Lucrări de betoane

Betonul este un material compozit obţinut din amestecuri artificiale , bine omogenizate de ciment ,apa , agregate si eventual
aditivi, care după întărire are un aspect de conglomerat cu bune rezistente mecanice si la acţiunea mediului Betonul
este in prezent unul din principalele materiale de construcţie , datorita proprietarilor sale si a avantajelor tehnice si
economice pe care le prezintă.
Sistemul ciment – apa constituie partea activa a amestecului , care in urma reacţiilor de hidratare si hidroliza se intareste si
formează piatra de ciment , care consolidează granulele agregatului , formând un monolit rezistent si durabil.
Agregatele alcătuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fie inerte fata de ciment , pentru a nu influenta mersul
întăririi si pentru a nu afecta durabilitatea
Aditivii sunt substanţe introduse in cantitati mici ,pentru a modifica procesul de întărire al cimentului sau structura si
proprietăţile produsului proaspăt si întărit (oxid de zinc , borax, fosfaţi alcalini, zaharuri fluoruri alcaline ,sulfaţii ,clorura de
calciu, etc.) .
Betonul se prezintă sub 2 forme:
• betonul proaspăt - starea betonului din momentul amestecării componenţilor până la începutul prizei cimentului
din beton. În această perioadă betonul are deformaţie plastică şi poate fi compactat prin diverse metode specifice.
• betonul întărit – material compozit format din pietriş şi piatră de ciment şi agregate fine cu structură de conglomera,
proprietăţi de piatră artificială şi caracterizat prin rezistenţe mecanice evolutive.

CLASIFICAREA BETOANELOR
• Funcţie de rezistenta la compresiune ,determinata pe epruvete - cilindrii si cuburi la vârsta de 28 zile, betoanele se
clasifica in clase de rezistenta. si mărci .
După rezistenta medie la compresiune (daN/cm2) betoanele se clasifica in marci :B25 , B50, B100, B150, B200, B250,
B300,B400.
Marca reprezintă rezistenta medie la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura 200mm, se măsoară in daN/cm2si se
notează cu ,,B’’.
După rezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica in clase de rezistenta : C ,Bc .
Clasa (după standardele romaneşti)reprezintă rezistenta minima la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura de
141mm.Se exprima in N/mm2 si se notează ,,Bc’’: Bc3,5 ; Bc5 ;Bc7,5;etc.
Clasa (după SR - standarde europene) reprezintă minima la compresiune a betonului,exprimata in N/mm2, determinat pe
cilindrii cu diametrul de 150mm si inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,la vârsta de 28 de zile.
Se notează cu ,,C’’, urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma de fracţie.
- exemplu [C8/10 ; ( 8 = rezistenta cilindru N/mm2 , 10 = rezistenta cub N/mm2)]
Clase de rezistenta : C 4 / 5 , C 20/ 25 , C 40/ 50 , C 45/ 55 , etc.
Cerinţe de bază pentru materiale componente
Materialele componente nu trebuie să conţină substanţe nocive în cantităţi care pot avea un efect dăunător asupra
durabilităţii betonului sau provoacă coroziunea armăturilor, ele trebuie să fie apte pentru utlizarea preconizată a
betonului. Când se stabileşte aptitudinea generală de utilizare a unui material component, aceasta nu indică o
aptitudine în orice situaţie şi pentru orice compoziţie de beton.
• Ciment
Material mineral fin măcinat care, după ce a fost amestecat cu apa, formează o pastă care face priză şi se întăreşte prin
efectul reacţiilor şi proceselor de hidratare, şi care după întărire, îşi păstrează rezistenţa şi stabilitatea chiar şi sub apă
• Agregat
Material mineral granular apt de a fi utlizat în beton. Agregatele pot fi naturale, artficiale sau reciclate plecând de la
materialele utilizate anterior în construcţii
• Apa de amestec
Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru apa de amestec şi apele de spălare recuperate de la producţia
betonului, conform SR EN 1008. Apa trebuie sa nu contina impuritati care ar afecta rezistenta betonului.
• Aditivi
Produs adăugat în beton în timpul procesului de amestecare, în cantităţi mici raportate la masa cimentului, pentru
modificarea proprietăţilor betonului proaspăt sau întărit
• Adaosurile (inclusiv filerele minerale şi pigmenţii)
Material mineral fin utilizat în beton pentru îmbunătăţirea unor proprietăţi sau pentru a-i conferi proprietăţi speciale.
PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
Prepararea betonului.
Prepararea betonului constă în amestecarea componenţilor în scopul realizării unei omogenităţi de ansamblu, prin
distribuirea cât mai uniformă a agregatelor, a cimentului şi a apei în masa betonului.
Procesul tehnologic de preparare a betonului cuprinde următoarele faze :
I. Stabilirea compoziţiei betonului
II.Dozarea componenţilor betonului
III. Amestecarea betonului
PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
Punerea în opera a betonului reprezintă ansamblul de operaţii prin care betonul se introduce în cofraje şi se
compactează.
• Betonul turnat direct în construcţie se numeste beton monolit.
• Betonul turnat în fabrică, în elemente separate, care, după întărire, se transportă pe şantier şi se montează în
construcţii se numeşte beton prefabricat.
• Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al
punctului de lucru, care are următoarele obligati:
a) să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a
următoarelor:
b) starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarnă betonul: verificare
c) starea armăturii:
d) starea pieselor înglobate în beton:
e) starea rosturilor de turnare, dacă este cazul;
Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul turnării si întăririi
betonului, astfel:
• a) în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între 5gr. C si 30gr
C;
• b) în conditiile în care temperatura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire scade sub 5gr
C, se aplică masuri de protectie a betonului.
• La temperaturi ale aerului mai mici de – 3 grC, temperatura betonului trebuie să fie mai mare de + 10 grC. Trebuie
luate măsuri corespunzătoare de turnare pe timp friguros care constau in protejarea betonului împotriva îngheţului.
Este recomandată utilizarea
cimenturilor cu degajare mare de căldură şi /sau aditivi acceleratori de întărire şi anti-îngheţ.
• Nu se recomandă punerea în operă a betonului la temperaturi ale
aerului situate sub – 10 0C.
Turnarea si compactarea betonului
• Betonul trebuie turnat si compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură si piesele înglobate sunt acoperite
în mod adecvat, în intervalul tolerantelor acoperirii cu beton compactat, si că betonul va atinge rezistenta si
durabilitatea prevăzute in proiectul lucrarii.
Tratarea si protecțiia betonului după turnare
• Tratarea si protectia betonului, în perioada de după turnare, au scopul de a asigura atingerea caracteristicilor cerute
pentru betonul respectv, în functie de domeniul de utilizare si de conditiile de mediu din această perioadă.
Rosturi de lucru la turnarea betonului
• Rosturile de lucru sunt suprafetele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele în care, la proiectare,
sectiunea din beton este considerată continuă. Aceasta face ca stabilirea pozitiei acestora, precum si tratarea
corespunzătoare a zonei, pentru continuarea turnării betonului, să fie
deosebit de importante.
Decofrarea elementelor din beton
La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi:
• elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistentă suficientă pentru a putea prelua, integral sau
partial, după caz, solicitările pentru care acestea au fost proiectate. Trebuie acordată o
atentie deosebită elementelor de constructie care, după decofrare, suportă aproape întreaga solicitare prevăzută prin
calcul.
Receptia lucrărilor de punere în operă a betonului
• receptia lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează, pentru elemente sau părti de constructie, dacă este
prevăzută în proiect sau stabilită de beneficiar, după decofrarea elementelor sau părtilor de constructie respectve.