Anul X X X I X Blaj, Sâmbătă, 30 Noemvrie 1929
DIRECTOR:
Dr. ALEXANDRU R ^ S U
1REDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA
BLAJ - 1UD. TÂRNAVA MICĂ:
INSERATE:
Un ş i r g a r m o n d : 6 Lei. La
publicări repetate după
:: :: învoială :: ::
Foaie bisericeaseâ-politicâ — Apare în fiecare Sâ mbătă
jVIomente
Prestigiul tot mai sporit şi înaintarea con­
tinuă din biserica Domnului se datoreşte. în primul
rând, desigur, puterii sale de viaţă şi ajutorului pro­
mis şi dat de Mântuitorul. Nu se poate însă nega,
că nu odată progresele ei se accelerează prin factori
externi, cu totul străini, şi adeseori chiar duşmani
ai rosturilor ei. Acesta e cazul şi cu întemeierea
asociaţiei mirenilor noştri. Ideea ei stăruia
de mult tn sufletul tuturor, dar semănţa acestei
importante asociaţii s'a putut arunca în ogor,
cu folos, abia tn timpul marilor lupte de acum
doi ani, provocate de ceice credeau că pot să facă
din legea cultelor o armă de extirpare a tot ce nu
se închină ortodoxiei. Iar acum, când semânţa a
ajuns să 'ncolţească şi să-şi arete primele manife­
stări de viaţă, tot graţie unor atacuri -— a cunoscutelor
ieşiri din Congresul naţional bisericesc a Dragomi-
r il — 'a creat pentru solemnitatea botezului
o r ; s
săvârşit o atmosferă, cum nime nu putea să şi-o do­
rească mai bună. „Subpondere crescitpalma", spune
adagiul, şi fraţii din cealaltă strană se îngrijesc să
ne îmbie, totdeauna la timp, elementul necesar pentru
o mai bună prosperare a răsadului nostru catolic,
* de eternă dăinuire, pe care nici puterile iadului
Oricât ne-ar indispune, deci, în primul mo­
ment lipsa de înţelegere şi adevărată frăţietate pe
eari am fi în drept să le aşteptăm de dincolo, înţe­
legem tn cele din urmă, că totul se petrece după
gândul lui Dumnezeu, şi că loviturile ce ni-se dau,
în loc să ne slăbească, au mai curând darul de-a
trezi, în mijlocul nostru, noui şi nebănuite puteri de
viaţă. Această convingere a stăpânit atmosfera
dela Congresul AGRU-lui nostru şi aşa s'a
făcut, că în locul unor manifestări alarmante, cum
ar fi aşteptat poate ceice au alergat din depărtări
să ne vadă, s'au putut înregistra mai curând accente
de recunoscătoare mulţumită pentru ceice „nu ştiu ce
fac". Prin rostul Mântuitorului, le trimitem deci şi
noi acel: „lartă-le, Doamne", şi ne rugăm bunului
Dumnezeu, ca şi alte lovituri ce ni-s'ar pregăti pentru
viitor să ajute unei tot mai bune statorniciri a
împărăţiei lui în mijlocul neamului nostru.
* poate fi atinsă niciodată — şi cu adevărat nu
Dar asta nu înseamnă, fireşte, că am fi ab­
dicat dela rolul esenţial pe care-l avem din dispo­
ziţia Mântuitorului. Porunca lui de-a „vesti evan­
ghelia la toată făptura" nu poate fi întunecată în
în gândul nostru un singur moment de considerente
inadmisibile. Lupta noastră de apărare, sub­
liniată poate chiar prea mult în cursul congresului,
nu este şi nu poate să fie un rol şters şi lipsit de
coloare, care ne-ar impune să stăm cu mâinile în
sân. Mai puţin încă acela de-a admite vâslirea în
oricare din cele „două corăbii", ori chiar datoria
de-a lucra din răsputeri ptntru deothiata „armo­
nizare" a celorce nu-l înţeleg pe Mântuitorul.
„Defensiva* noastră este tn realitate o mare „ofen­
sivă". Este ofensiva necesară a binelui contra răului
şi a adevărului contra a tot ce nit poate să intre în
această categorie. Este ofensiva de zidire internă,
la ear» nime nu poate renunţa fără a deveni
trădător faţa de steagul pe care a jurat
Numărul 48
REDACTOR:
Dr. AUGUSTIN POPAS
ABONAMENTUL
Pe un an . . . 200 Lei
Pe 6 luni . . . 100 Lei
Pentru străinătate 400 Lei
Mirenii în brazdă
Cuvântul rostit la congresul „ Asociaţi ei generale a R o m â n i l o r uniţi
de Dr Vaier P o p , peşedintele ei — U n scurt raport
asupra congresului însuşi
| Societatea umană se prezintă perturbată oameni fără Dumnezeu şi fără credinţă. Statul
? şi adânc zdruncinată după uriaşul cataclism al nu le-a închis calea de pătrundere: libertatea
\ marelui răsboiu, în sarcina căruia cu uşurinţă acordată „ideilor" s'a putut transforma fără
j ne place să aruncăm toată vina unor simptoame greutate într'o licenţă desfrânată. Societatea
de evidentă dezagregare şi decadenţă. Nu uri­ — curioasă sau inertă — nu Ie-a repudiat
aşul răsboiu, sau nu răsboiul în sine este însă categoric. Toţi au uitat, că fără credinţă şi
origina perturbaţiunii, Cauza este mai îndepăr­ fără morala isvorîtă din credinţă nu e-
tată şi mai adâncă. Oricât de măiastră şi apa­ xistă prosperitate, nici măcar de ordin
rent impenetrabilă ar fi ţesătura mistificării şi material.
a inducerii în eroare, adevărul o străbate şi în *
lumina lui strălucitoare ni-se arată rătăcirile Ce ne-au dat aceste concepţii „filosofice",
trecutului şi drumul drept al viitorului izbăvitor. sociale, aceste curente şi acţiuni radicale şi
Adevărul, mărturisit tot mai des şi stărui­ moderne, cari promiteau fericirea pământeană
tor în alte părţi, să-1 rostim cu tărie şi noi: în afară de credinţă?! In loc de armonizare" şi
Omenirea are un singur aşezământ veşnic ierarhizare, fără de cari nu se poate concepe
nebiruit şi indestructibil: Biserica. Isus Hri­ prosperitatea morală şi materială a omenirii,
stos a întemeiat biserica sa pe Petru, stâncă ele ne-au dat ura şi lupta fără cruţare între
indivizi, clase şi naţiuni, anarhizarea în toate
nu o vor putea surpa vre-odată: Mântuitorul a domeniile. Acestea sunt rezultatele unei lupte
făgăduit bisericei sale că va fi cu ea până la date sub diferite forme impotriva credinţei. Am
sfârşitul veacurilor. tolerat să se semene vânt, —recoltăm furtună!
Toate instituţiile omeneşti cari au la te­ Biserica însă fiind vecinică şi nebiruită,
melie biserica lui Hristos şi sunt pătrunse de ea singură numai şi numai prin forţele ei
adevărurile eterne ale credinţei — această co­ proprii, dumneseeşti, va înfrunta toate va­
moară nesecată de bunuri spirituale şi morale lurile furioase şi va supune toate pornirile
— stau pe bază tare, solidă: au împrumutat vrăjmaşe. Minunata reînviere a bisericii în
ceva din veşnicia bisericei Mântuitorului. In­ Franţa Jacobină, triumful măreţ al credinţei în
stituţiile omeneşti ce se leapădă de biserică, Italia francmasonă şi apropiata renaştere mira­
ce tratează cu dispreţ credinţa sau cred că culoasă a biserieei în Rusia bolşevică, sunt tot
se pot dispensa de comandamentele etice şi atâtea confirmări strălucite ale acestui a d e v ă r
morale ale credinţei, sunt şubrede şi se sor­ Dar noi fii ai acestei dumnezeeşti biserici,
tesc singure peirei. maică ocrotitoare şi mântuitoare a noastră a
Nimeni nu este mai conştiu de aceste tuturor, suntem oare ţinuţi să păstrăm o ati­
adevăruri eterne decât geniul răului. Triumful tudine pasivă? Nu ne incumbă nici o d a t o r i e ?
răului se poate asigura numai prin dărîmarea Nepăsarea, sau laşitatea, o putem duce atât de
bisericii iui Hristos şi dacă aceasta ţintă nu departe, încât să nu învăţăm nimic din trecut,
să nu ne ridicăm contra uneltirilor ce se pun
poate fi atinsă — ce! puţin un triumf vremelnic la cale, contra experienţelor sinistre ce se în­
se poate obţine prin îndepărtarea omenirii cearcă pe spinarea omenirii, contra otrăvirii
dela credinţă, prin ruperea sistematică a legă­ morale a societăţii umane; să tolerăm, fără
turilor dintre oameni şi biserică. Numai eli­ crâcnire, bătaia de joc cu cele mai sublime
minarea credinţei din viaţa individuală, bunuri spirituale?
familiară şi publică poate face din individ Este de datoria noastră a tuturor Ro­
o fiară, poate desfiinţa minunata celulă a mânilor credincioşi, chiar a tuturor indife­
societăţii umane: familia, poate anarhiza şi renţilor de bună credinţă, să cruţăm nea­
răsturna cea mai superioară formă de or­ mului nostru acest sbucium sterp şi otrăvitor
ganizare omenească: statuii de suflete, să ne apărăm biserica şi să
Toate teoriile, curentele şi acţiunile des­ contribuim din toate puterile noastre la
agregante, subversive şi anarhisante au lovit accelerarea biruinţei definitive a credinţei.
întâiu în biserică. Ajunge simpla lor indicare O putem face. Nu în grupuri răsleţe, sau
pentru a face dovada: ereziile, reforma, liber- prin acţiuni individuale. O putem face unin-
cugetarea, francmasoneria, materialismul istoric, du-ne cu toţii, într'o vastă şi puternică asocia-
pozitivismul, socialismul şi mai pe urmă bol­ ţiune. Strâns uniţi în jurul bisericii: Să adân­
şevismul. Unele s'au mulţumit cu mai puţin: cim viaţa sufletească; să intensificăm
ruperea unităţii credinţei prin tăgăduirea ade­ educaţia religioasă a tineretului; să
vărurilor dogmatice ale bisericei lui Hristos; combatem curentele cu caracter sectant,
altele au pretins fără înconjur de a ferici pe destructiv fi anticreştinesc; să tndru-
 P«g- 2 U NIRE A
mani viaţa publică şi privată potrivit
eticei creştine, în sentimentul iubirii
neam şi de patrie/
Iată crezu! ce stă la baza actiunei noastre!
Vom aşeza deci la temelia vieţii indi­
vidului, a familiei româneşti şi a statului
nostru naţional'. Biserica lui Hristos. Vom
stărui din toate puterile, ca întreaga noa­
stră existenţă individuală şi colectivă să se
pătrundă de adevărurile eterne ale credinţei.
Daeă aceasta se poate numi politică,, vom fi
făcut politică în înţelesul înalt şi sublim al
cuvântului, singura politică admisibilă şi
compatibilă cu caracterul AGR [/-lui nostru.
Dar politica de p a r t i d ? Vrem să fim simbol al
bunei înţelegeri, al armoniei, al unirii: la masa
noastră trebuie să domnească pacea, pacea
lui Hristos. Vrem să fim un loc de întâlnire
pentru toţi cei cu gândul curat, pentru toţi cei
demni şi bine intenţionaţi, indiferent din ce
organizaţie politică fac parte. Deci politica de
partid nu are ce căuta în mijlocul nostru/
* La această
Ţinem la Roma. Ne mândrim cu unirea
făcută cu Roma, leagăn al credinţei noastre
străbune şi al fiinţei noastre naţionale.
Dorim cu toată că'dtfra inimei noastre
româneşti şi creştineşti refacerea unităţii de
credinţă a neamului românesc şi credem cu
statornicie, că aceasta se va înfăptui, precum
se va înfăptui unitatea întregii biserici creştine:
odată va fi o singură turmă şi un sin­
gur păstor/
Refacerea unităţii noastre de credinţă însă
nu poate fi operă pur omenească. Ea nu se
poate realiza prin ură, învrăjbire sau cucerire.
Lupta confesională nu ne va apropia cu nici
un pas de această sublimă ţintă. Acţiunea de
proselitism sapă o prăpastie de netrecut între
cele două biserici surori, întârzie apropierea şi
amână inevitabila lor unire. Unirea bisericească
se va face prin mila şi din voinţa Atotpu­
ternicului, precum îndurarea sa ne a dat
unirea naţională* răscumpărctă cu grele
sacrificii şi seculare suferinţe.
Asociaţiunea generală a Renanilor uniţi —
ca şi biserica română unită cu Roma — repu­
diază lupta confesională, se deszice de orice
Foiţa 9Ş
llHllllllllilItlIl DIHf HlIIllllilIJIIIllillllIilIII
Rosturile
Cuvinte rostite la serbările A G R U ' l u i din
partea dlui Dr 1UL1U H A Ţ 1 E G A N U ,
jprof. universitar Ia Cluj
Consider ca o datorie să depun înaintea
scaunului apostolic al Excelenţei şi Iiustrită-
ţilor Voastre alipirea noastră ncolintUâ şi
profundă către sfânta biserică precum şi dorinţa,
ca acest congres să marcheze iniţiativa unei
munci intensive, care dela început să brăz­
deze pentru credincioşi linia de conduită în
conservarea acelui ? :.ur, care este itligia.
Organizarea Românilor uniţi intr'o aso­
ciaţie are o importanţă deoî> bitâ. Edificiu]
acestei organizaţii t r i b u i c «itdit pe funda­
mentul de piatră al credinţei adevărate.
Credinţa, s a r e ia toate timpurile a fost cel
mai puternic motor de acţiune şi creaţi?, să
lumineze mai puternic, să îaeiîze&se* mai muit
ca până acum prin aceasta asociaţie s t con­
tribuie, ca în locul vorbelor să &vcm cât mai
multe fajjt»-, căci f i r i faptt; credinţa moarta
este. Numai sub protecţia credinţei se poate
păstra curăţenia sufletului.
Azi trăim epoca de aur a tehtticei şi
ştiinţei. Facem descoperiri neînchipuite, i scnl-
tăm eu aparate mici opera dia N-..w-Yo;k,
sbutăm în 21 zile în jurul p a â n t u l u i , şi totuşi
acţiune de ură, învrăjbire sau proselitism.
de AGRU-l nu este un instrument de învrăj­
bire a fraţilor de acelaş sânge şi mai puţin
un factor de slăbire a solidarităţii naţionale.
I
Ogorul vieţii morale şi spirituale e în-
ţelenit. Creşte buruiana pe câmpiile frumoase ale
vieţii individuale, familiare şi publice în ţara
întregită cu imense jertfe. Ne pândesc duşmani
neînduraţi la toate hotarele şi lupii intraţi în
stână fac ravagii înspăimântătoare. Ce teren
vast, nemăsurat şi încă aproape necsicat pen­
tru o muncă serioasă, moralizatoare, construc­
tivă şi îndrumătoare! Ne aşteaptă pe toţi
opera de refacere morală a unui neam şi a
unui stat de curând inchieget. Rănile adânci
rămase în sufletul şi pe trupul nostru colectiv
de neam nu pot fi vindecate decât pe cale
spirituală şi în primul rând de cei ce deţin pu­
terea spirituală.
Iată un minunat teren de muncă pen­
tru cele două biserici naţionale. Pe acest
teren nu ne desparte nimic, ci totul ne uneşte.
operă nu putem fi decât fraţi
cu râvnă egală de a mări pe Dumnezeu
şi & ne servi patria.
Mai e nevoie şi de concurenţa nobilă şi
folositoare? Să ne măsurăm în binele ce-l
vom fi realizat şi să nu cântărească decât
răul ce-l vom fi eliminat.
Aeestea sunt principiile noastre călăuzi­
toare; Ie vom pune în practică cu toată sin­
ceritatea şi cu toată lealitatea.
Fraţii ortodocşi să facă la fel! Constituirea
lor într'o asociaţie generală nu ne va supăra;
dimpotrivă ne va pricinui o mare şi sinceră
bucurie. Noi le întindem de pe acum mâna,
frăţeşte şi româneşte. Suntem gata a lucra
paralel pe teren moral şi naţional fără nici un
gând ascuns. Coordonarea activităţii celor două
asociaţiunî animate de aceleaşi sentimente
creştineşti şi româneşti nu va întâmpina
nici o dificultate. Să se ştie odată pentru tot­
deauna: Biserica unită are o singură mân­
drie: de a fi fost factorul determinant al re­
naşterii noastre spirituale şi naţionale; o sin­
gură ambiţia pentru viitor: de a da o largă
şi desintettsată contribuţie la refacerea mo
rată şi consolidarea naţională a ţării.
¡6« fiinţa noastră este nemulţumita; ea cere încă
lllilltljittlllltllilllf lllttlll seva, şi acei ceva este sănătatea, <;are $;î.mai
«tusei este armonică şi perfectă, decfc este
noastre o sănătate integrală a trupului şi a sufle­
tului. Această sănătate sufletească şi trupească
este condiţia sine qua nou a binelui pe acest
pământ. Numai atunci avem «thHibrul vieţii,
dacă trupul e sănătos şi sufletul, este curat.
La lumina şi focul sasru al religiei încolţesc
ceie mai nobile calităţi: iubire?, speranţa, în­
crederea, umilinţa, compătimirea, respectul
şi abaegaţia, calităţi, cari ele, şi namsi ele
singure, asigură propăşirea colectivităţilor, Az»,
când se vorbeşte de criză: orizâ politicii, eriz*
universitar*, crizS sociali, criza familie?, criza
tineretului, numai religia poate s? scoată so­
cietatea din aceste crize multiple. Cosdiţia
însă este sâ existe organizarea puternică a
religiei: astăzi, când stUpâsim timpul şi spa­
tio! să ne nizuim, din toate puteri/e, să
ajungem şi la stăpânirea sufletului.
Este o problemă greş — care ss poute
î a s i soluţiona — având un ajutor sigur, al Ini
Damnez u. Soarele este dătătorul de viat»; ia
arşiţa soarelui dispare linţoliul de zăpada şi
răsar florile, înverzesc pădurile. De sus vine
şi puterea, case întăreşte şi vindecă sufletele.
Iar ae< a^t; putere de sus, aceasta putere mo­
ralizatoare nu o poate exercita decât b i s e r i c a .
Singucă e s , biserica, poşte soluţiona azi ceie
m i i importante probleme sociale: criza familiei
şi criza tineretuJui. Iar familia echilibrată u'<
Nr. 48
AGRU! Agru, ogor sfânt al credmţei şi
fiinţei noastre naţionale! Tu eşti în aşteptarea
înfrigurată a haruicuiui gospodar, care să te
plivească şi să te cultive cu râvnă evlavioăsăl
Să nu ţi fie zadarnică aşteptarea să nu ţi-se
;
irosească nădejdea dătătoare de viaţă. Tâie-vom
brazde adânci pe întreg cuprinsul suprafeţei
tale şi în brazde aruuca-vom semânţă multă şi
bună. Iar din brazdele înseniânţate cu grijă, va
răsări ca mâine belşugul holdelor de aur, dând
rod însutit la seceriş.
Asociaţiunea generală a românilor uniţi
a luat fiinţă intru mărirea lui Dumnezeu şi
în slujba neamului românise.
Aşa să ne ajute cerescul Părinte!
*
* *
^ După aceste cuvinte de bună şi compe­
tentă orientare asupra rostului şi a ţintelor
AGRU-iui, dam aici mai jos un rezumat scurt —
dar fără a t>mite lucruri mai însemnate — al
celor petrecute ia Blaj, în zilele de 2 3 - 4 No­
emvrie c.
Ztaî& I , Rezervată peutiu chestiunile ce
priveau statutele nouei asociaţii a mirenilor no­
ştri, ziua de 23 Noemvrie a fost o zi de muncă
încordată, care şi-a dat roadele ei în votarea
statutelor şi în alegerea primului comitet de
conducere al AGRU-lui.
In scopul acesta s'au ţinut, la sala de
gimnastică a liceului de băieţi, două şedisţe,
prezidate de d. Dr Vaier Pop.' preşedintele co­
mitetului de acţiune, la cari au luat cuvânt toţi
cari au avut vre-o nedumerir?; t,*ţ.3 de proiectul
pus în discuţie, ori au crezut că ' e de d itoria
lor să contribuie cu luminile ce au la deichi-
(
derea unui drum cât mai s g u r pentru mişcarea
şi acţiunea ce se porneşte. Intre aceştia din
urmă c r ' d e m a putea înşira pe ceice au vorbit
în şedinţa de înainte de masă, în care s'a discutat
proiectul în general.
. Aiât'.iri de preşedinte, de piir. protopop
Dr E. Dăianu dela Cluj. păr. canonic Dr I.
Bălan dela Siaj, păr. vicar. Dr 7. Malaiu dela
Năsăud, Dr A. Făntânaru dele Nădiac şi de
alţii, carj s'au ţinut strâns de drumul croit prin
lucrările pregătitoare, -.u luat aici cuvânt ?i doi
protagonişti ai «armonizării* intereselor bise­
ricii noastre cu cele ale bisericii naţionale or­
todoxe. Sunt dd. George Cipăiamt, fostul sub­
secretar de stat 'n ultimul guvern liberai .>i Dr
Vaier Roman, un advocat dela Cluj, cari s'au
trudit — atât aici, cât şi ">n şedinţa de după
masă — să /deschidă AGRU-lui, dacă nu un
tineretul iadrcmrvt, svrA pietrile unghiulare ale
marelui edificiu naţional şi social. Ther,.pia
crizelor sooiale nu £oate fi s i u t e t i decât ia
idealismul pozitiv alui Ims. Azi şi medicina
admite, că credinţa vindecă. P?rbcterajBia şi
p s i h o a a a l i z a sunt azi cei o u i moderai agenţi
sheiapeimci.
Părerea mea modesta, a unui muncitor şi
mai modest pe ogorul .ştii»iei, iv, că politica
iS
cea bună est* politica crucii — :ă i numai
ea asigură o viaţi sociali liniştiţi, Sunt con­
vins, că numai un diurn duce Ia fericire com­
p l e ţ i şi acesta este drumul udat eu sâsgc al
crucii.
Bacciîii bdiferetitismuîui'şi ai < goiimului
au penetrat şi. în societatea noastră ;u tă ro­
mânească. Pătura aşa zisă „lecuita", ţărănimea
noastră, arată şi azi dufă răsboiu o înţele­
gere adâncă a vieţii religioase. A.castă
constatare este u s simptom pataîogic, oloi
soisd-rea moralităţii ataselior diriguitoare sub
nivelul ceior diriguite — este un semn al
decadenţei. A sosit vrem**, ca să ne aducem
aminte, c i suntem trup şi sifltt şi avem o
datorie să ie dâm îngrijirea fgaiiâ şt cuve­
n i ţ i . Ba chiar se impone s l fortafHna, se i a - '
tenâifiiîăm viaţa re'igioasl, creiâud o conştiinţă
religioasa solidă.
Este o datorie, să formăm aceasta con­
ştiinţă reiigîciisă catolici pti® cunoaşterea
îsgiior, formalităţilor, semnificaţiilor cultului
şi pri înţeli gerea dogmelor, căci numai cu-
 Nr. 4 8
mm cu totul nou, măcar o cărare mai îngustă
jre să-1 p >ată abate de^a rostui lui iniţial, şi
ela ţinteltt-i atât de fireşti, date oarecum
ela sine î n împrejurările cari i - a u adus la viaţă.
Srâ a cunoaşte mai d<:aproape aceste tmpre-
irâri — cum pare a fi fost c-*zul ia a c e . t i doi
orbitori —, s'au p u t u t întâmpla şi aceste mici
jrie.i, dar e l e au rămas fără răsunet şi mui-
mea ceior prezenţi a ştiut să şi impună, con-
lient si cu demnitate, punctul său d e . vedere.
In şedinţa de după masă s'aud'scutat amă-
itraţit, pe articole, statutele primite în principiu
kainte masă, şi fâcându-H-se modificări mai ne-
asemnate, cari nu ating nici decum fondul, a u
i>3t votate cu multă însufleţire. I n momentul
âad preşedintele a enunţat, că statute!:: au fost
lotate şi c ă prin aceasta «Asociaţia generală a
tomânilor u ^ ţ i » , AGRU-i atât de m u t aşteptat,
i luat fiinţă, sala întreagă a rămas s u b impresia
& se găseşte la o cotitura însemnată în viaţa
«sericii noastre. Şi mai mult a crescut însu-
leţirea, când comitetul pentru înscrk.rea de
U m b r i a raportat, pri,i d. E. Birtolon, c \ — graţie
sprijinului înţelegător al Pr;-ssfinţiţilor arhierei
tari a u semnat câte 50000 Lei, tar Preasfinţitul
Valeriu al Orăzii chiar 100,000 Lei — sumele
incursn dela membri dau pâns r.cum peste u n
jumătate, milion şi că are cele mai bune nă­
dejdi, c3 acest început de c d mai bun augur va
fi îmbrăţişat c u căldură de toţi .fii devotaţi ai
bisericii coastre.
Alegerile, cari au urmat, au ridicat în
fruntea AGRU-lui tot pe d. Dr Vaier Pop,vre-
ţedintelc inimos şv neostenit al mişcării de până
icum; iar cei 6 vicepreziden].i şi 24 membri ai
comitatului au fost aleşi c u aclarnare dintre
fruntaşii mireni, şi câţiva preoţi — cari puteau
şi rămânea —, din toate păr i e provinciei noa­
stre- bisericeşti; In numele tuturor a răspuns
preşedintele, asigurând congresul, că vor lucra
din toate puterile pentru realizarea cât mai de
plină a gândirilor cari au adus AGRU-i la viaţă.
Z . a a a I I . Odată înfiinţată, noua asociaţie
a mireniior noştri a ţinut să facă numai decât
şi o frumoasă manifestare, la care participând
şi Preasfinţiţii arhierei — adunaţi pentru o nouă
coulerenţă episcopească la Baj — să se cimen­
teze temeliile proaspete ale AGRU-lui şi prin
binecuvântarea acestora.
Ziua s'a deschis,, ca şi î n preziua, prin o
sf. liturghie solemnă, celebrată — din cauza re­
paraturilor încă in curs dela catedrală — i n sala
festivă, frumos amenajată în acest scop, a Insti­
tutului Recunoştinţei. A pontificat aici J. P. S. S.
Valeriu al Orăzii iar predica ocazională a rostit-o
P. S. S. Alexandru al Lugojului, insistând asupra
aossând aceste a e vom convinge, ce Buteraieî
este biserica şi a v m d atunci vom înţelege
roiul import-nt, pe care 1-a avut biserica in
istoria culturală şi socială a omeriimei şi a
at.amuj.ui nostru.
Gustave Leboa zice, că „nici o civilizaţie
au ponte trăi fir* m o n â s — e e e w t a fiind o
aecesitate imperioasl —, iar aceasta morală
au se poate zidi, decât pa f«ad»mentul solid şi
etern al religiei". Ctvilzsţiă noastre actuală
arată in chipul cel mai strălucit s.cesî a d e v l r ;
tradiţia aoastră are I» bază religia. S t re­
spectăm deci această tradiţie, f i r i de care
aici un popor nu poate trăi, ci se condamni
singur la m o ş i t e .
Idealul societăţii române de azi trebuie
si fie siuSfatea întregului. A -rastâ sănătate
integrală trebuie sâ fi- busola, c l f e să coedueă
Cărările vieţii noastre,- ştiind c* numai le fla­
căra credinţei se poate inaSlzi mintea crea­
toare şi «'num sub protecţia religiei poate să
mtarg^ un pas înainte societatea.
In aa"'ste momente, câad ne hotsrîm sâ
dev «im fii activi ai bisericii române unite
cu Rom*, suaiem datori c u ' o deolaraţie fră­
ţeasca: Saatem cei mai înverşunaţi susţină­
tori ai păcii interconfesionale. Trebuie s i
ne comportăm ţa acest punct cum ee comportă
un a-divărat catolic. El nu ataci niciodată, el
numai se apără. Această apărare este însă
conştientă, luminată şi dârz*. Suntem deci
pentru cea mai deplină pace între coafesiuai
U N I R E A
menirii ce revine AGRU-lui in sinul bisericii
noastre. Hirotonirea întru preoţi a câtorva cle­
nci şi cuminecarea solemnă a mai multor mi­
reni, în frunte cu preşedintele nouei asociaţii, a
întregit cât se poate mai nimerit acest serviciu
divin, ia care strana a fost ţinută de corul A C E -
demiei noastre de teologie, sub conducerea
dlui C Oherebeţiu.
Şedinţa festiva a zilei a început, tot în
saîa de gimnastică a liceului de băieţi, la orele
11, îndată după sosirea Preasfinţiţilor arhierei.
Frexidiul acestei şedinţe 1-a avut I. P. S. S. păr.
mitropolit Vasile, care a şi inaugurat seria cu­
vântărilor prin schiţarea programului nouei aso­
ciaţii şi prin îndemnurile cu adevărat părinteşti
pe cari a ţinut să i-le dea drept merinde de
drum. Uu niimos cuvânt al doctorandului /.
Soeaciu a adus salutul însufleţit ai tinerimei uni­
versitare, iar cuvintele duiose ale dnei Marta Ie­
pure dela Baia-mare au asigurat AGRU-1 de tot
sprijinul femeilor rumâne uuite. Au urmat apoi
saluturile mireniior din cele patru eparhii ale
provinciei noastre bisericeşti şi anume cuvântul
văspicat şi demn al dlui director Emil Precup
I pentru Gherla, accentul sincer şi mişcător al
t •:'. ilu advocat Dr Demetriu Kiss pentru
Oradea, asigurarea caldă şi însufleţitoare a dlui
pretor Dr Demetriu Cigăreanu pentru Lugoj şi
cuvântul de o înălţime epică — pe care-1 pu­
blicăm în întregime, la «Foiţă» — a profesorului
universitar Dr Iuliu Plaţieganu pentru arhidie-
ceza Blajului nostru.
Seria cuvântărilor citUe sau rostite de mi­
reni a încheiat-o preşedintele Dr Vaier Pop, al
cărui accent hotărît şi categoric a făcut cea mai
bună impresie asupra salei întregi. După vor­
birea acestuia — dată aşişderea întreagă, în
fruntea acestui număr — s'a ridicat la cuvânt
P. S. S. Iuliu al Gherlei, insistând asupra legă­
turilor strâuse ce trebuia să existe între AGRU şi
" biserica învăţătoare şi cerând, la sfârşit, binecu-
\ vântarea I. P. S. S. părintelui mitropolit, care nu
| poate fi lipsită de puterea hărăzită ei de Dum-
\ nezeu pentru scopuri atât de sfinte şi de înalte.
| Profund emoţi-mat, păr. mitropolit Vasile a im-
jj părtăşit apoi tuturor binecuvântarea sa arhie-
j rească, după care şedinţa s'a încheiat în acor-
I durile mângăitoare ale axionului Preasfintei
J Fecioare.
Peste 120 de persoane au participat apoi
la un banchet dat de păr. mitropolit în marea
sală sinadală, uade de asemenea s'au rostit nu­
m i roase discursuri, reliefând, toate, importanţa
acestei zile istorice din viaţa bisericii noastre.
şi a s bucuram de tot ce este bun şi la alte
reügii. O s i r g a r a dorinţă avem: mai ales con­
ducerea politici a ţării să au faci greşeli, din
care noi sS suferim.
Sâ ştir: toată Lumea romanease!, e l con­
ştiinţa religioasă catolică nu periclitează
pacea, căci aceasta conştiinţa este pătrunsă
de dreptate şi adevăr. Iar de dreptate şi de
a d e v i r să nu se teamă nimeni. Cu cât vom fi
mai conştienţi catolici, cu atât vom fi mai utili
fii ai patriei Boastre. Patria are nevoie de
cetăţeni productivi şi, mai ales, sănătoşi tra­
te şi sufleteşte, isr asociaţia EO?sstră acea­
sta o urmăreşte. Biserica noastră trebuie să
ocupe loaul meritat în csdrul curentelor reli­
gioase, culturale şi spirituale ale nouei Ro­
mânii. Respectâad pacea, servim — prin iubire
pria fapte şi pr a perfecţioaarea calităţilor
cuprinse în învăţătura lui Isus H r s t o s — îa
aeccr.i mi-îură biserica şi patria.
O'Cünaal, peregrin catolic dia Irlanda, a
murit, în d o r n u l său spre Roma e t e r n i , Ia Mi-
laso. A lăsat un testament: „Tmpuluseu Irlandei
• ma msri Romei, sufletul mau Iui Dumnezeu". Mihăieni au întrunit acolo atâta lume, de preoţi
Legământul, pe care-1 facem a oi azi promite
u .i to tă va ţă pământească patriei b o r - ! cinate), încât se poate spune, cu toată dreptatea,
sil scumpe, inima noastră şi sufletul nostru I ca alipirea credincioşilor noştri de biserica lor
K i, Iui Isus şt Dumnezeu.
Cu Dumnezeu înainte pentru binele bise­ Mihăieni face cinste atât credincioşilor de acolo,
ricii şi pentru fericirea ţării şi r Beamului!
Pag 3
M * * *
t Prof. Valeriu Suciu
1871 — 1929
Miercuria trecută, în 27 Noemvrie c. s'a
stins, după suferinţe de câteva luni, păr. Va­
leriu Suciu, directorul şcolii normale de în­
văţători a Blajului nostru.
Născut la 26 Februarie 1871 în Spini, pe
Târnava mică, a făcut liceul la Blaj, iar stu­
diile teologice la universitatea din Budapesta.
După terminarea acestora, la 1893, a trecut, tot
acolo, la facultatea de ştiinţe, pregătindu-se
pentru o catedră de matematici la şcolile din
Biaj, unde a fost numit, cu 3 ani mai târziu,
la 1896. Ca profesor a lucrat întâiu la liceul
de băieţi, iar mai apoi la şcoala normală de
învăţători, unde după trecerea In pensiune a
înaintaşului său, a luat asupra sa şi sarcina
de director. Slujba de director a avut-o, încă
înainte, multă vreme şi la şcoala ucenicilor de
meserii, pentru cari a fost un adevărat patron
şi părinte. Paralel cu aceste slujbe, sporite —
după preoţirea sa din 1912 — şi cu altele de
ordin bisericesc (ca asesoratul dela Exactorat
şi mai apoi cel dela Consistor), adormitul în
Domnul a găsit vreme şi pentru a sta, ca di­
rector, în fruntea Atelierelor Orfelinatului, cari
îi răpeau foarte mult timp şi de unde n'a putut
fi absolvat decât odată cu încetarea Atelierelor
respectiv prefacerea lor în actuala şcoală de
arte şi meserii.
Distincţia de protopop onorar şi cea de
asesor consistorial au venit să răsplătească
încă în viaţă o onestitate desăvârşită şi o muncă
cinstită, ce nu cunoştea odihna — nici chiar
acum, în anii din urmă, când boala care 1-a
repus îi anunţase sfârşitul —, dar răsplata
adevărată şi care singură poate egala vred­
niciile multiple ale acestui preot fără prihană,
va fi primit-o abia acum după moarte. Fire
poate prea scrupuloasă, şi-a făcut chestie de
conştiinţă şi din lucruri pe cari alţti nici nu
le bagă în seamă, dar asta nu poate decât s i
ridice în ochii tuturor pe omul de înaltă con­
cepţie morală, care în toate slujbele ce a purtat
a privit mai mult la împlinirea lor cât mai
desăvârşită, decât la pâinea ce ele asigurau
pentru familia sa numeroasă.
Alături de această familie — căreia ti
transmitem şi pe această cale condoleanţele
noastre — şi de atâtea generaţii de elevi, pe
cari i-a avut, îl deplângem astăzi cu teţii cari
am cunoscut puterea de muncă şi caracterul
desăvârşit a celui ce-a fost preotul şi profesorul
Valeriu Suciu.
La actul înmormântării de ieri, pontificat
de Mgr. Ştefan Roşianu — care i-a ţinut, la
dorinţă, şi panegiricul — a participat Blajul
întreg, dându-i cu dragă inimă această onoare
din urmă.
Odihnească în p a c e !
S f i n ţ i r e d o b i s e r i c ă . Dintr'un raport
mai lung reţinem, că Preasfinţitul Iuliu al Gherlei
a sfinţit la 8 Noemvrie c noua biserică din
filia Mihăieni, aparţinătoare parohiei Acâş din
vicariatul Sălajului. In drum spre Mihăieni,
Preasfinţia Sa a fost întâmpinat cu solemnitatea
obişnuită atât în Supurul de jos al păr. Cupcea,
cât şi îa Acâşul păr. I. Trufaş, iar serbările din
şi mireni (cu deosebire ţărani din satele înve­
| strămoşească este în creştere. Noua biserică din
cât şi mai ales preoţilor, cari i-au adus la ho-
tărîrea de-a cheltui şi osteni pentru ea.
 UNIREA Nr. 48
SSL
din nou. Premiul este indivizibil şi dacă în profesorilor cu capacitate. Nu găsim deci că ar fi locul

Ştiri m ă r u n t e primii ani nu se vor găsi lucrări vrednice de

premiu, se poate premia şi o bună traducere a
ş i facem cuiva vre-o recriminare mai deosebită şi mai
ales nu în baza unor informaţii greşite.
B. Unlmăt Sosind cu mare întârziere, n'am putut
să Vă împlinim dorinţa de-a aduce raportul in întregime.
poeziilor lui Eminescu in limba franceză, en­
Vă rugăm deci, atât pe Dv. cât şi pe alţii, cari doreic
P e r s o n a l e . Instiluindu-se la Vatican o gleză, ori germană. In alţi ani, când nu s'ar să ne servească, să ne trimiteţi informaţiile fără Întâr­
comisie pentru codificarea dreptului canonic al conferi premiul, să se împartă ca burse celor ziere, ţinând seamă în redactarea lor de spaţiul redu»
de care dispunem.
bisericilor răsăritene unite cu Roma, conferenţa mai distinşi elevi ai liceuiui din Bârlad (oraşul
Oficiul parohial. Vetiş, Prin <U. P.» am primit
episcepatului nostru a numit în această comi- natal al donatorului). 200 Lei, abonament pe 1929.
siune pe păr. canonic Dr. loan Bălan, dela Blaj Clerul p o l o n é s î m p o t r i v a cremato­ Oficiul parohial. Tămâia, Chităm primirea abona­
mentului pe anul curent.
care a şi plecat săptămâna trecută la Roma. r i i l o r . Ministerul cultelor şi instrucţiunii pu­
Oficiul parohial. Beiuş. Am primit suma de 200
— Prea Veneratul Ordinariat arhiepisco- blice din Varşovia a alcătuit un proiect de lege Lei abonament pe 1929.
pesc a numit pe păr. Tratan Lincariu adm. pentru înmormântarea morţilor, prevăzând şi B. R ă i b o i e n i Cetate. Am primit abonamentul. flu-
parohial la Buia, pe păr. loan Multa adm. pa­ ridicarea unui crematoriu în Polonia. Acest rneni ceruţi i-am trimis.
Oficiul parohial. Ghilad. Am primit 200 Lei, abo­
rohial la Vaideiu, pe păr. Augustin Cioloca adm. proiecta născut însă o mare împotrivire în rân­ nament pe 1929.
parohîal la Urisiul de sus, pe păr. Vasile Cocea durile clerului polonez de toate confesiunile. Oflcinl parohial. Roşiori. Am primit abonamentul
adm. parohial la Boholţ, iar pe păr. Arsinte Ministerul a elaborat un nou proiect, dar şi pe anul curent.
T. Aiud. Confirmăm primirea abonamentului pe
Iepure adm. parohial la Cacova lerii. acesta a menţinut înfiinţarea unui crematoriu. anul curent.
Viitorii cardinali ai bisericii ro­ După cum află în prezent «Dowy Dziennik*, Z. Coasta. Am primit 200 Lei, abonament pe anul
curent.
m a n e . Numărul dela 24 Noemvrie c. al ziarului guvernul a renunţat la acest punct, deoarece
»L'Osservatore Romano* anunţă, în chip oficial, opunerea clerului la arderea morţilor este atât
că sf. Părinte a designat pentru demnitatea de de puternică, încât s'a văzut silit să renunţe la Concurs la stipendii
Cardinal, care li-se va conferi în cel mai apro­ planul avut.
piat Consistor, pe următorii prelaţi: Mgr. Enta- Cu terminul de 20 Decemvrie 1929, se
f B e r t a S o l o m o n n, D a l n ţ i u , văduva publică concurs Ia stipendii din „Fondul şcolii
nuil Gongale* Cerejeira, patriarhul din Lisabona, fostului cojocar Solomon din Biaj, a fost lovită
Mgr. Ludovic Lavitrano, arhiepiscopul din Pa- Sâmbăta trecută, în 23 Noemvrie — mergând greco-catolice şi s t i p e n d i i din Teiuş". Mărime»
lermo.Mgr. CarolDalmaţiuMinoretli, arhiepiscopul stipendiilor se va statori î n raport cu numărul
spre casă dela şedinţele AGRU-lui — de o ma­ concurenţilor.
din Genova, Mgr. Iosif Mae Rory arhiepiscopul şină. Lovitura i-a fost fatală, murind, după abia
din Armagh şi Mgr. loan Verdier, arhiepiscopul trei sferturi de ceas, în spitalul oraşului. Ea se îndreptăţiţi la aceste stipendii sunt des­
ales al Parisului. cendenţii după tată din celea 26 familii grăni-
stinge la vrâstă de 65 ani, lăsând unanime re­ ţăreşti — înşirate în statutele Fondului—, cari
M a r i d e c o r a ţ i u n i p a p a l e . Organul grete în toţi cari au cunoscut viaţa-i cinstită. urmează ca elevi ordinari Ia vre-o şcoală medie,
oficial al Sf. Scaun »Acta Apostolicae Sedis* — Odihnească în pace! civilă, gimnaziu, liceu, reală, comercială, pro­
publică, în numărul său dela 4 Noemvrie c, f M ă r i a T a t i a s a M o g a , o fiică a păr. fesională, normală, academie, ori universitate.
următoarele decoraţiuni conferite de sf. Părinte Tit L. Moga din Sân-Nicoară (arhidieceză), s'a
Pius al Xl-lea, în legătură cu încheierea Con­ Cererile vor fi provăzute cu următoarele
stins în etate de abia un an şi 3 luni. — Odih­ documente: 1. Certificat de botez, din care să
cordatului român: dd. luliu Maniu, Gtorge G. nească în p a c e !
Mironescn, gen. Alexandru Averescu şi Dr Ale­ se vadă că suplicantele este născut legişitim
* C o n c u r s . Pentru postul de cantor la şi de religiune greco-catolică. 2 Certificat şco­
xandru V.-Votvod au primit «Marea cruce a biserica gr.-catolică din Liorinţ (prot. Aiud) se
ordinului Pius al IX-lea«; dd. Aurel Vlad, Şte­ lar, original, ori copie legalizată, de pe anul
publică, prin aceasta, concurs. Reflectanţii sunt şcolar 1929/30. 3. Adeverinţă dela şcoala ce
fan C. Pop, Iraian Bratu, Vasile Goldiş, Ale­ datori a-şi înainta cererile până la 15 Decem­
xandru Lapedatu, Caius Bredkeanu, Octavian frecventează în anul şcolar 1929/30, arătând, că
vrie c. având a se prezintă până atunci la bise­ este student ordinar, fără să fie repetent. 4.
Goga şi Constantin Banu au fost decoraţi cu rică în una din Dumineci, sau sărbători. — Dota
«Marea cruce a ordinului sf. Gregoriu Marele, Schiţa genealogică din care să se vadă d«s-
cantorală e 4 jug. pământ arător, calitatea primă, cendenţa din una din celea 26 familii grăni-
clasa civilă*; dd. Greg. Gafencu, Alex. Iacovachi, şi i/ parte din venitele ştolare. — Fraţii preoţi
Const. Olănescu şi Const. Zănescu au primit
3
ţereşti.
sunt rugaţi a aviza pe cei interesaţi. — loan
»Marea cruce a ordinului Papa sf. Silvestru*; Cererile intrate după 20 Decemvrie c. nu
Ciortea, preot.
domnilor B. Constantinescu, D. Iuraşcu, Z. Pâ- se vor lua In considerare.
* Cornelia Balint, fini par. E u g e n Balint, Teiuş, din şedinţa curatoratului Fondului,
clesianu, C. Isopescu-Grecul şi I Clinciu li-s'a
paroh şi protopop onorar î n Oristolţ (eparhia Gherlei),
dat decoraţia de «Comandor cu placă a ord. a fost promovat î u 6 Noemvrie c. doctor În medicina
ţinută la 17 Noemvrie 1929.
Pius al IX-lea«; dd. C. Văleanu, E. Pavelescu, veterinară la universitatea din Bucureşti. Petra Gruia lacob R a ţ i u I. lacob
G. Mavrocordat, V. Ivinceanu au fost decoraţi paroh-preşedinte 2—3 curator
cu ordinul «Comandor al ord. sf. Gregoriu Ma­
Telefonul „Unirii"
rele, clasa civilă*; dd. N. M. Vlădescu, I. Broşu
V. V. Tilea au primit ordinul «Comandor cu T. Bucureşti. Ne bucurăm şi noi din tot sufletul,
că «alarma» provocată de «datele» marelui fripturist dela
placă a ord. Papa sf. Silvestru*, iar d. T. So-
lacolu acelaş ordin fără placă; în sfârşit d. V.
Cluj a fost redusă şi aproape anihilată de faptele con­
crete, cari i-au fost puse in faţă din partea ministerului
însuşi. Şi dacă lucrul nu s'a oprit cum spuneţi aici,
CLOPOTE
Protopopescu a fost făcut «Cavaler al ord. Gre­ sperăm să se poată ajunge, ca oamenii să Înţeleagă, în în cea mai bună calitate.
goriu M., clasa civilă*, iar d. E. luga «cavaler sfârşit, că «minciuna şi perfidia» nu sunt arme de luptă
al ord. Papa sf. Silvestru*.
onorabile şi că — mai ales într'un congres bisericesc — Turnătorie de clopote.
ele nu pot fi utiliiate, de nimeni, fără riscul de a com­
C o n c u r s e . P. Ven. Ordinariat arhidie-
promite defiinitiv cauza, pentru care le foloseşte.
M. Cluj. Nu ştim, dacă este, ori nu, adevărat, că
Uzinele Metalurgice S. P. A.
cezan publică, cu terminul de 10 Decemvrie averescanii uniţi, în frunte cu d. Dr Octavian Prie, ar fi TIMIŞOARA IV. Str. Andrei Mureşanu Nr. 3.
concurs la parohia Ohaba (prot. Blaj), iar cu protestat la conducerea partidului împotriva atacurilor
unitofobe din marele congres al ortodoxiei române, dar
(568) 3 4 Telefon 2 3 - 4 2
acela de 15 Decemvrie la parohia Căpuşul mie este indiscutabil că o atare atitudine nu putea decât
(prot. Cluj) şi la o catedră de religiune dela să onoreze pe cei ce ar fi înţeles să o aibă. Ne-am
bucura foarte mult, ca ştirea să se confirme şi mai
şcoala normală de învăţători în Târgu-Mureş. ales ca o eventuală intervenţia să-şi fi avut Ia locul
competent efectul dorit. In punctul acesta din urmă
Cinci milioane pentru scopuri cui' avem însă toate motivele să fim cam neîncrezători, şi RNATOR1E DE CLOPOTE R
t u r a l e . Ele au fost puse la dispoziţia Acade­ aceasta mai ales pentru cuvântul, că acele atacuri nu
miei române din partea diui C. Hamangiu,
membru la înalta Curte de cassaţie şi autor a
s'au făcut atât contra bisericii noastre, cât contra guver­
nului dlui I. Maniu, pe care au crezut că-1 pot încolţi
chiar şi într'un congres al bisericii. Iar rezoanele de
FRITZ KAUNTZ
ordin politic sunt mai cu seamă in ţară la noi — atât fost
multor lucrări de specialitate iuridică. Menirea de puternice, încât nici o altă consideraţie nu poate să
lor este, ca interesele în suma de câte 200,000 aibă în faţa lor vre-o tărie. Să nu ne facem deci nici o SCHIEB & KAUNTZ
Lei să fie împărţite, an de an, ca premiu pentru iluzie. Averescanismul - ca şi partidul liberal — ne-au Sibiu — Str. Morilor 2
făcut, ce-i drept, când au fost la putere, nu odată ochi
lucrări literare şi artistice. Ciclul de premiu dulci, daraceasta n'au făcut-o dragul nostru, nici cu Livrează clopote de biserică pe garanţie
atât mai puţin — de dragul principiilor cari ii animează, de ani îndelungaţi, turnate din material de
fixat de marele mecenate pe timp de 6 ani este ci curat numai din considerente de partid, spre a-şi spori
următorul: Anul prim se va da unui bun roman adecă rândurile rărite. Atacurile, ce ni-le aplică acum, prima calitate ca înainte de răsboiu efep-
la înălţime morală şi sufletească; anul al doilea sunt pentru asta cea mai deplină şi mai hotăritoare do­ tuate în mod artistic. Experienţă înde­
vadă. Nu cu proteste platonice se poate deci aranja o lungată, de ani de zile, asigură o muncă
unei bune lucrări dramatice, ori volum de poezii; atitudine de conştiinţă, care se impune oricărui credin­ ireproşabilă şi un sunet armonios.
anul al treilea unei bune critici literare; anul al cios al bisericii noastre.

patrulea unei opere de seamă din domeniul
picturei ori sculpturei; anul al cincilea unei lu­
crări muzicale şi anul al şasălea unei merituoase
lucrări iuridice. După al 6-l«a an, ciclul reîncepe
P. Nâsftnd. Lămuririle date în numărul trecut Cereţi oferte speciale!
asupra chestiunii examenelor dela stat a profesorilor
noştri de religie prezintă lucrul în altă lumină decât Pe scrisori rog a se indica adresa precisă
aceea pe care a-ţi avut-o înainte. Calificarea lor se face,
după dispoziţiileîn vigoare, prin «concurs» (nu «contract»), (999) 44 -? H
iar situaţia lor in învăţământ va fi perfect aceeaş ca a
Tipografia Seminarului Teologic greco-catolic — Blaj.