Sunteți pe pagina 1din 58

CUM SE FACE

FĂ-ȚI CONT

FB LOGIN

LOGIN

 PRODUSE

 SERVICII

 PROIECTE

 LUCRĂRI

 FURNIZORI

o
 DOCUMENTAŢII

 DETALII CAD

 NOUTĂȚI

 VIDEO

 FORUM DISCUŢII

 PROMOVAȚI PRODUSE & SERVICII


 EȘTI AICI:

 De citit

 Ghiduri de constructii

 Acoperis cu panta

Acoperisuri cu panta: forme si


186325 afisari
PUBLICAT IN
dimensiuni
DATA:
16.12.2010
IN
CATEGORIA:
Constructii,
santier, utilaje
TEMA:
Acoperis cu
panta
CUVINTE
CHEIE/TAGU
RI:
Olane
ceramiceStuf,
paie pentru
acoperisPlaci
tigla
metalicaAmen
ajari
hidrotehniceSi
steme de
drenajSindrile
bituminoase cu
tablaScara de
interiorAcoperi
suri din
tablaTigla
acoperisScara
mansardaPlaci
bituminoase
acoperisPanour
i
fibrocimentEv
acuare ape
pluvialeRacord
uri si sorturi
din
tablaInvelitori
tiglaDrenaj ape
pluvialeEtansa
re tigla
acoperisAcope
risEtansare
rosturi
invelitoriPlaci
de fibrociment
Iţi place
aceasta
stire?Reco
mand-o
prietenilor:

Abonează-te la
SpaţiulConstrui
t sau conectează
-te prin
Facebook pentr
u a primi
periodic articole
similare.

Finalitate, protectie, estetica: acoperisul unei cladiri indeplineste


functii cheie pentru orice constructie. Inchizand cladirea la partea
superioara, deasupra ultimului nivel construit, el nu raspunde
numai nevoii de izolare in fata intemperiilor (desi aceasta e prima
conditie pe care o indeplineste, iar structura si conformatia sa
corespund in primul rand acestei necesitati). Dincolo de
conformatia in sine, acoperisul este limita dintre exterior si
interior. Pe el se pot adauga alte elemente functionale pentru
locuinta (de la cosuri de fum si sisteme de scurgere a apei, pana
la pasarele de trecere sau chiar mini-gradini suspendate). De
asemenea, sub acoperis, in functie de inaltimea acestuia, se pot
amenaja diverse spatii (mansarde, poduri circulabile sau
necirculabile). Toti acestia sunt la randul lor factori care
influenteaza sistemul de alcatuire al acoperisului.

Se poate spune ca exista, in principiu, doua categorii de


acoperisuri, impartite in functie de conformatia generala:
acoperisuri cu panta si acoperisuri tip terasa.

Acoperisuri cu panta
Nota
Toate imaginile si desenele din aceasta lucrare au strict valoare
ilustrativa si nu pot fi reproduse fara acordul prealabil al
spatiulconstruit.ro

Componentele unui acoperis cu panta


Componentele unui acoperis cu panta

- Structura de rezistenta – sarpanta – este influentata in mod


direct de tipul de invelitoare care se doreste a fi folosita, de
greutatea acesteia, de existenta sub acoperis a unui spatiu locuibil
etc. si poate fi alcatuita din lemn (destul de des), metal sau beton
(cazuri mai rare).
- Termoizolatia – este o componenta importanta, mai ales in
cazul in care se doreste folosirea spatiului de sub acoperis. Se
poate realiza din vata minerala de sticla sau bazaltica, polistiren
expandat sau extrudat, folii termoizolante, spume.
- Folii de protectie – se pot identifica doua tipuri: folii bariera
impotriva vaporilor (care se monteaza la interior pe fata calda a
termoizolatiei) si folii impermeabile (pentru protectia la infiltratia
accidentala de apa sub invelitoare).
- Invelitoarea – este de fapt stratul exterior al acoperisului si
poate fi realizata din mai multe tipuri de materiale, tigle, olane
ceramice sau din beton, placi bituminoase sau din fibrociment,
sindrile bituminoase, tabla cutata, plana sau tip tigla sau
materiale naturale, paie, stuf, site etc. si elementele de fixare si
racordare ale acestora.
- Jgheaburi si burlane, guri de scurgere – se folosesc pentru
evacuarea apelor pluviale si sunt necesare pentru a impiedica
scurgerea apelor direct pe fatada sau formarea turturilor in
perioada rece a anului.
- Elemente de fixare pentru invelitori – desi se pot folosi cuie sau
holzsuruburi obisnuite, in general se recomanda folosirea unor
suruburi autofiletante cu garnituri speciale, rezistente la
imbatranire, care sa faciliteze prinderea invelitorilor de suport.
- Accesorii pentru invelitori – printre acestea se numara:
parazapezile, pasarelele de circulatie pe acoperis, elementele care
sa permita strapungeri etanse prin invelitoare etc.
Componentele de mai sus pot fi completate cu elemente de
iluminare si ventilare a spatiilor de sub acoperis, ferestre de
mansarda, tabachere, lucarne, luminatoare, cosuri de fum.
Acoperisul - elemente de identificare

Elemente de identificare ale acoperisului


Forma, geometria acoperisurilor
Exista cateva elemente care definesc forma generala a unui
acoperis. Configuratia, versantii si panta acestuia sunt
interdependente, iar modul in care se influenteaza reciproc se
reflecta in aspectul si structura finala.

Configuratia unui acoperis – este un rezultat direct al


planului constructiei (partiului) si are implicatii importante
asupra formei acoperisului si asupra tipului de invelitoare pe care
dorim sa-l utilizam. Se pot identifica doua tipuri importante de
configuratii ale acoperisurilor:
- configuratie simpla – pornind de la un contur continuu, fara
intranduri, raportat la conturul general al constructiei.
- configuratie complexa – pornind de la un contur continuuu sau
discontinuu, cu sau fara intranduri.

Forma in plan a peretilor determina forma acoperisului


Acoperis cu forma simpla
Acoperis cu forma complexa

Versantii acoperisurilor – influenteaza alegerea tipului de


invelitoare si pot avea forme variate.
Suprafata versantilor – poate fi:
- plana, cu sau fara rupere de panta;
- curba, cu sau fara rupere de panta;
- mixta, imbinand atat suprafete curbe, cat si suprafete plane, cu
sau fara rupere de panta.

Numarul de versanti (ape) – este conditionat de forma


constructiei, dar si de vecinatatile acesteia (daca exista sau nu
calcane vecine cu constructia respectiva - ca regula generala, nu
este permis ca apele sa se scurga la calcan).
- acoperisuri cu un versant (o apa), cu forma plana sau curba;
- acoperisuri cu doi sau mai multi versanti (ape), indiferent de
forma acestora.

Mai jos sunt prezentatate cateva tipuri de acoperisuri, dar practic


numarul de combinatii posibile este nelimitat.

Tipuri de acoperisuri
Acoperis cu o apa si atic
Acoperis cu doua ape si atic
Acoperis cu doua ape
Acoperis cu patru ape
Acoperis cu pante inegale
Acoperis cu panta franta
Acoperis cu panta franta
Acoperis cu forma complexa
Acoperis cu forma speciala

Panta acoperisului – reprezinta unghiul de inclinare al


versantului (apei). Este un element foarte important al
acoperisului deoarece valoarea ei influenteaza tipul de material
folosit pentru invelitoare sau, invers, tipul de material folosit
determina unghiul de inclinare al versantului. In general panta
versantului (acoperisului) se masoara in grade (reprezentand
unghiul facut de orizontala cu linia versantului), sau in procente
(reprezentand inaltimea pe care o atinge linia invelitorii la o
distanta/lungime de 100 de metri).
Un exemplu: un versant cu panta de 45° in procente are valoarea
de 100%.
Cateva elemente importante:
- panta minima a versantului (acoperisului) – este
recomandata de producator si reprezinta panta sub care materialul
folosit la invelitoare nu-si mai poate indeplini rolul de protectie la
apa sau necesita masuri suplimentare de siguranta.
- panta maxima a versantului (acoperisului) – poate fi
considerata verticala (90°), producatorul materialului utilizat
trebuind sa specifice, daca este cazul, pentru ce valori ale pantei
sunt necesare masuri suplimentare de asigurare a rezistentei si
stabilitatatii invelitorii si conditii de protectie la apa.
Panta poate fi: continua (dreapta sau in diverse unghiuri – cu
rupere de panta) sau curba (pentru versantii curbi).

Panta acoperisului
Sarpanta
Reprezinta structura (suportul) invelitorilor si este direct
influentata de tipul de material ales pentru invelitoare, de
conformatia acoperisului (fie el ventilat sau neventilat) sau de
decizia ca spatiul de sub acoperis sa fie folosit sau nu.
(Mai multe despre invelitorile pentru acoperisurile cu panta cititi
in dosarul Acoperisuri cu panta: materiale pentru invelitori).

Sarpanta poate fi alcatuita din:


- capriori din lemn cu astereala, cu sipci si contrasipci din lemn;
- capriori din lemn, fara astereala;
- ferme din lemn cu pane intermediare;
- ferme metalice cu pane intermediare;
- grinzi si pane din beton armat;
- placa din beton armat.
Tipuri de sarpante

Acoperis cu sarpanta din lemn cu astereala


Acoperis cu sarpanta din lemn fara astereala
Acoperis cu ferme din lemn
Acoperis cu ferme din metal
Acoperis cu grinzi si pane din beton
Acoperis cu placa de beton

Mai multe detalii despre structuri lemn, metal, beton vezi la


capitolele Structuri din lemn, Structuri din metal, Structuri din
beton armat.

Termoizolarea acoperisurilor
Indiferent de tipul de spatiu de sub acoperis, mansarda, spatiu
tehnic sau de depozitare, este necesar sa se prevada o
termoizolatie care sa asigure confortul termic atat pe timpul
perioadei calde, cat si, mai ales, in perioada rece.
Exista mai multe metode de termoizolare a acoperisurilor: cu
termoizolatia intre capriori sau deasupra capriorilor, in functie de
materialul termoizolant folosit sau de alcatuirea sarpantei.
Acest subiect este tratat pe larg in sectiunea Hidroizolatii -
Termoizolatii.

Exemplu de termoizolare a acoperisurilor - detaliu de coama


De retinut!
• Pentru a obtine rezultate bune, respectiv o termoizolare
eficienta a acoperisului, este necesar sa apelati la serviciile unui
proiectant de specialitate, acreditat, care sa calculeze grosimea
necesara de termoizolatie in cazul constructiei propuse.
• Pentru o casa pasiva, grosimea termoizolatiei de la acoperis
poate depasi, in functie de zona unde este situata constructia si de
factorii de mediu, o grosime de 35 – 40 de cm.
Folii de protectie pentru invelitori
In functie de locul in care se monteaza, exista doua tipuri de folii
de protectie:

- Folii bariera impotriva vaporilor – este o folie care se


pozeaza intotdeauna pe fata calda a termoizolatiei (doar catre
interior), cu rolul de a preveni infiltrarea vaporilor in materialul
termoizolant si formarea condensului care ar conduce la umezirea
termoizolatiei, respectiv la pierderea capacitatilor termoizolante
ale acestuia. Din punct de vedere al materialului, ele se pot
realiza din tesaturi speciale, din aluminiu, cu sau fara armatura,
din polietilena etc.
Este de retinut ca producatorii de materiale termoizolante au
produse care din fabricatie dispun de folia bariera impotriva
vaporilor, astfel incat nu mai este necesara pozarea unei folii
suplimentare. Intotdeauna, dupa montajul materialului
termoizolant, trebuie sa se verifice integritatea barierei impotriva
vaporilor, precum si etansarile intre folii. Golurile sau rupturile
de material trebuie reparate.

- Folii de protectie la apa – se pozeaza la partea exterioara a


temoizolatiei sau deasupra scandurilor de astereala in functie de
alcatuirea detaliului de acoperis (ventilat sau neventilat) si au
rolul de a proteja termoizolatia (si astereala) de infiltratiile
accidentale de apa de pe invelitoare. Foliile pot fi fabricate din
diverse materiale, cele mai performante dintre acestea permitand
evacuarea vaporilor acumulati accidental in materialul
termoizolant, fiind in acelasi timp impermeabile la apa. Este
recomandat ca aceste folii sa conduca apa inflitrata accidental in
jgheab pentru a impiedica scurgerea acesteia pe pazie sau pe
fatada.

Exemplu: pozarea foliei de protectie la apa la invelitori


Factori externi
Pentru realizarea invelitorilor se va tine seama de cativa factori
importanti legati de caracteristicile geoclimatice ale zonei de
amplasament.
Este foarte important sa se determine efectele ce pot aparea
asupra unui acoperis in cazul unui seism si care pot influenta
conformatia si materialele utilizate pentru invelitori, pentru a
preveni alunecarea acestora de pe acoperis, mai ales in cazul
cladirilor inalte sau in zone intens circulate.

Un alt aspect important in alegerea tipului de invelitoare il


constituie conditiile climatice ale zonei de amplasament, legate
de:
- cantitatea de precipitatii – in functie de tipul de invelitoare, de
panta si suprafata acesteia, colectarea apelor meteorice (provenite
din ploi si ninsori) se poate produce mai repede sau mai incet,
riscul de colmatare a scurgerilor fiind unul destul de important si
de care trebuie sa se tina seama.
- incarcarile (fortele) din vant, vanturile dominate.
- incarcarile (greutatea) din zapada – forma acoperisului poate
conduce la acumularea de zapada mai ales in zonele de racord cu
pereti sau de racord cu alte constructii adiacente, sporind
incarcarile pe suprafete relativ mici, ceea ce poate conduce la
prabusirea structurii de sustinere.
- durata de insorire si stralucire a soarelui in sezonul cald.
- gradientul de temperatura pe sezoane – in general materialele
pentru invelitori trebuie sa aiba o rezistenta foarte buna la
gelivitate (ciclu de inghet-dezghet), sa nu se exfolieze sub
actiunea soarelui sau sa nu-si piarda calitatile.
Scurgerea apelor de pe invelitori
Scurgerea apelor, indiferent de tipul de invelitoare sau de forma
acesteia, reprezinta un aspect foarte important. Jgheaburile si
burlanele constituie principala modalitate de scurgere a apelor de
pe acoperis si pot fi fabricate din diverse materiale, tabla zincata,
inox, cupru, aluminiu, PVC, polietilena etc.

Scurgerea apelor de pe invelitori


Jgheab si burlan rotund
Jgheab si burlan drept

Dimensiunile jgheaburilor si burlanelor depind in general de


modul de productie al fabricantului, dar se pot incadra in trei
categorii, fiecare:
- jgheaburi : 90 – 110 mm, 120 – 135 mm sau 150 – 160 mm
- burlane : 55 – 60 mm, 80 – 95 mm sau 110 – 130 mm
Formele depind de materialul din care sunt alcatuite si de modul
de asamblare pentru utilizare; exista atat produse cu forme
drepte, cu profil patrat sau dreptunghiular, cat si produse cu
forme rotunjite, curbe.
Kiturile de montaj cuprind si o gama variata de accesorii, capete
de jgheab, racorduri, bratari de prindere, parafrunzare etc. De
obicei, montajul se face aparent, dar exista si cazuri in care
jgheaburile sau intregul sistem pluvial este ascuns, cu precizarea
ca este necesara o atentie deosebita privind etansarea imbinarilor,
pentru a impiedica infiltratiile.

Montajul jgheaburilor
Scurgere cu jgheab ascuns
Scurgere cu jgheab si burlan drept
Scurgere cu jgheab si burlan rotund

De retinut!
Dimensionarea jgheaburilor si a burlanelor, precum si numarul
de burlane de pe fatada se calculeaza in functie de suprafata si
inclinatia versantului pe care il dreneaza si de zona climatica in
care se incadreaza constructia. Subdimensionarea acestora poate
conduce la deversari pe streasina sau fatada, cu implicatii majore
privind pastrarea in stare buna a elementelor constructive
adiacente. Montarea parafrunzarelor este obligatorie pentru a
impiedica colmatarea burlanelor, iar curatarea jgheaburilor
trebuie facuta de cel putin 2 ori pe an, pentru a se evita
acumularea de frunze si praf care sa impiedice buna functionare a
acestora.
In anumite cazuri, colectarea apei din burlane se poate face direct
in guri de scurgere cu legatura la canalizare. Pentru aceasta exista
piese speciale de etansare si racord la canalizare. Nu se
recomanda ingroparea burlanelor in piese neconformate special
pentru acest scop, deoarece pot aparea infiltratii de apa pana la
nivelul fundatiilor.
Rezolvari pentru streasina
Desi la o prima vedere poate sa nu para un element foarte
important al acoperisurilor, streasina influenteaza atat modul in
care arata constructia, cat si felul in care este folosit spatiul de
sub acoperis (de pilda, acesta poate fi utilizat pentru ascunderea a
diverse tipuri de instalatii). Din acest punct de vedere, exista trei
tipuri de acoperisuri:

Rezolvari pentru streasina


Acoperis cu streasina infundata
Acoperis cu streasina seminfundata
Acoperis cu streasina neinfundata (capriorii sunt placati cu
scandura sau alte tipuri de placaj)
Acoperis cu streasina neinfundata (capriorii sunt la vedere)

Streasina are in general o latime cuprinsa intre 60 si 90 cm de la


perete pana la margine, doar poate avea si dimensiuni mai mici
sau mai mari, in functie de arhitectura cladirii.
Iluminarea spatiilor de sub acoperis
Iluminarea naturala a spatiului de sub acoperis s-a facut mult
timp cu ajutorul lucarnelor, in perioada moderna trecandu-se la
ferestre de mansarda, fiecare dintre cele doua avand avantajele
proprii, dar si unele dezavantaje. In ambele cazuri, nu se asigura
doar iluminarea, ci se indeplinesc si nevoile de aerisire si
ventilare a spatiului interior. Luminatoarele reprezinta o alta
metoda de a asigura lumina naturala, din belsug, in zona de sub
acoperis.

Lucarnele – elemente clasice de arhitectura, cu un important rol


estetic sau functional, sunt alcatuite astfel incat sa permita
amplasarea ferestrei in pozitie verticala. Acest lucru le confera
doua avantaje: o fereastra mai putin expusa intemperiilor si, de
asemenea, un spatiu suplimentar creat prin iesirea in afara
planului acoperisului. Lucarnele pot avea cele mai diverse forme
(triunghiulare, rotunde, ascutite etc.) si dimensiuni, de acesti
factori depinzand cat de multa lumina patrunde in interiorul
mansardei. Ele pot fi adaugate si ulterior constructiei, iar o
atentie speciala trebuie acordata imbinarilor cu acoperisul.

Lucarne
Ferestrele de mansarda – situate in planul acoperisului si astfel
mai expuse intemperiilor, au nevoie de o etanseizare adecvata.
Ele asigura mai multa lumina in spatiul de sub acoperis si pot fi
amplasate si la verticala, daca mansarda o permite. Gradul de
inclinatie este definitoriu: expunerea la intemperii e direct
proportionala cu cantitatea de lumina care patrunde prin
fereastra. Posibilitatile realizarii ferestrelor de mansarda sunt
multiple, ele putand fi simple, dar si cu balcon integrat (in
momentul deschiderii ferestrei, partea de jos se ridica si se
creeaza astfel un spatiu protejat, care permite iesirea la geam a
unei persoane).

Ferestre de mansarda
Luminatoarele – pot fi sau nu integrate in acoperis si se
diferentiaza de ferestre prin faptul ca sunt mult mai mari. Ele pot
fi alcatuite din sticla sau din materiale plastice transparente sau
translucide (policarbonat, plexiglas sau PVC), pe structura
proprie (autoportante) sau pe structura existenta a acoperisului.
Pentru a realiza o protectie solara eficienta, pot fi luate in
considerare utilizarea unor jaluzele la interior sau utilizarea de
brise-soleil-uri la exterior. Pentru a asigura si ventilarea spatiilor
in planul luminatoarelor se pot monta ochiuri mobile cu actionare
mecanica sau electrica (cu telecomanda).

Luminatoare
Folii de protectie pentru invelitori
Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o
aici!
Am o casa cu latimea de 13m si lungimea de 15m as vrea sa
fac un acoperis in 4 ape, ma puteti ajuta cu inaltimea pantei?

anonim a scris la data 03 Sep 2013, 06:35


Am o casa cu latimea de 13m si lungimea de 15m as vrea sa fac un
acoperis in 4 ape, ma puteti ajuta cu inaltimea pantei?
La: Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

Salut, ma intereseaza modul in care se dispun parazapezile


ceramice Kikinda 002 la un acoperis in 2 ape, cu pante de
45 grade; la o pantă am 44...

anonim a scris la data 02 Sep 2013, 06:46


Salut, ma intereseaza modul in care se dispun parazapezile ceramice
Kikinda 002 la un acoperis in 2 ape, cu pante de 45 grade; la ...
La: Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

i serviciile pe SpatiulConstruit.ro!
ALTE ARTICOLE
INTERESANTE

Acoperisuri cu panta: materiale pentru invelitori

NOVATIK, sponsor al echipei de handbal feminin CSM București

Proinvest Group investeste peste un milion de euro in noi facilitati de producti

Seminarii tehnice de montaj pentru Rooferi

CITEȘTE ȘI
Soluții pentru recondiționarea acoperișurilor polimerice - EPDM, PVC, FPO

Soluții pentru recondiționarea acoperișurilor din metal

Soluții pentru recondiționarea acoperișurilor din bitum

Novatik NATURA - o nouă generație de țigle metalice cu acoperire de rocă vu

 Despre noi
 Termeni și condiții
 Politica de confidențialitate
 Contact
 Produse de constructii
 Servicii in constructii
 Furnizori in constructii
 Proiecte
 Lucrări
 Documentatii
 Detalii CAD
 Articole și noutăţi
 Discuții
 Dicționar de construcții
 Arhiva newslettere
 Toate categoriile


Promovați-vă
produsele și serviciile
pe

Copyright © 1998 - 2019 SC Arhitect Space SRL, București, România

Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra folosirii
cookie-urilor. Aflați mai multe. Închide