Caiet de Sarcini Ludus

S.C. HIDROPROIECT S.R.L SIBIU Contract nr.
68/2012
Supraânălţare dig mal stâng râu Mureş
în localitatea Luduş, jud. Mureş
Caiet de sarcini
MEMORIU GENERAL
DATE GENERALE
AMPLASAMENTUL
Lucrările sunt amplasate în albia majoră a râului Mureş, cod cadastral IV-1-96-52-4,
pe malul stâng, în intravilanul localităţii Luduş
DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE
Lucrările hidrotehnice propuse pentru execuţie se încadrează din punct de vedere al
obiectivelor apărate în clasa a II-a de importanţă conform STAS 4273/83 şi sunt
dimensionate la debitul de calcul corespunzător debitului maxim cu probabilitatea de
depăşire 1% conform STAS 4068/2/87 .
Conform HG 766/1997, a Legii nr.10/1995 şi Ordinul 1163/2007, construcţiile
proiectate sunt de categoria normală C.
Au fost prevăzute lucrări de supraânălţare a digului pe malul stâng al râului Mureş, la
o cotă corespunzătoare nivelului cu asigurarea de 1% plus o gardă de 0,5 m.
Se va realiza decaparea stratului vegetal de pe taluzul digului pe taluzul dinspre
exteriorul incintei iar pentru a se realiza înfrăţirea cu vechiul dig , se vor realiza trepte de
înfrăţire cu o înălţime de 50 cm.
Supraânălţarea digului se va realiza cu un material de umplutură transportat din
cariera aflată la o distanţă de 5 km. Compactarea umpluturii se va realiza cu TPO, în straturi
cu grosimea de 30 cm, iar taluzul se va înierba cu un strat vegetal cu grosimea de 20 cm
Digul va avea un coronament de 4,0 m şi taluze cu panta de 1:2 spre paramentul din
interiorul incintei şi 1:3 spre paramentul din exteriorul incintei . Lungimea pe care se va
realiza supraânălţarea digului este L=1950 m. Faţă de situaţia existentă în S.F, pe teren au
intervenit modificări , datorită faptului că digul a fost traversat de o stradă asfaltată şi o
porţiune din acesta a intrat pe o proprietate privată .
Din acestă cauză a fost necesară schimbarea traseului digului pentru a se realiza
închiderea la cotă şi suplimentarea lungimii acestuia cu 200 m . Lungimea totală a digului
este L= 1950 m
Există două subtraversări Dn800 mm , la care elementele de închidere( stavile şi
clapeţi) lipsesc sau sunt deteriorate şi se prevede înlocuirea acestora.
CAPACITĂŢI DE LUCRĂRI
- Supraânălţare dig L=1950,0 m
Supraânălţare dig mal stâng râu Mureş în localitatea Luduş, jud. Mureş
Şef proiect,
ing. Petru Calin
CAIET DE SARCINI NR. 1
LUCRĂRI DE TERASAMENTE
1. TRASAREA LUCRĂRILOR
1.1. - Înainte de începerea lucrărilor de execuţie, constructorul va trece la executarea

pichetajului conform planurilor de trasare anexate, a reperilor şi coordonatelor punctelor
principale ale traseului.
1.2. - Odată cu realizarea pichetajului, în afara lucrării, constructorul va materializa prin
ţăruşi şi şabloane următoarele:
- profilele transversale corespunzătoare lucrărilor propuse;
- limitele lucrărilor de excavaţii;
- punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzurilor
Deasemenea, vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene, electrice, de
telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor, în vederea mutării sau
protejării acestora conform documentaţiilor tehnice.
1.3. – Reperii de trasare se predau pe teren de către delegaţi ai proiectantului, în
prezenţa beneficiarului, pe bază de proces verbal. Constructorul este răspunzător de buna
conservare a tuturor picheţilor şi reperilor, restabilindu-i dacă este necesar.
1.4. – Recepţia lucrărilor de trasare se face de către beneficiar, în prezenţa
constructorului şi proiectantului. Se interzice folosirea lucrărilor de trasare nerecepţionate.
1.5. – Profilele transversale pe axă se materializează pe teren de constructor, în
amplasamentele prevăzute în proiecte, prin borne de beton amplasate în exteriorul amprizei
lucrărilor de executat.
1.6. - După terminarea materializării pe teren a profilelor, constructorul poate face
observaţii asupra neconcordanţei cu proiectul a cotelor terenului natural din profile. Orice
modificări sau contestaţii ulterioare privind cotele terenului natural nu vor fi luate în
consideraţie.
1.7. Constructorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru ca pe perioada
execuţiei şi până la recepţie, bornele să fie ferite de distrugere şi deteriorări. Dacă au fost
distruse bornele vor fi refăcute folosind inventarul bornelor şi tabelul de coordonate.
1.8. - Toleranţele admise la trasare sunt:
- axa longitudinală a râului  1,0 cm, abatere transversală între borne;
- poziţia profilelor transversale  5 cm;
- cotele reperilor de sprijin a trasărilor  2 cm.
2
1.9. - După executarea săpăturilor pentru fundaţie, se vor ridica profile transversale
care să coincidă cu axele profilelor din proiect. Pe aceste profile este necesar să se indice
următoarele linii:
- linia terenului natural;
- linia propusă a excavaţiei (din proiect);
- linia reală a excavaţiei (cu avizul geologului delegat al proiectantului dacă este
cazul).
Aceste profile vor fi trimise spre aprobare beneficiarului şi proiectantului. Pe baza
acestor profile şi a avizului geologului delegat, proiectantul va aviza linia de fundare a
lucrărilor de apărare unde este cazul.
In cazul în care la decopertare condiţiile de fundare sunt diferite de cele indicate în
profilele transversale din proiectul de excavaţii, fixarea definitivă a cotei de fundare pe teren
se va face la faţa locului, prin proces - verbal, în prezenţa proiectantului şi geologului care vor
fi chemaţi de beneficiar.
Aceste profile vor servi şi la decontarea lucrărilor.
2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE FUNDARE
2.1. - Suprafaţa de fundare pentru lucrările de apărare de mal se consideră stratul

existent la cota de excavaţie prevăzută în documentaţie.
2.2 .Lucrări pregătitoare
2.2.1. - Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări
pregătitoare în limita amprizei lucrării:
- defrişări;
- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- îndepărtarea din fundaţie a lentilelor de mâl.
2.2.2. - Constructorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi
arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile. Doborârea arborilor şi a pomilor, precum şi
transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala antreprenorului după
îndeplinirea formelor legale. Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor este obligatorie.
2.2.3. - Depozitele pentru materialele lemnoase obţinute la curăţirea terenului trebuie
alese, în zonele de lucru, în aşa fel încât să nu rişte antrenarea acestora de apă, cu efecte
negative asupra scurgerii râului. În acest caz antreprenorul este direct răspunzător de
pagube.
2.2.4. - Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale se face
pe întreaga suprafaţă a amprizei.
2.2.5. - Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în
depozit definitiv. Pământul vegetal va fi pus într-un depozit provizoriu în vederea reutilizării
sale.
3
2.2.6. – În porţiunile unde apele superficiale se pot scurge spre ampriza lucrării,
acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara
amprizei.
2.2.7. – Toate golurile după scoaterea buturugilor şi rădăcinilor, vor fi umplute cu
pământ bun pentru umplutură şi compactate metodic pentru a obţine gradul de compactare
cerut prin prezentul caiet de sarcini.
2.2.8. – Constructorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca dirigintele să
constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul articol. Această
acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier.
2.3. Mişcarea pământului
2.3.1. – Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din
săpături în profilele cu umplutură ale proiectului.
2.3.2. – Excedentul de pământ rezultat din săpătură va fi transportat în depozite
definitive.
2.3.3. – Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din excavaţia pentru realizarea
secţiunii proiectate provine din gropi de împrumut, conform prevederilor documentaţiei
tehnice.
2.3.4. – Dacă apare în cursul execuţiei lucrărilor, că natura pământurilor provenind din
albie şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini,
relativ la calitate şi condiţiile de execuţie a umpluturilor, constructorul trebuie să informeze
dirigintele şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului
pentru umplutură.
2.3.5. – Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de antreprenor:
“tabloul mişcării pământului”, care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărui
volum izolat de debleu sau din groapa de împrumut considerată în mod individual. El ţine
cont de “tabloul de corespondenţă a pământului” şi de punctele de trecere obligatorii ale
itinerariului de transport.
Acest plan este supus aprobării dirigintelui în termen de 30 zile de la notificarea
ordinului de începere a lucrărilor.
2.4. Excavaţii pentru realizarea lucrărilor propuse
2.4.1. La execuţia excavaţiilor în albie este interzis să se realizeze:
- depozite provizorii în albie;
- epiuri şi breşe pentru dirijarea apei către maluri.
2.4.2. Surplusul de săpătură în zonele cu excavaţii în albie poate fi depozitat după
cum urmează:
- fie în depozite de steril special prevăzute în documentaţia tehnică;
- fie lateral terasamentului umpluturilor, cu aprobarea dirigintelui şi proiectantului şi cu
încadrarea în limita suprafeţei expropriate, fiind nivelat, compactat şi taluzat conform
prescripţiilor. Suprafaţa superioară va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota
muchiei platformei.
În ambele situaţii este necesar să se respecte condiţiile impuse.
4
2.4.3. Antreprenorul va avea grijă ca depozitele să nu compromită stabilitatea
masivelor naturale şi nici să rişte antrenarea lor de apă sau să cauzeze, din diverse motive,
inundaţii, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare.
În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.
2.4.4. Răspunderea şi despăgubirea pentru ocuparea unor terenuri, altele decât cele
prevăzute în documentaţie, pentru depozitele de pământ şi pentru gropile de împrumut,
revine antreprenorului.
2.4.5. - Dupã realizarea decopertării, suprafaţa amprizei va fi recepţionată de
beneficiar, în care sens, în registrul de şantier se va încheia un proces verbal de lucrari
ascunse.
2.4.6. - După încheierea procesului verbal de lucrări ascunse se trece la compactarea
terenului de fundare, cu cilindru vibrator, cilindru picior de oaie sau compactor pe pneuri.
2.4.7. - Volumele excavate vor fi determinate pe bază de profile ante şi post execuţie,
conform situaţiei existente pe teren.
3. MATERIALE - CONDIŢII TEHNICE ŞI CALITATIVE PENTRU TERASAMENTE
3.1 - Exploatarea materialului se va face astfel încât, prin compensarea

terasamentelor să rezulte distanţe minime de transport şi să nu rămână zonă în care să nu
se poată amenaja accesul.
3.2. - Zonele de pământuri foarte afânate, uneori cu caracter mâlos, vor trebui
îndepărtate.
3.3. - În cazul necesităţii amestecării materialelor cu caracteristici diferite, aceasta se
va realiza prin amenajarea unor depozite intermediare ce se vor face numai pe baza unor
acte încheiate între constructor, beneficiar şi proiectant.
3.4. - Controlul calităţii materialelor ce vor fi puse în operă în terasamente se
efectuează de laboratorul de şantier. Materialele din care se execută lucrarea trebuie să
îndeplinească condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor.
3.5. – Umpluturile pentru terasamente
3.5.1. Punerea în operă a materialelor de umplutură se face după recepţionarea
suprafeţei şi cotei de fundaţie şi reprezintă totalitatea operaţiunilor de procurare, transport,
descărcare, împrăştiere, compactare a acestora.
Materialul pentru realizarea umpluturilor va fi constituit din pământurile necoezive din
zona de luncă, alcătuite, din punct de vedere litologic din pietrişuri şi bolovănişuri cu nisipuri.
Valorile principalilor indici geotehnici care caracterizează terenurile cercetate în
zonă se prezintă astfel:
Modulul de
Greutatea Unghiul de Coeziunea
deform. Permeabilitat
Tip litologic volumică frecare c (kPa)
liniară eak (m\zi)
 (kN/m3) internă  (o)
E (kPa)
Pietrişuri şi 20,5-21,0 50.000 35÷37 0 150÷180
bolovănişuri cu
5
nisipuri
Pentru necesarul de piatră brută se poate avea în vedere cariera de la Dornişoara (jud.
Suceava) sau zăcământul Molid (situat în apropiere de Gura Humorului), unde se întâlnesc
gresii silicioase, utilizate ca piatră naturală pentru drumuri şi construcţii, având o densitate
aparentă a=2,31÷2,33 g/cm3 şi un coeficient de înmuiere după 25 de cicluri de îngheţ-
dezgheţ g=33÷37 %.
3.5.2. - Nu se vor utiliza în umpluturi pământurile organice, mâlurile, nămolurile,
pământurile turboase şi vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (care au indicele de
consistenţă sub 0,75), precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% materii organice.
Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ sau cu conţinut de materii organice în
putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).
Materiale utilizate pot fi extrase atât de deasupra, cât şi de sub nivelul apei. Cele
extrase de sub nivelul apei se vor depozita pe mal, pentru pierderea apei în exces până la
umiditatea optimă de compactare.
Utilizarea la umpluturile pentru aducerea la cotă a malurilor, a pământurilor cu
umiditate mai mare decât cea prevăzută în tabel se va face numai cu aprobarea dirigintelui şi
proiectantului.
3.5.3. – Umpluturile necesare aducerii la panta prevăzută a malurilor se vor executa
din materiale rezultate fie din excavaţii de la lucrările colaterale, fie din gropi de împrumut.
3.5.4. – Materialele din care se execută lucrările trebuie să îndeplinească condiţiile de
calitate conform:
- piatra brută – STAS 667/84;
- balast – STAS 662/82.
3.5.5. – Piatra brută trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
- să nu prezinte urme vizibile de degradare fizică, chimică sau mecanică;
- să fie omogenă în ceea ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogică;
- piatra brută extrasă din carieră va corespunde prevederilor STAS-ului 5090/83 şi
6200/75-91, iar din punct de vedere al calităţii va fi negelivă, compactă şi de
dimensiunile şi greutăţile prevăzute în proiect, şi va fi însoţită la fiecare livrare de
certificatele de calitate;
- forma anrocamentelor din piatră brută este neregulată, apropiată de trunchi de
piramidă sau pană.
3.6. Apa de compactare

3.6.1. - Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu
trebuie să conţină materii organice în suspensie.
3.6.2. - Cu acordul dirigintelui apa sălcie va putea fi folosită la compactare, cu excepţia
terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.
3.6.3. - Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu
se va face decât cu aprobarea beneficiarului, în care caz se vor preciza şi modalităţile de
utilizare.
6
3.7. Pãmânt vegetal

3.7.1. - Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmeaza a fi însamânţate se foloseşte
pamânt vegetal ales din pãmânturile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.
3.7.2.- Pentru aceasta, pãmântul vegetal rezultat din decopertarea amprizei şi a
gropilor de împrumut va fi conservat şi utilizat numai pentru acoperirea suprafeţelor ce
urmeazã a fi însãmânţate.
4. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR
4.1. Calitatea pământurilor se stabileşte pe baza principalelor caracteristici prevăzute

în tabelul 2 şi are drept scop cunoaşterea posibilităţilor de punere în operă, respectiv
încadrarea lui în limitele avute la calculul stabilităţii umpluturii.
Tabelul 2
Metode de
Nr. Caracteristici care se Frecvenţa Laboratorul
Limita determinare
crt. verifică minimă care execută
conf. STAS
1 Granulozitatea Anexa 1 1913/5-76 L.B.
Caracteristici de
2 17-17,4 1913/13-83 L.B.
compactare d 1:5000 m3
3 Limita de plasticitate 35 1913/4-76 L.A.
Parametrii rezistenţei 14  23
4 8942/2-73 L.B. , L.A.
la forfecare /C 0,3  0,05
5 Materiale organice 1:10000 m3 5% 7107/7-76 L.C.
L.A. = laborator societate (antrepriză)

L.B. = laborator sucursală (brigadă)
L.C. = laborator central.
4.2. Dacă în urma verificării se constată că pământul are calitatea corespunzătoare se

emite buletin, iar dacă se constată o calitate necorespunzătoare se anunţă constructorul,
beneficiarul şi proiectantul pentru stabilirea de măsuri.
4.3. Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor
de laborator.
5. EXECUŢIA UMPLUTURILOR
5.1. Prescripţii generale

5.1.1. - Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului
indicate în caietul de sarcini să fie verificate şi acceptate. Această acceptare trebuie să fie, în
mod obligatoriu, consemnată în registrul de şantier.
7
5.1.2. - Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
5.1.3. - Execuţia umpluturilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor
minimale, definite prin prezentul caiet de sarcini, vor fi compromise de intemperii.
Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de diriginte sau reprezentantul
proiectantului sau la propunerea beneficiarului.
5.1.4. - Punerea în operă se va face după recepţionarea fundaţiei şi cotei de fundaţie.
5.1.5. - Termenul de “depuneri“ reprezintă totalitatea operaţiunilor de transport,
descărcare, împrăştiere, aerare, compactare.
5.2. Modul de execuţie a umpluturilor

5.2.1. - Umpluturile pentru refacerea malurilor se vor executa din straturi elementare
suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe lungimi
de 100-150 m.
Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturile elementare pot
fi executate pe lăţimi inferioare celei necesare. Ele vor fi atunci executate din benzi alăturate
care împreună acoperă întreaga lăţime a profilului; decalarea în înălţime între două benzi
alăturate nu trebuie să depăşească grosimea unui strat.
5.2.2. - Descărcarea se va face astfel ca să se evite deteriorarea stratului inferior prin
urmele ce le lasă mijloacele de transport. Dacă acestea sunt mai adânci de 10 cm, suprafaţa
va fi rectificată şi recompactată.
De asemenea, descărcarea în grămezi se va organiza pentru a se respecta o
împrăştiere uniformă a materialului.
5.2.3. - Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a
platformei, în grosime de 40-50 cm pentru pământuri necoezive şi de 25-30 cm pentru cele
coezive, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
5.2.4. - Pentru evitarea de zone slabe în corpul umpluturilor care nu se pot compacta
eficient, se vor respecta următoarele:
- în secţiune transversală se admit decalaje între straturi care se compactează în
perioade diferite până la o grosime de strat;
- în profilul în lung, umplutura la capetele tronsonului ce se execută se va realiza cu
pante de 1:8  1:10; zonele rămase neumplute între tronsoane (breşe) se vor închide tot în
straturi succesive, compactarea făcându-se inclusiv pe taluzurile adiacent breşei;
- drumurile de acces de pe bermă spre albie sau spre exterior se vor realiza prin
umpluturi în supraprofil.
Zonele de realizare a umpluturilor pentru refacerea malurilor vor fi delimitate şi
marcate direct pe teren pentru operaţiunile arătate mai sus de depunere, împrăştiere şi
respectiv compactare.
5.2.5. - Profilul transversal al fiecărui strat elementar va trebui să prezinte pante
suficent de mari pentru a asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie. În lipsa altor precizări,
aceste pante vor fi de min. 5%, fără urme sau făgaşuri mai adânci de 10 cm.
5.2.6. - La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare
stabilită prin încercarea Proctor normal cu o variaţie a acesteia de 2 procente – dacă
8
umiditatea optimă este mai mare de 12% şi de 1 procent – dacă umiditatea optimă este sub
12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale
umidităţii la sursă şi va face recomandări în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv
aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu
var pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea
stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.
5.2.7. – Umpluturile se execută prin aşternere în straturi pe fâşii de 3-5 m lăţime
paralele cu cursul râului.
5.3. Compactarea umpluturilor

5.3.1. – Umplutura compactată va fi un amestec rezultat din omogenizarea şi
compactarea materialelor necoezive şi materialelor coezive, după parametrii de compactare
rezultaţi pe pista experimentală (executată pe ampriza umpluturii).
5.3.2. – În scopul amestecării materialelor necoezive cu materialele coezive (din
suprafaţă), s-au prezăzut operaţii de excavare cu descărcare în depozite intermediare locale
şi operaţii de strângere în grămezi pentru omogenizarea acestora şi controlarea umidităţii la
valoarea umidităţii optime de compactare rezultată din încercările pe pista experimentală.
5.3.3. – Compactarea straturilor de 40-50 cm din materiale necoezive se va realiza cu
vibrocompactoare, iar cele de 25-30 cm din materiale coezive – cu compactoare picior de
oaie sau pe pneuri. Numărul de treceri pentru compactare se va stabili, pentru fiecare tip de
material pus în operă, pe piste de încercare de min. 30 m lungime, care se includ în corpul
umpluturilor, iar în cazul în care pentru tipurile de materiale de mai sus se utilizează alte
compactoare decât cece prevăzute, grosimea straturilor şi numărul de treceri se vor stabili,
de asemenea, pe piste de încercare care se vor include în corpul umpluturilor de către
proiectant, beneficiar şi constructor.
Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul de şantier.
5.3.4. – Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactere este minim
95%, iar cel mediu ≥98% din valoarea obţinută prin încercarea Proctor normal efectuată
anterior asupra materialului respectiv.
5.3.5. – Suprafaţa fiecărui strat compactat trebuie să fie plană şi cu o înclinare de 1-
2% spre albia râului , pentru a permite scurgerea apelor din precipitaţii pe parcursul
execuţiei.
5.3.6. – Circulaţia utilajelor va fi dirijată în sensul acoperirii întregii suprafeţe a
stratelor depuse, contribuind astfel la o compactare suplimentară.
5.3.7. - Depunerile de material nu sunt permise pe timp de îngheţ, la temperaturile
aerului sub 0° C.
Depunerile de material se întrerup în cazul în care, datorită umidităţii mari şi a
conţinutului mare de nisip, la compactare apare fenomenul de pernă. În aceste cazuri
operaţia de compactare se execută după ce, prin drenare, umiditatea scade la valori la care
fenomenul de pernă dispare.
5.3.8. - Reluarea lucrului după perioade ploioase necesită următoarele măsuri:
- îndepărtarea apelor care băltesc pe zonele denivelate de pe suprafaţa
umpluturilor;
9
- scarificarea suprafeţei umpluturilor pentru înlesnirea zvântării prin evaporaţie;
- lăsarea umpluturilor un timp determinat pentru reducerea umidităţii în exces, la
nivelul umidităţii optime de compactare.
5.3.9. - Circulaţia cilindrilor compactori va fi dirijată paralel cu axul umpluturii, fiecare
trecere suprapunându-se pe min. 15 cm peste cea procedentă.
Zonele de trecere ale utilajelor vor fi în afara suprafeţelor în curs de compactare.
5.3.10. - La întreruperi mai îndelungate ale lucrului, suprafaţa ultimului strat va avea
asigurată scurgerea apei prin pante trasversale şi va fi compactată cu cilindrul neted. Dacă
acest ultim strat este constituit din prafuri argiloase sau prafuri slab coezive, la reluarea
depunerilor el va fi scarificat.
5.4. Profile şi taluzuri

5.4.1. - Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât, după cilindrare,
profilele din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.
Taluzul nu trebuie să se prezinte nici cu scobituri, nici cu excrescenţe.
5.4.2. - Toleranţele de execuţie, faţă de prevederile proiectului,ale taluzului sunt
următoarele:
- la înclinarea taluzurilor 5%;
- însumarea eventualelor abateri la ambele taluzuri să nu depăşească 5%;
- denivelarea pe suprafaţa taluzurilor 0,1m.
5.5. Finisarea platformei

5.5.1. - Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi completat
respectând cotele în profilul în lung şi în profilul transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute
în proiect.
În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie, abaterile limită faţă de proiect
sunt:
- la lăţimea platformei:
 0,05 m faţă de ax;
 0,10 m la lăţimea întreagă;
- la cotele de nivelment:
 0,05 m cu excepţia cotei în ax la care nu se admit toleranţe negative.
5.5.2. - Platforma va fi nivelată transversal urmărind profilul acoperiş, constituit din doi
versanţi, plani, înclinaţi cu 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica acelaşi profil.
6. CONTROLUL DE ŞANTIER AL MATERIALELOR ŞI A MODULUI DE PUNERE ÎN

OPERĂ
61. Controlul calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta
ritmul de lucru. Controlul constă în:
10
 control vizual;
 control dimensional prin metode topo – geodezice;
 controlul calităţii materialelor în surse şi, respestiv, după punerea în operă
efectuate în laboratoarele de şantier ale sucursalelor (brigăzilor LB) şi societatea
(antreprizei LA) şi laboratoare centrale (LC);
 controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor.
6.2. Controlul vizual se va referi în special la: înlăturarea stratului vegetal din ampriză,
înlăturarea buturugilor, rădăcinilor din terenul de fundare şi din materialul de umplutură,
depistarea zonelor cu terenuri mâloase sau deşeuri şi îndepărtarea acestora, precum şi a
zonelor cu exces de umiditate, schimbarea naturii terenului de fundare şi a materialului din
surse, modul de depunere, împrăştiere şi compactare a materialelor în corpul umpluturilor
etc.
Costatările vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate în
registrul de şantier al dirigintelui în care se vor prevedea şi măsurile locale ce trebuie luate.
6.3. Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru.
6.3.1. La dimensiunile geometrice prevăzute în proiect se admit următoarele toleranţe:
 la cotele platformei : 1% calculat în raport cu distanţa faţă de ax dig, cu excepţia
cotei din axul coronamentului la care nu se admit toleranţe negative;
 la taluzurile acoperite cu pământ vegetal şi înierbate, abateri pentru o lungime de
3m pot fi: 5cm.
6.4. Controlul prin încercările de laborator se va face pe probe conform tehnicilor de
încercare standardizate sau prin metode simplificate, rapide, ce se vor conveni între
laboratoarele centrale de specialitate, proiectant şi constructor.
Tipuri de încercări, frecvenţa acestora şi laboratoarele de încercări sunt după cum
urmează:
6.4.1. Pentru terenul de fundare se va determina:
 curba granulometrică a terenului (LB);
 gradul de compactare (LB) cu ofrecvenţă de 1 probă la 2000 m 2 suprafaţă.
Compactarea Proctor normal pentru aceste terenuri se va determina prin încercări în
laborator LB sau LA.
6.4.2. Pentru materialele la sursă (în strat dacă este deasupra apei şi respectiv, în
depozit dacă sursa este sub nivelul apei) se vor face următoarele determinări la frecvenţele:
 curba granulometrică (LB), 1 determinare la 5.000 m 3;
 încercare Proctor norma (LB), 1 determinare la 5.000 m 3 ori de câte se schimbă
natura materialului;
 conţinutul de materiale organice (LC), 1 derminare la 10.000 m 3 sau ori de câte ori
este necesar procentul maxim admis 3% din greutate;
 conţinutul de substanţe solide (sare, gips), 1 determinare la 50.000 m 3 şi ori de
câte ori se consideră necesar (LC);
  şi C, 1 determinare pe 3 încercări la 5.000 m 3 pe materialele pentru care s-a
stabilit curba granulometrică (LB, LA);
 Ip pentru argile, argile nisipoase, argile prăfoase şi prafuri argiloase, 1 determinare
la 5.000 m3(LA).
Buletinele de analiză vor cuprinde local prelevări şi volumul sursei.
11
6.4.3. Controlul calităţii materialului din umplutură se va face pe material compactat cu
următoarele frecvenţe:
 granulometria şi gradul de compactare, 1 determinare la 500m 33 (LB);
  şi C, 1 determinare pe 3 încercări la 5000 m 3 şi ori de câte ori se schimbă natura
granulometrică a materialului (LB, LA);
 Ip, 1 determinare la 5000 m3 (LA).
Probele de control se vor recolta conform STAS, proba fiind prelevată din jumătatea
inferioară a stratului. Fiecare probă va avea preconizat locul de prelevare prin poziţia hm a
supraînălţării, distanţa faţă de ax şi cotă.
6.4.4. Controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor se efectuează
prin măsurarea tasărilor pe borne topometrice montate după terminarea umpluturilor la
distanţe de 100 m în lung, precum şi în zonele dificile din punct de vedere geolitologic sau
constructiv (zone cu mâluri, breşe, etc.).
Măsurarea tasărilor se va face pe acest sistem de borne până la realizarea protecţiei
taluzului, când sistemul de borne se va amplasa pe pereul de protecţie.
6.5. Controlul calităţii lucrărilor în cadrul unităţii de execuţie se va realiza prin:
 şefii de punct de lucru care vor verifica şi semna buletinele de încercări efectuate
pentru zona pe care au executat lucrările şi vor lua la cunoştinţă de calitatea
lucrărilor anterior terminate;
 şeful de sucursală (brigadă), CTC, constructorul şi dirigintele de şantier verifică
zilnic sub semnătură rezultatele încercărilor efectuate şi trecute în registrul de
şantier;
 directorul societăţii (antreprizei) vizează registrul cu rezultatele încercărilor din 2 în
2 săptămâni.
6.6. Controlul calităţii lucrărilor de către organele Inspecţiei de stat în construcţii,
lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului (I.S.C.L.P.U.A.T.) se face la faze
determinante care pentru lucrările de terasamente sunt următoarele:
 realizarea patului de fundare;
 execuţia umpluturilor care se autorizează trimestrial pentru continuarea lucrărilor.
Autorizaţia trimestrială a continuării lucrărilor se face pe controale inopinate, precum şi
pe baza prelucrării statistice a datelor din perioada anterioară.
6.7. Constatările făcute de organele de control I.C.L.P.U.A.T., proiectant, beneficiar,
C.T.C., constructor, precum şi dispoziţiile de şantier ale proiectantului privind adaptarea la
condiţiile locale neprevăzute vor trebui să-şi aibă soluţionarea printr-un act semnat de
constructor şi beneficiar prin care să se arate cum s-au soluţionat problemele respective şi să
fie înscrise în caietul de şantier al dirigintelui.
Întreţinerea în perioada de garanţie
În timpul termenului de garanţie antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe
cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor şi să
corijeze tasările rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor.
În afară de aceasta, antreprenorul va trebui să execute, în aceeaşi perioadă şi la
cererea scrisă a dirigintelui, toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a
degradărilor de care antrepriza nu va fi responsabilă.
12
Consemnarea constatărilor controlului se va face prin “Procesul verbal de lucrări
ascunse” şi în procesul verbal de recepţie calitativă, unde se va anexa şi un profil transversal
ridicat în timpul execuţiei în care se arată taluzul finisat al săpăturii, grosimea umpluturii,
respectiv cotele de fundare ale acestuia.
7. VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA UMPLUTURILOR
7.1. - Documentele de verificare a calităţii şi recepţia lucrărilor se vor întocmi ţinând

seama de Legea nr.10/1995 – “Legea privind calitatea în construcţii”şi de standardele şi
normativele în vigoare.
7.2. - Verificarea calităţii lucrărilor executate

7.2.1. - Verificarea calităţii lucrărilor executate se va face de către constructor pe
întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor, prin compartimentul tehnic de calitate şi de
beneficiar prin dirigintele de şantier.
7.2.2. - În cazul când nu este dotat cu personal tehnic de specialitate sau cu aparatura
tehnică necesară efectuării controlului calităţii lucrărilor, constructorul este obligat să apeleze
la unităţile de specialitate.
7.2.3. - Materialele introduse în lucrare vor corespunde calitativ condiţiilor şi
standardelor enumerate la cap.6.
7.2.4. - Beneficiarul este obligat să solicite constructorului certificatele de calitate
pentru toate materialele introduse în lucrare şi să nu admită folosirea celor ce nu îndeplinesc
condiţiile prescrise.
7.2.5. - Beneficiarul este obligat să ceară constructorului ca toate documentele care
atestă calitatea lucrărilor să fie întocmite pe întreg parcursul executării lor.
7.2.6. - Beneficiarul este obligat să aducă la cunoştinţa proiectantului, în timp util toate
abaterile de la calitatea lucrărilor şi dacă este cazul să întrerupă execuţia până la stabilirea
soluţiei de remediere.
7.2.7. - Proiectantul este obligat să urmăreasă execuţia lucrărilor proiectate, să
dispună sistarea lucrărilor dacă constată nerespectarea proiectelor de execuţie şi împreună
cu beneficiarul şi constructorul să stabilească soluţia pentru continuarea lucrărilor.
7.2.8. - Materialele puse în operă trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate
corespunzătoare valorilor indicilor geotehnici stabiliţi pe baza studiilor geotehnice, a
rezultatelor de laborator.
Valorile de control orientative impuse materialului după compactare vor fi următoarele:
 greutatea volumetrică în strat uscat prescrisă pentru umpluturile din cadrul fâşiei
este de 21,0 KN/m3;
 umiditatea optimă de compactare Wopt = 5 -8 %,
Frecvenţa valorilor minime pentru d va fi de maximum 5% din totalul probelor.
Gradul de compactare trebuie să fie minim 95%, iar gradul de compactare mediu va fi
98%.
13
7.2.9. - Pentru realizarea gradului de compactare impus, umiditatea de punere în
operă a materialelor va fi de  3% faţă de umiditatea optimă de compactare obţinută în
laborator (sau pe piste experimentale din teren).
7.2.10. - Realizarea parametrilor geotehnici impuşi prin caietul de sarcini trebuie
urmărită de constructor, atingerea acestor parametri reprezentând garanţia siguranţei lucrării
în exploatare.
7.2.11. - Calitatea umpluturilor realizate se verifică prin:
 greutatea volumică în stare uscată, după compactare, pe probe prelevate din
zonele unde se execută umpluturile;
 granulometria materialelor;
 umiditatea acestora;
 gradul de compactare.
Determinările de mai sus se fac pe aceiaşi probă, conform standardelor în vigoare.
7.2.12. - Nu se pune în operă un nou strat până ce nu sunt îndeplinite condiţiile de
calitate pentru stratul precedent.
7.2.13. - În situaţia în care nu se respectă prevederile caietului de sarcini privind
punerea în operă a materialului (grosimea stratului, tipul utilajului şi numărul de treceri, gradul
de compactare, umiditatea optimă) se vor opri lucrările până la reglementarea situaţiei.
7.3. - Recepţia pe parcursul execuţiei lucrărilor se efectuează de către beneficiar şi
proiectant, iar la fazele determinante participă şi organele inspecţiei de stat în construcţii.
Documentul ce se încheie pentru atestarea calităţii lucrărilor şi recepţiei lor pe parcursul
execuţiei şi pe faze determinante este “Procesul verbal de recepţie”.
Întocmit,
ing. Andrei Vulpe
14
CAIET DE SARCINI NR. 2

CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUŢIA UMPLUTURILOR DIGURILOR
CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢI
1.1. Prezentul caiet de sarcini pentru umpluturi în corpul digului conţine condiţiile
tehnice pentru execuţia lucrărilor de supraânălţare a digurilor se referă la următoarele:
 trasarea lucrărilor;
 pregătirea suprafeţei de fundare;
 sursele şi calitatea materialelor în carieră;
 condiţiile de punere în operă a materialelor;
 calitatea umpluturilor;
 materiale – condiţii tehnice şi calitative;
 tehnologii de execuţie – verificări;
 verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor;
 protecţia muncii;
 controlul execuţiei şi recepţia lucrărilor.
1.2. Caietul de sarcini s-a întocmit în conformitate cu:

 Ordinul 1.013/873 din 27 iunie 2001 al M.F. şi M.L.P.T.L. privind aprobarea structurii,
conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi
prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii;
 Ordinul nr. 1.014 – 874/06.2001 al M.F. şi M.L.P.T.L, Documentaţiei standard pentru
elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări;
 H.G. 272/1994 – Regulament privind controlul de stat al calităţii în construcţii;
 H.G. 273/1994 – Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora;
 Norme de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei;
 Legea nr. 10/18.01.1995 – privind calitatea în construcţii;
 Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor;
 Ordonanţa de urgenţă nr. 231/11.2000, pentru modificarea şi completarea Legii nr.
50;
 Legea nr. 125/1996 privind modificarea şi completarea legii nr. 50/1991;
 Legea nr. 90/23.07.1996 – Legea protecţiei muncii;
15
 Legea nr. 107/1996 – Legea apelor;
 P 130/1997 – Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor;
 Ordinul nr. 261/1994 – privind sistemul de evidenţă în activitatea de control tehnic al
calităţii construcţiilor;
 H.G. 766/1997 – Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii;
 Legea nr. 137/1995 – Legea protecţiei mediului.
1.3. Prevederile caietului de sarcini sunt obligatorii pentru constructor, beneficiar şi
proiectant. El nu scuteşte constructorul şi proiectantul de respectarea STAS-urilor şi NTS-
urilor, precum şi a altor normative în vigoare.
1.4. Funcţie de apariţia unor noi condiţii de execuţie, cu alte caracteristici ale
materialelor, proiectantul (de comun acord cu geologul, beneficiarul şi constructorul) ar putea
face completări la prezenta redactare.
1.5. Prescripţiile acestui caiet de sarcini se referă la terasamentele realizate prin
compactarea în strate, în condiţii normale de fundare şi se aplică tuturor materialelor ce
alcătuiesc corpul digului.
1.6. Condiţiile tehnice din prezentul caiet de sarcini au la bază rezultatele studiului
geologic în cadrul proiectării.
1.7. Beneficiarul şi constructorul răspund de respectarea indicaţiilor tehnice cuprinse
în caietul de sarcini şi pot face observaţii scrise la prezenta redactare a condiţiilor tehnice în
termenul legal privind avizarea documentaţiilor tehnice.
1.8. Funcţie de apariţia unor noi condiţii de depuneri, cu alte caracteristici ale
materialelor locale, proiectantul general (de comun acord cu geologul, beneficiarul şi
constructorul) poate face completări la prezentul caiet de sarcini.
1.9. Prezentele condiţii tehnice intră în vigoare după predare, iar constructorul este
obligat să le respecte şi aplice întocmai.
1.10. Lucrările prevăzute în prezentul caiet de sarcini se vor executa conform
prevederilor proiectelor, standardelor şi normativelor în vigoare.
1.11. Pentru execuţia în cele mai bune condiţii tehnice a lucrărilor se stabilesc
următoarele sarcini pentru factorii responsabili:
1.11.1. Beneficiarul – A.B.A, Mureş, are următoarele atribuţii:

 să supravegheze prin diriginţii de şantier realizarea corectă pe faze determinante a
lucrărilor şi să semnaleze proiectantului abaterile constatate;
 să recepţioneze lucrările;
 va anunţa telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a unor
neconcordanţe a proiectelor cu terenul, a lipsei unor detalii ce ar împedica desfăşurarea
lucrărilor;
 va verifica permanent îndeplinirea condiţiilor prevăzute în proiect şi în caietul de
sarcini, inclusiv întocmirea de către constructor a rapoartelor privind rezultatele obţinute pe
probe recoltate;
 va solicita asistenţa tehnică de specialitate proiectantului şi altor unităţi (studii,
cercetare) pentru execuţia şi verificarea lucrărilor;
16
 va deconta lucrările real executate numai dacă acestea respectă prescripţiile
proiectului de execuţie, caietului de sarcini şi dispoziţiilor de şantier;
 să supravegheze execuţia lucrărilor în strictă conformitate cu documentaţiile
existente;
 va admite la decontare lucrările executate doar dacă acestea corespund cantitativ şi
calitativ;
 să oprească execuţia lucrărilor, în prezenţa constructorului, dacă acestea nu se
execută conform proiectului şi caietului de sarcini.
1.11.2. Constructorul are următoarele atribuţii:

 să execute lucrările în conformitate cu proiectele şi caietul de sarcini;
 să nu modifice soluţiile date în proiect şi în caietul de sarcini, decât cu acordul scris
al proiectantului şi beneficiarului, înainte de a începe execuţia unor lucrări cu tehnologie
modificată;
 va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii lucrărilor şi a
muncitorilor, aprovizionându-se din timp cu utilaje şi materiale necesare;
 va anunţa telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a unor
neconcordanţe a proiectelor cu terenul, a lipsei unor detalii ce ar împedica desfăşurarea
lucrărilor;
 va efectua verificări suplimentare cerute de proiectant şi beneficiar.
Costul încercărilor suplimentare solicitate se suportă după cum urmează:
- de către constructor, dacă se datorează unor vicii de execuţie;
- din devize suplimentare dacă rezultatele sunt corespunzătoare, sau dacă
rezultatele necorespunzătoare nu sunt determinate de vicii de execuţie;
 lucrările de remediere a defecţiunilor de execuţie se suportă:
- de către constructor, dacă defecţiunile se datorează unor vicii de execuţie;
- din devize suplimentare dacă defecţiunile nu sunt determinate de vicii de execuţie;
 să oprească lucrările, la solicitarea scrisă a proiectantului şi beneficiarului, şi să
execute remedierile solicitate, după executarea remedierilor va putea relua lucrările cu
acordul scris al beneficiarului sau proiectantului;
 va solicita asistenţa tehnică specială proiectantului sau altor unităţi de specialitate
pentru asigurarea verificării calităţii lucrărilor;
 va asigura întocmirea, ţinerea la curent şi înaintarea la beneficiar şi proiectant a
tuturor fişelor, buletinelor cu rezultatele analizelor de laborator solicitate prin caietul de sarcini
şi prin fazele determinante pe perioada execuţiei şi va viza pe propria răspundere
autenticitatea datelor înscrise, iar fişele întocmite de constructor vor fi vizate de către
beneficiar în condiţiile arătate mai sus;
 va analiza rezultatele prelucrării datelor obţinute pe parcursul execuţiei şi va lua
toate măsurile de îmbunătăţire, stabilită de comun acord cu proiectantul şi beneficiarul;
 să obţină avizul scris al proiectantului şi beneficiarului să ţină la zi, în scris, toată
documentaţia privind calitatea lucrărilor;
 să organizeze serviciul C.T.C. intern pentru verificarea permanentă a calităţii
lucrărilor executate;
 va organiza şi dota cu echipament laboratorul de şantier în scopul efectuării
probelor de teren solicitate de caietul de sarcini.
 va solicita ISC teritorial pentru atestarea laboratorului de şantier şi a personalului
aferent.
17
1.11.3. Proiectantul are următoarele atribuţii:

 să urmărească periodic execuţia lucrărilor în conformitate cu documentaţiile;
 se va prezenta pe şantier în termen de cel mult 5 zile de la solicitarea telefonică a
beneficiarului, în cazul apariţei unor lucrări neprevăzute şi a unor neconcordanţe ale
proiectului cu terenul, a lipsei unor detalii împiedicând desfăşurarea lucrărilor;
 se va deplasa obligatoriu o dată pe lună la şantier în scopul verificării prin sondaj a
calităţii lucrărilor şi a respectării caietului de sarcini, cu obligaţia înscrierii în caietul de
dispoziţii de şantier a constatărilor;
 să verifice elementele principale de trasare ale axelor lucrărilor;
 să oprească, în scris, execuţia lucrărilor care nu corespund documentaţiilor şi va
informa în cel mult 24 de ore după constatare beneficiarul, organele superioare ale
beneficiarului şi constructorului, după cum urmează:
a) nerespectarea proiectului şi a caietului de sarcini;
b) neexecutarea de către constructor a verificărilor solicitate de proiectant;
c) constatarea utilizării de către constructor a unor materiale necorespunzătoare
cerinţelor caietului de sarcini;
d) costatarea obţinerii unor rezultate necorespunzătoare pe probele recoltate din
corpul digului;
e) nerespectarea tehnologiei execuţiei conform proiectului şi caietului de sarcini.
 va opri condiţionat lucrările până la reluarea măsurilor corespunzătoare de către
constructor, în cazul constatării altor abateri de la proiect sau de la caietul de sarcini care nu
impun oprirea lucrărilor, prin dispoziţie de şantier;
 va aduce la cunoştinţă beneficiarului şi constructorului rezultatele prelucrării datelor
privind calitatea lucrărilor şi va stabili împreună cu aceştia măsurile şi eventualele determinări
suplimentare necesare: prelucrarea şi interpretarea datelor se va face de proiectantul de
specialitate geologică – tehnică pe bază de contract cu beneficiarul;
 să analizeze operativ orice propunere a beneficiarului şi constructorului cu privire la
îmbunătăţirea soluţiilor propuse şi a caietului de sarcini pe care le va ţine la curent cu
normativele şi instrucţiunile noi apărute;
 va aduce la cunoştiinţă beneficiarului şi constructorului orice schimbare de soluţie
apărută ca urmare a adaptării proiectului la eventualele date rezultate pe parcursul execuţiei.
1.11.4. Geologul de şantier are următoarele atribuţii:

 avizarea terenului de fundare în condiţiile respectării proiectelor, standardelor şi
normativelor în vigoare;
 verificarea şi avizarea rezultatelor analizelor obţinute pe probele recoltate de către
laboratorul de şantier;
 avizarea fişelor de depunere a umpluturilor puse în operă în conformitate cu
tehnologia de execuţie precizată în proiecte, caietul de sarcini şi standardele în vigoare;
 va întocmi semestrial un referat privind calitatea lucrărilor executate, care va sta la
baza atestării acestora;
 va anunţa proiectantul, beneficiarul şi constructorul în cazul constatării unor abateri
de la proiectele şi caietul de sarcini;
 va comunica telefonic proiectantului situaţiile deosebite sau noi apărute în teren,
care nu au fost prevăzute în proiect şi caietul de sarcini şi care va solicita prezenţa acestuia
pe şantier;
18
 va informa proiectantul, cel puţin o dată pe lună despre condiţiile de execuţie a
lucrărilor;
 va preda proiectantului datele prelucrate privind execuţia lucrărilor;
 va păstra până la recepţia finală a lucrării toate fişele primare primite de la
constructor şi care au stat la baza prelucrărilor statistice.
1.12. Se precizează că următoarele acte, întocmite de constructor şi avizate de
proiectant şi beneficiar, vor trebui incluse în cartea tehnică a construcţiei şi vor fi prezentate
obligatoriu comisiilor de recepţie a lucrării:
 profilele transversale de trasare şi urmărire a execuţiei, completate cu stadiile
lunare de execuţie a umpluturilor;
 procese - verbale de recepţie a terenului de fundare;
 procese - verbale de recepţie a stratelor de umplutură;
 centralizator cu rezultatele măsurătorilor şi determinărilor asupra materialelor de
construcţie şi asupra execuţiei lucrării.
CAPITOLUL 2. TRASAREA LUCRĂRILOR
2.1. Toate lucrările de trasare se vor executa de constructor, pe baza reperilor de

trasare, conform planului de trasaj şi a “Caietului de trasare”.
2.2. Constructorul va materializa pe teren prin borne de beton, pe baza elementelor de
trasare predate prin “Caietului de trasare” elementele de trasare:
- axul digului în vârfurile de unghi ale traseului;
- perimetrul carierei s-au gropi de împrumut pentru materialul ce trebuie depuse în
corpul digului.
2.3. Zonele de lucru ce urmează să intre în execuţie vor fi marcate prin ţăruşi vizibili
dispuşi în profile din 50 în 50 m.
2.4. Marcarea zonelor de lucru se va face astfel încât să fie vizibilă şi să poată fi
refăcută rapid în caz de deteriorare.
2.6. Reperii de trasare se predau pe teren de către delegaţi ai proiectantului, în
prezenţa beneficiarului, pe bază de proces – verbal.
2.7. Recepţia lucrărilor de trasare se face de către beneficiar, în prezenţa
constructorului şi a proiectantului. Se interzice folosirea lucrărilor de trasare nerecepţionate.
2.8. Constructorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru ca pe perioada

execuţiei şi până la recepţie, bornele să fie ferite de distrugere şi deteriorări. Dacă au fost
distruse bornele vor fi refăcute folosind inventarul bornelor şi tabelul de coordonate.
2.10. După terminarea materializării pe teren a profilelor transversale, constructorul
poate face observaţii asupra neconcordanţei cu proiectul a cotelor terenului natural din
profile. Orice modificări sau contestaţii ulterioare privind cotele terenului natural nu vor fi luate
în consideraţie.
2.11. Toleranţele admise la trasare sunt:
 axa longitudinală a digului  1,0 cm, abatere transversală între borne;
 poziţia profilelor transversale  5 cm;
19
 cotele reperilor de sprijin a trasărilor  2 cm.
2.12. Pentru ca lucrările să se execute în bune condiţii, este necesară etapizarea
acestora după cum urmează:
 decopertarea amprizei digului;
 depunerea materialului de umplutură;
 împrăştierea;
 compactarea.
2.13. Numărul de zone de lucru va fi astfel ales şi materializat, încât să asigure
desfăşurarea separată în zone învecinate şi succesive a activităţilor arătate mai sus.
2.16. Pentru a se asigura o bună compactare fâşiile de lucru se vor decala la fiecare al
doilea strat cu o jumătate din lăţimea stratului de compactare.
CAPITOLUL 3. PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE FUNDARE
3.1. Suprafaţa de fundaţie pentru dig se consideră stratul existent la cota de excavaţie
prevăzută în documentaţie.
3.2. În ampriza digului, suprafaţa de fundaţie pe care începe execuţia terasamentelor
va fi pregătită conform tehnologiei stabilită în proiect, şi anume:
 defrişarea arborilor, arbuştilor şi tufişurilor, cu îndepărtarea rădăcinilor;
 curăţirea terenului de frunze şi crengi;
 excavarea deponiilor şi a pământului vegetal cu buldozerul;
 evacuarea pământului vegetal în depozit special amenajat şi a restului de material
excavat în alt depozit;
 în zonele unde se realizează supraânălţarea digului se vor realiza treptele de
înfrăţire cu înălţimea de 0,5 m
3.3. La traversarea pâraielor sau zonelor mlăştinoase se vor lua măsuri speciale
pentru pregătirea amprizei şi anume:
 se vor înlătura resturile vegetale sau organice şi materialele necorespunzătoare
până la stratul de pământ ce va fi stabilit de proiectantul de specialitate, pentru evitarea
fundării pe strate de consistenţă redusă şi compresibitate foarte mare;
 se vor executa lucrări de scarificare a treptelor de înfrăţire prevăzute .
 se vor îndepărta din fundaţia digului posibile lentile de pământuri mâloase.
3.4. Înainte de începerea umpluturilor, laboratorul de şantier va preleva probe din
terenul de fundaţie pentru determinarea granulometriei şi naturii terenului de fundaţie (minim
3 probe prelevate pe fiecare profil transversal de execuţie). În cazul în care geologul solicită
prelevarea de probe suplimentare, recepţia terenului de fundare este valabilă numai după
interpretarea rezultatelor acestor probe.
3.5. În cazul unei umidităţi excesive se lasă fundaţia timp de 3-15 zile pentru scăderea
umidităţii în limita valorilor prevăzute.
3.6. În cazul când umiditatea este sub limita minimă recomandată, se va stropi
materialul până la atingerea limitei de umiditate recomandată.
3.7. La recepţia fundaţiei se vor preciza, pe tronsoane, natura materialului din fundaţie
şi rezultatele probelor efectuate.
20
3.8. Stratul vegetal decapat va fi depozitat separat în vederea utilizării lui la
îmbrăcarea cu teren vegetal a taluzelor digului.
3.9. Fundarea digului se va face în conformitate cu rezultatele studiilor geotehnice şi în
conformitate cu prevederile proiectelor.
3.10. Este interzis să existe izvoare de apă sau infiltraţii în momentul începerii
depunerilor pe suprafaţa de fundaţie. Dacă acestea apar, se vor rezolva după caz, prin
captarea sau colectarea apei şi dirijarea ei în afara suprafeţei de depunere.
3.15. Suprafaţa de fundaţie va fi recepţionată pe bază de proces - verbal de lucrări
ascunse semnat de beneficiar, constructor şi geologul de şantier.
CAPITOLUL 4. MATERIALE PENTRU UMPLUTURI
4.1. La execuţia umpluturilor din corpul digului se va folosi material transportat din
carieră de la distanţa de 5 km , în conformitate cu dispoziţiile de mai jos
4.2. Materialul pentru umplutură se va extrage după îndepărtarea completă a stratului
vegetal precum şi a resturilor vegetale şi organice.
4.3. Constructorul este obligat să cerceteze dacă materialele din carieră corespund
condiţiilor impuse prin caietul de sarcini şi studiilor geotehnice elaborate.
4.4. Pământurile ce se vor exploata vor fi constituite din argile prăfoase, prafuri
argiloase, argile nisipoase, argile prăfoase nisipoase. Acestea se vor combina în depozite
intermediare.
4.5. Zonele de pământuri cu caracter mâlos vor trebui îndepărtate.
4.8. În cazul necesităţii amestecării materialelor cu caracteristici diferite, aceasta se va
realiza prin amenajarea unor depozite intermediare ce se vor face numai pe baza unor acte
încheiate între constructor, beneficiar şi proiectant.
4.9. Materialul rezultat din decopertarea amprizei carierelor va fi transportat fie în
privaluri sau braţele părăsite ale râului, fie în depozite definitive organizate pe suprafeţele
carierelor unde s-a terminat exploatarea materialului.
4.10. Materialul care nu poate fi utilizat în corpul digului va fi depozitat în condiţii
similare celor expuse la punctul 4.9.
4.11. Materialul folosit în terasamente trebuie să satisfacă următoarele condiţii
generale:
 curba granulometrică să se înscrie în limitele date de anexa nr. 1;
 conţinutul de materii organice să fie mai mic de 3% conform STAS 8389/82.
 pămâtul utilizat să nu prezinte umflări şi contracţii mari.
Materialele rezultate vor fi tratate conform prescripţiilor de punere în corpul digului şi
de compactare prevăzute în prezentul caiet de sarcini.
4.12. Controlul calităţii materialelor ce vor fi puse în operă se efectuează de către
laboratorul de şantier.
21
Numărul probelor va fi determinat de gradul de neomogenitate a materialului, dar nu
va fi mai mic de 3 probe la 2 000 m 3, material excavat. Rezultatul obţinut va fi media
rezultatelor celor 3 determinări.
4.13. Pe materialul excavat se vor efectua şi determinări suplimentare de control, la
solicitarea geologului de şantier sau a proiectantului, ori de câte ori se schimbă natura
litologică a carierei.
4.14. Determinările de laborator care se efectuează pe material prelevat din excavaţii
va fi efectuate prin sondaj de către constructor, prin care se vor determina:
 granulometria;
 conţinut de materii organice;
 umiditate ;
 greutate volumică;
 indice de plasticitate.
CAPITOLUL 5. CONDIŢII DE PUNERE ÎN OPERĂ A MATERIALELOR
5.1. Punerea în operă se va face după recepţionarea fundaţiei.

5.2. Toleranţa de realizare a profilelor transversale de execuţie este de  5 cm, cu
excepţia cotei coronamentului, care va fi cea prevăzută în proiectul de execuţie.
5.3. Termenul de “depuneri“ reprezintă totalitatea operaţiunilor de transport,
descărcare, împrăştiere, aerare, compactare şi scarificare.
5.4. Descărcarea se va face astfel ca să se evite segregarea materialului, cât şi
deteriorarea stratului inferior prin urmele ce le lasă mijloacele de transport. Dacă acestea
sunt mai adânci de 10 cm, suprafaţa va fi rectificată cu lama buldozerului şi recompactată
prin două treceri.
De asemenea, descărcarea în grămezi se va organiza pentru a se respecta o
împrăştiere raţională cu buldozerul.
5.5. Umpluturile din corpul digului se vor executa în strate aşezate pe toată lăţimea
zonei în fâşii paralele cu axul longitudinal şi a căror succesiune va fi de la axul digului spre
exterior.
5.6. Materialele se vor aşterne în strate cu grosimi estimate de 0,25 m pentru
materiale fine coezive funcţie de rezultatele obţinute la execuţia pistei experimentale.
5.7. Operaţiunile de descărcare, împrăştiere şi compactare se vor executa pe
tronsoane distincte, iar trecerea dintre diversele tronsoane se va face lent, pentru a realiza
continuitatea digului prin trepte de înfrăţire.
5.8. Circulaţia autovehiculelor ce aduc materialul pentru umpluturi trebuie să se facă
pe toată suprafaţa digului, pentru a contribui la uniformitatea precompactării materialului şi
pentru a nu favoriza apariţia făgaşelor.
5.9. Decalajele între strate (în aceeaşi secţiune transversală) nu vor fi mai mari decât
grosimea unui strat.
22
5.10. Stratele se vor aşeza înclinat, cu o pantă de 1 - 2 % către exteriorul digului
pentru a asigura scurgerea apelor pluviale.
5.13. Compactarea pământurilor coezive se va face cu compactor tip Liss de 10÷12
tone şi, pentru care se apreciază un număr de 8 – 10 treceri peste acelaşi strat.
5.14. Prin “treceri“ se înţelege un dus al compactorului. Compactarea se va executa
paralel cu axa longitudinală a digului, urmărind ca la o trecere să se acopere marginea
trecerii precedente cu 10 – 20 cm. Compactorul va urmări acelaşi traseu până la realizarea
numărului de treceri prescrise. Zonele de întoarcere a compactorului se consideră în afara
parcelei în curs de compactare şi se vor trata corespunzător (scarificare, discuire, etc.).
5.15. Profilul digului va fi executat în supraprofil de cca. 2%.
5.16. Compactarea materialului se va realiza cu compactor tip Liss la materialul
coeziv;
5.18. Pentru realizarea unei bune înfrăţiri a stratelor depuse, înainte de aşternerea
stratului superior, stratul inferior se va scarifica pe grosimea de 5 – 10 cm, prin trecerea
scarificatorului în sensul axului longitudinal al terasamentelor. Se va folosi orice tip de
scarificator care permite realizarea unor urme ale cuţitelor de cel mult 10 cm adâncime la
distanţe de 10 – 15 cm între urme.
5.19. Dacă, după compactare, se constată la suprafaţa stratului formarea unei cruste
rigide, impermeabile ca urmare a precipitaţiilor de scurtă durată, suprafaţa stratelor se va
scarifica pe o adâncime de 5 – 10 cm înainte de aşternernerea următorului strat.
5.20. În fâşia marginală (1,00 – 1,50 m), dacă pe ambele taluze nu se poate realiza
gradul de compactare prescris cu utilajele de compactare curente, ca soluţie se prevede
compactarea obligatorie a suprafeţelor taluzelor amonte şi aval cu tăvălugul, înaintea
începerii operaţiilor de depunerea a pământului vegetal.
5.21. Măsurarea umidităţii materialelor se va face înaintea punerii în operă, pentru a
se determina surplusul sau deficitul de apă tehnologică necesară pentru a atinge umidităţile
prescrise, a căror importanţă este hotărâtoare.
5.22. Majorarea umidităţii materialului se va face prin stropirea stratului afânat, după
care se discuieşte materialul pentru a se evita apariţia lentilelor de apă.
5.23. Reducerea umidităţii materialului de umplutură la punerea în operă, când acesta
prezintă un exces faţă de umiditatea prescrisă, se va face după caz:
 prin împrăştierea în strat şi menţinerea în stare afânată până la obţinerea umidităţii
prescrise, în cazul unui exces redus;
 prin aerare mecanică, cu ajutorul discuitoarelor, pentru un exces relativ mai mare;
 în cazul umidităţii excesive datorate ploii, ninsorii şi dezgheţului, materialului vechi
din stratul compactat sau necompactat, protejat sau neprotejat - se îndepărtează pe
adâncimea afectată. În cazul în care se protejează suprafaţa cu o crustă, atunci se va
sfărâma această crustă cu ajutorul scarificatorului.
5.24. Lucrările de umpluturi se vor întrerupe în următoarele cazuri:
 ploaie excesivă sau de durată. Reluarea lucrului se va face numai după
determinarea umidităţii în stratul respectiv. Dacă aceasta este foarte mare, se îndepartează
stratul;
 când nu se realizează gradul de compactare prescris;
23
 pe timpul iernii în cazul în care temperaturile scad sub 1 0 ÷ -50 C. Sub această
temperatură se admite executarea umpluturilor în corpul digului atâta timp cât temperatura
nu determină îngheţarea stratului de pământ pe o grosime mai mare de 5 cm. Reluarea
depunerilor şi compactării după trecerea perioadei friguroase se poate face numai dacă atât
temperatura materialului ce se depune cât şi temperatura la baza stratului compactat anterior
este de minim + 20 C;
 la neefectuarea sistematică a controlului de şantier conform indicaţiilor din cap. 7;
 pentru alte cauze la cererea beneficiarului, proiectantului, etc.
5.25. Se vor lua probe suplimentare din fiecare strat supus îngheţului, pentru
determinarea gradului de compactare: minim 3 probe pentru un tronson de dig de 100 m
lungime, pentru fiecare strat.
5.26. Pentru întreruperi ale depunerii umpluturilor pe perioade mai mari, ultimul strat
se va compacta cu compactorul pe pneuri, fără a se scarifica, astfel încât suprafaţa stratului
să rămână netedă, asigurând în felul acesta scurgerea rapidă a apelor de precipitaţii.
Depunerile surprinse de îngheţ se protejează, de asemenea, prin trecerea imediată cu
compactorul Liss pentru a se crea o crustă de protecţie.
5.27. Reluarea lucrului după perioade ploioase necesită următoarele măsuri:
 îndepărtarea apelor care băltesc pe zonele denivelate de pe suprafaţa umpluturilor;
 scarificarea suprafeţei umpluturilor pentru înlesnirea zvântării prin evaporaţie;
 lăsarea umpluturilor un timp determinat pentru reducerea umidităţii în exces, la
nivelul umidităţii optime de compactare.
5.28. La execuţia umpluturilor pe timp de iarnă se vor lua următoarele măsuri:
 nu se va introduce în corpul digului pământ îngheţat, gheaţă sau zăpadă;
 nu se va depune pământ pe stratul anterior îngheţat;
 nu se va excava pământ din surse, înainte de îndepărtarea stratului îngheţat de la
suprafaţă.
 temperaturile negative să nu coboare sub –5 0 C.
 temperaturile negative să nu fie de durată, ziua să fie pozitive, iar noapte să
oscileze între 00 C şi – 50 C.
5.29. La reluarea lucrului după întreruperile din perioadele cu temperaturi negative, se
execută următoarele operaţiuni:
 determinarea greutăţii volumice uscate din fiecare strat la adâncimi de 0,00 – 0,25
m şi 0,30 –0,60 m (minim 3 probe pentru un tronson de dig de 100 m lungime, pentru fiecare
strat);
 eliminarea stratului sau porţiunii de strat necorespunzător;
 suprafaţa rămasă se nivelează cu buldozerul şi se compactează din nou;
5.30. La reluarea lucrului în cazul unor umidităţi excesive în strat, acesta se
îndepărtează pe adâncimea afectată iar în cazul unei umidităţi mai mari decât umiditatea
optimă de compactare, suprafaţa poate fi lăsată să se zvânte până ce laboratorul de şantier
va dispune (pe baza încercărilor) reînceperea lucrului.
CAPITOLUL 6. CALITATEA UMPLUTURILOR
24
6.1. Materialele puse în operă în corpul digului trebuie să îndeplinească condiţiile de
calitate corespunzătoare valorilor indicilor geotehnici stabiliţi pe baza studiilor geotehnice, a
rezultatelor de laborator şi a pistelor experimentale.
6.2. Valorile de control impuse materialului după compactare sunt următoarele:
Curba granulometrică a argile prăfoase, prafuri argiloase, argile nisipoase, argile
prăfoase nisipoase va trebui să se înscrie în limitele din anexa nr. 1.
Caracteristicile geotehnice pentru materialul fin, care se vor determina atât de către
laboratorul de şantier al constructorului cât şi de către personalul care asigură asistenţa
tehnică în cadrul contractului de urmărire geotehnică a lucrărilor de execuţie pentru
supraânălţarea digului va avea următoarele valori:
 granulozitate conf. anexa nr. 1;
 umiditate optimă de compactare wopt (%) 15,0 ÷ 19,5 %;
 greutate volumică în stare uscată d 17,3 ÷ 18,2 KN / m3;
 grad de compactare Dmin (%) 92
 grad de compactare mediu Dmed (%) 95;
 unghiul de frecare inferioară Ø 12 - 22º;
º
 coeziunea, c (kPa) 25 ÷ 45;

 indice de plasticitate Ip (%) < 35
Toate caracteristicile geotehnice enumerate mai sus cât şi următoarele se vor
determina prin prelevare de probe la fiecare 2.000 m 3 umpluturi puse în operă şi ori de câte
ori se schimbă litologia materialelor puse în operă.
Frecvenţa valorilor minime pentru d va fi de maximum 5 % din totalul probelor.
6.3. Pentru realizarea gradului de compactare impus, umiditatea de punere în operă a
materialelor va fi de  3% faţă de umiditatea optimă de compactare obţinută în laborator (sau
pe piste experimentale din teren).
6.4. Realizarea parametrilor geotehnici impuşi prin caietul de sarcini trebuie urmărită
de constructor, atingerea acestor parametri reprezentând garanţia siguranţei lucrării în
exploatare.
6.5. Constructorul este obligat să execute încercări de tip Proctor pe materialele de
umplutură la fiecare 5.000 m 3 puşi în operă şi la fiecare schimbare a litologiei pământurilor
puse în operă. Încercările se vor face în avans pe probe recoltate din carieră şi rezultatele se
vor înscrie în fişe conform modelului dat în anexa nr. 2.
6.6. Se vor lua probe din fiecare strat la distanţa de 100 m pe lungimea digului şi se va
face determinări de laborator. Recoltările de probe şi rezultatele analizelor de laborator se vor
înscrie într-o fişă conform modelului anexat nr. 3.
Se vor lua probe suplimentare din zonele de compactare îndoielnică, din zonele de
întoarcere a cilindrului compactor, în zonele de joncţiune între diversele tronsoane, în zonele
unde pământul a îngheţat.
6.7. Compactarea se consideră corespunzătoare în cazurile când greutatea volumică
aparentă în stare uscată sau gradul de îndesare este cel puţin egală cu valorile arătate la
punctul 6.2.
Umpluturile care nu respectă aceste condiţii de compactare vor fi considerate
necorespunzătoare şi se vor executa lucrări suplimentare până la obţinerea valorilor normale.
25
În cazul în care nu se poate ajunge la compactarea cerută, volumul de umplutură
necorespunzător compactat se va evacua. Costul lucrărilor de evacuare şi refacere va fi
suportat de executant.
6.8. Calitatea umpluturilor realizate se verifică prin:
 greutatea volumică în stare uscată, după compactare, pe probe prelevate din corpul
digului;
 granulometria materialelor;
 umiditatea acestora;
 gradul de compactare.
Determinările de mai sus se fac pe aceeaşi probă, conform standardelor în vigoare.
6.9. Nu se pune în operă un nou strat până ce nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate
pentru stratul precedent.
6.10. În situaţia în care nu se respectă prevederile caietului de sarcini privind punerea
în operă a materialului (grosimea stratului, tipul utilajului şi numărul de treceri, gradul de
compactare, umiditatea optimă) se vor opri lucrările până la reglementarea situaţiei.
6.11. În situaţia în care nu se respectă prevederile caietului de sarcini privind punerea
în operă a materialului şi anume: grosimea stratului, tipul utilajului şi numărul de treceri, se
vor opri lucrările până la reglementarea situaţiei.
CAPITOLUL 7. CONTROLUL DE ŞANTIER AL MATERIALELOR ŞI A MODULUI DE

PUNERE ÎN OPERĂ
7.1. Documentele de verificare a calităţii şi recepţia lucrărilor se vor întocmi ţinând

seama de Legea nr.10/1995 – “Legea privind calitatea în construcţii”şi de standardele şi
normativele în vigoare.
7.2. Verificarea calităţii lucrărilor executate se va face de către constructor pe întreaga
perioadă de execuţie a lucrărilor, prin compartimentul tehnic de calitate şi de beneficiar prin
inspectorul de şantier.
7.3. În cazul când nu este dotat cu personal tehnic de specialitate sau cu aparatura
tehnică necesară efectuării controlului calităţii lucrărilor, constructorul este obligat să apeleze
la unităţile de specialitate.
7.4. Controlul calităţii lucrărilor la dig va fi făcut sub două aspecte:
 înscrierea dimensiunilor construcţiei în toleranţele normale;
 realizarea caracteristicilor fizico – mecanice cerute de caietul de sarcini.
7.5. Conform normativului C 56 – 85, capitolul 3, ”Terasamente pentru lucrări
hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare”, anexa II 3.1, tabelul 3, toleranţele admise la
dimensiunile date de proiect sunt următoarele:
 cota coronamentului +10 cm ÷ - 5 cm la H 4 m;
+10 cm ÷ - 7 cm la H > 4 m;
 lăţimea coronamentului  20 cm;
 lăţimea banchetelor  10 cm;
 nivelarea coronamentului  10 cm;
26
 nivelarea taluzului  10 cm;
 înălţimea taluzului  10 cm;
7.6. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, constructorul va urmări permanent execuţia
umpluturilor prin controlul intern permanent (CTC şi laboratorul de şantier).
Constructorul va organiza un laborator geotehnic de şantier ce va fi dotat cu utilaj şi
personal tehnic necesar efectuării controlului şi determinărilor privind punerea în operă a
umpluturilor.
7.7. Laboratorul geotehnic de şantier va avea următoarele atribuţii:
 prelevarea probelor şi efectuarea determinării caracteristicilor geotehnice a
pământurilor din cariere, fundaţia şi corpul digului în conformitate cu prevederile prezentului
caiet de sarcini;
 verificarea calităţii tuturor materialelor ce se pun în operă şi certificarea că acestea
corespund prevederilor prezentului caiet de sarcini;
 urmărirea şi îndrumarea lucrărilor la pistele experimentale, prelucrarea rezultatelor
şi concluziilor;
 efectuarea determinărilor conform caietului de sarcini pe probe luate din carieră şi
din corpul digului, ţinerea evidenţei şi prelucrarea datelor ce se obţin în laborator;
 verificarea respectării prezentului caiet de sarcini la execuţia digului: urmărirea
execuţiei umpluturilor, udarea sau întărirea şi compactarea umpluturilor;
 ţinerea evidenţei temperaturilor atmosferice şi a perioadelor cu precipitaţii mari şi
dispunerea măsurilor corespunzătoare în cazul temperaturilor scăzute;
 verificarea măsurilor ce trebuie luate la întreruperea şi reînceperea lucrărilor
conform prevederilor caietului de sarcini;
 participarea la recepţionarea diverselor tranşe executate;
 instruirea şi asistenţa tehnică a personalului care execută lucrări la dig;
 alcătuirea unui registru de evidenţă care să cuprindă:
- numărul probei;
- data recoltării;
- profilul de recoltare nr.;
- stratul nr.;
- locul de prelevare a probei;
- cota stratului (m);
- volumul probei prelevate;
- greutatea probei umede (gr);
- umiditatea (%);
- parametrii tehnologici de compactare;
- gradul de compactare realizat.
7.8. Frecvenţa de prelevare a probelor
a) în carieră (groapă de împrumut)
 pentru stabilirea naturii materialelor şi a greutăţii volumice maxime în stare uscată a
acestuia d max, se prelevează o probă pentru 10.000 m 3 material extras şi pus în operă sau
la schimbarea naturii materialelor;
 pentru stabilirea greutăţii volumice şi a umidităţii în stare naturală a materialului fin,
se prelevează minim 3 probe pentru fiecare 2.000 m 3 material extras şi pus în operă,
rezultatul obţinut va fi media celor trei determinări;
 pentru stabilirea granulometriei în care se încadrează materialele, se prelevează
minim 3 probe pentru fiecare 5.000 m 3 material extras şi pus în operă sau la schimbarea
27
naturii acestuia, rezultatul obţinut va fi media celor trei determinări se va determina curba
granulometrică (1 determinare/5.000 m 3) şi conţinutul în săruri solubile sau substanţe
organice (1 determinare/10.000 m3, dar şi de câte ori se consideră necesar).
 buletinele de analiză vor conţine indicaţii privind locul prelevării şi volumul sursei;
b) terenul de fundare
 controlul calităţii terenului de fundare se va face prin recoltarea de probe de
suprafaţă cu frecvenţa de 1 probă/1.500 m2;
 se va determina curba granulometrică;
c) umplutura
 pentru stabilirea parametrilor de compactare (d efectiv realizat şi w real) şi
compararea acestor valori cu cele de laborator (d maxim şi w optim) se vor recolta:
- determinarea greutăţii volumetrice se va face pe probe recoltate cu ştanţa de
max. 1.000 cm3, având grosimea peretelui de 1,5 – 3 mm (curent 150 cm3);
- greutatea volumetrică se va face ca medie a trei probe recoltate în fiecare punct
de verificare (la suprafaţă, la mijloc şi la partea inferioară a stratului).
7.9. Probele se vor preleva numai în profilele transversale tip indicate în proiectul de
execuţie.
7.10. Din fiecare profil transversal stabilit se vor recolta minimum 3 probe din 3 puncte.
7.11. Rezultatele determinărilor se vor înscrie într-un registru conform anexelor
(2 - 6).
7.12. La punctul de lucru se va comunica rezultatul “corespunzător” sau
“necorespunzător”, comunicare pe baza căreia constructorul va dispune măsurile ce se
impun în cazul necesităţii remedierilor (afânare, stropire, compactare suplimentară,
îndepărtarea unor zone de material necorespunzător introdus în operă).
7.13. Reluarea execuţiei terasamentelor după întreruperea de durată se va face numai
după recepţionarea fundaţiei, respectiv a stratului de umplutură existent, verificându-se
respectarea prescripţiilor caietului de sarcini.
La recepţie vor participa obligatoriu beneficiarul, proiectantul, geologul şi constructorul.
7.14. Verificarea respectării parametrilor de compactare prevăzuţi în caietul de sarcini
se va face la fiecare strat de material pus în operă.
7.15. Proiectantul şi beneficiarul vor putea opri lucrările pe şantier, până la luarea
măsurilor de remediere în următoarele cazuri:
 nerespectarea proiectului sau a caietului de sarcini;
 neexecutarea de către constructor a verificărilor stabilite de proiectant;
 constatarea utilizării unor materiale necorespunzătoare cerinţelor caietului de
sarcini;
 constatarea obţinerii unor rezultate necorespunzătoare pe probele recoltate din
corpul digului;
 nerespectarea tehnologiei de execuţie.
7.16. În afara verificărilor efectuate în laboratorul de şantier, geologul va recolta prin
sondaj, cu ajutorul constructorului, probe de pământ pe care le va analiza într-un alt
laborator. Numărul probelor de sondaj va fi de minimum 5% din numărul probelor recoltate de
laboratorul constructorului.
28
7.17. După compactarea fiecărui strat se va întocmi proces - verbal de recepţie a
stratului respectiv, după care se poate aşterne stratul următor.
7.18. În anexă se prezintă lista STAS - urilor prin care se stabileşte tehnologia de
execuţie a analizelor de laborator, stabilirea parametrilor de compactare etc.
Aceste documente trebuiesc obligatoriu achiziţionate de şantier şi vor sta la baza
execuţiei determinărilor.
CAPITOLUL 8. ORGANIZAREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR
8.1. Recepţia construcţiei constituie atestarea de către comisia de recepţie a

îndeplinirii condiţiilor de calitate prevăzute în prescripţiile tehnice, în proiectele de execuţie, în
caietele de sarcini şi în dispoziţiile de şantier care au stat la baza execuţiei lucrării.
8.2. Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei
(recepţii pe faze de execuţie), unei recepţii la terminarea lucrărilor şi unei recepţii la expirarea
perioadei de garanţie.
8.3. Recepţia pe parcursul execuţiei (recepţia pe faze de execuţie)
8.3.1. În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de
lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de
documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini.
8.3.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se
confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat urmatoare.
8.3.3. Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi şeful de punct de
lucru, documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.
8.3.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrării:
- trasarea şi şablonarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal;
- execuţia umpluturilor în corpul digurilor care se autorizeaza trimestrial pentru
continuarea lucrărilor.
8.3.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia
organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie.
8.4. Recepţia la terminarea lucrărilor
8.4.1. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acestea se va
proceda la efectuarea recepţiei verificându-se:
 amplasamentul lucrărilor după proiect;
 profile transversale în toate secţiunile indicate în proiect: lăţimea coronamentului,
înclinarea taluzelor, lăţimea zonelor care alcătuiesc corpul digului, cote în secţiunea
transversală a digului;
 cotele profilului longitudinal al digului;
 calitatea materialelor folosite să corespundă proiectului şi caietului de sarcini;
 să fie realizată compactarea prescrisă în proiect şi în caietul de sarcini.
8.4.2. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
 nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
29
 nu este realizat gradul de compactare pe fiecare strat în parte (atestate de
procesele verbale de recepţie pe faze);
 nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;
 se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul
terasamentelor, ravenări ale taluzurilor, etc.
Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.
8.5. Recepţia la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor
La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat şi dacă au
fost întreţinute corespunzător .
8.6. Recepţiile preliminare interne se vor face la propunerea beneficiarului, care va
anunţa din timp executantul şi proiectantul şi au un caracter intern, pentru constatarea pe
parcursul execuţiei a calităţii lucrărilor şi luarea unor măsuri urgente de remediere în cazul
unor eventuale deficienţe sau pentru: lucrări terminate, tranşe de lucrări sau volume de
umplutură executate într-o anumită perioadă de timp.
8.7. Situaţiile de plată şi de lucrări provizorii întocmite de executant şi acceptate de
beneficiar trebuie să conţină şi menţiunea că lucrările care sunt cuprinse în situaţia de plată
corespund calităţii cerute prin proiecte şi prin caietul de sarcini.
Această constatare se va face pe baza certificatelor de calitate şi a buletinelor de
încercări şi probe eliberate de laboratorul geotehnic de şantier.
Acceptarea situaţiilor de plată şi a situaţiilor de lucrări de către beneficiar, nu
înlocuieşte recepţiile preliminare şi cu atât mai puţin recepţiile finale.
Situaţiile de plată trebuie să aibă la bază documentele de încercare inclusiv
certificatele de analiză, expertize, verificări, etc., care s-au efectuat pe parcursul execuţiei
lucrărilor la care se referă situaţia de plată.
8.8. Când lucrările nu corespund condiţiilor arătate mai sus vor fi refăcute, urmând a fi
supuse din nou recepţiei.
8.9. Recepţia la expirarea perioadei de garanţie se va face la 18 - 36 luni de la data
ultimei recepţii de la terminarea lucrărilor.
La recepţia de expirare a perioadei de garanţie se va verifica modul cum s-a
comportat lucrarea în perioada de după recepţia la terminarea lucrărilor şi dacă nu s-au
produs degradări care să conducă la depăşirea abaterilor limită admisibile.
Se va verifica dacă executantul a făcut remedierile semnalate la recepţia de la
terminarea lucrărilor.
Recepţia construcţiei constituie atestarea de către comisia de recepţie a îndeplinirii
condiţiilor de calitate prevăzute în prescripţiile tehnice, în proiectele de execuţie, în caietele
de sarcini şi în dispoziţiile de şantier care au stat la baza execuţiei lucrării.
Întreţinerea lucrărilor în intervalul până la recepţia finală se va face de către
constructor, la semnalările beneficiarului.
CAPITOLUL 9. DISPOZIŢII FINALE

9.1. Constructorul va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea:
 dotării laboratorului cu aparatura necesară corespunzătoare;
 personalului calificat pentru efectuarea probelor conform caietului de sarcini;
30
 efectuării lucrărilor în condiţii de deplină securitate a muncii.
9.3. Constructorul şi beneficiarul vor asigura ţinerea evidenţei lucrărilor, de
terasamente şi a rezultatelor de laborator prin întocmirea la zi a fişelor tip.
Fişele se vor întocmi în două exemplare (pentru constructor şi beneficiar) şi în trei
exemplare, la cererea proiectantului pentru anumite lucrări. Fişele tip întocmite vor fi
obligatoriu contrasemnate de toţi factorii care concură la realizarea investiţiei.
9.4. Proiectantul şi beneficiarul vor putea opri lucrările pe şantier, până la luarea
măsurilor de remediere în următoarele cazuri:
-nerespectarea proiectului sau a caietului de sarcini;
-neexecutarea de către constructor a verificărilor stabilite de proiectant;
-constatarea utilizării unor materiale necorespunzătoare cerinţelor caietului de
sarcini;
-constatarea obţinerii unor rezultate necorespunzătoare pe probele recoltate din
zona umpluturilor;
-nerespectarea tehnologiei de execuţie.
9.5. Factorilor implicaţi la realizarea lucrărilor le revin obligaţii şi răspunderi după cum
urmează:
Beneficiarul de investiţie:
 împreună cu proiectantul să stabilească zonele avariate a căror comportare
urmează a fi supusă urmăririi speciale;
 să asigure întocmirea proiectului de urmărire specială şi fondurile necesare
desfăşurării activităţii prevăzute până la recepţia preliminară.
Proiectantul:
 să elaboreze proiecte de urmărire specială, pe baza comenzii beneficiarului;
 să urmărească execuţia lucrărilor conform prevederilor şi să introducă în acestea
toate modificările ce survin până la recepţia preliminară;
 să elaboreze instrucţiuni scrise privind urmărirea curentă, pe care să le predea
beneficiarului de investiţie.
Executantul:
 să semnaleze proiectantului neconcordanţele şi prevederile proiectului rezultate pe
timpul execuţiei spre a efectua corecturile necesare execuţiei;
 să întocmească şi să predea beneficiarului de investiţie documentaţia legală.
9.6. Sarcina beneficiarului este ca lucrările să respecte strict prevederile din prezentul
caiet de sarcini. În cazul când se constată abateri de la prezentul caiet de sarcini, are
obligaţia să înştiinţeze organul superior al executantului şi să anunţe proiectantul.
Despre modul de execuţie al lucrărilor, dirigintele de şantier trebuie să facă menţiuni
zilnic în caietul de dispoziţii de şantier, consemnând dacă se respectă sau nu caietul de
sarcini.
9.7. Proiectantul are sarcina să urmărească execuţia lucrărilor şi să consemneze în
caietul de note de şantier asupra respectării prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
9.8. Constructorul are obligaţia de a respecta cu stricteţe prevederile prezentului caiet
de sarcini, de a convoca părţile implicate în recepţia calitativă a lucrărilor, inclusiv a fazelor
determinante, de a face determinările de laborator necesare lucrării şi de a completa
formularele tipizate respective pe măsura execuţiei lucrărilor. În cazul în care se întâlnesc
31
situaţii neprevăzute, executantul va convoca proiectantul şi beneficiarul pentru măsurile ce se
impun.
CAPITOLUL 10. INDICAŢII SPECIALE DE PROTECŢIA MUNCII
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII S.S.M.

În vederea executării lucrărilor prevăzute în documentaţie, şeful de şantier şi de lot trebuie
să cunoască temeinic prevederile tuturor documentelor, legilor şi actelor normative în
vigoare, care se referă la problemele de tehnica securităţii muncii si sa aplice Planul
General de Securitate si Sanatate în Munca (PGSSM).
Planul General de Securitate si Sanatate în Munca (PGSSM) va fi intocmit în
conformitate cu legislatia in vigoare:
 HG 1 / 04.01.2012 – M.O. 44 / 19.01.2012- pentru modificarea si completarea
HG 1218 / 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate in munca pentru
asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor
chimici, precum si pentru modificarea HG 1093 / 2006 privind stabilirea cerintelor
minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate
de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca si a HG 355 /
2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor ;
 Ord. 81 / 13.02.2012 – M.O. 128 / 22.02.2012 - privind modificarea şi
completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere),
aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui
Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011;
 HG 1242 / 14.12.2011 – M.O. nr. 925 / 27.12.2011 –pentru modificarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii si sănătăţii in munca
nr. 319 / 2006, aprobate prin HG 1425 / 2006 ;
 HG 1169 / 25.11.2011 – M.O. 873 / 12.12.2011 –pentru modificarea si
completarea HG 355 / 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor ;
 Ord. 856 / 11.07.2011 actualizat - M.O. 561 / 08.08.2011– privind aprobarea
Clasificarii ocupatiilor din Romania – nivel de ocupatie (sase caractere);
 LEGEA 40 / 31.03.2011 pentru modificarea si completarea Legea nr.53 / 2003 -
CODUL MUNCII – M.O. 225 / 31.03.2011;
 Ord. 29 / 29.10.2010 – privind modificarea si completarea Regulamentului
pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa verifica si exploateaza
instalatii electrice din sistemul hidroenergetic aprobat prin ordinul presedintelui
Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei prin Ord. 90 / 2009;
 HG 955 / 08.09.2010 – M.O. nr. 661 / 27.09.2010 - Norme metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii si sănătăţii in munca nr. 319/2006;
 Ordin 455/14.06.2010 – M.O. 411/ 21.06.2010- pentru constituirea comisiilor de
abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor
cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca
din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca ;
 Ordin 90 / 19.11.2009 – M.O. 847 / 08.12.2009 - privind aprobarea
Regulamentului pentru autorizarea electricienilor care proiecteaza, executa, verifica si
exploateaza instalatii electrice din sistemul electroenergetic;
 LEGEA 346 (05.06. 2002) republicata - Privind asigurarea pentru accidente de
muncă şi boli profesionale – MO 772 / 12.11.2009;
32
 Ord. 213 / 18.02.2009 – pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii 346 / 2002 – privind asigurarea pentru accidente de
munca si boli profesionale, cu modificarea si completarile ulterioare, aprobate prin
Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si a ministrului sanatatii publice
nr. 450 / 856 / 2006 ;
 HG 50 / 03.04.2009 – M.O. 63 / 03.02.2009 privind modificarea Normelor
metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale, aprobate prin HG 144 / 2008;
 HG 1029 / 03.09.2008 – privind conditiile introducerii pe piata a masinilor,
aplicabila incepand cu data de 15.12.2011;
 Legea 481 – 08.11.2004 (republicata) privind protectia civila – M.O. 554 /
22.07.2008;
 Ord.179 /170 /13.03. 2008 - privind completarea Clasificării Ocupaţiilor din
România – COR – M.O. 219 / 21.03.2008;
 HG 144 / 13.02.2008 - Privind aprobarea Normelor metodologice de calcul al
contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale – M.O. 124 /
18.02.2008, actualizata pana la data de 03.02.2009;
 Ordin nr. 94 / 08.02.2008 pentru aprobarea Listei standardelor romane care
adopta standardele armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie –
M.O nr. 153/28.02.2008;
 HG 37 / 16.01.2008 - Pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 355 / 2007
privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor - M.O. 45 / 21.01.2008;
 HG nr. 537/06.06.2007 – privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor la
normele de prevenire si stingere a incendiilor;
 HG 601 / 13.06.2007 - Pentru modificarea şi completarea unor acte normative
din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca (HG 300 /2006, HG 493 /2006, HG 1875 /
2005, HG 1876 /2005 – M.O. 470 / 12.07.2007;
 HG 600 / 13.06.2007 - Privind protecţia tinerilor la locul de muncă – M.O. 473 /
13.07.2007;
 Ord. 337 / 20.04.2007 - Privind actualizarea Clasificării activităţilor din
economia naţionala – CAEN – MO 293 / 03.05.2007, actualizata pana la data de
29.05.2008;
 HG 355 / 11.04.2007 actualizata pana la data de 12.12.2011 - Privind
supravegherea sănătăţii lucrătorilor – M.O. 332 / 17.05.2007, actualizata pana la data
de 21.01.2008;
 Ord. 242 / 23.03.2007 – MMSSF - Pentru aprobarea Regulamentului privind
formarea specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului şi / sau a realizării lucrării pentru şantierele temporare ori mobile
– M.O. 234 / 04.04.2007;
 Ord. nr. 163 / 28.02.2007 al M.A.I. – M.O. 216 / 29.03.2007 – privind Normele
generale de apărare împotriva incendiilor;
 Ord. 3 / 03.01.2007 MMSSF – M.O. nr. 70 / 30.01.2007 - privind aprobarea
Formularului pentru înregistrarea accidentului de munca – FIAM;
 HG 1425 / 11.10.2006 - Norme metodologice pentru aplicarea Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – MO 882 / 30.10.2006;
 HG 1218 / 06.09.2006 - Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
chimici în muncă – MO 845 / 13.10.2006;
33
 HG 1146 / 30.08.2006 - Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă – MO 815 /
03.10.2006;
 HG 1136 / 30.08.2006 - Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de câmpuri electromagnetice
– MO 769 / 11.09.2006;
 HG 1093 / 16.08.2006 - Privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi
sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la
agenţi cancerigeni sau mutageni în muncă – MO 757 / 06.09.2006;
 HG 1092 / 16.08.2006 - Privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate
de expunerea la agenţi biologici în muncă – MO 762 / 07.09.2006;
locul de muncă – MO 739 / 30.08.2006;
 HG 1058 / 09.08.2006 - Privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea
securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat
atmosferelor explozive – MO 737 / 29.08.2006;
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare MO 713 / 21.08.2006;
 HG 1050 / 09.08.2006 - Privind cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de foraj – MO 1050 / 09.08.2006;
 HG 1049 / 09.08.2006 - Privind cerinţele minime pentru asigurarea şi sănătăţii
lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran – MO 727 / 25.08.2006;
 HG 1048 / 09.08.2006 - Privind cerinţe minime de SSM pentru utilizarea de
către lucrători a echipamente individuale de protecţie la locul de muncă – MO 722 /
09.08.2006;
 HG 1028 / 09.08.2006 - Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în
munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare – MO 710 / 710
/ 18.08.2006;
 HG 971 / 26.07.2006 - Privind cerinţe minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă – MO 683 / 09.08.2006 ;
 LEGEA 319 /14.07.2006 - LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
– MO 646 / 27.07.2006;
 Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor – M.O nr.
633/21.07.2006, actualizata prin OUG nr.70/14.06.2009;
 Ord. 450 / 06.06.2006 MMSSF - Pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, cu modificările şi completările ulterioare – MO 708 / 17.08.2006,
actualizat pana la data de 17.04.2009;
 HG 493 / 12.04.2006 - Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot – MO 380 /
03.05.2006, actualizata pana la data de 12.07.2007;
 HG 461 / 05.04.2006 – pentru modificarea HG 752 / 2004 , privind stabilirea
conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si a sistemelor protectoare
destinate utilizarii in atmosfere potential explosive – M.O. 383 / 04.05.2006;
şantiere temporare sau mobile – MO 252 / 21.03.2006, actualizata pana la data de
12.07.2007;
34
 HG 1876 / 22.12.2005 - Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii – MO 81.01.2006,
actualizat la 12.07.2007;
 HG 1875 / 22.12.2005 - Privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă
de riscurile datorate expunerii la azbest MO 64 / 24.01.2006, actualizata pana la data
de 12.07.2007;
 Ordin MAI nr. 786/19.09.2005 al ministrului Administraţiei si Internelor privind
modificarea si completarea Ordinul MAI nr. 712/2005 pt. aprobarea Dispoziţiilor
generale privind instruirea salariaţilor in domeniul situaţiilor de urgenta. Publicat in
M.O. nr. 844 din 19.09.2005;
 HG 809 / 14.07.2005 – pentru modificarea HG 115 / 2004 privind stabilirea
cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a
condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţa – MO 723 / 10.0802005;
 Ordinul nr. 712 / 23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind
instruirea salariaţilor in domeniul situaţiilor de urgenta – M.O nr. 599/12.07.2005,
actualizat la data de 19.09.2005, actualizat până la data de 19 septembrie 2005;
 HG 752 / 14.05. 2004 - Privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata
a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial
explozive – MO 499 / 03.06.2004;
 HG 537 / 07.04.2004 – pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a
OUG 96 / 2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca – M.O. 378 /
29.04.2004, actualizata pana la data de 30.07.2004 ;
 OUG 96 / 14.10.2003 - Privind protecţia maternităţii la locurile de muncă - MO
750 / 27.10.2003, actualizata pana la data de 01.01.2006 ( Urmează norme de
aplicare );
 Alte acte legislative sau reglementari in materie de securitate si sanatate in
munca, precum si dispozitii referitoare la aceste reglementari.
Planul General de Securitate si Sanatate în Munca (PGSSM) va contine: informatii

generale, o prezentare generala a lucrarii si informatii administrative, masuri de organizare si
coordonare generala a santierului, masuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor
generate de interferare a activitatilor din santier, procedurile de salvare in caz de accident si
identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si masuri specifice de
prevenire si protectie pentru principalele categorii de lucrari executate.
Informatii generale
Planul General de Securitate si Sanatate în Munca (PGSSM) este un document care

defineste ansamblul masurilor de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala ce decurg din desfasurarea si interferenta activitatilor in santier.
Prin intermediul acestui plan se urmăreşte conducerea si coordonarea tuturor
activitatilor desfasurate in santier din punctul de vedere al sigurantei si sanatatii in munca.
PGSSM are ca scop stabilirea modului concret prin care toate persoanele juridice sau
fizice implicate in realizarea proiectului (beneficiar, antreprenor general, subantreprenori,
lucratori independenti etc.) vor gestiona, coordona si controla desfasurarea lucrarilor in asa
fel incat sa se asigure sanatatea si integritatea tuturor categoriilor de personal angrenate
precum si protectia mediului inconjurator si a celorlalte persoane ce pot fi afectate.
35
Principalele obiective ale PGSSM sunt:
- asigurarea unui mediu de muncă sigur si sanatos pentru toti cei care lucreaza, prin
mentinerea unei stari de ordine capabila sa minimizeze la maxim toate pericolele potentiale,
- prevenirea tuturor accidentelor care pot cauza ranirea sau prejudicierea sanatatii
oricaror persoane precum si pagube materiale de orice fel,
- prevenirea oricaror forme de viciere a mediului ambient,
- evidentierea tuturor pericolelor care pot ameninta sanatatea si integritatea corporala
a persoanelor precum si mediul inconjurator,
- informarea si instruirea tuturor celor implicati cu privire la metodele de lucru si
masurile care trebuiesc luate astfel, incat activitatea pe santier sa se desfasoare in conditii de
maxima siguranta.
Misiunea coordonatorului cu securitatea are ca obiect asigurarea coordonarii de
aproape a tuturor intervenientilor în materie de securitate si protectie a sanatatii muncitorilor
cu scopul de a preveni riscurile ce rezulta din interventiile simultane sau succesive ale
intreprinderilor sau ale muncitorilor independenti.
Misiunea se exercita :
- in etapa de proiectare;
- in etapa de realizare a lucrarii.
In etapa de proiectare, coordonatorul securitatii :

- coopereaza la proiect;
- participa la reuniunile de planificare a avansarii lucrarilor;
- stabileste dosarul de întretinere a viitoarei retele de canalizare si a cladirilor si
instalatiilor aferente din cadrul statiei de epurare;
- defineste constrangerile aferente punerii in practica si folosirii echipamentelor
colective de protectie a aparatelor de ridicare, a acceselor provizorii si a instalatiilor
in general;
- elaborează Planul General de Securitate si Sanatate in Munca;
- participa la redactarea regulamentului de santier si a campusului intreprinderilor;
- deschide caietul de observatii de pe santier.
Sedintele de coordonare pe linie organizatorica vor asigura implementarea PGSSM.

La acestea vor participa:
- managerul de proiect,
- coordonatorul în materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului (pe
perioada realizarii lucrarilor),
- persoana desemnata cu securitatea si sanatatea in munca la antreprenorul general,
- coordonatorul tehnic al lucrarilor,
- persoanele responsabile cu securitatea si sanatatea in munca desemnate de catre
fiecare subantreprenor, pe toata perioada cat acestia executa lucrari pe santier.
Inspectiile pe linie de securitate si sanatate in munca vor fi periodice si zilnice
Persoana desemnata de Antreprenorul general/Contractant cu atributii in materie de

securitate si sanatate in munca va inainta Managerului de proiect rapoarte zilnice privind
situatiile periculoase constatate (locurile, modul concret de manifestare) si masurile propuse
pentru inlaturarea lor. Aceste rapoarte vor fi puse si la dispozitia Coordonatorului SSM la
nivelul proiectului.
36
În aplicarea legislatiei pe linie de securitate si sanatate in munca in santierele
temporare si mobile, conform HG 300/2006, principalele atributii in materie de securitate si
sanatate in munca ale beneficiarului sau ale managerului de proiect sunt:
a) Numeste coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca, pentru
elaborarea PGSSM si pentru îndeplinirea atributiilor privind coordonarea in materie de
securitate si sanatate in munca, in conformitate cu HG 300/ 2006, pe durata realizarii
lucrarilor;
b) Coopereaza cu coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca in
timpul fazelor de proiectare si de realizare a lucrarilor. In acest sens va organiza lunar
sedinta de coordonare pe linie de SSM la care vor participa obligatoriu reprezentantii
executantilor (antreprenorilor), inclusiv responsabilii SSM ai acestora, reprezentantii
beneficiarului, proiectantii (dupa caz) si coordonatorul în materie de SSM la nivelul
proiectului;
c) Ia in considerare observatiile coordonatorului in materie de SSM al proiectului, atat
cele consemnate in registrul de coordonare cat si cele incluse in rapoartele periodice de
control, sau orice alte notificari transmise de coordonator si care se refera la probleme de
SSM;
d) Transmite antreprenorului general, in vederea aplicarii, masurile de securitate si
sanatate in munca aplicabile santierului, conform solicitarilor coordonatorului in materie de
SSM la nivelul proiectului;
e) Comunica la I.T.M printr-o notificare, eventualele modificari ale informatiilor
furnizate in “Declaratia Prealabila Privind Inceperea Lucrarilor” aparute pe parcursul derularii
proiectului.
Planul PGSSM va contine: partile contractante, o prezentare generala a lucrarilor,

calendarul general de executie, previziuni privind efectivul global maxim, managerul de
proiect, coordonatorul/coordonatorii in materie de securitate si sanatate in munca, informatii
administrative, servicii de urgent.
Masurile de organizare si coordonare generala a santierului se refera la :
- delimitarea amplasamentului – vecinatati,
- accesul si deplasarea in incinta santierului a personalului si a vizitatorilor,
- identificare personal,
- organizare prim-ajutor,
- instructiuni privind accidente minore si majore,
- instalatii in caz de incendiu,
- instalatii electrice,
- spatii de depozitare,
- asigurarea evacuarii deseurilor si a curateniei.
Masurile de coordonare pentru prevenirea riscurilor generale de interferare a

activitatilor din santier contin obligatiile generale ale lucratorilor, obligatiile privind informarea
si comunicarea , procedurile de lucru – permise de lucru, protectia impotriva caderii de la
inaltime, controlul zgomotului si al vibratiilor, manipularea manuala a sarcinilor, masuri de
protectie individuala-echipamente individuale de protectie (E.I.P.), caile de circulatie
commune, utilizarea si interferarea utilajelor si instalatiilor de ridicat.
37
ANEXA nr. 1
LISTA STAS-urilor şi NORMATIVELOR ÎN VIGOARE
LUCRĂRI DE TERASAMENTE
A1 - STAS-uri
Nr.
Nr. STAS TITLUL STAS-ului
crt.
0 1 2
MĂSURĂTORI TERESTRE (G08)
Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor.
1 9824/0-74
Prescripţii generale.
Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile,
2 9824/1-87
industriale şi agrozootehnice.
Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice
3 9824/3-74
proiectate.
Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de artă.
4 9824/4-83
Supraterane.
Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de
5 9824/5-75
conducte, canale şi cabluri.
Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor
6 9824/6-85
hidroenergetice.
Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de
7 9824/7-92
îmbunătăţiri funciare.
Măsurători terestre. Marcarea şi semnalizarea punctelor
8 10493-76 pentru supravegherea tasării şi deplasării construcţiilor şi
terenurilor.
TEREN DE FUNDARE (G20, G21, G23, G55, G56, G71, G75)
9 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.
10 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea
38
teritoriului României.
Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcţiilor prin
11 2745-90
metode topografice.
12 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.
13 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului
14 1913/2-76
pământului.
15 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor.
16 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
17 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.
18 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator.
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi
19 1913/12-88
mecanice ale pământurilor cu umflături şi contracţii mari.
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
20 1913/13-83
compactare. Încercarea Proctor.
21 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.
Teren de fundare. Determinarea copresibilităţii pământurilor
22 8942/1-89
prin încercarea în edometru.
0 1 2
Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la
23 8942/2-82
forfecare prin încercarea de forfecare directă.
Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Diguri. Condiţii de
24 8389-82
execuţie şi metode de verificare.
Lucrări de îmbunătăţiri funciare. Verificarea compactării
25 9850-89
terasamentelor.
Construcţii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente.
26 10355-84
Metode de determinare.
Construcţii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente.
27 10356-75 Determinarea deformaţiei şi a coeficientului de permeabilitate
sub încărcare.
Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de
28 2914-84
calitate.
Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri
29 1848/1-86
şi amplasare.
30 1848/7-85 Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.
31 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
32 297/2-80 Indicatoare de securitate. Reprezentări.
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul
33 3300/2-85
fundării directe.
Construcţii hidrotehnice. Scheme de amenajări hidrotehnice.
34 10716-76
Semne convenţionalesi simboluri.
Desene tehnice de construcţii. Întocmirea desenelor pentru
35 855-79
construcţii din beton şi beton armat.
A2 – NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE
Nr. Nr. NORMATIV DENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL INSTRUCŢIUNII

crt. SAU
39
INSTRUCŢIUNE
0 1 2
Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de
1 C 159-89 fundare prin metoda penetrării în con, penetrare statică,
penetrare dinamică, vibropenetrare.
Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea şi
2 P 82-86
întreţinerea drumurilor de şantier.
Instrucţiuni tehnice pentru controlul compactării
3 C 180-88
pământurilor coezive prin metode radiometrice.
Norme tehn. Îndrumător privind proiectarea si executarea terenurilor
4
MAPPM de fundare compresibile la construcţii hidrotehnice.
Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea
5 P 106-85
baretelor pentru fundarea construcţiilor.
Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi
6 GE-007-96
vertical.
Îndrumător tehnic provizoriu pentru calculul terenului de
7 C 239-92 fundare al presiunii pământului pe lucrări de susţinere şi
al stabilităţii taluzurilor şi versanţilor la acţiuni seismice.
Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente
8 C 169-88 pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi
industriale.
0 1 2
Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare
9 C 29-95
slabe prin procedee mecanice.
Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor
10 C 168-80 sensibile la umezire şi a nisipurilor prin sicatizare şi
electrosicatizare.
Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi

11 C 227-88 geomembranelor la lucrările de
construcţii
12 P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de

fundaţii directe la construcţii
13 P 7-92 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor

fundate pe pământuri sensibile la umezire

14 P 70-79 construcţiilor fundate pe pământuri cu
umflături şi contracţii mari.
15 C 196-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor

stabilizate la lucrările de fundaţii.
16 C 251-94
Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea,
recepţionarea lucrărilor de îmbunătăţire a
40
terenurilor slabe de fundare prin metoda

îmbunătăţirii cu materiale locale de aport
pe cale dinamică.
17 C 182-87 Normativ privind executarea mecanizată a

terasamentelor de drumuri.
LISTA STAS-urilor ŞI NORMATIVELOR ÎN VIGOARE
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
Nr.
Nr. STAS TITLUL STAS-ului
crt.
0 1 2
MATERIALE DE CONSTRUCŢII(H)
PIETRE NATURALE (H 11)
1 5090-83 Pietre naturale pentru construcţii. – Clasificare.
Pietre naturale pentru construcţii. – Prescripţii generale pentru
2 6200/1-75
determinări fizice.
Pietre naturale pentru construcţii. - Prescripţii generale pentru
3 6200/2-91
încercări mecanice.
Pietre naturale pentru construcţii. - Luarea probelor.
4 6200/3-81
Confecţionarea secţiunilor subţiri şi a epruvetelor.
Pietre naturale pentru construcţii. - Prescripţii pentru
5 6200/4-81 determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice şi a
compoziţiei chimice.
Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea rezistenţei
6 6200/5-91
la compresiune şi calculul coeficienţilor de înmuiere.
Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea
7 6200/13-80
compactităţii, porozităţii şi a coeficientului de saturaţie.
Pietre naturale pentru construcţii. - Determinarea comportării
8 6200/15-83
la îngheţ-dezgheţ.
Pietre naturale pentru construcţii. – Indicaţii pentru stabilirea
9 6200/16-83
comportării la intemperii.
10 6200/17-91 Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea comportării
41
la acţiunea agenţilor atmosferici.
AGREGATE (H12)
11 662-89 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.
Agregate şi piatră prelucrată pentru drumuri. Condiţii tehnice
12 SR 667-97
generale de calitate.
Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi
13 1667-76
minerali.
Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi
14 4606-80
minerali. Metode de încercare.
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
15 H12-933-98 agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică-Site de control,
dimensiuni nominale ale ochiurilor.
Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi
H12-1097-
16 fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la
98
uzură (micro-Deval).
Agregate minerale uşoare. Condiţii tehnice generale de
17 2386-79
calitate.
18 7343-80 Agregate minerale uşoare. Granulit.
19 8177-68 Agregate din zgură expandată pentru betoane uşoare.
CIMENT (H23)
SREN 196- Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea
20
1/95 rezistenţelor mecanice.
SREN 196- Metode de încercări ale cimenturilor. Analiza chimică a
21
2/95 cimenturilor.
SREN 196- Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea timpului
22
3/97 de priză şi a consistenţei de volum
SREN 196- Metode de încercăre a cimenturilor. Determinarea
23
4/95 cantitativă a constituenţilor..
SREN 196- Metode de încercare a cimenturilor. Testul de
24
5/95 puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice.
SREN 196-
25 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.
6/94
SREN 196- Metode de încercări ale cimenturilor. Metode de prelevare
26
7/95 şi pregătirea probelor de ciment.
SREN 196- Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea
27
21/94 conţinutului în clorurilor, în CO2 şi alcalii în cimenturi.
SR 227- Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţii de măcinare
28
2/1994 prin cernere pe proba de 100 g.
Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea căldurii de
29 SR 227-5/96 hidratare
0 1 2
30 SR 6232-96 Cimenturi, adaosuri minerale şi aditivi. Vocabular.
31 SR 388/95 Ciment Portland.
42
32 SR 7055/96 Ciment Portland alb.
33 SR 1500/96 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V.
34 SP1 - 1994 Cimenturi cu adaosuri de calcar sau calcar dolomitic.
35 SP3 - 1995 Cimenturi Portland de tip BS 12-78.
36 SP4 - 1997 Cimenturi Portland colorate.
37 SP5 - 1995 Ciment Portland aditivat.
38 SP6 - 1995 Cimenturi hidrotehnice aditivate.
39 SP7 - 1995 Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345.
40 SP8 - 1995 Cimenturi pentru drumuri cu adaos/aditivate.

Cimenturi. Încercări fizice. Indicaţii generale, pregătirea
41 227/1-86
probelor şi preparare a pastei de consistenţă normală.
Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea căldurii de
42 227/5-96
hidratare.
43 1500-78 Lianţi hidraulici. Cimenturi cu adausuri.
Cimenturi. Determinarea stabilităţii la agresivitatea apelor
44 2633-76
sulfatice.
45 SR 3011-96 Cimenturi hidrotehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi.
46 3011-83 Cimenturi hidraulice şi cimenturi rezistente la sulfaţi.
47 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapidă a mărcii cimentului.
APA (H30)
48 790-84 Apa pentru betoane şi mortare.
ADITIVI (H35)
49 8573-78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment.
50 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.
BETOANE ŞI MORTARE (H31)
51 SO 9812 Consistenţa betonului. Metoda răspândirii.
52 SO 7031 Determinarea impermeabilităţii betonului.

Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit.
53 1275-88
Determinarea rezistenţelor mecanice.
Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt.
54 1759-88 Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a conţinutului
de agregate fine şi a începutului de priză.
Construcţii de beton, b. a. şi b. p. Tipul şi frecvenţa
55 1799-88 verificărilor calităţii mat. şi bet. destinate executării lucrărilor
de construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat.
56 2320-88 Încercări pe betoane şi mortare. Tipare metalice demontabile
43
pentru confecţionarea epruvetelor.
Betoane. Determinarea densităţii, compactităţii, absorbţiei de
57 2414-91
apă şi porozităţii betonului întărit.
Încercări pe betoane. Determinarea contracţiei axiale a
58 2833-80
betonului întărit.
Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de
59 3349/1-83
agresivitate a apei.
Betoane de ciment. Prescripţii ptr. Stabilirea agresivităţii apei
60 3349/2-83
faţă de betoanele construcţiilor hidroenergetice
Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-
61 3518-89
dezgheţ.
62 3519-76 Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă.
63 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare.
64 5440-70 Betoane de ciment. Verificarea reacţiei alcalii-agregate.
Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt.
65 5479-88
Determinarea conţinutului de aer oclus.
Încercări pe betoane. Determinarea aderenţei dintre beton şi
66 5511-89
armătură. Metoda prin smulgere.
Încercări pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate
67 5585-71
static la compresiune al betonului.
Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificre şi condiţii
68 6102-86
tehnice de calitate.
Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare şi indicaţii
69 6652/1-82
generale.
Beton de referinţă. Prescripţii pentru confecţionare şi
70 9602-90
încercare.
Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi din beton de ciment. Condiţii
71 R 183/1-95 tehnice generale de calitate.
Specificaţie tehnică. Betoane-terminologii, cerinţe, niveluri de
72 V 206 performanţă.
73 EB-FIB Model code 1990 nr.205 Partea de tehnologia betonului.
74 urocode 2 Calculul şi alcătuirea structurilor de beton.

Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a oţelului beton,
75 6605-78a sârmei ţi a produselor din sârmă pentru beton
precomprimat.
Specificaţie privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru
76 T 009-96
armături. (Buletinul construcţiilor nr.11/97)
77 1030-85 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială.
Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de
78 2634-80
încercare.
79 6203-75 Încercări de aderenţă a mortarelor.
STRUCTURI DE BETON (G31)
Construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat.
80 10102-75 Prevederi fundamentale pentru calculul şi alcătuirea
elementelor.
44
10107/10- Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton
81
90 armat şi beton precomprimat.
TOLERANŢE ÎN CONSTRUCŢII ŞI UTILIZAREA SPAŢIULUI (G20, G05)
Toleranţe în construcţii. Toleranţe la suprafeţe din beton
82 10265/1-84
aparent.
83 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.
84 Termeni şi noţiuni de bază.
Construcţii civile şi industriale. Utilizarea terenurilor pentru
85 7469-80 organizarea lucrărilor de construcţii montaj. Prescripţii
generale.
CONSTRUCŢII
86 4273-83 Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clasele de importanţă.
Lucrări de zidărie. Zidărie din piatră naturală. Prescripţii de
87 2917-79
alcătuire.
Construcţii hidrotehnice. Supravegherea comportării în timp.
88 7883-90
Prescripţii generale.
89 9200-73 Baraje şi lacuri de acumulare. Studii pentru proiectare.
Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat
90 438/1-89
la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.
91 438/2-91 Sârmă trasă pentru beton armat.
92 438/3-89 Produse de oţel pentru armare. Armături. Plase sudate.
SR 438/4- Sârmă cu profil periodic obţinută prin deformare plastică la
93
98 rece.
94 7194-79 Sudabilitatea oţelului. Elemente de bază.
Elemente verticale de construcţie. Încercări de rezistenţă la
95 7892-98
şocuri. Corpuri de şoc şi metode de încercare.
CONSTRUCŢII METALICE
96 437-87 Table groase.
97 1125/2-91 Electrozi sudură
98 500/1-89 Oţel carbon obişnuit. Mărci şi condiţii generale.
Oţel carbon obişnuit laminat la cald. Table groase şi
99 500-86
platbande.
100 2300-80 Abateri limită pentru cote fără indicaţii de toleranţă.
101 9398-83 Îmbinări sudate prin topire ale oţelurilor. Clase de calitate.
102 735/1-87 Desene tehnice. Reprezentarea îmbinărilor sudate sau lipite.
Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a oţelului beton,
STAS
103 a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton
6605/78
precomprimat.
SR - ISO
104 Materiale metalice. Încercarea la îndoire.
7438 - 92
SR – ISO
105 Materiale metalice. Încercarea la îndoire alternantă.
7801 - 93
SR 438/3 -
106 Plase sudate
98
2 NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE
45
Nr. NORMATIV
Nr. DENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL
SAU
crt. INSTRUCŢIUNII
INSTRUCŢIUNE
0 1 2
Cod de practică pentru executarea lucrărilor din
1 NE 012-90
beton, beton arma şi beton precomprimat.
Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor
2 C 155-89
cu agregate uşoare.
Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea cenuşilor
3 C 189-88
termoelectrice la prepararea betoanelor.
Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea amestecurilor de
4 C 194-79
tras-var la betoane.
Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea cu
5 C 59-86
plase sudate a elementelor de beton.
Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel
6 C 28-83
beton.
Instrucţiuni privind condiţiile tehnice şi condiţiile de
7
recepţionare şi utilizare a oţelului beton marca PC60.
Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a
8 C 130-78
mortarelor şi betoanelor.
9 C 122-89 lucrărilor de construcţii din beton aparent cu parament
natural.
Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea aditivului complex
10 C 237-92
ADCOM la prepararea betoanelor de ciment.
Instrucţiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de
11 C 248-93
nisip.
Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în
12 C 11-74
construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje.
Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea
13 C 41-86
cofrajelor glisante.
Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilului încastrat
14 C 163-73 din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor în cadrul
construcţiilor hidrotehnice.
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor
15 C 16-84
de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
16 C 56-85
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
Normativ cadru privind verificarea calităţii lucrărilor de
17 C 204-80 montaj a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice pentru
obiective de investiţii.
Normativ cadru privind dotarea laboratoarelor de
18
construcţii montaj.
Norma metodologică privind autorizarea
19
laboratoarelor de încercări în construcţii.
20 C 26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin încercări
46
nedistructive.
Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu
21 C 54-81
ajutorul carotelor.
Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului
22 C 200-81 la construcţii îngropate prin metoda carotajului sonic
.
Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a
23 C 149-87
defectelor pentru elemente de beton şi beton armat.
Instrucţiuni tehnice pentru folosirea metodei
24 C 236-91 semidistructive prin smulgere la determinarea
rezistenţei betonului.
Normativ privind lucrul utilajelor de construcţii pe timp
25 U 6-78
friguros.
Îndrumător tehnic privind măsuri pentru realizarea
26 Norme teh. MAPPM traversărilor de diguri, de baraje şi a altor lucrări
hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.
Instrucţiuni departamentale privind condiţiile de
27 Norme teh. MAPPM
recepţie a lucrărilor de amenajare a apelor.
Instrucţiuni tehnice departamentale pentru execuţia şi
28 PE 713-90
controlul betoanelor construcţiilor hidrotehnice.
Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la
29
proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor.
Norme tehnice de proiectare şi realizare a
30 P 118-83
construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului.
Normativ de prevenirea şi stingerea incendiilor pe
31 C 300-94 durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora.
Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la
32 C 117-70 determinarea defectelor din elementelor de beton
armat.
Calculul şi alcătuirea elementelor din din beton, beton
33 STAS 10107/0 - 90
armat şi beton precomprimat.
Normativ pentru proiectarea antiseismică a
34 P 100 - 92 construcţiilor de locuinţe, social culturale,
agrozootehnice şi industriale.
Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor
35 P 10 - 86
de fundaţii directe la construcţii.
Instrucţiuni tehnice pentru elemente de fundaţii din
36 C 215 - 88 beton cu adaos de cenuşă termoelectrică, situate în
terenuri cu agresivităţi naturale şi industriale.
Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea
37 C 162 - 73 cofrajelor metalice plane pentru pereţii din beton
monolit la clădiri.
38 P 73 - 78 recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat
pentru lichide.
Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului
39 C 212 - 87
tehnologic de vacumare a betonului.
47
Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS
6657/3 – 8. Elemente prefabricate din beton, beton
40 C 156 - 89
armat şi beton precomprimat. Procedee şi dispozitive
de verificare a caracteristicilor geometrice.
Instrucţiuni tehnice provizorii privind realizarea
41 C 238 - 92
betoanelor de clasă (Bc 60 – Bc 80).
Instrucţiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de
42 C 248 - 93
nisip.
Cod de proiectare pentru structuri şi cadre din beton
43 Np 007 - 97
armat.
44 P 85 - 97 Cod de proiectare pentru structuri cu pereţi structurali.
Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului
45 C 200 - 81 la construcţii inginereşti îngropate, prin metoda
carotajului sonic.
0 1 2
Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel
46 C 150 - 84
ale construcţiilor civile, industriale şi agricole.
Instrucţiuni tehnice de protecţia elementelor din beton
47 C 170 - 87 armat şi beton precomp. suprater. situate în medii
agresive nat. şi ind.
Norme tehnice privind protecţia anticorozivă a
48 C 210 - 82 bazinelor de beton armat pentru neutralizarea şi
epurarea apelor industriale.
Pentru modificarea şi completarea HG nr.834/91
49 HG nr. 468-98 privind stabilirea şi eval. unor terenuri deţinute de
soc.cu capital de stat
Pentru modificarea şi completarea HG nr.376-94
50 HG nr. 600-98 privind metodologia de elaborare a D.G. pentru
obiectivele de investiţii
Privind obligativitatea furnizorilor de mat., elem. de
51 HG nr. 877-99 constr. şi prod. dest. constr. de a efectua înc. şi
analiza de lab. numai prin lab. autorizate
Pentru aprobarea Normelor metodologice privind
Ordin MF-MLPAT nr. conţinutul cadru de organizare a licitaţiilor,
52
784-34/N-98 prezentarea ofertelor, adjudecare, contractare şi
decontare a execuţiei lucrărilor
Ordin MLPAT-DAPL-
53 MAPPM nr. 62/N- Privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale
19/288-1955/1998
Modificări şi completări la Criteriile nr.2665/1C/311 din
MF-21541/98
54 28.II.92 privind stab.şi eval.terenurilor aflate în patr.
MLPAT 8392 NN-98
SC cu capital de stat
Pentru compl. la Criteriile nr.2665/1C/311-1992
Ordin MF
privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în
55 1860309/99 MLPAT
patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat,
nr.1273/NN/.99
aprobate de MF şi MLPAT
56 Ordin MAPPM Pentru aprobarea procedurilor de promovare a
nr.214/RT/99 documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediubla
48
MLPAT nr.16/NN/99 planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului
Pentru modificarea şi completarea Norme
Ordin MF nr.553
metodologice privind conţinutul cadru de organizare a
57 MLPAT
licitaţiilor, prezentarea ofertelor, contractarea şi
nr.5367/NN/99
decontarea execuţiei lucrărilor
Privind modul de constituire şi virare de către
Precizări MLPAT
investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din
nr.51222/NN/99
58 vsaloarea deviz construcţii cu corespondent în deviz
MMPS nr.1384/99
general al lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a
MT nr.178/99
Constructorilor
Ordin al MLPAT, al MIC şi al directorului general al
OPC pentru aprobarea regulamentului privind
Ordin MLPAT; MIC,
59 exercitarea controlului calităţii materialelor,
OPC 5/N-78-1/147
elementelor de const. şi produselor destinate
construcţiilor
Ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei
Ordin MAPPM, mediului şi al ministrului lucrărilor publice şi
60 MLPAT 1098/99- amenajării teritoriului pentru aprobarea Metodologiei
11N/2000 privind stabilirea categoriilor de importanţă a lucrărilor
hidrotehnice-NTLH-021
Ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării
teritoriului, al ministrului finanţelor şi al ministrului
Ordin MLPAT, MF, funcţiei publice pentru aplicarea art.60 din normele
61 MFP 3675/NN-494- metodologice de aplicare a Ordonanţei guvernului
1/3350/Vr nr.20/94 privind măsuri pentru reducerea riscului
seismic al construcţiilor existente, aprobate prin HG
nr.844/99
LEGI ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Legea nr. 10 din 1995 - Lege privind calitatea în construcţii.

2. Legea nr. 50 din 1991 – Privind autorizarea executării construcţiilor
3. Legea nr. 310 din 2004 – Legea apelor
4. Legea nr. 137 din 1995 - Legea protecţiei mediului.
5. Legea nr. 90/1996 – Legea protecţiei muncii
6. Legea 125/1996 – Privind modoficarea şi completarea legii nr. 50/1991
7. HG nr. 272/1994 - Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii.
8. HG nr. 273/1994 - Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente.
9. H.G. nr. 766 din 1977 – Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcţii
Intocmit,
49
ing. Vulpe Andrei
BORDEROU
1. Memoriu general .............................................................................................. 1
2. Caiet de sarcini nr. 1 – Terasamente ................................................................ 2 – 14
3. Caiet de sarcini nr. 3 – Terasamente in dig ………………………….…………… 15 –37
4. Lista STAS-urilor şi normativelor în vigoare ……………………………………… 38 - 49
50

Caiet de Sarcini Ludus

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Ludus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. HIDROPROIECT S.R.L SIBIU Contract nr.

1.1. - Înainte de începerea lucrărilor de execuţie, constructorul va trece la executarea

2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE FUNDARE

2.1. - Suprafaţa de fundare pentru lucrările de apărare de mal se consideră stratul

3. MATERIALE - CONDIŢII TEHNICE ŞI CALITATIVE PENTRU TERASAMENTE

3.1 - Exploatarea materialului se va face astfel încât, prin compensarea

3.6. Apa de compactare

3.7. Pãmânt vegetal

4. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

4.1. Calitatea pământurilor se stabileşte pe baza principalelor caracteristici prevăzute

L.A. = laborator societate (antrepriză)

4.2. Dacă în urma verificării se constată că pământul are calitatea corespunzătoare se

5.1. Prescripţii generale

5.2. Modul de execuţie a umpluturilor

5.3. Compactarea umpluturilor

5.4. Profile şi taluzuri

5.5. Finisarea platformei

6. CONTROLUL DE ŞANTIER AL MATERIALELOR ŞI A MODULUI DE PUNERE ÎN

7.1. - Documentele de verificare a calităţii şi recepţia lucrărilor se vor întocmi ţinând

7.2. - Verificarea calităţii lucrărilor executate

CAIET DE SARCINI NR. 2

1.2. Caietul de sarcini s-a întocmit în conformitate cu:

1.11.1. Beneficiarul – A.B.A, Mureş, are următoarele atribuţii:

1.11.2. Constructorul are următoarele atribuţii:

1.11.3. Proiectantul are următoarele atribuţii:

1.11.4. Geologul de şantier are următoarele atribuţii:

CAPITOLUL 2. TRASAREA LUCRĂRILOR

2.1. Toate lucrările de trasare se vor executa de constructor, pe baza reperilor de

2.8. Constructorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru ca pe perioada

CAPITOLUL 3. PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE FUNDARE

CAPITOLUL 4. MATERIALE PENTRU UMPLUTURI

CAPITOLUL 5. CONDIŢII DE PUNERE ÎN OPERĂ A MATERIALELOR

5.1. Punerea în operă se va face după recepţionarea fundaţiei.

CAPITOLUL 6. CALITATEA UMPLUTURILOR

 coeziunea, c (kPa) 25 ÷ 45;

CAPITOLUL 7. CONTROLUL DE ŞANTIER AL MATERIALELOR ŞI A MODULUI DE

7.1. Documentele de verificare a calităţii şi recepţia lucrărilor se vor întocmi ţinând

CAPITOLUL 8. ORGANIZAREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR

8.1. Recepţia construcţiei constituie atestarea de către comisia de recepţie a

CAPITOLUL 9. DISPOZIŢII FINALE

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII S.S.M.

Planul General de Securitate si Sanatate în Munca (PGSSM) va contine: informatii

Planul General de Securitate si Sanatate în Munca (PGSSM) este un document care

In etapa de proiectare, coordonatorul securitatii :

Sedintele de coordonare pe linie organizatorica vor asigura implementarea PGSSM.

Persoana desemnata de Antreprenorul general/Contractant cu atributii in materie de

Planul PGSSM va contine: partile contractante, o prezentare generala a lucrarilor,

Masurile de coordonare pentru prevenirea riscurilor generale de interferare a

LISTA STAS-urilor şi NORMATIVELOR ÎN VIGOARE

A2 – NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE

Nr. Nr. NORMATIV DENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL INSTRUCŢIUNII

Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi

12 P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de

13 P 7-92 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea

15 C 196-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor

terenurilor slabe de fundare prin metoda

17 C 182-87 Normativ privind executarea mecanizată a

LISTA STAS-urilor ŞI NORMATIVELOR ÎN VIGOARE

31 SR 388/95 Ciment Portland.

32 SR 7055/96 Ciment Portland alb.

33 SR 1500/96 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V.

34 SP1 - 1994 Cimenturi cu adaosuri de calcar sau calcar dolomitic.

35 SP3 - 1995 Cimenturi Portland de tip BS 12-78.