Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Capitolul III

Monitorizarea voiajului

3.1 Passage plan Constanța (România) - Bosfor (Istanbul)

Carateristicile rutei:

Name: Ct-Ro Is-Tk

Depart From: Agigea-Constanța
Destination: Bosfor-Istanbul
Total Distance: 193.55
Speed (Kts): 12
Departure Time (16/04/2019)
Time Enroute 16 Hours 07 Minutes

Wp Speed Distance Bearing Latitude Longitude ETE Speed (Kts)

Description Course

--- 0.00 193,55 NM 083 Deg. T 44 05.9 N 028 40.6 E Start 12.00

1 8.00 1.03 NM 057 Deg. T 44 06.5 N 028 41.8 E 00 H 05 M

2 9.00 2.43 NM 165 Deg. T 44 04.1 N 028 42.7 E 00 H 17 M

3 10.00 6.46 NM 141 Deg. T 43 59.1 N 028 48.3 E 00 H 49 M

4 12.00 164.62 NM 175 Deg. T 41 15.1 N 029 07.9 E 14 H 32 M

5 12.00 1.50 NM 183 Deg. T 41 13.6 N 029 07.8 E 14 H 40 M

6 12.00 1.66 NM 210 Deg. T 41 12.2 N 029 06.7 E 14 H 48 M

7 12.00 1.87 NM 225 Deg. T 41 10.8 N 029 05.0 E 14 H 57 M

8 12.00 1.94 NM 217 Deg. T 41 09.3 N 029 03.4 E 15 H 07 M

9 12.00 0.47 NM 179 Deg. T 41 08.8 N 029 03.4 E 15 H 09 M

10 12.00 1.86 NM 145 Deg. T 41 07.3 N 029 04.8 E 15 H 19 M

11 12.00 1.28 NM 221 Deg. T 41 06.3 N 029 03.7 E 15 H 25 M

12 12.00 0.41 NM 194 Deg. T 41 05.9 N 029 03.6 E 15 H 27 M

45
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

13 12.00 1.01 NM 180 Deg. T 41 04.9 N 029 03.6 E 15 H 32 M

14 12.00 0.58 NM 220 Deg. T 41 04.5 N 029 03.1 E 15 H 35 M

15 12.00 1.49 NM 198 Deg. T 41 03.1 N 029 02.5 E 15 H 43 M

16 12.00 2.50 NM 233 Deg. T 41 01.6 N 028 59.8 E 15 H 55 M

17 12.00 0.22 NM 210 Deg. T 41 01.4 N 028 59.7 E 15 H 56 M

18 12.00 0.96 NM 259 Deg. T 41 01.2 N 028 58.5 E 16 H 01 M

19 10.00 0.40 NM 291 Deg. T 41 01.3 N 028 58.0 E 16 H 03 M

20 8.00 0.10 NM 331 Deg. T 41 01.4 N 028 57.9 E 16 H 04 M

21 8.00 0.75 NM 324 Deg. T 41 02.0 N 028 57.3 E 16 H 07 M

3.2 PROCEDEE FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA POZIȚIEI NAVEI PE

RUTA CONSTANȚA-BOSFOR

3.2.1 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU DOUĂ RELEVMENTE

SIMULTANE

Procedeul ce va fi descris în continuare este cel mai simplu procedeu de determinare a

poziţiei navei, dar din păcate este şi cel mai puţin precis procedeu. Absenţa celui de al treilea
relevment nu permite punerea în evidenţă a erorilor compasului sau a celor accidentale.

Fig. 3.1 Două relevmente măsurate simultan

( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )

Procedeul se foloseşte atunci când dispunem numai de două repere costiere pe care le
putem releva. Dacă la coastă există trei obiecte care pot fi relevate se va folosi procedeul de
determinare a poziţiei navei cu trei relevmente.
Aplicarea procedeului constă în:

46
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

 se măsoară relevmentul compas la primul reper de navigaţie şi se notează valoarea

acestuia în caietul de observaţii;
 se măsoară relevmentul la al doilea reper şi se notează valoarea acestuia, ora bordului
şi citirea la loch;
 se convertesc cele două relevmente în relevmente adevărate şi se trasează pe hartă,
fiecare din obiectul la care a fost măsurat;
 la intersecţia relevmentelor se va găsi punctul observat al navei pe care îl marcăm
încercuind această intersecţie;
 în dreptul punctului observat astfel determinat notăm sub formă de fracţie ora la
numărător şi citirea la loch la numitor;
 din punctul astfel determinat vom trasa în continuare drumul de urmat.
Precizia determinării punctului navei cu două relevmente simultane depinde de:
 eroarea în corecţia compasului ();
 distanţa de la navă la obiectele relevate;
 unghiul dintre relevmente;
 ordinea de relevare;
 viteza navei şi intervalul de timp între măsurarea relevmentelor;
 erorile accidentale.

3.2.2 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI RELEVMENTE

SIMULTANE

Procedeul de determinare a poziţiei navei cu trei relevmente simultane este cel mai
precis procedeu care se bazează pe indicaţiile compasului. Prin folosirea acestui procedeu pot
fi determinate erorile sistematice şi erorile accidentale. Punctul determinat prin acest
procedeu este cu mult mai sigur şi mai precis decât în cazul procedeului cu două relevmente.
De aceea, ori de câte ori există la dispoziţie trei repere la coastă pentru observaţii,
navigatorul va trebui să folosească la maximum acest avantaj.
Procedeul este în sine un procedeu al observaţiilor simultane deoarece timpul scurs
între cele trei măsurători, pentru un navigator experimentat , este foarte scurt (5-10 secunde).

Metoda grafică are la bază un principiu teoretic foarte simplu şi uşor de imaginat. Un
prim pas îl constituie măsurarea relevmentelor compas la cele trei obiecte. Pentru a putea fi
trecute pe hartă ele trebuie convertite în relevmente adevărate. După ce au fost convertite,
relevmentele se trasează din obiectele costiere din care au fost măsurate. Punctul navei se va
găsi la intersecţia celor trei linii de poziţie reprezentate de cele trei relevmente trasate.
Intersecţia celor trei relevmente într-un singur punct este un caz ideal şi se produce
numai dacă pe timpul efectuării observaţiilor nu au intervenit nici un fel de erori. In realitate
situaţia este cu totul alta datorită erorilor accidentale şi sistematice.
Erorile accidentale depind în mare măsură, aşa cum arătam anterior, de îndemânarea
şi precizia acţiunii observatorului. Ele sunt în principal erori de măsurare şi erori de trasare.
Astfel eroarea în citirea relevmentelor la alidadă poate atinge valori de 0 o.2 -0 o.3 la un
observator antrenat datorită faptului că zecimile de grad sunt apreciate din ochi. Alte erori
apar la trasarea relevmentelor pe hartă tot ca urmare a faptului că zecimile de grad sunt
apreciate din ochi pe echerul raportor. Valoarea acestor erori poate ajunge la 0o.2 pentru un
observator antrenat.
Cele două feluri de erori au semnul lor şi însumarea lor algebrică poate genera o
eroare zero sau poate da o valoare mai mare ca zero atunci când au acelaşi semn.

47
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Erorile sistematice sunt independente de îndemânarea observatorului şi ele depind în

principal de:
- eroarea care se produce datorită intervalului prea mare între relevări;
- eroarea determinată de poziţia inexactă pe hartă a obiectelor relevate ;
- eroarea datorită necunoaşterii exacte a corecţiei compasului.
Ca urmare a prezenţei erorilor accidentale şi a celor sistematice, intersecţia celor trei
drepte de relevment nu va fi un punct ci un triunghi. Acesta este cunoscut sub numele de
triunghi al erorilor.
Dacă acest triunghi este mic, astfel încât laturile sale nu depăşesc 3-5 cabluri, iar forma
lui se apropie de aceea a unui triunghi echilateral, punctul navei se va afla în centrul acestui
triunghi ( figura alăturată).
În cazul în care triunghiul erorilor obţinut pe hartă are un unghi mai ascuţit decât
celelalte două, prezentându-se sub forma unui triunghi isoscel, atunci punctul navei va fi
considerat mai aproape de latura cea mică.
Dacă se obţine un triunghi al erorilor mare, este necesar să se repete observaţiile în
scopul înlăturării erorilor accidentale.
Dacă şi după repetarea observaţiilor triunghiul îşi menţine mărimea, înseamnă că
eroarea în cunoaşterea corecţiei compasului este mare. Se va determina punctul navei prin
metode care nu depind de indicaţiile compasului, urmând ca apoi să se determine corecţia
compasului prin intermediul unor construcţii grafice.

B b Z c
P

Figura 24 - 1
Fig.3.2 Trei relevmente măsurate simultan
( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )

Aplicarea procedeului la bord comportă un algoritm care cuprinde următoarele etape :

 pregătirea observaţiilor;
 efectuarea observaţiilor;
 calcule şi lucrul pe hartă.

Pregătirea observaţiilor

Succesiunea operaţiunilor este următoarea:

48
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

 se aleg obiectele la care se vor face observaţiile. Dacă sunt mai mult de trei obiecte, se
vor alege cele mai apropiate, cele mai vizibile şi mai exact trecute pe hartă. Obiectele
trebuie astfel alese încât unghiul dintre două relevmente alăturate să fie cuprins între
60o-120 o. Se va evita ca această diferenţă dintre relevmente să fie mai mică de 30 o
sau mai mare de 150 o. Se verifică dacă obiectele alese pe hartă nu sunt mascate de
suprastructurile navei şi dacă se văd bine de la alidada de la care se vor face
măsurătorile.
 se stabileşte ordinea de relevare. Se vor releva mai întâi obiectele apropiate de planul
longitudinal deoarece variaţia relevmentului la acestea este mai lentă şi apoi se
relevează obiectele apropiate de travers. Dacă unul din obiecte este mai greu vizibil –
de exemplu un far cu eclaturi – acesta va fi relevat primul. Ordinea de relevare are ca
scop, printre altele, realizarea unui timp minim în care să se desfăşoare observaţiile.
 se pregăteşte şi se verifică alidada, alegând geamurile colorate corespunzătoare pe
timp de zi sau reglând luminozitatea repetitorului giro pe timp de noapte.

Efectuarea observaţiilor

Ideal ar fi ca pe comandă să se găsească doi observatori, din care unul va face

observaţiile iar al doilea va nota valorile măsurate. În caz că acest lucru nu este posibil,
ofiţerul de cart va trebui să îşi organizeze în mod riguros activităţile care se desfăşoară astfel:
 se măsoară relevmentele la cele trei obiecte în ordinea prestabilită şi cât mai repede
posibil – nu mai mult de 8-10 secunde.
 în momentul măsurării celui de al treilea relevment se citeşte ora la precizie de 0.5
minute şi lochul la o precizie de 0,1 Mm. Dacă a trecut mai mult de un minut se
măsoară în continuare relevmentul nr.4 la primul obiect şi relevmentul nr.5la cel de al
doilea pentru reducerea lor la momentul relevării ultimului obiect.

Calcule şi lucrul pe hartă

 se convertesc relevmentele compas măsurate în relevmente adevărate;

 se trasează pe hartă relevmentele adevărate prin reperele de la coastă alese;
 punctul observat al navei se obţine în punctul de intersecţie al celor trei relevmente
sau în triunghiul erorilor determinat de intersecţia relevmentelor;
 lângă punct se notează sub formă de fracţie, la numărător ora determinării punctului
iar la numitor ora citirii la loch;
 se trec rezultatele observaţiilor în jurnalul de navigaţie;
 dacă triunghiul erorilor este mare se repetă observaţiile. Dacă şi după repetarea
observaţiilor triunghiul erorilor se menţine tot mare, se calculează unghiurile  şi 
dintre relevmente şi se determină punctul cu staţiograful după metoda unghiurilor
orizontale (problema va fi abordată într-un capitol următor) sau se folosesc procedee
grafice de reducere a erorilor.

3.2.3 Determinarea punctului navei cu distanţe.

Punctul navei poate fi determinat prin intersecţia a două sau mai multe linii de poziţie.
Acestea pot fi şi sub forma cercurilor de distanţă. O astfel de linie de poziţie este un cerc cu
centrul în obiectul la care se măsoară distanţa. 1

1
ATANASIU, T., Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed. Academiei Navale
“Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2005
49
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Poziţia navei se poate afla oriunde pe acest cerc de distanţă, bineînţeles, eliminând din
start cazurile unde nava , practic, nu poate să fie: pe uscat, pe funduri mici etc.
Măsurând două sau mai multe distanţe la reperele costiere, putem determina punctul
observat al navei la intersecţia acestor cercuri de distanţă. Mai mult chiar, putem combina
mai multe feluri de linii de poziţie, pe care, intersectându-le, determinăm punctul navei.
Existenţa punctului observat al navei la intersecţia a două sau mai multe linii de
poziţie, are o singură logică: punctul observat al navei determinat la intersecţia lor este
punctul comun al acestor linii de poziţie, punct care îndeplineşte condiţia că se găseşte
concomitent pe toate liniile de poziţie în cauză.
Determinarea distanţelor la bord se poate face fie prin măsurarea directă cu radarul, fie
indirect, prin calcul, după ce a fost măsurat un unghi vertical cu sextantul la un obiect de la
litoral. Procedeele descrise în continuare au ca element comun faptul că la baza lor stă
măsurarea unui unghi vertical cu sextantul la un obiect a cărui înălţime este cunoscută.2

Determinarea distanţei la un obiect de înălţime cunoscută a cărui bază se află în

interiorul orizontului vizibil

Să considerăm observatorul plasat la bordul navei, ochiul său fiind situat la înălţimea i
deasupra nivelului mării.


A d
i i
C

Figura 28 - 1
Fig.3.3 Determinarea distanței
( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )
)

Observatorul măsoară cu sextantul un unghi vertical α la obiectul costier din figură.

Pentru găsirea unei formule de calcul s-a apelat la triunghiul ABC care are ca elemente
principale: latura AC = d (distanţa la far) , latura BC = H (înălţimea farului deasupra
nivelului mării şi unghiul vertical  sub care se vede farul.
Folosind elementele acestui triunghi putem scrie următoarea relaţie:
d  H  ctg
Rezultatul aplicării acestei formule va fi exprimat în metri. Transformarea în mile
marine se face împărţind rezultatul în metri la 1852 sau folosind tabla 55b/DH-90.
Formula ca şi rezultatele aplicării ei sunt aproximative dar de utilitate pentru
navigatori. Astfel, va trebui să neglijăm:

2
. BOZIANU, FR., Tratat de echipamente şi sisteme de navigaţie. Vol I şi II, Editura Ex
Ponto. Constanţa, 2007;

50
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

- înălţimea ochiului observatorului - i - deasupra nivelului mării (în acest caz

presupunem că ochiul observatorului se află la nivelul mării, practic, imposibil);
- influenţa refracţiei terestre şi curbura Pământului;
- distanţa dintre baza obiectului şi linia apei în cazul în care acesta nu se află în
imediata apropiere a liniei apei.

Determinarea distanţei la un obiect de înălţime necunoscută a cărui bază se află

în interiorul orizontului vizibil

Această situaţie se impune pe timpul aterizării la coastă atunci când singurul obiect
vizibil este un obiect de înălţime necunoscută.
Spre deosebire de metodele descrise anterior, în acest caz vom executa două
măsurători astfel că vom opera cu două unghiuri verticale α şi β.

β-α

β α
C A

d m
F
Figura 28 - 4

Fig. 3.4 Determinarea distanței prin măsurarea unghiului cu orizontul

(( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )

După cum se observă din figură, în punctul A se măsoară unghiul vertical α cuprins
între vârful obiectului şi nivelul mării. În punctul B se măsoară unghiul vertical β. Intre cele
două puncte, nava parcurge distanţa reală m determinată din diferenţa citirilor la loch
corectată cu factorul de corecţie, astfel că AF  m .
Cel de al doilea segment FC care compune distanţa dintre navă şi obiect va fi
determinat prin calcul. Pentru aceasta , aplicând formula sinusurilor în triunghiul ABF putem
FB m
scrie: = de unde:
sin α sin (β - α)
FB  m  sin   cosec     
Din triunghiul FBC dreptunghic în punctul C putem determina distanţa d cu relaţia:
d  FB  cos 
Înlocuind în relaţia de mai sus mărimea segmentului FB cu cea exprimată de relaţia
(28 -9) va rezulta formula finală de determinare a distanţei la un obiect de înălţime
necunoscută a cărui bază se află în interiorul orizontului vizibil:
d = m×sinα×cosβ×cosec  β - α 

51
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Procedeul devine util de aplicat pentru executarea manevrei de ancorare sau la

aterizarea la coastă în condiţii în care apar în vedere obiecte sau puncte de înălţimi
necunoscute.

Determinarea distanţei la un far aflat dincolo de orizont

Aterizarea la coastă pe timp de noapte este mult uşurată de prezenţa luminii unui far
care să ne semnaleze din timp prezenţa uscatului sau mai mult chiar, să ne anunţe că în
curând avatarurile unei mări capricioase vor lua în curând sfârşit.
Este de la sine înţeles că fiind noapte nu vom putea măsura unghiuri verticale cu
sextantul şi că elementul de start al calculelor noastre va fi apariţia luminii la care vom
măsura un relevment. Cu acest relevment şi cu distanţa pe care o vom determina prin calcul
sau cu ajutorul unor table nautice vom putea determina poziţia navei.

D
Z

AA dd 11 dd22 BB

i
ZZ il CC
izib
tul v l A
zo n u
Or i p u n ct
d in

Or izo
n tu
d in p l v izib il
u n ctu
Figura 29-1
Figura 29 -1 lB

Fig. 3.5 Determinarea distanței la un far dincolo de orizont

( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )

Considerăm un observator la bordul navei aflate în punctul A. El relevează vârful

farului apărut pe linia orizontului, far de înălţime cunoscută H situat în punctul B. Înălţimea
ochiului observatorului deasupra orizontului este mărimea i.
Distanţa dintre observator şi orizontul vizibil al acestuia este mărimea d1 în timp ce
distanţa la orizontul vizibil măsurată din punctul B este mărimea d2 .
Punctul D reprezintă punctul de tangenţă al celor două cercuri de orizont vizibile din
A şi B şi având razele d1 şi d2 .
Distanţa d măsurată între nava aflată în punctul A şi farul din punctul B este egală cu
suma distanţelor din cele două puncte la orizontul vizibil.
Dacă i şi H sunt exprimate în metri, relaţiile cu care se determină fiecare distanţă şi
distanţa dintre cele două puncte sunt următoarele:
- distanţa de la observator la orizontul vizibil:
d 1  2, 08 i
- distanţa de la obiect la orizontul vizibil, măsurată spre observator:
d 2  2, 08 H
- distanţa de la observator la obiectul costier:
d (Mm)= d1+ d2 = 2,08 ( i + H )

52
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Coeficientul 2,08 a fost determinat considerând coeficientul refracţiei terestre egal cu

0,16 şi raza terestră de 3437,75 Mm
Dacă i şi H sunt exprimate în picioare, relaţia va fi următoarea:
d (Mm)= d1+ d2 = 1,15 ( i + H )
Procedeul este de un real folos la aterizarea la coastă pe timp de noapte. Navigatorul a
studiat în prealabil harta şi a citit distanţa de vizibilitate a farului şi caracteristicile luminii lui.
În acest fel, el aşteaptă apariţia farului pe linia orizontului. După ce a identificat
caracteristicile luminii apărute la orizont, navigatorul măsoară relevmentul la far. Cu ajutorul
acestui relevment şi cu distanţa determinată prin calcul folosind una din formulele de mai sus,
se trasează punctul observat al navei şi se fac eventualele corecţii în ceea ce priveşte drumul
de aterizare.
Pentru rapiditatea calculului distanţei se poate folosi tabla Nr.6 din Table nautice
DH-90, care are ca argument de intrare pe verticală înălţimea farului în metri iar pe orizontală
înălţimea ochiului observatorului măsurată de asemenea în metri . Înălţimea ochiului
observatorului ia valori de la 0,25 m la 18 m în timp ce înălţimile tabulate ale obiectului
observat sunt cuprinse între 1 şi 100m.

3.2.4 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU DISTANŢE. PROCEDEE

COMBINATE

Prin construcţia sa, radarul de navigaţie este capabil să permită măsurarea distanţelor
şi a relevmentelor la diverse repere plutitoare de navigaţie cum sunt balizele, navele far dar şi
la contururile coastei, la capuri, insule, diguri. Ziua şi noaptea radarul este principalul
element cu care putem măsura distanţele.3
Măsurând distanţe la elementele geografice şi de navigaţie vom putea determina
punctul navei fie numai cu ajutorul distanţelor, fie cu ajutorul liniilor de poziţie combinate.
Distanţele pot fi simultane sau succesive, existând, ca şi în cazul relevmentelor
succesive, posibilitatea transportului (translării) unui cerc de distanţă în aceleaşi condiţii ca
cele iterate în construcţiile cu relevmente.

Determinarea punctului navei cu două distanţe simultane

Considerăm că s-a măsurat distanţa d1 la reperul A şi distanţa d2 la reperul B. Luăm în

compas distanţa d1 la scara hărţii şi cu vârful compasului în reperul A trasăm cercul de
distanţă de rază d1. Facem acelaşi lucru cu cea de a doua distanţă măsurată la reperul B şi cu o
deschidere de compas egală cu d2trasăm cercul de distanţă din B.

3
POPA, C. Erorile de observare (măsurare) în domeniul navigaţiei şi hidrografiei. Ed.
C.M.M., Mangalia, 1982

53
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

A d2
Da

Z
d1

Figura 30 - 1

Fig. 3.6 Determinarea poziției cu două distanțe

( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )
La intersecţia celor două arce de cerc se va afla punctul observat Z. Cele două cercuri
se intersectează şi pe uscat dar desigur acel punct de intersecţie nu este punctul navei.
Unghiul sub care se intersectează cele două cercuri de distanţă determină precizia
punctului observat. Am văzut la procedeul grafic de determinare a punctului costier cu două
unghiuri orizontale că intersecţia optimă a cercurilor capabile de unghiul dat era cea de 90 o.
Şi în acest caz intersecţia optimă va fi la fel. Putem aprecia ca favorabile unghiurile de
intersecţie cuprinse între 60o şi 120o.
O a doua similitudine cu procedeul unghiurilor orizontale este aceea că metoda de
determinare a punctului navei cu două distanţe este independentă de compas şi de aceea este
recomandată în toate ocaziile în care corecţia compasului nu este perfect cunoscută.

Determinarea punctului navei cu două distanţe succesive la două obiecte costiere.

Considerăm că se măsoară o distanţă d1la reperul A şi după un interval de timp t, când

reperul B apare pe ecranul radarului sau în vedere, se măsoară distanţa d2la acesta.

Se realizează următoarea construcţie grafică:

- se trasează pe hartă cercul de distanţă d2din obiectul B;
- se translează punctul A la momentul celei de a doua măsurători de distanţă, pe direcţia
de deplasare , cu valoaream = V x t obţinându-se punctul A’;
- cu centrul în A’ se trasează cercul de distanţă cu raza d1;
- la intersecţia celor două cercuri se va găsi punctul observat – estimat al navei , Z;
- din punctul Z se trasează drumul navei.

54
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului
B

A d2
A’

Da
d1

Figura 30 - 2

Fig. 3.7 Determinarea poziției cu două distanțe măsurate simultan

( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )

Determinarea punctului navei cu două distanţe successive la un singur obiect

costier.

În cazul în care se dispune la coastă de un singur reper apt pentru a fi folosit în

scopurile de navigaţie , procedăm în felul următor:
- măsurăm distanţa d1la reperul avut la dispoziţie şi o notăm în caietul de observaţii;
- după un interval de timp t, măsurăm o a doua distanţă la el, d2;
- trasăm cercul de distanţă d2 ;
- din reperul reprezentat pe hartă trasăm o direcţie paralelă cu direcţia de deplasare a
navei pe care determinăm spaţiul m =f(Cl2-Cl1) , obţinând punctul A1;
- cu centrul în A1 ducem cercul de distanţă corespunzător distanţei d1 ;
- la intersecţia celor două cercuri de distanţă se va afla punctul observat - estimat al
navei, Z.

A
Da A1

m
d1
d2

Fig. 3.8 Determinarea punctului navei cu două distanţe successive la un singur obiect costier.
( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )

55
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Determinarea punctului navei cu trei distanţe simultane.

Considerăm că situaţia de navigaţie permite măsurarea a trei distanţe simultane la trei

elemente geografice A, B şi C. Considerăm că intervalul între măsurători este suficient de
mic pentru a le considera simultane, iar viteza navei este o viteză medie.
Cu distanţele măsurate la cele trei repere, trasăm cercurile de distanţă
corespunzătoare. Deşi este puţin probabil, se poate întâmpla ca cele trei cercuri să se
intersecteze în acelaşi punct. Punctul astfel determinat este punctul observat al navei, Z.
De cele mai multe ori, din intersecţia celor trei cercuri de distanţă va rezulta un
triunghi ale cărui laturi sunt arce de cerc, triunghi care poate fi asimilat triunghiului erorilor
din cazul studiat la determinarea punctului navei cu trei relevmente simultane. Şi în acest caz,
punctul observat al navei se va afla în interiorul triunghiului, în centrul lui de figură. Din
acest punct se trasează noul drum.

Determinarea punctului navei cu un relevment şi o distanţă.

Procedăm astfel:
 trasăm pe hartă, din reperul observat, prima linie de poziţie care poate fi
relevmentul;
 cu centrul în reperul A trasăm cercul de distanţă;
 la intersecţia dreptei de relevment cu cercul de distanţă determinăm punctul
observat al navei, Z;
 din punctul Z trasăm în continuare drumul navei.

Da
d
Ra

Fig. 3.9 Determinarea punctului navei cu un relevment şi o distanţă

( Sursa Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed 2005 )

Procedeul este deosebit de util pe timp de noapte, la aterizarea la coastă şi el se aplică

astfel:
 se scot din hartă caracteristicile farului care urmează să apară pe linia orizontului şi
relevmentul aproximativ;
 se aşteaptă apariţia farului observând orizontul cu binoclul. Poate fi antrenat la
„vânarea” farului şi timonierul;
 în momentul apariţiei sclipirilor pe orizont se măsoară relevmentul şi se notează ora şi
citirea la loch;
 se trasează relevmentul adevărat pe hartă şi se calculează distanţa de la navă la far cu
formula:

d  2, 08 H  i 
sau cu ajutorul tablei Nr.6/DH-90;

56
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

 se trasează cercul de distanţă din far, la intersecţia acestuia cu dreapta de relevment

aflându-se punctul observat al navei Z în dreptul căruia vom nota ora şi citirea la loch
şi din care vom trasa drumul de aterizare pe coastă.

Determinarea punctului navei cu un unghi orizontal şi o distanţă

Se procedează astfel4:
 se trasează cercul capabil de unghiul orizontal măsurat cu centru în O;
 din obiectul la care s-a măsurat distanţa se trasează cercul de distanţă d;
 la intersecţia celor două cercuri se va afla punctul observat al navei, Z, din care se
trasează noul drum.

3.3 DETERMINARE POZIȚIEI NAVEI CU AJUTORUL ECDIS-ULUI

În continuare sunt prezentate mai multe extrase din ECDIS-urile de pe comanda de

navigație cu diferite metode de determianare a poziției navei. De menționat este faptul că
nava este dotată cu două tipuri de ECDIS-uri. Imaginea de mai jos prezintă ruta generală a
navei, la o scară mare.

Figura 3.10 Ruta generală

4
ATANASIU, T., Bazele navigaţiei, navigaţie estimată şi costieră, Ed. Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”,
Constanţa, 2005

57
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

( Sursa: ECDIS )
Navigaţia costieră este metoda de navigaţie care se bazează pe folosirea observaţiilor
la obiecte costiere de coordonate geografice cunoscute pentru determinarea poziţiei navei așa
cum am specificat în capitolele anterioare. Mai jos este prezentat un extras din ECDIS ce
prezintă ruta de plecare a navei de la cheul din Constanța. Se poate obseva cu exactitate
poziția de debarcare a pilotului, la o distanță nu foarte mare, după ce nava trece de digurile de
larg. Tot din acestă imagine se poate observa si faptul ca ruta este realizată de la ,,cheu la
cheu,, conform prevederilor IMO cu privire la realizare passage planului.

Figura 3.11 Plecarea din portul Constanta

( Sursa: ECDIS )

Pentru a determina punctul navei s-a recurs la utilizarea procedeului relevment și

distanță. Determinarea poziţiei navei cu distanţe este un procedeu este foarte întâlnită în
practică, deoarece ofițerii preferă să decidă reperul la care se va face observația și în câteva
secunde să determine valorile si relevmentului. De menționat este faptul că relevmentul poate
fi măsurat atât cu ajutorul alidadei cât și prin intermediul radarului.
Astfel, la data de 16.04.2018 nava în marș:
- ora 23.10 în punctul estimat φe = 43° 49’.1 N; λe = 28° 48’.4 E , Dg = 222° , Vn =
15.5 Nd, Mm, ∆g = 0°, se determină punctul navei cu un relevment și o distanță, măsurate
simultan la reperul: farul genovez Mangalia (situat pe extremitatea digului de nord-est în
punctul φ = 43º47'56", λ = 28º36'01"E. Are o lumină albă cu sclipiri, perioada 4 secunde,
vizibilitate 10 mile marine, înălţimea luminii 23 metri. Turnul farului este metalic de culoare
gri, din zăbrele, având în vârf o cupolă rotundă albă).

58
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Figura 3.12 Determinarea punctului navei cu un relevment și o distanță

( Sursa: ECDIS )

La data de 17.04.2018 nava în marș:

- ora 03.10 în punctul estimat φe = 43° 09’.1 N; λe = 28° 24’.4 E se determină punctul
navei cu 2 relevmente,măsuratela reperele: farul genovez Mangalia (situat pe extremitatea
digului de nord-est în punctul φ = 43º47'56", λ = 28º36'01"E. Are o lumină albă cu sclipiri,
perioada 4 secunde, vizibilitate 10 mile marine, înălţimea luminii 23 metri. Turnul farului
este metalic de culoare gri , din zăbrele, având în vârf o cupolă rotundă albă.) și farul Shabla
Cape.
Deoarece acest procedeu de determinare a poziției navei prezintă dezavantajul că nu
asigură posibilitatea controlului preciziei punctului obţinut; acest avantaj fiind asigurat numai
de procedeele care folosesc trei sau mai multe observaţii am ales să realizez și o determinare
a punctului navei cu 3 relevmente.
Totuşi, în practica navigaţiei costiere, verificarea preciziei unui punct obţinut cu două
relevmente simultane se poate realiza în felul următor: se determină poziţia navei la intervale
de 10-15 minute, citindu-se cu atenţie lochul; dacă punctele astfel obţinute, unite printr-o
dreaptă, se menţin pe drumul navei la distanţele indicate de citirile la loch, se conclude că
punctele determinate sunt precise.

59
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Figura 3.14 Determinarea punctului navei cu 2 relevmente măsurate simultan

( Sursa: ECDIS )

Poziția navei cu 3 relevmente succesive este prezentată în figura de mai jos,

măsurătorile făcându-se astfel: Ra1 ,măsurat la farul din apropierea Yemine Cape la o distanţă
de 30.1Nm. Ra2măsurat la Varna la o distanţă de 20.1 Nm şi Ra3 măsurat la Kaliakra Cape. la
o distanţă de 17.4 Nm. Avantajul acestei metode este acela că după măsurarea celor trei
relevmente succesive, punctul de intersecție al acetora poate fi aflat tranzitând câte o dreaptâ
perpendiculară pe cele trei laturi ale acestui triunghi. Astfel se va obține un alt punct de
intersecție determinându-se eroarea poziției navei.

Figura 3.15 Determinarea punctului navei cu 3 relevmente

( Sursa: ECDIS )

Înainte de intrarea navei pe Strâmtoarea Bosfor, Ofițerul de cart cunoscând faptul că

există o concentrație a traficului în zona respectrivă, decide să determine poziția navei cu trei

60
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

relevmente măsurate simultan. Determinarea poziției navei cu precizie maximă este foarte
importantă în mai ales în acestă situație, având în vedere adâncimile mici, apropierea de uscat
și densitatea traficului.

Figura 3.16 Determinarea punctului navei cu 3 relevmente

( Sursa: CPN 3.2.2 )

Relevmentele au fost măsurate atât cu alidata din interiorul comenzii de navigație cât
și cu cea situate pe aripa din babord. Primul relevment a fost măsurat la farul din poziția φ =
41º13'7" N și λ =029º06 '9"E. Caracteristicile farului sunt următoarele: FL (1), 3 sec.,10 m.,
7 NM.
Valorile celor trei relevmente măsurate simultan sunt :
 Ra1 - 281;
 Ra2 - 227:
 Ra3 - 170.

Din acest punct nava iși continua drumul in 210 º. Următoarea metodă de determinare
a poziției navei a fost stabilită tot de ofițerul de cart. De acestă dată a fost folosită metoda
celor două distanțe măsurate simultan. Pentru a determina distanța la un reper de navigație
este necesar radarul, fapt pentru care a determinat Ofițerul de cart sa folosească radarul in
banda X deoarece acestă bandă oferă mai multă precizie pe distanțe scurte, în comparație cu
radarele ce lucrează în bandă S.

Astfel au fost măsurate două distanțe la două faruri situate în următoarele poziții:
 φ = 41º12'4" N și λ =029º06 '3"E;
 φ = 41º12'0" N și λ =029º07 '1"E.

Distanțele măsurate la cele două repere sunt:

 D1- 0,55 NM;

61
 Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

 D2-0,52 NM.

Figura 3.17 Determinarea punctului navei cu 2 distanțe

( Sursa: ECDIS CPN 3.2.2 )

De menționat este faptul că toate aceste metode utilizate pentru determinarea poziției
navei sunt verificate cu ajutorul coordonatelor GPS. Având în vedere denstitatea traficului
din strâmtoare, Ofițerul de cart trebuie să aleagă o metodă sigură dar mai ales rapidă de
determinate a poziției, În acest scop decide să determine poziția navei cu un relevment și o
distanță măsurate simultam la un singur reper. Acest lucru îl face fără a se folosi de alidadă,
acest lucru presupunând ca acesta să se deplaseze în afara comenzii de navigație, sau în cel
mai bun caz să măsoare relevmentul cu ajutorul alidadei din interiorul comenzii de
navigație.În concluzie ambele valori, atât relevmentul cât și distanța au fost măsurate cu
ajutorul radarului.
Relevmentul și distanța a fost măsurată la reperul situat în următoarea poziție:

 φ = 41º08'9" N
 λ =029º02 '8"E;

Caracteristicile acestui far sunt următoarele: Fl.()3 15 sec., 14 m., 11 NM, iar valorile
măsurate sunt:

 d- 0,6 NM;
 Ra- 230º.

Din acest punct nava pleacă în drum adevarat de 178º.

62
Popa Vlăduț Cătălin Monitorizarea voiajului

Figura 3.18 Determinarea punctului navei cu un relevment și o distanță

( Sursa: ECDIS CPN 3.2.2 )

63