CIFRA OCTANICA A BENZINEI

MOCANU ALEXANDRU-IONUT
CLASA-10C
 Cifra octanica a benzinei

Cifra octanică (CO) a unei benzine reprezintă rezistența la autoaprindere a

combustibilului, adică rezistența la detonație. Auto-detonatia se produce atunci cand amestecul
aer-carburant (care trebuie sa fie unul stoichiometric: 14.7:1, adica 14 parti de aer si 1 parte de
benzina) este comprimat in vederea aprinderii cu ajutorul bujiei, dar acesta ecplodeaza fara a
interveni bujia.
Efectele auto-aprinderii combustibilului pot fi fatale, deoarece pe langea pierderea de
putere a motorului, acesta poate fi distrus din cauza detonatiei.

Cifra octanică se definește prin

compararea comportării benzinei cu
cea a unui amestec etalon, format din
hidrocarburi cu proprietăți
antidetonante opuse. Drept
hidrocarbură care detonează ușor,
adică are rezistență la autoaprindere
mică, se folosește normal heptanul
(C7H16), căruia i se atribuie, în mod
convențional cifra octanică CO = 0.
Drept hidrocarbură care detonează
greu, adică are rezistență la
autoaprindere mare, se folosește
izooctanul (2,2,4-trimetilpentan)
(C8H16 ), căruia i se atribuie, în mod
convențional cifra octanică CO = 100.
Cifra octanică este definită de procentul de izooctan în volumul amestecului etalon
Definirea cifrei octanice a fost făcută în jurul anului 1926 de chimistul Russell Marker de
la Ethyl Corporation. Alegerea n-heptanului s-a datorat posibilității de a se obține substanța
foarte pură, fără urme de alți izomeri ai heptanului sau octanului, prin distilarea rășinii de pin
Jeffrey. Obținerea heptanului din alte surse, de exemplu din țiței nu se poate face la puritatea
necesară unei substanțe etalon.

Metode de calculare a CO au fost dezvolatate in SUA la inceputul secolului XX. Exista 2

metode de calculare a CO.
1. Metoda RON (Research Octane Number)= Benzina este injectata intr-un motor
(600rpm) cu raport de compresie variabil, iar mai apoi se creste raporul de
compresie pana cand apare fenomenul de detonatie
2. Metoda MON (Motor Octane Number)
 In trecut, pentru a creste artificial CO, s-a folosit tetra etilul de plumb (benzina cu
plumb), dar a fost interzisa la un moment dat deoarece plumbul era foarte toxic
O benzină cu CO mai mare permite realizarea unor rapoarte de comprimare mai mari,
deci motoare cu randament indicat mai mare și, la aceeași cilindree, cu puteri mai mari.
La un motor cu raport de comprimare dat, folosirea unei benzine cu CO mai mică decât
cea prevăzută prin proiect deformează diagrama indicată, micșorând randamentul indicat, și
determină apariția detonației, distrugând motorul. Folosirea unei benzine cu CO mai mare decât
cea prevăzută prin proiect deformează și ea diagrama indicată, micșorând de asemenea
randamentul indicat, ducând la o risipă inutilă.
Cifra octanică nu este legată de cantitatea de căldură degajată prin ardere, adică de
puterea calorifică a combustibilului, deci o benzină cu o CO mai mare nu e „mai bună” în acest
sens.
În Europa și Australia cifra octanică afișată la pompele de benzină este RON. În SUA și
Canada cifra octanică afișată este media RON și MON, așa-numita „cifră octanică la pompă”
(engleză Pump Octane Number) (PON), cea ce face ca valorile afișate să fie cu 4 – 5 unități mai
mici. Benzina CO95 din Europa este echivalentă cu CO 90 din SUA.

Bibliografie: John B. Heywood

Internal Combustion Engine Fundamentals New York: McGraw Hill, 1988; Keith Owen, Trevor
Coley Automotive Fuels Reference Book, SAE, 1995; 99Vehicles Youtube Channel