I R IV IN DC U L T U R AFORESTIERA

5 . C E R C E T A RP A SPECIEI

PAULOWNIA TOMENIOSA (rhunb.)Steud.

Dr ing.S RADUICASSimeria,
ing VCRISTESCU
clr.ing.l. DUMITRU-TATARANU
ICASBucuregti'

5.1. Introducere
CercetdrileprivindculturaspecieiPaulowniatomentosa[hunb.) Steud.s-au efec-
tuat in perioada 1984-1986in cadrul unei teme complexevizind introducereagi ex-
tindereain culturi a unor specii forestierede interesindustrialdeosebit,producdtoare
de lemn cu utilizdrispeciale.Cercetarileau urmdritsporirearesurselorpropriide materii
prime gi reducereaimportuluiacestora,prin introducereain culturd,pe suprafelelimitate
qi judicios alese, a unor specii de plante lemnoaseexotice,adaptabilela conditiile
noastrepedoclimatice.
5.2. Stadiulcunogtintelorprivindculturaspeciei
Paulowniatomentosa(Thunb.)Steud.este o specielemnoasdoriginarddin China,
unde ocupd un areal caracterizatprin climatezonalefoartediversificate(de la moderat
uscate-mezoterme la moderat umede gi mezoterme),cu temperaturiminime cuprinse
intre - 19"...+ 3,9"c. Ea a fost sporadicintrodusdin culturSornamentali(parcuri)ca ar-
bore solitar,in aliniamentestradale sau in mici grupe, pentru calitdtiledecorative
deosebite(inflorescente mari,liliachiigifrunzigbogat).Din cauzasensibilitiliila ger, mai
ales la ingheturiletimpuriicare o girsescnelignificata, culturaei in scop forestiers-a con-
sideratin trecutdrept neindicatd,atit la noi cit gi in alteldri cu climatcontinental.
Creqterearapidd in tinerele, capacitateade refacerea tulpinilor de la nivelul
soluluidupd iernilein care parteaaerianddegerd,ca gi calitalilelemnului(ugor,cenuqiu)
apt pentru utiliziri artizanale(cutii, bibelouri,mobilS),au generat in ultimul deceniu
preocupariprivindculturaforestierda acesteispecii,pentrulemn de lucrusau biomasA.
Incepindcu anul 1971 s-au efectuatla Staliunea|.C.A.S.$tefanestilucrdriprivind
producereapuietilorde Paulownla.in anul 197b, culturiledese de Paulowniapentru
producereade biomasa vegetali (ldstaride 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs in
conditiide irigatie,cregteride 75 m3lan/ha,iar in martorulneirigat63 ms/anlha.Tot in
anul 1973s-au efectuatplantaliiexperimentale cu puietiprodugila $tefinegtiin 5 ocoale
silvice(Baia Mare,Tauli-Magherug, Tismana,$imian gi Braila).ln ocoalelesilviceTis-
mana, Briila gi Tduli-Mdgherugpuielii plantali au degerat qi dispdrut in totalitate.in
celelalteocoale mentinereaa fost pa(iala. O altd culturd deas5, instalatain 1979 in

* in colaborare
cu: Ing.L Herta, dr.ing.l. Mugat,
dr.ing,C.Traci, ing,L Nequ,
ingMariaRalru, ing.N. DraguldinICAS, dr,ing.L Ungureanu
(O.S.DrobetaTr. ing.D.CherecheE
Severin), (OS. BaiaMare)
ing.A. Ritiu(O.S.Sicuieni),
ing l. Albu(ICPP DeltaDundrii),

6l
Bdrigan pentru produclia de biomasd,exploatati pina in 1981, prezinti in prezent o
inahimemediede 6,15m, un diametrumediude7,72 cm qi o starede vegetatielincedd,
cu fenomenede uscare.
5.3. Scopul cercetirilor
Cercetdrile efectu?te in perioada anilor 1984-1986 au urmarit,in principal,
precizareaoportunita{iiculturiispeciei Paulowniatomentosain fondul forestier.In acest
sens, au fost studiate culturilemai vechi pentru precizareaexigentelorecologiceale
speciei,tehnologieide producerea puietilorgi urmirireacomponariilor in culturiex-
perimentale.
Experimentarileprivind cultura speciei in laza de pepinierd s-au efectuat in
staliunilel.C.A.S.$tefdnegti,
Simeriagi Hemeiug, in solariisau in liber.
5.4, Metodade lucru
Cercetdrileau constat din investigatiicornplexede teren gi laborator,iar in cazul
puielilorgi instaleriiculturilorde testares-a utilizatin exclusivitate
metodaexperimentald.
In cadrul actiuniide identificaregi inventarierea exemplarelorexistentein culturi
(plantatii,parcuri,colectiidendrologiceetc.) la data inceperiicercetarilors-au completat
figetip cu principaleleelementetaxatoriceale exemplarelor, precumgi cu localizarealor,
inclusivcondiliilefizico-geografice, pedologiceqi de vegetalie.
In culturile experimentale(semdndturi,repicaje, plantalii pilot) s-au urmdrit:
provenienlamaterialului,locul experimentArii, conditiilede lucru (solar,seri, pepinier5,
substrat),data gi modul de instalareal culturii,cantitalile(grame,bucdti puieli),evolulia
culturii(rdsdrire,prindere,mentinere),dimensiunirealizate(indltimi,diametre),lucrdride
intretinereefectuategi observatiiprivind comportareain culturd (stareade vegetalie,
boli,ddundtori).
Analogiileclimatices-au stabilitdupd metodologiaelaborati de Dumitru-Tdtdranu
l. (1979),luindu-sedrept criteriide bazd indicelemediu De Martoneqi durata perioadei
de vegetatie,elementece definesctipurileclimaticezonale.
5.5. Rezultateobtinute
5.5.1. Caracterizarea
silvoecologicd
a speciei$i importantaei economici.
Garacteristicidendrologice.Paulowniatomentosaflhunb.)Steud.(PimpeilalisS
& Z.; P japonicaRev.;P recurvaRehd.)Arborede mdrimeall - lll-a.Lujerianualicenugii-
bruni,tomentogi.Frunzelede pe lujeriiscu4i lat ovate,scurt acuminate,la bazi cordate,
intregi, pe tala superioari de un verde viu, cenuqiu tomentoase,pe tala inferioard,
cenugiu lanat-pdroase;peri ramifica{i(dendroizi),lung pedicela}i,cu ramuricapilarein
amesteccu peri glandulogi(fig.1.). Frunzelede pe luleriivigurogi 3 - 5lobate,neregulat
pe
dinlate, ambelefete abundent piroase. Inflorescenle piramidale des tomentoase,de
25 - 40 cm lungime,cu axulprincipalde 20 - 38 cm qi ramurilateralede 3 - 15 cm (fig.1).
Corolacampanulatd(digitalis) de 5 - 6 cm lungime ,la bazAde 1 cm latime,violetdin inte-
rior cu striatiunigalbene;peri drepti articulati.Caliciucu lobi lat-ovati.Capsulaovoidd,
femnoasdde 3 cm lungime,tornentoasa, scurt pedunculatd.Semintelesunt mici, aripate,
circa1200- 2300buc.in fiecarecapsuld.Masaa 1000seminteestede aprox.0,15g. cu
o germinaliede 80 - 90 %.
 /l
VA
EE
Pdr neramificat
sau
slab ramificat

ArealulspecieiP. tomentosa

P d rd e n d r o i dl u n g
pedunculat, de pe fata
inferioard a frunzelor

tip tementosa(seriaPaulownia)
InflorescentE P a rg l a n d u l o s

Fig. 1 PaulowniatomentosaOhunb) Steud.:arealulnatural$i detaliimorfologice

Naturalarea and morphologicalparticularities
 Cercetdrileintreprinsein 1959in arealulnaturaldin ExtremulOrientau condus la
concluziaci populaliilede Paulowniadin zonele nordice (prov.Hebei,Schandong,
Henan,Hubei)intre aproximativ 30 - 40" lat. N 9i 108 '124" long E apa4inunei specii
diferite- Paulownia elongataHu. intruciteste posibildidentificarea9i in lara noastraa
acesteispecii,este recomandatircheiade determinaredin anexa1.
Areat natural: China(Shandong, Henan, Hubei,Jiangxi,Fujian)intre aproximativ
24 -30" lat.N qi 109"...124"long.E. (fig.1)
OUservilii privind specia.CulturaspecieiinEuropaca gi la noi s-a facut nlai ales
in scop ornamental,firi testiri experimentale de provenienle,din care cauzdrezultatele
oblinute sunt foarte diferite.La aceasta se adaugd prezentaprobabild,incd nesem-
naiata,in uneleculturidin lari gi a specieiP elongata.Provenienlele de P tomentosadin
provinciileShandong qi Henan apar ca cele mai indicate pentru RomAnia.dar sunt
necesaregi culturiexperimentale mai
eliminatorii, ales cu cele trei specii din serie (elon-
gata, glabratagitomentosa)intruciteste posibilca P tomentosa s5 nu realizezecele mai
bune performanle,in condiliileclimaticedin RomAnia.
Variabilitateaspeciei:
- Var.tomentosa.Frunzepe fala inferioarirelativmai pulin tomentoase.Caliciucu
lobi lat-ovafi.Floriviolete.Reprezint5varietateatipica.
Rdspindire: maialesinprov.Fujian,Hubei,Jiangxi,Shangong,intre150- 1300m.
- Var. lanata(Dode)C. K. Schneid. Frunze pe fala inferioardabundent gSlbui-
tomentoase. Caliciucu lobiaculi,mai lungi.Floriviolete purpurii.
Rdspindire:prov.Hubeiintre12OO 1800 - m. Poate fi consideratun ecotipde al-
titudineal specieitipice.
- cv. Lilacina:(. titacinaSprague).P.fargesiiOsborn.non Franch)
Lujerii de un an verzi, glandulogipdrogi, cei de 2 ani bruni. Frunze mai lung
acuminate.Inflorescentemai mici, de 25 - 3o cm. Corola pind la 7 cm, palid violetS.cu
pete gdlbui in interior,lobii superiori ai caliciuluiobtuzi, cei inferioriacuti. Capsula
ovoidala,de 3 - 4 cm lungime^
- cv. Coreana(P coreana Nyski).Frunzecordiformepina la ovate,pe dos gSlbui-
lanate,pdroase.Floriviolete cu tubulin interiorgdlbui'
dbservatii. Inilialdescrisdca speciebund, originarddin Coreea,s-a dovedita fi o
varietatede cultura,rezultatadin inmullireclonali.
Rispindire in culturi in RomAnia.in municipulBucureqti9i in alte 17 judele se
intilnescpeste 511 exemplarecultivatein parcuri,gr5dini (fig,2), dar qi sub forma unor
plantalii cu caracter forestier experimentalla l.C.A.S.$tefdnegti,O'S. Rugelu, O.S.
$imian,O.S.BaiaMaregiStaliunea|.C.A.S. Bdrdgan.
 a t t

o x x x
E G 3 o
O'a o o
- =: l i
o'o q o o o Cl
o o= tstr dl s rr r r
E or3 L ET
-a ot tI tI II n
a1
h.{
qx tol
.g
- {rJ r In

=
F
g 't '4 u
o
o oo
I P

E-k o<
o-
.EE
d

'tr a
a
n
= - <l
t-
"j
o 5-
O (L ;I
N
ri\
iI xl
t-
?

:lgt

I.\)r'4
A.i_(k
A')4?

{ 9-':

ad:
?
t
l t
sF..)<<
--
I .::
=-t--ia-

fi{.
"'{ 3r I
3 t",

-r9 9 \t
ff

I
I

91
 Exigenteecologice in arealul natural gi in culturi.Arealnaturalcaracterizatprin
climate diverse, de la moderat uscate, mezoterme,la moderat umede qi umede
mezoterme.in toate cazurilecu deficit de precipitatiiiarna. In cuprinsularealului
temperaiurilemedii minimevariazAintre - 190... + 3,9", iar cele medii maximeintre
+310 ... 42,7".tJmiditatearelativda aeruluieste de 64% ...830/",iar durataperioadeide
vegetlliede8-12luni.
in culturilede la noi majoritateaexemplarelorprezintagelivuriqi alte vitimari ale
trunchiuluiceea ce denotdmareasensibilitate a acesteispeciimai alesla inghelurile tim-
purircare o surprindde reguldcu lujeriiincomplet Exemplarele
lignificali. tineredegera
de multe ori de la nivelulsolului,dar ldstiresc vigurosin anul urmator.Prin asemenea
autorecepdrisuccesiverezultdin anii favorabilitulpini frumos conformate,elagate pe
citivametri.in locuriaddpostitede clddirisau de alti arbori,trunchiurilesunt frumos con-
formateqiin multecazuride dimensiuni mari.
-
Analizelefoliare permitcaracterizarea acesteispecii comparativcu cele indigene
ca o specie exigentdfali de conlinutul in azot, foarte pulin exigentdfald de fosfor qi
potasiu gi foarte exigentdfafd de conlinutul de calciu. Deqi aceste exigenlede nutrilie
sint asemandtoarecu cele ale salcimului, Paulownla nu-gi poate procura azotul cu
ajutorulbacteriilorfixatoare9i deci nu poate valorificastaliunilesdrace.
Formulaecologicdcare sintetizeazd exigentele acesteispecii indicAfaptul cd ea
are un arealde culturdcampestru(colinar), iar sub raportul factori
celorlalli este euterma,
mezofild(pluviofilS),heliofila,eubazici, eutrofa, mezohigrofita(mezofita).
Valoarea economici a speciei. Paulowniaa fost extinsdmai ales in cultura or-
namentalacu un arbore cu deosebitecalitdli.in arealulnaturalP tomentosaeste un im-
portant producirtorde lemn, cultivatpe mari suprafele.Lemnulfoarte ugor (comparabil
cu al lemnuluide Balsa)estefolositin industriamobileigi pentruarticolesportive(in spe-
cial palete pentru tenis de masi) foarte solicitatepe piafa mondiali. La noi s-au fdcut
cercetiriin cadrul Institutuluide Cercetdrigi ProiectdripentruIndustrlaLemnuluistabilin-
du-se ca domenii posibile de utilizarea lemnului:producereapldcilor aglomerate,
mobild,furnirtehnic qi estetic,piese clestrungarie,obiectesportive.Au fost considerate
de mare interespldcilecelularecu fele din PA.L.din diversespecii,dar cu miezdin ron-
delede Paulownia oblinutedin tulpinide 1 - 2 ani etc.
Din cauza fibrelorfoafte scurte lemnul nu poate fi folositpentru producereapas-
telor papetare.Nici experimentarea de la Fabricade chibrituriBucureqtinu a dat rezul-
tate satisfacetoare.in sfirgit, datoriti densitilii foarte reduse a lemnului, unele
caracteristicimecanicesint nesatisfdcatoare. Pentruacestease retinein special rezis-
tenla micd la smulgerea cuielor,ceea ce ridici problemain cazulobiecteloransamblate
astfel.
Specia aldturlde altele.caracterizateprin cregterearapidi, a fost experimentati
pentru producerede biomasdcu rezultatebune,superioareplopilor.
Seminteleconlin un ulei foarte apreciatin E>rltremul Orient pentru impregnarea
unor materiifine qi care intrdin compunerealacurilor japoneze.

e f e c t u a tdee i n g .A . C o s t e aE ii n g .T . l v a n s c hdi i n l . C . A . S

92
5.5.2. Culturiexistente(rdspindire,comportare,creqteri)
Pentruprecizareardspindiriispecieiin culturaforestieri sau ornamentalas-a or-
ganizatpnn inspectoratele silvice,o anchetdpe baza de chestionarla care au rdspuns
afirmativun numdr de 19 inspectorate.Alte 7 ISJ-uri(Alba,Bistrila-Nesaud, Covasna,
Dimbovila,Salaj qi Suceava)au comunicatca nu au identificatnici un exemplar de
Paulowniainrazalor de activitate.
Datelecentralizategi completateprin investigatiiefectuatede colectivultemei au
fost centralizatein tabelul 1. Din tabel reiese cd intr-un numAr de 18 judete gi in
municipiulBucureqtis-au semnalatun numdr de 514 exemplaresub formd de arbori
solitari,mici grupe qi aliniamente in parcurigi gradini,dar gi sub formaunor incerciride
culturdforestierisituatela Rugelu(O.S.Buzau),StaliuneaICASBaragan,O.S.$imian,
O.S. Baia Mare qi ICAS$tefineqti.Virsteleacestorexemplaresint variate.de la 3 la 40
(60)ani. Exemplarele de virstecuprinseintre 15 - 30 ani sint maioritare.inallimileatinse
in culturanu depigesc decit in cazuriexceptionale 15 - 16 m, iar po4iuneaelagatea
trunchiuluieste sub 6 - 7m. lzolat,s-au inregistratdiametremaximede 90 cm; in mod
curenttulpinilenu depigesc insa 40 - 58 cm. Majoritateaexemplarelordepistateprezinta
gelivuriEi alte vatameriale trunchiului,ca urmarefireascaa sensibilitatii specierfati de
ger. Aceste vdtamaritavorizeaz\,putrezireatrunchiurilorde Paulownia,putregaiuldez-
voltindu-serapid pe lemnul moale gi pulin rezistent.Unele exemplaredoborite pentru
analizeprezentauscorburi mari in interiorultulpinii.in stare izolateqi in aliniamente
speciaa produstrunchiuriscurteqi o coroand+ simetricd. in locuriadipostitede cladiri
sau alti vegetalieprotectoare,speciapoatesupravieluigi se pot formatrunchiuridrepte,
cu gelivurievidentede celemai multeori.
5.5.3. Particularitilileculturiispecieiinpepiniere
Cercetdrileprivindstabilireatehniciide culturdin pepinierda acesteispecii s-au
efectuatin principalla StatiuneaStefenegtigi sporadicin alte unitili (Simeria,Hemeiug,
Babadaggi alte puncte).Cele mai bune sub aspectulreugiteiculturilor in pepinieragi al
dezvoftariipuiefilors-au obtinutla Staliunile$tefdnegti,Simeria(fig,8) gi Hemeiug.
ln cele ce urmeazi se prezintApafticularitalile culturiiin pepinieri a speciei
Paulowniatomentosape baza experienteistaliunilor|.C.A.S.participantela rezolvarea
terltei,irr speciala Staliunii$tefdnegti.
S-au folosit seminle recoltatela $tefdnegti,llia gi Zam, din exemplarecu carac-
teristicifenotipicesuperioareEi consideratemai rezistentela ger. Semintelese recol-
teazi in timpul iernii (ianuarie- februarie).Probele de germinafiearati o putere
germinativdde 88 - 95%in cazulsemintelorrecoltatetoamnagi pastratein pungi,ca 9i la
seminlelerecoltatede pe arbori in luna ianuarie.SeminAturiles-au fdcut in aprilie,in
solar"pe mediinutritiveconstituitedin70"/"humus (de tei) gi 30 % nisip de riu.Adincimea
paturilornutritivea fost de 2o cm. Dupi udareapatuluinutritivcu 20 - 4o llmzqi zvintarea
lui s-a procedat,in aceiagizi, la semdnareaseminfelorprin imprigtiere,folosind norma
de 12,5glm2.
In alte experientes-au folositgi norme mai mari(14g; 209; 25 g) sau mult mar mici
(2 g). Dupa semSnare,semtnleles-au acoperitcu un strat foarte subtire (2-3mm)con-
stituitdintr-unamestecde nisip fin qi humus cernut,in pA4i egale.Dupd acoperirea
semintelor.culturaa fost protejati cu gretarede lemn cu 50% spalii libere,fixatela 2 - 5

93
cm de la suprafafaculturilor. Semirrdturile au fost udatezilniccu 2 '3 | apd/m-,cu o
stropitoarecu sitirfind,in aga fel incit suprafatasemindturilorsd fie permanentreavana'
lmediatdupa rasirire,puiefiis-au tratatcu Topsin0,1%cu 5llm', operaliecare a mai
ei
fost repetatdla mijloculluniiiunie.Cind puieliiau atinsindltimeade 10 cm, o partedin
s-auscos din semindturd9i s-aurepicat,menlinindu-se in patul vegetativ aprox 150 ex' la m2'
Repicareapuielilor.Pinain anul 1984 puietiis-au !inut un an in semdnatura9i
apoi s-au repicat. incepind din anul 1984 s-a efectuat repicarea puiefilorin verde.
Aceasti lucrares-a practicatatit cu puieliiobfinutidin semdndturiin solar,in virsta de
aproximativ3 luni,cit qi cu puielide 1 an (repicatiinverdein anul anterioo.Repicareain
jur
verde s-a ficut in peribadaprimeijumdtalia lunii iulie,cind puietiiaveauinSllimeain
d
d e 1 Oc m , l a s c h e m ad e 1 2 x 8 c m i n c a z u lp u i e t i l o r e 3 l u n i q i d e 2 0 x 1 5 c m , i n c a zul
puietilorde 1 an. Dupd repicarepuietiis-au acoperit cu grdtare de lemn cu 50 % spalii
iiO"re,iar in continuareau fost udali zilniccu 2 - 3 | apAlm2,pini la inceputullunii sep-
tembne.Gratarelede umbrireau fost ridicatepe mdsuracreqteriipuielilor9i scoase
definitivla inceputultoamnei.in toate repicajeles-au mai executatlucrdride intrelinere
(plivirea buruienilor gi doua lucrirride mobilizare).
in afara varianteloramintite(repicajin verde qi repicalcu puieti de 1 an) s-a mai
experimentatqi repicareapuielior din semandturide 2 ani qi rarirea puie!ilordin
semanaturila aprox.150 puietiim'?.
ln urma experimentdrilor se constatdcd prin repicareain verde, in perioada 15
iulie- I 5 august,a puielilorde cel pulin10 cm indllimeobtinutiin solarse reducetimpul
de producerecu un an, fatd de procedeulmai vechi de repicarea puielilorde 1 an.
-
Totodatadintr-unmetrupatratde semdnirturidin solarse pot obline300 400 puietiapli
de repicatin verde,in timp ce dacd aceqtipuieli se lasa pina toamna nerepicati,ei se
elimindgi nu mai rdmindecit 150 - 200 ex. puieli/m'?, de dimensiunimai mici decit cei
repicati.iniltimea puiefilordin semindtura de 1 an este de numai 15 cm, in timp ce
puiefiirepicafi in verde ating47 cm la fineleprimuluisezon de vegetatie.$i in variantele
in care puielii din semdndturds-au rdrit (pentrurepicajin verde)9i au rimas numai 150
ex/m2 s-au obtinut cregterisimilarepuielilorrepicatiin verde (46 cm inalfimeQi 5 mm
diametru). in variantelecu repicareapuielilorde 2 ani se obtincel mult 150 puieliapti de
plantatla m2,dar se pierdprin eliminare66 % din puieliirisdditiin primulan. In privinta
perioadeide repicarein verde,cele mai bune rezultatese oblin in cazul primeiperioade
perioadaa doua (1Saugust- 15 sep-
itS irtl" - 15 august),in timp ce puiefiirepicaliin
tembrie)nu mai au timp suficientde cregtere nefiindapli de plantatla fineleanuluimai
gi
trebuie tinuti un an, in decursulcdruia se elimindpartialqi cresc prea inalfi in schema
iniliala de repicare. De aceea, atunci cind repicaielese fac totuqi dupd 1 august
schemelede repicarese vor mirri 1a,20x 20 cm sau cel pulin Ia 20 x 15cm' Experi-
mentarile privind cultura speciei in pepiniera scot in evidenti caracterul heliofil'
rapiditatea de creEtere gi deci necesitateaasigurdriiunui spatiu corespunzitor de
nutritie gi legat de aceste insugiri,diferentiereadimensional69i autoeliminarea
puielitor in culturd, care se manifesti pe tot parcursul sezonului de vegetatie cu
deosebitirintensitateQidatoriti organelorvegetative(frunzelor)de dimensiunimari.

94
 O altd particularitatea speciei o constituieslaba rezistentd fati de primele
ingheturiale puietilornelignificati, cdrorale degeratulpinap?ndla nivelulsolului.Daca
culturileau fost acoperitecu frunzesau paie sau dacd iernileau fost blinde,o mare pane
din ridacini igi mentrnvitalitatea
gi din muguriidorminzidin zona coletuluise pot forma
tulpininoiin primavaraurmdtoare. Fenomenul se poaterepetamai multiani daca puietii
rdmin in acetasiculturd,clar numirul lor se reduce considerabildatoritaautoeliminarii
naturalegi gerului.Dateleexperimentaleobtinutescot in evidentdaceste particularitAli
(menlineride 30 - 50% peste iarnA,diminuaremasivda numaruluide exemplarein cur-
turile clasice de Paulownia,in care nu s-a practicat repicajulsau ririrea timpurie.
Mentionimca la fineleanului'1986se dispuneala Statiunea$tefdneqtl de o cantitatede
aproximativ 3000 buc. puieti,pentruplantatiile
din prim5vara1987.Numdrulpuielilordis-
ponibilila inceputulanuluiurmatoravea sd fie insa influentatde comportareagi pier-
derileinregistratepesteiarna.
5.5.4. Componareaspecieiinplantatiileexperimentale
5.5.4.1 . Plantatii din perioada1g7Z- 1g7S
incerciri de culturi forestierdcu aceastaspecie s-au efectuatincepind din anul
1973.Din perioadarespectives-au mentinutin culturanumai plantatiile fdcutein o.S.
BuzSu- la Rugetu,O"s. $imian- ostrovulcorbului,o.s. BaiaMaregi statiuneaLC.A.s,
Bardgan,unde s-a realizato culturdcJeasd pentruproducereade biomasa.Au degeratsr
disparutin totalitateculturileefectuatein aceiagiperioaddin ocoaleiesilviceTismana,
BrailaEi Tduti-Magherug. in tabelul2 se prezint5localizarea,conditiilestationaleQirezut-
tateleculturiiacesteispeciiin plantatiilemai vechi,instalatepina in 1982gi a celor insta-
latein cadrultemeide fatd,incepindcu anul 1983.
in O.S.Buzdu,U.P'I Rugeiuu.a.6.1au tost plantate?n1973un numarde 56 ex. oe
Paulowniain cadrul unui bloc experimental, la schemade 5 x 5 m, in vecinitatea uner
culturide plop euramerican"R 16" cultivatin aceiaqischema,pe un sol de tipul cer-
noziom cambic.La virstade 12 ani se mentineau96% din puietiiplantati.paulownia
realizaun diametrumediude 22,2 cm gi 7,5 m indltimecu un trunchide numai2,5 - 3,5
m lungime,in timp ce plopul"R .16"-avea diametrulde 20,9cm, dar atingeainaltimimedii
totale9i ale trunchiuluide 16,5m. in schemade culturdmentionata, paulowniaprezinta
coroane largi gi cite 3 - 5 cricr brne dezvoltate,incepinOcle ia indltimearle 2,5 - 3,5 m.
Este de mentionatca spre deosebirede plop, care a fost elagat,la paulownianu s-au
practic3tlucrdride elagaisau de formarea trunchiului.
In O.S. $imian - OstrovulCorbuluimentinereaplantafieia fost de numai 6,6%,
inregistrindu-se la virstade 14 ani un diametrumediude .16cm Eiinahimea mediede 10,5m.
In O.S.BaiaMare s-au mentinutin 5 punctede culturdun numdrde 20 exemplare
din cele 180 ex. plantatein1973(mentinere11:r%).Petotal,diametrulmediueste de (14)
21,8cm (33cm) si ?naltimile de 7 - 11 m, din caretrunchiulpropriu-zis
are numai3 - 5 m.
La Stafiuneal.C.A.S.Bdrdgan,culturadeasd (1,5x 1,5 m) instalatepentruobttn-
erea de biomasi a fost exploatat5cu randamentpini in anul t g6t. in anul i g8z, ta O ani
de la incetareaexploatdriide tip cring,culturaa atinsindltimimedii de 4,6 m si diametre
de 6,2 cm, prezentindo stare de vegetaliedestul de activS,dar diminuatad'e secetele
dinultimiiani.
Pe total,menlinereaactualda exemplarelorde Paulownia\n plantatiileexperimen-
tale instalatein perioada1972 -1975este de 50,7%.

95
5.5.4.2. Plantatiidin perioada1983- 1986
s-au efectuatplantaliiexperimentale cu Paulowniatomentosala l.c.A'S Cornetu,
o.s. coqava,o.s. corabia,o.s. sascut,lcAS Hemeiuq9i DeltaDundrii(sf' Gheorghe9i
din
Letea),Aceste culturi au virsta de 1 - 3 ani, astfelincit concluzirlece se pot trage
comportarealor au un caractercu totul preliminar.
Analizinddatele din tabelul2 constatamcd prindereapuietilorla plantarea variat
?nlimitefoartelargi,de la 38 ... 73%,iar mentinereaintre30 "' 67 lo'
in culturilelin DeltaDundriiprinderileau fost qi mai variabile, fiind cuprinseintre
Pu
1 6 . . . 9 1% , i a r m e n l i n e r i l e i n t r e 0 . . . 5 4 % . i e l ici u l t i v apl ie i n t e r d u njeo a s e ( 1 a p Eceu)
excesde apd pindin lunileiunie- iulieau dispdrutin intregime, in primulan' Mentinerea
dupa 2 - 4 ani a coboritsub 36 %. in fiecareiarnd (inclusivin iernilerelativblinde)partea
aeriani a degeratcomplet,parte din puieli lastirind de ios primavaraurmitoare' Acest
in
lucru dovedegtec;l reugitain cultura a acestei specii este foarte putin probabilA
t i i l ep e d o c l i m a t i c ed i n D e l t a D u n a r i i '
c o n d i 'in
restul culturilor instalate, pe baza experientei acumulate se p o a t e , d e
asemenea,contape o mentinereredusi a specieiin culturS
Asupratehnicii de instalarea plantatiilorfacemmentiuneaca plantareapuietilor
de 1 an cu diametrulla coletde cel putin1,0cm s-afdcutin gropide 30 x 30 x 30 cm, in
sol desfundatdin toamna.Dupa plantare,puiefiis-auudat cu aprox.10 lapa/puiet9i s-a
practacatrecepareatulpinilorla nivelulsolului.in luna mai s-a ldsat un singur lastar la
fiecare puiet recepat,alegindu-sein acest scop ldstarulcel mai valorosqi indepdrtind
restullistarilorprin fringere.
in lunileiunie qi iuli" s-u, indepdrtatqi alli lastarisuplimentaricare au apiirutintre
qi s-a
timp. [n primdvarainului al doilea puielii uscali s-au inlocuit prin plantalii noi
procedat la recepareatuturor exemplarelor. La puie!iicu tulpini de 2 ani (indiferentde
virsta riddcinii) s-au ldsat numai g - 4 ramuri vii la virful tulpinii, restul s-au elagat.
o
Aceastd operatie s-a repetat gi in urmdtotii2 - 3 ani, pind cind tulpinileprezenlau
poniuneelagatSde cel pulin4 m de la sol pini la inse4iaprimelorramurl.
5.5.5. Perspectivecleextinderea specieiin culturi. Zone de cultura
Cercetareaculturilorexistenesub formd de exemplareizolategi mici biogrupein-
a
stalatein ultimuldeceniu,conduce la constatareaci introducereaqi culturaforestieri
datorita ei
sensibilitAtii
acestei specii pentru lemn de lucru este insoliti de riscuri
pronuntatefatd de factoriiclimatici(ger).Fa necesitirschemelargi de culturdEi addpost
special'in primii ani. Se estimeazi cd in pertoadaurmdtoareeste indicatacontinuarea
activitatiide instalarea plantaliilorexperimentalesub forma de biogrupeQialiniamente
dispersate,la adapostulunor culturipreexistente. Plantatiilepure pe suprafetemarl'cu
pentru
exceptiaculturilorpentru biomasi sint neindicate.Schema optima de plantare
m sau cel mult 3,5 x 3,5 m(cu elagare
obtineieade lemn de lucrupare a fi de 2,5 x2,5
arlificialda exemplarelorde Paulownia).
Dintretipurileclimaticecaracteristice arealuluinaturalal specreinumaicel moderat
uscat mezoterm gi moderat umed mezoterm gdsesc corespondentepe teritoriul
RomAniei,degi ele Oiterain prin
principal valorilemari ale evapotranspiratiei 9i prezenta
deficitelorde precipitatiiin toate sezoanele gi nu numai iarna ca in arealul natural'

vo
 Referitorla zonele din tara indicate pentru cultura experimentali
a speciei
Paulowniatomentosa,se poate deosebi o zond considerata
mai favorabilaculturilor
(zona de vaforabilitate A) corespunzindtipurilorclimaticelb - lla cu perioade de
vegetalie egale sau mai mari de g luni, cu mentiunea ca
in aceasta zona
evapotranspiratia potentialSatingevalorimai ridicatecjecitin arealulnatural,deficitele
de
precipitatiise pot inregistrain toate anotimpurilenu numai iarna ca
in arealulnaturalsr,
in sfirqit'cd temperaturileminimepot fi mai cobor?te. Acesteparticularitatizonaleimplica
masuraride protectie.ln acestsens se va tine seamagi de fenomenetemeteorologice
locale(curenlicalzi,uscati,curentireci,temperaturiminimeabsotuteetc.)
ce pot con-
stituifactoriilimitativi.
in a doua zona (B), corespunzindtipurilorclimaticell b-lll-aqi cu perioadeoe
vegetatie de 8 - 9 luni, se pot efectua numai culturi experimentalepentru
testarea
favorabilitatiizonei respective.
culturile?nspaliiintravilane nu s?ntinclusein aceastdzonare.care,de regula,nu
trebuiesa depaqeascd domeniultipului climaticlll.
In cadrulzonelorde mai sus amplasareaculturilorurmeazaa se face numai pe
solurilecareasigurdexigenlele de nutritieale speciei.
Filialelesilviceqi formatiilezonalecaracterizate printipurileclimaticelb -llc sint in-
dicatein tabelul3.

97
 ZONAREAECOLOGICAA CULTURILOR
EXPERIMENTALEDE
PAULOWNIATOMENTOSA'
ECOLOGICAL
ZONNINGOF EXPERIMENTAL OF
CULTURES
PAULOWNIATOMENTOSA

Nr-rmir Filiale Regiunea,subregiuneaEisectorulecologic(formalia)

curent silvice indicatd pentruculturiexperimentale
1. - Arad O . 2 . 9 (
; O .1.9)
2.- ArgeE N . 1 . 9(;N . 1 . 6 . N . 1 . 7 )
3. - Bihor (O.2.9)
4. - B r d i l a M , 2 . 9M ; .1.10
5. - Buziu M.2.9
6.- Cilaragi M . 2 . 9M ; . 1 . 1 0M; . 1 . 9(;N . 1 . 6 )
7.- constanla M.1.10
8.- Dimbovita N . l . 9 ;( N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
e.- Dolj N . 2 . e (; N . 2 . 7 . () E
; . 2 . 7E: . 2 . e )
1 0 .- Galati M.2.9.
1 1 .- Giurgiu N . 1 . 9(;N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
12,- Gorl ff.2.7: E.2.9)
1 3 .- lalomita M . 2 . 9M ; .1.10
14.- Mehedinli N.2.9;(N.2.7);(E.2.7;E.2.9)
1 5 .- Olt N . 1 . 9(;N . 1 . 6N; . 1. 7 ) ;( D . 2 . 7 ; D . 2 . s )
' 1 6-. Prahova N . 1 . 9(;N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
1 7 .- Teleorman N . 1 . 9 (; N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
1 8 .- Timiq (O.1.e)
1 9 .- Tulcea M.1.10
20. - Vilcea (E.2.7;E.2.9)
21.- Vrancea M.2.9
2 2 .- S e c t o r uAl g r i c olll f o v N . 1 . 9 (; N . 1 . 6N; . 1 . 7 )

5.6. Concluzii
Paulowniatomentosaeste o specie originari din zonele calde, subtropicaleale
Chinei,cultivatdin Europa mai ales in scop ornamental,dar care s-a dovedita avea un
lemn foarte valoros.Cercetirile experimentaleefectuatela noi au stabilitposibilitatea
folosiriiacestuiapentru confecfionarea plicilor aglomerate,mobilei,furnirelortehnice,
obiectelor sportive etc. Cercetarileau permis stabilireardspindiriiactuale in tara a
speciei,identificindu-sepeste 500 exemplare,majoritateasub 30 ani, cu inalfimice nu

* gi sectoare
silvicenu s-augdsitsubregiuni
in restulfilialeior pentru
ecologrce
culturaexperimentala a specieiPaulowniatomentosa.(5)

103
depdgescdecit excep!ional 15 - 16 mindllimegi trunchiurielagatepe 6 - 7 rr, diametre
de pirrdla 4O - 58 cm. Majoritateaexemplarelorprezintd,coroaneneregulate,gelivurigi
alte vdtdmdri ale trunchiului,care scot in evidentdsensibilitatea lor deosebitAla
temperaturilecoborite.
ln afard de exemplarelevegetindin spalii intravilane,au mai fost inventariateun
numdr de 241 exemplarein culturide tip forestjerin O.S. Buzdu (Rugetu)O.S. $imian
(OstrovulCorbului)gi O.S.Baia Mare,precumqi o culturaspecialapentruproducerea
biomaseila Statiuneal.C,A.S.BdrAgan.
S-a putut stabili ca specia are un areal de culturi campestru - colinar,este
eutermi, mezofilS. heliofila,eubazicd,eutrofS,mezohigrofitA).
(pluviofila), Deqiexigenlele
de nutrilie sint asemindtoare cu cele ale salcimulu| Paulowrrianu-gi poate procura
azotul cu ajutorul bacteriilorfixatoare gi nici nu poate valorifica solurile sdrace.
semdndturile efectuate au urmdrit stabilireatehnologiiloroptime de producere a
puielilor,cea mai indicatd metode dovedindu-sea fi semdnareain solar.repicareain
verde (iulie- august)a puielilor(cind acegtiaating indllimeade'10 cm), umbrirea9i
udareapermanentda culturilor.
Culturaspecieiintaza de pepinieri a pus in evidenidunele padicularitdliproprii
acestei specii: caracterul heliofil,creqterealuxuriantda puielilor - deci necesitatea
asigurdriiunui spatiu de nutriliesuficient,rezistentaredusd la ingheturiletimpuriiqi
capacitateatulpinilorvetamatede a se reface in anul urmdtor din mugurii din zona
coletulur.
in perioada1984 - 1986 au fost instalateculturiexperimentalenoi sub formi de
biogrupe,la addpostulunor culturi preexistente, cu un numAr total de 3910 puieli
(echivalentul a circa6,2 ha) care s-au menlinutin propo4iede 47,8%.
Cercetirile efectuatein culturivechi gi suprafeteexperimentalenou instalateau
condusla concluziaci intoducereain culturiforestierea acesteispecii subtropicale
in vederea productiei de lemn este insotiti de riscuri gi completdiferitdde cea a
speciilordin climatetemperate;astfelea cereschemelargide culturdgi adapostspecial,
cel pulin in primii ani. Se apreciazAde aceea cd in perioadaurmdtoareeste indicata
continuareainstalSriide culturiexperimentale sub formd de biogrupe9l allnlamente.
Instalareaacestorculturiexperimentaleurmeazi a se face in limitelezonelorfavorabile
indicate,linindu-seseama de factoriimeteorologicilocaliqi de exigentelede nutritieale
speciei.Aceste culturiurmeazda fi instalatela addpostulunor culturipreexistente, fiind
neindicateculturilepure pe suprafelemari (exceptind culturilepentru biomasd). Schema
optimi de plantarepentruobtinereaarborilorpentrulemn de lucrupareali2,5 x 2,5 cel
mult 3,5 x 3,5m,cu aplicareaelagajuluiartificial.
Instalareaunor biogrupegi suprafeleexperimentale pilot va fi restrinsAla zona de
favorabilitate A.

104
 5.7. Anexa 1

Cheie de determinarea speciilorde Paulownia

1a. Inflorescenta(cimdpaniculatA)cu 3 sau mai multeperechide ramuriprincipale,

fie piramidale(ramurileinflorescenfei descrescde la bazdspre virfulpanicului)
fie cilindrice(ramurile de lungimeegald).Cimelung paniculate, cu 3 - 5 ftori;
peduncululcimei+ egalcu pedunculultloral...2
1b. lnflorescenta slab ramificatd,numaispre bazd cu 1 - 2 perechide ramuriprin-
cipalelaterale.Cimesesilesau subsesile(SECTIA3 KawakamiiHu) ... 5
zd. Capsulasferic-ovoidd. Floarecu corolacampanulatd,de tip Digitalis,de 5 -
6(7,5)cm lungime(SECTIA 1 Paulownia Hu) ...3
2b. Capsulaalungit-elipsoidald sau + ovoidald,spre bazdingustatd.Corolain
formi de pilnie,de I - 10 cm lungime(SECTIA2 FortuneanaDode) ... .P.fortunei
Hemsl.
3 a. Lujeritomentoqi,cenugii-bruni. Frunzepe fa{ainferioaricu peri ramifica}i
(dendroizi)lung pedicelali;ramurileperilorcapilare.Corolacu peri drepfi.ar-
ticulati.... P tomentosaS & Z.
3 b. Lujeriglabri,bruni sau rogii-bruni. Frunzepe fala inferioardcu peri ramificati
(dendroizi) sesilisauaproapesesili,cu ramuriscurteqi groase.Corolacu peri
glandulogisau cu periglandulogiinamesteccu periramificati.
4 a. Frunzelede pe lujeriiscu4i cordiformesau ovoidale,pe fata inferioarAglabre
sau cu peri izolaiiramificafi,foartescurt pedicelali.Calciuladinc lobatcu gitul
mai scurtsau egalcu lobii.Corolade 5,5 cm lungime,cu periglandulogi ...P
globrataRehd.
4 b. Frunzelede pe lujeriiscu4i alungit-eliptice sau alungitcordiforme,pe fala in-
terioarA des tomentoase,
Caliciulslab lobatcu gitul de doui ori mai lung decit lobii,Corolavioleti, de
6,5 - 7,5 cm lungime,cu peri ramificaliinamesteccu peri glanduloqi... P elon-
gata sh. Y Hu
5 a. Corolalarg campanulati,de 3 - 4 cm lungime.Frunzepe dos in timpulinfloririi
lanatglandulospdroase,ovate,lat cordiforme,3 - 5 lobate,..P.kawakamiilto
5 b. Corolaingust campanulatS, pind la 5,5 - 7 cm lungime.Frunzepe dos lanat
pdroasealungitobavate,trunghiatesau cordate,nelobate...P fargesiiFranch.

10s
 5.8. Bibliografie

1. Chancerel,L. 1920 Flore forestidredu globe Edit Gauthier-Villars,

Paris,1920
2. Dumitriu-Tatdranu,L 1979 O mebdA de caracterizarea clirnei din arealul
naturalas speciilor forestiereexotice.in Revts-
'94, nr.
ta Padurilor, anul 6 noiembrie-
decembrie,1979,p. 342 - 348
3. Kolesnikov,A.l 1974 Dekorativnaia dendrologhia. Lesnaia
promiglenosti,Moskva,1974
4. Krussmann,G. 1962 Handbuch fijr Laubgeh1lze. Ed. Paul Parey,
Berlin 1962
5.+++ 1984 indrumdritehnicepentru extindereain culturaa
speciilor lemnoase exotice. MinisterulSilvicul-
turii,Bucure$ti,1984

5.9. Listafigurilor

Fig.1. Paulownia tomentosafl-hunb.)Steud.Arealulnaturalgi uneledetaliimorfologice:

Fig.2. Culturide Paulownia
tomentosa. Paulowniatomentosagrowing.

5.1O.
Summary
Researchesregardingforest culture of
PaulowniaTomentosa(Thunb)Steud

Researchesregardingforestcultureof Paulowniatomentosawere carriedout be-

tween1984-1986. The purposewas to bringand extend,withinthe culture,somewood-
yieldingspecieswith severalspecialutilizations. The carriedout experimentalreserches
establishedthe possibility for its use to make chipboards,furniture,technicalveneers,
objectsfor sport,etc. lt was establishedthe spreadingof this speciesin our country.One
found over 500 trees, most of them under 30 years old, with heightsusuallylowerthan
15 m and diametersup to 40 - 58 cm. Asidefrom the treesgrowingin localitiesone in-
ventoriedother 241 trees within culturesof a forest type and a specialcultureto produce
biomass.
The accomplishedsowings intended to establishthe best technologiesto
produceplants.The culture,at seedlingphase,outlinedsome particularqualltieswhich
characterizethis species:heliophilecharacter,luxuriantgrowth of plants- so, an ensur-
ing of an enough large nutritionspace, low resrstanceagainst early frosts and the
capacityof damagedstemsto restorenextyearof the buds aroundthe collarzone.Car-
riedout resercheson olderculturesand new installedexperinrental areasled to the con-
clusionthat bringingthis subtropical speciesin forestcultures,in orderto yieldwood, is
accompaniedby rrsks.One considersthat in the next periodit is good to be continued
the installationof the experimental culturesas biogroupsand aligments.

106