Numere reale

m 
N= { 0; 1; 2; 3; 4;...} ⊂ Z= { 0; ± 1; ± 2; ± 3;... } ⊂ Q =   m, n ∈ Z, n ≠ 0
 n 
Mulţimea numerelor naturale Mulţimea numerelor întregi Mulţimea numerelor raţionale.
Proprietate Orice număr raţional poate fi scris ca un număr zecimal infinit periodic, care nu are perioada (9).
Şi reciproc.
3 5 9 7 1 5 8 4 6 − 3 5 9 715
SCRIEREA UNUI NUMĂR ZECIMAL PERIODIC ÎN FORMĂ DE FRACŢIE : Exemplu 3,5 9 715 ( 8 4 6 ) =
9 9 90 0 0 0 0
1
Numerele 2 ; 3; − ; 12 ; π - exemple de numere iraţionale (numere zecimale infinite neperiodice )
5
I - mulţimea numerelor iraţionale (notaţie în unele cărţi).
R = Q ∪ I - mulţimea numerelor reale (numere zecimale infinite periodice sau neperiodice ). ⇒ I = R \ Q
Notaţii: N ∗ = N \ { 0} ; Z ∗ = Z \ { 0} ; Q ∗ = Q \ { 0} ; R ∗ = R \ { 0} . Au loc incluziunile: N ⊂ Z ⊂ Q ⊂ R; I ⊂ R
Proprietate. Oricărui număr real îi corespunde pe axa numerelor un punct unic determinat şi reciproc.
Dacă a∈R, iar M este imaginea lui a pe axă , atunci scriem M(a); a – coordonata punctului M.
O M(a) x
 
Modulul unui număr real
 1, dac ă x > 0 1 y=1 f(x) =sgn x

Funcţia “semn” : sgn: R→R, sgn x =  0, dac ă x = 0 O. x
 − 1, dac ă x < 0 -1

y =-1 Im f ={-1;0;1}
Definiţii ale modulului unui număr real:

x = OM(x) - distanţa de la originea

 x, dac ă x ≥ 0 x = max{ − x; x} x = x ⋅ sgn x
x =  axei numerelor pînă la punctul M cu
 − x, dac ă x < 0 coordonata x.

Proprietăţile modulului numărului real

x x
1) x ≥ 0; ( ∀ ) x ∈ R. x = 0⇔ x= 0 3) y = y , (∀ )x ∈ R, ( ∀ ) y ∈ R∗

2) x⋅ y = x ⋅ y , (∀ )x ∈ R, ( ∀ ) y ∈ R 4) x − y ≤ x ± y ≤ x + y ; ( ∀ ) x ∈ R, ( ∀ ) y ∈ R

Consecinţe şi alte proprietăţi

5) x 1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x n = x 1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x n , (∀ )xi ∈ R, i ∈ {1;2;...n} 6) xn = x ,

n
(∀ )x ∈ R, ( ∀ ) n ∈ N ∗
(∀ )x ∈ R, ( ∀ ) k ∈ N ∗ , ( ∀ ) x ∈ R, ( ∀ ) y ∈ R
2k
7) x 2k = x , 8) x− y = y− x
9) ± x 1 ± x 2 ± ... ± x n ≤ x 1 + x 2 + ... + x n , (∀ )xi ∈ R, i ∈ {1;2;...n} 10) − x ≤ x ≤ x ; ( ∀ ) x ∈ R
x ≤ −a
11) x ≤ a ⇔ − a ≤ x ≤ a, ( ∀ )a ∈
12) x ≥ a ⇔ 
R , ( ∀ )a ∈ R Graficul funcţiei modul
x ≥ a f:R→R, f(x)= x
13) x + y = x + y ⇔ sgn x = sgn y ⇔ x ⋅ y ≥ 0 y

14) x 1 + x 2 + ... + x n = x 1 + x 2 + ... + x n ⇔ sgn x 1 = sgn x 2 = ... = sgn x n

Formule utile:
1
a+ b− a− b a+ b+ a− b
min { a; b} = max { a; b} =
x
-1 O 1
2 2
Im f=[0;+∞)
 Ecuaţii fundamentale cu moduli

  f(x) < 0   g(x) ≥ 0

   g ( x) ≥ 0
 − f(x) = g(x)   f(x) = g(x) 
 f(x) = g(x) ⇔  ⇔ ⇔   f ( x) = g ( x)
  f(x) ≥ 0   g(x) ≥ 0
    f ( x) = − g ( x)

  f(x) = g(x)   f(x) = − g(x)
Cazuri particulare:

( a< 0) ( a ≥ 0 )  f (x) = a
1. f ( x ) = a ⇔ x ∈ ∅ 2. f ( x) = a ⇔  3. f ( x) = f (x) ⇔ f (x) ≥ 0 4. f ( x) = − f (x) ⇔ f (x) ≤ 0
 f (x) = − a

x < 0   f(x) < 0

 
 f( − x) = g(x)  γ ( − f(x)) = g(x)
 1. f( x ) = g(x) ⇔  2. γ ( f(x) ) = g(x) ⇔ 
x ≥ 0   f(x) ≥ 0
 
  f(x) = g(x)   γ ( f(x)) = g(x)

 f ( x) = g ( x ) ( a⋅ b > 0 )  f (x) =
0
 1. f ( x) = g ( x) ⇔ f 2 ( x) = g 2 ( x) ⇔  2. a ⋅ f ( x ) + b ⋅ g( x ) = 0 ⇔ 
 f ( x) = − g ( x)  g( x ) = 0

 1. f ( x) + g ( x ) = f ( x ) + g ( x ) ⇔ f ( x ) ⋅ g ( x ) ≥ 0
 f ( x) ≥ 0  f ( x) ≥ 0
2. f ( x) + g ( x ) = f ( x ) + g ( x ) ⇔  3. f ( x ) + g ( x ) = f ( x ) − g ( x) ⇔ 
 g ( x) ≥ 0  g ( x) ≤ 0

Inecuaţii fundamentale cu modul

I. f ( x ) ≤ g( x ) ⇔ − g( x ) ≤ f ( x ) ≤ g( x ) ⇔
 f ( x ) ≥ − g( x )

 f ( x ) ≤ g( x )

Cazuri particulare:

( a< 0) ( a≥ 0)  f ( x) ≥ − a
1) f(x) ≤ a ⇔ x ∈ ∅ 2) f(x) ≤ a ⇔ − a ≤ f ( x) ≤ a ⇔ 
 f ( x) ≤ a

II.  f ( x ) ≤ − g( x )
f ( x ) ≥ g( x ) ⇔  f ( x ) ≥ g( x )

Cazuri particulare:

( a≤ 0) ( a > 0 )  f ( x) ≤ − a
1) f(x) ≥ a ⇔ x ∈ R 2) f(x) ≥ a ⇔ 
 f ( x) ≥ a