Siturile din reţeaua ecologică Natura 2000 sunt diferite de rezervațiile strict protejate

în care aproape toate activitățile umane sunt interzise. Natura 2000 încurajează unele activități
economice menite să contribuie la prosperitatea zonelor fără a avea un impact negativ asupra
mediului, activităţi ce pot fi reunite în categoria activităţilor tradiţionale.
În siturile Natura 2000 sunt permise activități agricole sau adiacente tradiționale,
activităţi turistice şi de informare, de cercetare, de valorificare sustenabilă a resurselor, unele
dintre acestea necesare pentru menținerea peisajelor, de exemplu pajiștile montane, cultivarea
și obținerea produselor ecologice, activități de vânătoare și pescuit cu condiția ca siturile
Natura 2000 să își atingă obiectivul de conservare. Scopul final este acela de a menţine
coerenţa şi funcţionalitatea ecosistemelor protejate prin directivele europene care susţin
conceptul Natura 2000.
Pe lângă conservarea capitalului natural, rețeaua Natura 2000 oferă oportunități
importante pentru dezvoltare economică durabilă, atât prin posibilitatea atragerii de fonduri,
cât și printr-un management economic eficient în beneficiul oamenilor și al naturii.
Pe raza localității Tusa, aproape de granița cu județele Cluj și Bihor se află Rezervația
naturală Tusa- Barcău. Aceasta este o arie protejată de interes național integrată în Rețeaua
Natura 2000, și corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip peisagistic și
forestier) situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Sâg.
Aria naturală cu o suprafața de 10 ha (conform Formularului Standar Natura 2000,
disponibil pe http://biodiversitate.mmediu.ro ) este situată în partea sud-estică Munților
Plopișului, în extremitatea sud-vestică a județului Sălaj, în Țara Silvaniei (zonă de contact a
Crișanei cu Transilvania) pe teritoriul sud-vestic al satului Tusa.
Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național-Secțiunea a III-a-zone protejate) a declarant această arie sit de interes comunitar,
primind codul ROSCI0257 și reprezintă o arie naturală constituită din șisturi cristaline
acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri).
Sitului Natură 2000 Tusa-Barcău dispune de habitate cu păduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțisor). Pe lângă sectorul de pădure,
mai există și o zonă de pajiște și două izbucuri (Izbucul Mare și Izbucul Mic).
Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag (Fagus sylvatica), carpen
(Carpinus betulus), stejar (Quercus robur), mesteacăn (Betula pendula), cer (Quercus cerris),
frasin (Fraxinus excelsior), alun (Corylus avellana), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare),
sânger (Cornus sanguinea), păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), mur
(Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina), afin (Vaccinum myrtillus), zmeur (Rubus idaeus).
La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor
(Brassicaceae), cunoscută sub denumirea populară de colțisor (Dentaria bulbifera).
În arealul rezervației este semnalată prezența unei insecte cunoscută sub denumirea
populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii (Odontopodisma rubripes), specie (din familia
Acrididae) protejată (considerată că vulnerabilă), aflată pe lista roșie a IUCN.
Din această zonă izvorăște un izvor carstic, cunoscut sub numele Izbucu Mare,
alimentând pârâul Toplița care apoi, împreună cu Valea Răchitelor formează râul Barcău. La
prima vedere Izbucul Mare nu impresionează decât cu apa limpede și rece ca gheața. Însă, la
nici 100 de metri mai jos, un braț al părăiașului dă de o cădere de 10 metri și formează una
dintre cele mai spectaculoase cascade din Sălaj și poate chiar din Transilvania. Nimic nu
poate fi mai frumos decât zgomotul apei, verdele crud al muschilor care acoperă piatra și
albastrul senin al cerului.
Strategia de finanțare
Pentru realizarea obiectivelor în cadrul Rezervației naturale Tusa-Barcău este necesar
ca Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Zalău, custodele sitului să realizeze
planul de management al arealului. Pentru realizarea acestuia și pentru atingerea obiectivelor
sunt necesare următoarele: identificarea unor surse de finanţare pentru susţinerea activităţilor
necesare managementului sitului; realizarea infrastructurii necesare managementului sitului și
crearea unei reţele de parteneri care să contribuie la managementul sitului. De aceste aspect ar
trebui să se ocupe Autorităţile Publice Centrale, Autorităţi judeţene şi locale și ONG-uri din
domeniul protecției mediului.
Există mai multe tipuri de fonduri care pot fi utilizate în strategia de finanțare a unei
arii protejate:
- Fonduri externe- Orice mijloace financiare primite de la o entitate legală sau
persoană cu excepţia unităţilor guvernamentale.
- Resurse proprii (În bani)- Orice mijloace cu care aplicantul proiectului va
contribui in cash.
- Servicii proprii (În natură)- Orice servicii care nu sunt remunerate direct ci sunt
contribuţii “voluntare”. În unele scheme de finanţare astfel de servicii pot fi evaluate în acord
cu ratele standard şi subvenţionate
- Suma serviciilor proprii, fondurilor proprii, fondurilor externe şi a fondurilor
publice reprezintă totalul cheltuielilor.
Lista de fonduri UE pentru Natura 2000:
1. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)- acest pilon este
cel mai important fond dedicat conservării biodiversităţii. Sprijinul pentru dezvoltare rurală
trebuie să contribuie la atingerea următoarelor obiective: îmbunătăţirea mediului şi a zonelor
rurale prin sprijinirea managementului terenurilor; îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural
şi încurajarea diversificării activităţii economice.
2. Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune- sunt instrumentele care
diferenţele dintre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi gradul de înapoiere al
regiunilor dezavantajate (inclusiv cele rurale), FEDR contribuie la dezvoltarea armonioasă,
echilibrată şi durabilă a activităţii economice, la un înalt nivel de competitivitate, la ocupare a
forţei de muncă şi protecţie a mediului, şi la egalitate între femei şi bărbaţi.
3. Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE+)- este un program care co-
finanţează schemele de mediu din Uniunea Europeană şi din ţările terţ. LIFE+ are trei
componente tematice: “Natură şi Biodiversitate”, “Politica de Mediu şi Guvernare” şi
“Informare şi Comunicare”.
4. Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) Fond: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune. În cadrul POS Mediu există mai multe
axe prioritare: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, dezvoltarea
sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate,
îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate,
implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, implementarea
infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc.
5. Programul Operaţional Regional Fond se adresează mai multor domenii printre
care și: îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, îmbunătăţirea
infrastructurii sociale, sprijinirea mediului de afaceri regional şi local, dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului.
6. Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei (PO SEE) (SEE)
care are următoarele priorități: îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, management mai bun al
ariilor protejate şi a altor zone naturale/semi-naturale, depăşirea constrângerilor impuse de
bariere naţionale, prognozarea ameninţărilor şi oportunităţilor viitoare pentru mediu,
dezvoltarea acţiunilor trans-naţionale comune pentru protecţia naturii şi a oamenilor,
managementul integrat al apei şi prevenirea şi managementul inundaţiilor, prevenirea
riscurilor de mediu, managementul resurselor naturale şi promovarea resurselor şi eficienţei
energetice.
 Cadrul legislativ
Potrivit Ordinului Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat și completat cu
Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011, Rezervația Naturală tusa- Barcău,
sit Natura 2000, cu denumirea de ROSCI, numărul 257.
Situl este important pentru habitatele și speciile de interes comunitar, identificate în
Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale și a
florei și faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992, Anexele I și II, dar și în Ordonanța de
urgență a Guvernului României nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulerioare.
Cu privire la implementarea măsurilor de conservare pentru habitatele şi speciile de
interes Comunitar, Directiva Habitate cuprinde o serie de cerinţe pentru Statele Membre.
Obiectivul principal al acestor măsuri este atingerea scopului general al acestei Directive,
menţionat in Articolul 2(1) “de a contribui la asigurarea biodiversităţii prin conservarea
habitatelor naturale precum şi a faunei şi florei sălbatice pe teritoriul european al Statelor
Membre la care Tratatul se aplică”. Articolul 2(2) menţionează “Măsurile luate în baza
prezentei Directive vizează menţinerea sau restabilirea, într-o stare favorabilă de conservare,
a habitatelor naturale şi a speciilor din fauna şi flora sălbatică de interes comunitar”, iar la
punctual 3 al aceluiaşi articol se precizează că “Măsurile luate în baza prezentei Directive ţin
seama de exigenţele economice, sociale şi culturale ca şi de particularităţile regionale şi
locale.”
Articolul 1(e) al Directivei Habiate defineşte starea favorabilă de conservare astfel:
“starea de conservare a unui habitat natural înseamnă suma influenţelor ce acţionează
asupra unui habitat natural şi a speciilor tipice pe care le adăposteşte, care pot afecta pe
termen lung repartiţia sa naturală, structura şi funcţiile sale, ca şi supravieţuirea pe termen
lung a speciilor sale tipice, pe teritoriul vizat în Articolul 2”.
Structura de acces
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău este situată într-o zonă foarte accesibilă și pe cale
auto, deoarece drumul de legătură este modernizat prin Programul SAPARD, pe distanță de 7
km, până la rezervație.
Cai de acces
 Drumul național (DN1H) Șimleu Silvaniei - Nușfalău - drumul județean (DJ191D) pe
ruta: Fizeș - Sâg - Tusa
 Drumul național (DN1) Cluj Napoca - Huedin - Ciucea - drumul județean (DJ108A) -
Vânători - drumul județean (DJ191D) – Tusa
Posibilități de informare asupra sitului
Scopul reţelei Natura 2000 nu este acela de a crea nişte sanctuare care să excludă
sistematic prezenţa oricărei activităţi umane. Conservarea biodiversităţii în siturile Natura
2000 necesită, de fapt, menţinerea şi promovarea activităţilor umane, cu condiţia ca aceste
activităţi să nu aibă efecte negative asupra ariei protejate.
Pentru formarea unor atitudini și obiceiuri benefice protejării sitului, este necesară
conștientizarea populației și promovarea educației ecologice. Pentru a realiza promovarea
Sitului ROSCI0257 Tusa-Barcău, ar ajuta dacă ar fi implicați parteneri precum: autoritățile
administraţiei publice locale; școli; ONG-uri; administraţii sau custozi ai unor arii naturale
protejate din ţară sau străinătate; Mass-media.
Acțiunile care oferă posibilități de informare despre sit sunt:
 Conceperea, tipărirea şi distribuirea unor materiale de conştientizare şi educative
  Conceperea, realizarea şi amplasarea unor panouri informative şi educative în sit şi în
zonele limitrofe
 Menţinerea şi actualizarea paginii de internet
 Organizarea unor conferinţe, simpozioane sau dezbateri publice
 Facilitarea unor schimburi de experienţă între proprietari de terenuri sau reprezentanţi
ai autorităţilor locale şi alţi reprezentanţi similari din arii naturale protejate din ţară sau
străinătate
 Dezvoltarea unor programe educative în şcolile din preajma sitului
 Promovarea imaginii sitului în mass-media
 Iniţierea şi semnarea unor parteneriate cu unităţile de învăţământ din preajma sitului
 Realizarea unui traseu tematic în sit, pentru activităţile de educaţie ecologică în natură
 Participarea angajaţilor custodelui la sărbătorile şi evenimentele organizate de
localnici pentru distribuirea unor materiale informative şi discuţii cu aceştia
Impactul creat de promovarea sitului Natura 2000
Este important ca localnicii din zona sitului ROSCI0257 Tusa-Barcău să cunoască
faptul că conform legislaţiei în vigoare, activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune
procedurii de evaluare a impactului de mediu, dacă lucrările prevăzute afectează habitatele
şi/sau speciile pentru care acea arie a fost declarată sit Natura 2000.
Evaluarea impactului asupra mediului nu va fi însă necesară pentru activităţile zilnice;
de asemenea, declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate
asupra terenurilor. În cazul în care vor exista activităţi care trebuie stopate, datorită declararii
unei zone drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionari de
terenuri vor primi plăţi compensatorii.
Pe lânga conservarea capitalului natural, reţeaua Natura 2000 oferă oportunităţi
importante pentru dezvoltare economică durabilă, atât prin posibilitatea atragerii de fonduri,
cât şi printr-un management economic eficient în beneficiul oamenilor şi al naturii.
Totodată promovarea Rezervației peisagistice Tusa-Barcău va atrage mulți turiști în
zonă, care va favoriza dezvoltarea turismului rural și implicit vă crește veniturile localnicilor.

Bibliografie:
 http://www-old.anpm.ro/
 https://natura2000.ro/glosari-de-termeni/
 http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0257.pdf
 https://portal.afir.info/informatii_generale_sapard_beneficiari_ai_fondurilor_sapard
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Rezerva%C5%A3ia_peisagistic%C4%83_Tusa-
Barc%C4%83u
 http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0257
 http://www.natura2000transilvania.ro
 http://natura2000.ro/wp-content/uploads/2014/10/Ghid_Legea_de_Partea_Naturii.pdf
 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
 https://natura2000.ro/legislatie/
 https://natura2000.ro/?s=rosci0257
 http://www.mmediu.ro/articol/legislatie/433