Cuprins:

Argument................................................................................................................................................. 2
1.1. Geometria: Definiție .................................................................................................................... 3
1.1.1. Începuturile geometriei ............................................................................................................. 3
1.1.2. Perioada Greciei antice.............................................................................................................. 4
1.1.2.1. Thales și Pitagora ............................................................................................................... 6
1.1.2.2. Platon.................................................................................................................................. 6
1.2. Noțiunea de arie .......................................................................................................................... 7
1.3. Noțiunea de volum ...................................................................................................................... 7
2. Informatii......................................................................................................................................... 7
2.1. Leme ............................................................................................................................................ 7
2.2. Teoreme....................................................................................................................................... 7
2.3. definiții ........................................................................................................................................ 7
3. Aplicații ........................................................................................................................................... 7
3.1. Apl 1 ............................................................................................................................................ 7
3.2. Apl 2 ............................................................................................................................................ 7
Argument

Matematica este o materie care dacă este luată în serios de către elevii din școala
generală și din liceu îi poate ajuta foarte mult să ajungă ușor un avocat sau un medic.
Problemele de geometrie ajută la dezvoltarea unei bune găndiri al unui viitor CEO al unei
companii. Matematica ajută chiar și managerii de companii în formarea strategiilor de
dezvoltare pe ariile pe care activează.
Matematica este o materie care îți dezvoltă gândirea, din punctul meu de vedere
este principala materie care ajută la evoluția și progresul copiilor în gândire încă din primii
ani de școală, crează anumite planuri de gândire. Ca exemplu, când începem să rezolvăm o
problemă de geometrie elementară, de geometrie sintetică, trebuie să avem o ipoteză și o
concluzie. Trebuie să știm cum să facem legătura între cele două, să știm cum să ne
stabilim obiectivele.
De ce geometria? Din cunoștințele mele și așa cum am spus și mai sus, matematica
și cunoașterea noțiunilor de geometrie sunt foarte importante în viitor de zi cu zi deoarece
nu face viața mai ușoară la locul de muncă chiar și constructorul de jucării trebuie să aibă
cunoștințe vaste, solide de geometrie pentru a putea construi jucării diversificate,
atrăgătoare, piesele construite de el să poată fi combinate corespunzător formulelor și
proprietăților acestora.
De ce arii și volume? Dat fiind importanța geometriei la locurile noastre de muncă,
în viața de zi cu zi, asa importanță o au și ariile și volumele. De exemplu, în domeniul
construcțiilor, în arhitectură joacă un rol important.
Cred că sunt noțiuni importante chiar și în dezvoltarea noastră, noțiuni care
cunoscute fiind de noi ne face viața mai ușoară, nu doar la locul de muncă, ci chiar și în
realizarile de zi cu zi.
CAPITOLUL I. Considerații generale
În acest capitol vom parcurge:

- obținerea unei vederi de ansamblu a ceea ce înseamnă locul în programa analitică

din învățământul secundar a noțiunilor de arii și volume;
- compararea mai multor modalități de predare și înțelegere a noțiunilor de arie;
- diferite modalități de definire și de predare a noțiunilor de volum;
- anumite etape din istoria geometriei
1.1. Geometria: Definiție

Termenul de geometrie provin din limba greacă, alcătuite din două cuvinte: geo
care înseamnă pământ și metria ce înseamnă măsură. A luat naștere ca fiind un segment de
studiu care se ocupă cu relațiile spațiale din cadrul matematicii. În zilele noastre, acest
concept de geometrie a atins un nivel mai înalt de abstractizare și complexicitate, lucru
foarte util și folosit în studierea metodelor de calcul și în algebra abstractă. Această
îmbinare face ca ramurile moderne să nu cunoască o descendență a geometriei de la
începuturi.

Se poate afirma că geometria este o disciplină care cercetează relațiile dintre linii,
suprafețe și volume, precum și proprietățile acestora. Pentru a se putea adapta și dezvolta,
era nevoie de niște concepte al măsurării și a numerelor. Ne dăm seama de acest lucru, care
a început să se formeze încă din antichitate, când oamenii aveam un sistem de numărare.
Nu este întâmplător faptul că cercul de piatră vechi de 5000 de ani de la Stennes, din
Orkney, este alcătuită dintr-un inel de douăstrezece pietre, iar distanța dintre ele la egală
măsură, adică douăstrezece pași distanță de cea vecină.

1.1.1. Începuturile geometriei

Garpard Monge (1746-1818) este creatorul unei ramuri deosebit a științelor

matematicii, geometria descriptivă, el publicându-și o parte din lucrările sale în seclul al
XIX-lea.
În schimb Jean Victor Poncelet (1788-1867) a arătat drumul unei discipline
matematicii noi, cum ar fi geometria proiectivă.
 Se găsesc urme ale geometriei În Egiptul Antic și Babilon în jurul anilor 3000
în.Hr.

1.1.2. Perioada Greciei antice

În Grecia antică matematica fiind considerat una abstractă, fiind bazată pe structuri
logice de definiții, axiome și demonstrații. Potrivit cronicilor, dezvoltarea a început în.Hr.
prin Thales și Pitagora. Pitagora era un conducător religios care predica înțelegerea lumii
prin intermediul numerelor și importanța numerelor în viața de atunci. Tot el a întemeiat
Școala Pitagoreică, care se baza că matematica guverna universul, având motto-ul ”Totul
este număr”. Această școală a introdus termenul de matematică, care a avut ca și obiect de
activitate studiul matematicii. Prima demonstrație a Teoremei lui Pitagora s-a dat în
această școală, deși această afirmație a teoremei era cunoscut cu mult înainte; de asemenea
s-a demonstrat existența numerelor iraționale.

Cei mai mari cunoscători ai geometriei de-a lungul din secolul V în.Hr. au fost
Democrit și Hipocrate. Democrit era cunoscut pentru faptul că el a descoperit formula
corectă a volumului unei piramide, iar Hipocrate a descoperit că aria figurilor geometrice
concave sunt rezultate din intersecția arcelor de cerc și este egală cu aria anumitor
triunghiuri. Acestă abordare se numește quadratura cercului; construirea unui pătrat de arie
egală cu cea a unui cerc dat. Această problemă a fost rezolvată prin mai multe căi, prin
complexități de rezolvări diferite.

Hipocrat (470-410 în.Hr.) a anunțat primele elemente de geometrie. Foarte probabil

ca Euclid să se fi inspirat din lucrările lui. Hipocrat a dat soluți, rezolvare geometrice
ecuațiilor de gradul doi. A rezolvat problema dublării volumului unui cub, prin a
demonstra faptul ca volumul era echivalent cu construirea a două medii proporționale între
un număr și dublul lui. Hipocrate a demonstrat raportul dintre ariile a două cercuri este egal
cu raportul pătratelor razelor lor.

Aristotel (384-322 în.Hr.) a fost primul care a expus legile logicii în opera sa, chiar
daca nu a scris lucrări de matematică în mod special. A pus baza unui sistem deductiv,
analizând esența axiomelor, a definițiilor, a demonstrațiilor. Este întemeietorul logicii
formale; a descoperirii erorii logice care s-a numit ulterior petitio principii, adică cercul
vicios. El a scris prima lucrare de istorie a geometriei.

Tot de Aristotel se leagă și noțiunea de unități, punct, lunie, suprafață și corp; el a

fost cel care a dat definiția acestor termeni. Totodată a făcut cercetări pentru noțiunea ce
continuitate și de infinit matematic. Mărimile le-a notat cu literele alfabetului, a introdus
denumirile de perimetru, teoremă și silogism în matematică. Știa că suma unghiurilor
exterioare ale unui poligon convex este egală cu patru unghiuri drepte.

Aristotel spune ca diferenţa între a fi matematician şi a fi înţelept: „o dovadă pentru

ceea ce am spus este faptul că chiar în tinereţe poţi fi geometru, matematician şi, în genere,
versat în astfel de lucruri, dar nu înţelept. Cauza este că înţelepciunea practică se aplică la
ceea ce este particular, şi aceasta se capătă numai prin experienţă. Un om tânăr nu poate
însă avea această experienţă, căci ea apare numai după o lungă perioadă de timp“.

Aristotel spune că entităţile matematice se formează numai datorită abstracţiei, nu

au autonomie.

Euclid (325-265 în.Hr.) în lucrarea Elementele, a realizat o revoluție în gândirea

geometrică și științifică deopotrivă; folosește o abordare logică și riguroasă. Deși nu era
primul manual de geometrie, care a introdus gândirea axiomatică, această lucrare are o
nouă versiune de ce se scria pânp în acel moment. În această carte el pune bazele
aritmeticii și ale geomentriei plane și spațiale. Foarte puține date s-au păstrat despre viața
lui. Dintre cărțile care s-au păstrat putem aminti Datele, carte care cuprinde teoreme și
probleme care vine în completare la cartea Elementele și cartea Optica care este privită ca
și o geometrie a ”razei vizuale”.

Deși cartea Elementele conține multe rezultate a căror existență au fost deja
descoperite încă de dinainte, Euclid a realizat această carte pe care a vrut să le prezinte
întru-un singur cadru, logic și coerent, ca utilizatorii să se poate folosi rapid, ușor și concis.
Sunt destule dovezi care arată că baza matematicii folosită în aceea perioadă, se folosește
și astazi, după 23 de secole mai târziu.

A fost una din cele mai răspândite cărți, reeditate în mai multe limbi în nenumărate
exemplare de-a lungul a mai mult de două mii de ani.

Acest sistem a fost cunoscut ca o simplă geometrie, care era considerată ca fiind
singura geometrie posibilă. În zilele noastre, acest sistem este numit deseori sub forma de
geometrie euclidiană pentru a face diferența între cea neeuclidiană descoperită în secolul al
XIX-lea.

Arhimede (287-212 în.Hr.) a fost unul dintre cei mai mari matematicieni ai
antichității. A afirmat formula volumului sferei, a aflat centru de greutate a triunghiului,
trapezului și a segmentului parabolic. A considerat curba, care îi poartă numele de spirala
lui Arhimede. De asemenea, el a determinat diverse arii și volume care erau mărginite de
arce de parabolă. A introdus sistemul de coordonare ce a ajutat mai târziu la utilizarea
geometriei analitice și a intuit conceptul de limită, care a ajutat la calcularea de integrale și
diferențiale.

1.1.2.1. Thales și Pitagora

Pitagora nu a scris cărți și viața lui este un mister și legendă. El a rămas însă în
istorie pentru descoperirile sate matematice unde din intervalele muzicale a ajuns la o
analiză matematică și a emis ipoteza că intervale muzicale stau în spatele structurii
universului. El vedea și compunea universul ca pe o serie de sfere concentrice. Centru
universului pentru el era pămîntul, el a făcut primul pas către modelul heliocentric pe care
Copernic l-a propus cu sute de ani mai târziu; așa cum întelegem noi acum sistemul solar,
care este alcătuită din planete care se rotesc în jurul Soarelui pe orbite circulare și care
aparțin unor sfere concentrice care nu se văd, sunt invizibile și care au drept centru
Soarele. Pitagora știa acesta formă a sistemului solar fără să aibă dovada științifică.

Pitagora afirma că numerele se află la baza spațiului, adică numărul ”unu” era
asociat cu un punct, ”doi” era o linie, ”trei” o suprafață, ”patru” un volum. Tot el a
descoperit că totalul unghiurilor unui triunghi are 180 de grade. A afirmat proprietățile
tiunghiului dreptunghic, care erau cunoscute deja în Egip, dar care el a inclus formal în
teorema lui Pitagora într-un mod ciudat; a pus triunghiul lateral alcătuit din zece puncte,
aranjate 4+3+2+1 în prin plan și nu triunghiul dreptunghic care trebuia să devină obiect de
generație.

Pitagora a inspirat și stimulat nenumărați savanți, prin abordarea analitică a

numerelor; de aici s-a pus bazele dezvolării tuturor celorlalte ramuri ale matematicii. Prin
prisma lui, școala lui este considerată ca fiind prima sursă care a pus punctul pe o gândire
logică, deductivă, acel loc de unde se naște rațiunea.

1.1.2.2. Platon

Platon, în teorie formelor spune că formele matematice sunt considerate ca având

atribute perfecte; dând exemplu o linie, în care nu lâțimea contează ci mai degrabă proprietatea
lungimii. El afirmă importanță demonstrației în matematică, de aceea insistă aspra ipotezelor
clare și a definițiilor precise. Deși el nu a făcut nici o descoperire clară, toate acestea au pus bazele
pentru crearea formală a geometriei de către Euclid. Studenții lui Platon au influențat în mare
măsură dezvoltarea geometriei.
 Matematica și în special geometria a jucat un rol important în viața lui Platon, academia
lui a funcționat până în anul 529 d.Hr., atunci când Împăratul Iustinian a dat ordinul de închidere
din dorința de a-și însuși averea considerabilă a acestui teritoriu cultural. Cu închiderea școlii s-a
creat o linie care a separat platonismul păgân și cel creștin.

1.2. Noțiunea de arie

1.3. Noțiunea de volum

2. Informatii
2.1. Leme
2.2. Teoreme
2.3. definiții
3. Aplicații
3.1. Apl 1
3.2. Apl 2

Bibliografie:
http://ro.math.wikia.com/wiki/Aristotel