- Prin
este un personaj din text și învățat- elevul grupează intermediul
creează cel puțin zece vederi informațiile din text sub forma www.glogster.com , elevii pot
pe care le trimite colegilor. unei scheme răspunzând la concepe diferite imagine,
următoarele întrebări: posteruri prin combinarea
1. Ce știu? interactică a sunetului,
2. Ce vreau să știu? imaginii, graficelor, etc.

O „pătură” de imagini (quilt)- Harta textului- pentru a Prezentări în Prezi sau

elevii desenează diferite scene înțelege desfășurarea acțiunii, PowerPoint
din text care sunt cusute/lipite elevul concepe o hartă în care
împreună luând forma unei surprinde ideile principale,
„pături personajele, evenimentele
importante, etc.
Copacul poveștilor- Rețeta unei cărți bune- „Fluturașul”(inspirat din
principalele idei principale ale plecând de la felul în care este publicitate -imaginea 3)-
textului studiat sunt aranjat structurată o rețetă de Elevii pot sintetiza acțiunea
astfel încât să ia forma unui mâncare, elevul scrie cărții, relațiile dintre personaje
arbore genealogic. Pot fi ingredientele unei cărți reușite etc, prin crearea unor
adăugat idei secundare și „fluturași” cât mai atractivi
detalii semnificative din text. prin intermediul
www.postermywall.com
Publicitatea cărții- elevul Grafic (plot chart- imaginea Trailerul cărții- Elevii trebuie
devine un agent publicitar și 1)- elevul primește de la să își imagineze că textul pe
scrie o scrisoare unei edituri profesor un grafic, sau care îl studiază va fi ecranizat.
pe care încearcă să o convingă concepe propriu grafic pe care Aceștia trebuie să realizeze un
să publice textul studiat îl completează cu informații trailer de două minute al
din text. filmului.
Propunerea unei al sfârțit Jocul- elevul concepe un joc Jocul- dacă în cadrul
pentru un textul citit inspirat din textul studiat pe materialului grafic, elevii
care îl poate juca cu colegii de trebuiau să creeze singuri un
clasă. joc, acum, prin intermediul

Scrierea unei narațiuni dintr-o www.getkahoot.com, aceștia

altă perspectivă. pot inventa un joc de zece

întrebări pentru a-i ajuta pe
ceilalți să înțeleagă cartea. (
imaginea 4)
SMARANDA MLADIN